Sunteți pe pagina 1din 2

Alexandru Lapusneanul -caracterizareApare in 1840 , in primul numar al Daciei literare ; este un model de valorificare a istoriei - sursa de inspiratie indicata

de Mihail Kogalniceanu in articolul - program Introductie. Nuvela a devenit un reper de neocolit in literatura romana si ilustreaza stralucit romantismul pasoptist atat prin sursa de inspiratie ( istoria nationala ) , cat si prin constructia personajelor. Dupa cum se stie , autorul a folosit surse cronicaresti ca izvoare de inspiratie ; Letopisetul Tarii Moldovei de Grigore Ureche , dar si cronica lui Miron Costin . El valorifica creator adevarul consemnat in cronica , dand prioritate ratiunilor artistice ale esteticii romantice . Infatisand a doua domnie a lui Lapusneanul ( 1564 1569 ) , autorul modifica pe alocuri realitatea istorica . Astfel , personalitatea domnitorului este transfigurata artistic devenind personajul literar Alexandru Lapusneanul , cu un destin spectaculos . Alexandru Lapusneanul este personajul principal , deoarece se situeaza in prim planul evenimentelor infatisate (este prezent in toate momentele subiectului) , da si titlul nuvelei si toate celelalte personaje graviteaza in jurul sau . Din cei patru ani de domnie , Negruzzi selecteaza episoade semnificative care contribuie la conturarea unui personaj romantic a careu trasatura dominanta este cruzimea . De fapt , criticul literar George Calinescu il include in categoria damnatului romantic osandit de Providenta sa verse sange si sa aspire la mantuire. Cu toate ca apare ca intruchipare a tiranului razbunator si nemilos , totusi figura lui nu este lipsita de complexitate . In prima parte a nuvelei este prezentat intr-o lumina favorabila , pare ingandurat , ezitant in privinta mijloacelor prin care isi va redobandi tronul : Ce socoti , Bogdane, izbandi-vom oare?. Scopul politicii lui Lapusneanul este de a ingradi puterea boierilor si nu de a-i asupri pe cei de joi , dupa cum se poate remarca din raspunsul pe care i-l da lui Spancioc privind hranirea ostii de spahii care-l apara : Cu averile voastre , nu cu banii taranilor pe care-i juponiti voi. Se dovedeste a fi bun cunoscator al boierilor . Inteligent , fin psiholog , intelege planul lui Motoc pe care-l considera invechit in zile rele , desprins a se ciocoi la toti domnii . Il iarta insa , pentru ca l-a tradat , spre a-l folosi ca se se mai usureze de blastamurile norodului . Este o iertare incarcata de dispret : Eu te iert si-ti fagaduiesc ca sabia mea nu se va manji in sangele tau. Vointa puternica de a domni este reliefata chiar in prima parte a nuvelei , care concentreaza in motto raspunsul dat delegatiei de boieri : Daca voi nu ma vreti ,eu va vreu.

Printr-o violenta tipic medievala , incepe sa puna in aplicare planul de razbunare impotriva boierilor : confisca marile averi , demoleaza cetatile , schingiuieste si ucide boierii la cea mai mica abatere : Nu putrezea bine un cap in stalpul portii , ca altul ii lua locul. Replica vaduvei unui boier ucis ( Ai sa dai sama Doamna ) sugereaza cruzimea voievodului . Promitandu-i Doamnei Ruxanda un leac de frica , el urzeste pana la amanunt uciderea boierilor . Prin disimulare si diplomatie , le castiga increderea . In acest sens , este semnificativa scena din biserica : il ia ca martor pe Dumnezeu pentru cainta de a fi comis crime , citeaza din Biblie , se inchina la icoane . Boierii mai batrani se lasa amagiti si raspund invitatiei de a participa la ospatul impacarii cu domnitorul . Scena cutremuratoare de factura romantica a uciderii premeditate a celor 47 de boieri exacerbeaza ( amplifica ) cinismul si cruzimea impinse pana la sadism . Retragandu-se impreuna cu Motoc langa o fereastra deschisa , el privea macelarirea ce incepuse si radea . Personajul se apropie de patologic atunci cand ii ofera doamnei leacul promis : piramida facuta din capetele celor ucisi. Viclean si abil , stie sa profite de confuzia norodului care cere Capul lui Motoc. Dandui-l multimii intaratate , voievodul incheie conflictul cu boierul si atrage multimea de partea sa . Replica sa Prosti da multi, devenita celebra , este incarcata de o ironie acida la adresa boierului las care cerea indurare , sfatuindu-l pe Lapusneanul sa omoare prostimea . Moartea domnitorului otravit de propria sotie ajutata de boierii Spancioc si Stroici , intorsi din pribegie , este o rasplata binemeritata pentru cruzimea lui Lapusneanul . In conturarea personajului , caracterizarea directa se impleteste cu cea indirecta . In mod direct este realizat portretul fizic prin intermediul descrierii Purta coroana Paleologilor si peste dulama de catifea poloneaza avea cabanita turceasca. Naratorul infatiseaza personajul in diverse ipostaze : domnul , tiranul , bolnavul . Din perspectiva altor personaje, razbate trasatura domninanta : cruzimea. Spancioc il considera tiran , iar mitropolitul Teofan il vede crud si cumplit. Caracterizarea indirecta se realizeaza prin fapte , gesturi , replici , relatia cu cei din jur . Cand isi revine din delir , dovedeste aceeasi dominanta de caracter : cruzimea Iesiti ! Ca pre toti va omor ! . Procedeul de caracterizare este antiteza : blandetea Doamnei Ruxanda reliefeaza cruzimea lui Lapusneanul . Relatia cu boierii tradeaza firea lui conflictuala . Alexandru Lapusneanul este personajul momorabil , bine conturat , un erou exceptional care impresioneaza prin cruzime si perfidie.