UMANISMUL SI RENASTEREA

Citeste cu atentie textele de mai jos. Scrie un eseu de 2-3 pagini n care s evideniezi trsturile Umanismului si ale Renasterii, pornind de la ideile desprinse din aceste fragmente: 1.Natura celorlalte fiinte a fost hotrt prin legile pe care i le-am prescris si am tinut-o prin aceasta n marginile ei fixe. Tu ns nu esti constrns de nicio limit cu neputint de trecut, ci dup propria ta voint liber, pe care am ncredintat-o minilor tale, poti s-ti prescrii singur natura ta, Te-am pus n centrul lumii pentru a privi cu usurint n jurul tu si pentru a ntelege ce se petrece n ea. Nu te-am fcut nici ceresc , nici pmntesc, nici muritor , nici nemuritor, pentru ca s poti deveni, cu deplin libertate si cinste, propriul sculptor si poet al formei pe care ai vrea s ti-o dai. Ai putea degenera n rndul fiintelor inferioare si brute, sau poti s te nalti n lumea superioar, dup singura hotrre a spiritului tu. (Pico della Mirandola, Despre libertatea omului) 2. Asadar deci, nvat stiintele vremii tale, artele liberale: geometria, aritmetica si muzica, nvat toate canoanele astronomicesti si nu te tine de astrologia prezictoare, cci nu e dect nseltoare nchipuire. Si mai vreau s stii pe de rost toate acele paragrafe att de frumoase din codurile dreptului civil. Iar ct despre cunoasterea celor ce tin de natur, vreau s le cercetezi cu mult bgare de seam, ca s nu fie mare, ru, sau pru crora s nu le stii pestii; s cunosti toate psrile vzduhului, toti copacii,toti copceii, toate tufele pdurilor, toate ierburile pmntului, toate metalele ascunse n snul adncurilor, toate pitrele pretioase de la Soare-Rsare la Miazzi: nimic s nu-ti rmie necunoscut. Apleac-te asupra crtilor de medicin ale medicilor greci, arabi si latini. Dar nu uita nici de crturarii att de cunosctori ntr-ale crtilor vechi, de la care vei deprinde s adncesti si cealalt lume, cea mic, si care este omul. Astzi cnd toate disciplinele sunt puse iar n scaun, cnd limbile domnesc, nvat greceasca, fr de care este rusinos ca o persoan s se pretind nvtat, si latina. nvat, cci astzi ca nicicnd, sunt multi crturari docti foarte, savanti si preceptori, sunt biblioteci minunate si attea nlesniri, cum nici pe vremea lui Platon sau a lui Cicero nu se aflau. Astfel s ajungi izvor de-ntelepciune: cci de-aici nainte, poposind la anii brbtiei tale, va trebui ms lasi n urm plcutul rspas de-nvttur si s deprinzi mestesugul cavaleriei si al armelor, spre a-mi apra casa si spre a-mi ajuta prietenii mpotriva rufctorilor care s-ar ivi. (Rabelais, Gargantua si Pantagruel) 3. Pe Acteon, cerb ce-acum si-ndrum/ Ctre desisurile codrilor, lin, pasii,/ l sfrtec pe loc chiar haita sa.// Asemeni si eu: gndul mi-l azvrl,/ Gonaciu, pe urma unei przi nalte, /si-ntors asupr-mi, gndul sfsie si musc... (Giordano Bruno, Sonet) 4. Eu nu cred c sunt piedici la unirea/A dou inimi ce credint-si tin;/Iubire-adevratnu-i iubirea/ Ce piere cnd n cale-i piedici vin... (Shakespeare, Sonet 116) Scrbit de toate, tihna mortii chem,/ Stul s-l vd cersind pe omul pur,/ Nemernicia-n purpuri si-n huzur, / Credinta- marf, legea sub blestem/ Onoarea- aur calp, falsificat... (Shakespeare, Sonet 66) 5. Oamenii simpli sunt oameni cinstiti; filozofii, firi profunde si nzestrate cu cunostinte multe si folositoare, sunt, de asemenea, oameni cinstiti. Dar cei ce se afl la mijloc, cei ce dispretuiesc ignoranta, fr a fi atins ns ntelepciunea, acestia sunt ridicoli, prosti si primejdiosi. (Michel de Montaigne, Eseuri)