INFFRACTINILE INTERNATIONALE

Trecerea in sIera internationalului a unor inIractiuni care in perioada clasica a

dreptului international public erau de competenta exclusiva a statelor, in cadrul dreptului
intern al acestora, ca si aparitia unor noi inIractiuni grave,odata cu interzicerea recurgerii la
Iorta armata in relatiile dintre state si cu dezvoltarea internationala a relatiilor, care devin tot
mai complexe si impun cerinte tot mai mari de aparare a unor valori si a unor interese
comune, au determinat si cristalizarea notiunii de inIractiune internationala.
Pana in rezent nu s-a elaborat o deIinitie conventionala a inIractiunii internationale.
Potrivit Dictionarului de drept international public, inIractiunea internationala este Iapta
contrara principiilor si normelor de dreptului international public savarsita de catre state
(organe centrale sau locale), organizatii internationale sau persoane particulare si atrage
raspunderea internationala a celui vinovat.
Majoritatea autorilor care au deIinit inIractiunea internationala au incadrat-o in
ategoria Iaptelor ilicite savarsite de catre state prin reprezentantii lor autorizati sau e catre
persoane particulare in nume propriu, dar imputabile in toate situatile, sub aspectul actiunii
penlae, unor persoane Iizice.
Prin urmare, inIractiunea intrenationala este o Iapta comisiva sau omisiva, ilicita din
punct de vedere international, cu caracter criminal sau delictuos, periculoasa pentru valorile
Iundamentale ale comunitatii internationale si savarsita cu vointa si constienta, incriminata ca
atare prin tratate internationale, Iapta care atrage dupa sine aplicarea unor sanctiuni penale
potrivit acestor tratate sau a legilor nationale.
1

Elementele constitutive ale inIractiunii internationale
InIractiunea internationala se caracterizeaza prin urmatoarele elemente constitutive:
a) Elementul material, constand intr-un act de natura Iizica, voluntar, care se poate
maniIesta sub doua Iorme: ca actiune sau ca inactiune ori omisiune.
b) Elementul ilicit constituie un alt Iactor, care conditioneaza existenta inIractiunii
internationale, ilegalitatea Iiind aceea care diIerentiaza si atrage sanctiunea penala.
Caracterul ilicit rezulta din incalcarea unei norme de drept international cuprinsa
Iie intr-o conventie internationala, Iie intr-o cutuma sau intr-un act contrar echitatii
si justitiei internationale.
InIractiunile internationale nu pot Ii reptimae daca au intervenit anumite cauze care
inlatura caracterul ilicit al actului de violare a obligatiei internationale (Iorta
majora, stare de necesitate, legitima aparare etc.) sau daca Iaptele au Iost savarsite
in limitele unei obligatii rezultand din legi sau tratate internaionale.
c) Elementul subiectiv sau moral care exprima raportul cauzal dintre autor si Iapta,
respectiv atat vointa de a actiona (volitiv) cat si constienta (intelectiv) despre
caracterul ilicit al Iaptei.

1
A se vedea urepL lnLernaLlonal ubllc Scaunas 8ucuresL 2008

ClasiIicarea inIractiunilor internationale
Cel mai important criteriu de clasiIicare a inIractiunilor este cel al valorilor ocrotite, si
anume, norma de drept si obligatia corespunzatoare acesteia care au Iost incalcate. Din acest
punct de vedere, inIractiunea internationala suporta divizare dihotomica
2
:
1. Crime internationale si
2. Delicte internationale

Crimele internationale
Crimele internationale reprezinta cea mai importanta categorie a inIractiunilor
deoarece aduc atingere celor mai importante valori ocrotite de dreptul international
public.Acestea sunt Iapte caliIicate, ca atare, prin tratate, cu dreptul intregii comunitati
internationale de a actiona impotriva lor.
Stabilite prin norme de jus cogens
3
, cu valoare universala, crimele internationale se
deosebesc de celelalte inIractiuni, atat prin valorile ocrotite, prin subietul inIractiunii, cat si
prin Iaptul ca obligatiile rezultate din aceste reglementari intra in categoria obligatiilor ,erga
omnes.
Notiunea de crima intrenationala a Iost utilizata pt prima data in perioada interbelica
pentru a desemna, in mod deosebit, periculozitatea si ilegalitatea pericolului de agresiune.
AstIel, ,Protocolul privind reglementarea pasnica a diIerendelor internationale, adoptat la
Geneva
4
in anul 1924 caliIica razboiul de agresiune drept o crima internationala.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, primul document care a utilizat notiunea de
crima internationala intr-un sens extins a Iost Statutul Tribunalului Militar International de la
Nurnberg
5
, care nu a deIinit crimele internationale, ci numa a consacrat trihotomia crime
contra pacii - crime de razboi crime contra umanitatii.

2
enLru deLalll a se vedea sl S Scaunas SLudll de drepL lnLernaLlonal op clL sLudlul noul cod penal al
8omanlel sl crlmele lnLernaLlonal " sl sLudlul lmperfecLlunlle noulul Cod enal ln domenlul crlmelor
lnLrenaLlonale cu o prlvlre speclala asupra crlmelor de razbol"
3
norma lmperaLlva a drepLulul lnLernaLlonal ln lnLelesul ConvenLlel de la vlena arL 33 prlvlnd drepLul
LraLaLelor o norma lmperaLlva a drepLulul lnLernaLlonal general esLe o norma accepLaLa sl recunoscuLa de
comunlLaLea lnLernaLlonal a sLaLelor ln ansamblul sau ca o norma de la care nu esLe permlsa nlcl o derogare sl
care nu poaLe fl modlflcaLa decaL prlnLro noua norma a drepLulul lnLernaLlonal general avand acelasl caracLer
4
uocumenL adopLaL de Adunarea SocleLaLll naLlunllor al carul prlnclplu fundamenLal posLula ca nlcl un sLaL nu
sl puLea face drepLaLe slngur razbolul fllnd callflcaL drepL crlma lnLernaLlonala L deLalll a se vedea ulcLlonar
de drepL lnLernaLlonal publlc LdlLura sLllnLlflca sl anclclopedlca 8ucuresLl 1982 pag 243
3
AdopLaL ln baza ConbenLlel de la Londra (1943) semnaLa de u8SS SuA Anglla sl lranLa a care au aderaL
alLe 19 sLaLe
Dictionarul de drept international public deIineste crima internationala ca Iiind
,inIractiuni care prezinta un pericol social prin Iaptul ca ating bazele coexistentei natiunilor si
statelor, dezvoltarea lor pasnica
6
.
O deIinitie aproximativ conventionala este redactata in ,Proiectul de articole privind
raspunderea statelor, elaborat de Comisia de Drept International a ONU. Potrivit acestuia,
constituie crima internationala ,un Iapt ilicit international care rezulta dintr-o incalcare a unei
obligatii internationale atat de esentiala pentru protectia intereselor Iundamentale ale
comunitatii internationale, incat incalcarea ei este recunoscuta de actre acea comunitate in
intregul ei ca Iiind o crima
7
Proiectul enumera patru categorii de Iapte care constituie crime
internationale:
a) O violare grava a unei obligatii internationale de importanta esentiala pentru
mentinerea pacii si a securitatii internationale, cum este aceea care interzice
agresiunea
b) O violare grava a unei obligatii internationale de importanta esentiala pentru
apararea dreptului la autodeterminarea popoarelor, cum ar Ii aceea care interzice
stabilirea sau mentinerea cu Iorta a dominatiei coloniale
c) O violare graa si pe scara larga a unor obligatii internationale de importanta
esentiala pentru apararea Iiintei umane, cum ar Ii acelea care interzic sclavia,
genocidul si apartheid-ul
d) O violare grava a unei obligatii internationale de imporatanta esentiala pentru
apararea si prezervarea mediului natural, cum ar Ii aceea care interzice poluarea
masiva a atmosIerei si a marilor

ClasiIicarea crimelor internationale
O prima clasiIicare a crimelor internationale, devenita traditionala, este aceea stabilita
de Statutul Tribunalului Militar International de la Nurnberg, in art.6, respectiv:
1. Crimele contra pacii- lit. a)
2. Crimele de razboi- lit. b)
3. Crimele contra umanitatii- lit.c)

Statutul Curtii penale internationala, act adoptat la Roma la 17 iulie 1998, precizeaza
ca ,cele mai grave crime care ating ansamblul comunitatii internationale nu vor ramane
nepedepsite si ca represiunea lor trebuie sa Iie eIectiv asigurata prin masuri luate in cadrul
national si prin intarirea cooperarii internationale. Acest act international oIera urmatoarea

6
ulcLlonar de drepL lnLernaLlonal publlc LdlLura sLllnLlflca sl enclclopedlca 8ucuresLl 1982 pag 98
7
ArL 19 parag 2
clasiIicare, limitand competenta Curtii la cele mai grave crime care ating ansamblul
comunitatii internationale
8
:
a) Crima de genocid
b) Crimele contra umanitatii
c) Crimele de razboi
d) Crima de agresiune
Crimele contra pacii (crima de agresiune)
Crimele contra pcii constituie, alturi de crimele mpotriva umanittii si de crimele de
rzboi, cele mai grave crime sanctionate de dreptul international penal contemporan.
Incriminarea Iaptelor ce constituie crime contra pcii a Iost posibil o dat cu
interzicerea rzboiului ca mijloc de solutionare a diIerendelor internationale si ca instrument
al politicii nationale a statelor.
Potrivit statutului Tribunalului de la Nrenberg, crimele contra pacii constau in
conducerea, pregatirea, declansarea sau purtarea unui razboi de agresiune sau a unui razboi cu
violarea tratatelor, a garantiilor si a acordurilor internationale, ca si participarea la un plan
concertat sau la un complot pentru savarsirea oricruia din actele mentionate. Ulterior, la
aceste crime contra pacii s-a adaugat si propaganda de razboi, consacrata ca atare in mai
multe documente internationale
9
.
DeIinirea agresiunii armate ntr-o Iorm care s cuprind toate actele agresive svrsite de
ctre state a constituit si constituie nc un obiect de preocupare pentru comunitatea international, n
conditiile n care desi Carta ONU interzice n mod expres rzboiul de agresiune, aceasta nu cuprinde si
o deIinitie a agresiunii.




8
ArL 3 parag 1
9
8ezoluLla Adunarll Cenerale a Cnu nr 111(ll) dln 1947 ueclaraLla Adunarll Cenerale a Cnu asupra
prlnclplllor de drepL lnLernaLlonal prlvlnd relaLllle prleLenesLl sl de cooperare lnLre sLaLe conform CarLe
naLlunllor unlLe acLul lnLernaLlonal prlvlnd drepLurlle clvlle sl polllLlve ale omulul dln 1976 acLul flnal al
ConferlnLel penLru SecurlLaLe sl Cooperare ln Luropa de la Pelslnkl 1973