Sunteți pe pagina 1din 13

Criminalistica Ionescu Florin

*Examen scris de 2 subiecte in scara **Recomandari: Emilian Stancu tratat de criminalistica, lucian inescu expertiza a scrisului.

11.10.2011

Componentele criminalisticii: Tehnica Tactica Metodologia

Definitie: Criminalistica este stiinta judiciara care studiaza elaboreaza si aplica metode si mijloace tehnico-stiintifice de enumerare a probelor judiciare, procedee tactice si reguli metodologice destinate descoperirii si cercetarii infractiunilor, antisociale. Obiect de studiu: elaborarea si folosirea de metode si mijloace tehnico stiintifice destinate cercetarii urmelor infractiunii si mijloacelor materiale de proba in scopul indentificarii persoanei obiectelor sau fenomenelor care leau creat. Preluarea si adaptarea la nevoile propii a unor metode si mijloace stiintifice din alte domenii ale stiintei in scopul obtinerii probelor necesare aflarii adevarului. identificarii faptuitorilor si prevenirii faptelor

Elaborarea si aplicarea regulilor si procedeelor tactice de efectuare a activitatilor de urmarire penala in vederea asezarii pe bazele stiintifice a intregii activitati de cercetare penala. Elaborarea cadrului metodologic de cercetare a infractiunilor prin studierea si generalizarea practicii pozitive a argumentelor judiciare. Elaborarea de metode si mijloace stiintifice destinate descoperirii operatice a infractiunilor si faptuitorilor si prevenirii faptelor antisociale. Evidentierea cauzelor si conditiilor care au generat savarsirea infractiunilor si propunerea de masuri preventive pe plan legislativ. Asigurarea unui grad sporit de operativitate in descoperirea si probarea infractiunilor in indentificarea si prinderea faptuitorilor. Principiile criminalisticii: *principiul legalitatii *principiul prezumtiei de nevinovatie al aflarii adevarului, potrivit caruia orice activitate infractionala se consuma in timp si spatiu si este insotita in mod inevitabil de producerea unor modificari cunoscute ca urme *principiul celeritatii investigarii penale

Identficarea criminalistica: este un proces de stabilire a identitatii unor obiecte care au creat urme in conditiile savarsirii unei infractiuni sau producerii unui eveniment cu implicatii juridice prin mijloace tehnicostiintifice criminalistice in scopul obtinerii probelor judiciare necesare aflarii adevarului in procesul penal. Obiect: orice obiect al lunii materiale apt sa-si imprime caracteristicile generale si particulare in masa sau la suprafata obiectelor din ambianta locului faptei. Identificarea criminalistica opereaza cu:

*obiecte scop obiecte de cautat *obiecte mijloc arme Etapele ciminalisticii: -identificarea de gen sau de grupa -identificarea individuala

18.10.2011 Fotografia judiciara Este un sistem de metode si procedee speciale de fotografiere cu aplicatii in prevenirea si descoperirea infractiunilor in efectuarea actelor de urmarire penala, a constatarii tehnico-stiintifice si expetizei criminalistice. Sistemul fotografiei judiciare: operativa sau de fixare si de examinare sau de laborator. Fotografia judiciara operativa cuprinde: fotografia la fata locului, de semnalmente, de supraveghere operativa, a perchezitiilor, prezumtari pentru recunoastere, de reconstituire. Fotografia judiciara de examinare cuprinde: fotografia judiciara in spectrul liniar, in spectrul invizibil. Fotografia in spectrul vizibil cuprinde urmatoarele: fotografia de ilustrare sau reproducere, fotografia de umbre destinate evidentiereii diferentiate de relief, fotografia de reflexie, fotografia de contrast, fotografia separatoare de culori. Fotografia in spectrul invizibil: fotografia in spectrul invizibil: fotografia in spectrul ultraviolet, in spectrul infrarosu, in radiati x, in radiatii si .

Fotografia judiciara operativa la fata locului: se utilizeaza urmatoarele fotografia de orientare sau de ansamblu, fotografia schita fotografia obiectelor principale, a urmelor si a cadavrelor, fotografia de detalii. Fotografia de orientare inregistreaza locul savarsirii infractiunii in raport cu vecinatatile sale intr-un ansamblu de puncte de reper de natura sa permita indentificarea ulterioara a zonei in care a fost savarsita fapta. Fotografia schita fixeaza imaginea exclusiva a locului faptei inregistrand totalitatea urmelor si mijloacelor materiale de proba, plasamentul reciproc al acestoa si distantele dintre ele. Fotografia schita se executa dupa marcarea prealabila a locurilor in care au fost gasite urmele si mijloacele moderne de proba. Fotografia obiectelor principale, urmelor si a cadavrelor: sunt obiectele care contin sau poarta urmele infractiunii. Obiectele care au fost folosite ori au fost destinate sa foloseasca la savarsirea faptei precum si obiectele care au fost produsul faptei ilicite. fotografia obiectelor principale fixeaza imaginea fiecarui obiect in raport cu urmele din imediata apropriere ori in raport cu alte obiecte fixe precum si principalele caracteristici ale acestora, forma dimensiuni culoare. Fotografia de detalii se executa asupra macro si micro reliefului urmelor principale caracteristicilor particulare ce pot servi la indentificarea ulterioara a acestuia. Metodele sau procedeele de realizare la fata locului. In executarea fotografiilor se realizeaza urmatoarele: fotografia unitara un singur cadru imagine de ansamblu. Fotografia panoramica, liniara si circulara la fata locului, masurarea fotografica la scara sau metrica; stereofotografia imaginea in relief; fotografia de pozitii contrare sau incrucisate; fotografia pe sectoare.

Fotografia de supraveghere operativa: se foloseste pentru a documenta activitatea ilicita a unor persoane in infractiuni deosebit de grave cum sunt infractiuni contra sigurantei statului, trafic de arme, stupefiante si de persoane; spalare a banilor falsificarea de monede sau alte valori; infractiuni savarsite prin mijloace de comunicare electronica sau alte infractiuni deosebit de grave. Fotografierea de supraveghere operativa se executa numai in baza autorizatiei motivata data de judecator nu de procuror. Autorizatia se da pe o perioada de 30 de zile. Autorizatia poate fi prelungita pana la 120 de zile. Ca exceptie fotografia de supraveghere operativa se poate executa si in baza ordonantei date de procurorul sau judecatorul care instrumenteaza cauza atunci cand obtinerea autorizatiei judecatoresti ar conduce la intarzierea cercetarilor. Ordonanta poate fi acordata pentru cel mult 48 de zile. Fotografiile se certifica prin semnatura de realizator si procuror si se anexeaza la dosarul cauzei impreuna cu procesul verbal in care se mentioneaza locul fotografiei executate si numele persoanei cunoscute, suportul original se pastreaza. Fotografia de supraveghere operativa se realizeaza cu aparate camuflate. Fotografiile perchezitiilor: pot fi de orientare si schita ale constructiei sau suprafetei de teren, a locurilor in care au fost descoperite valorile care intereseaza cauza, insistandu-se asupra camuflajelor si ascunzatorilor special amenajate, fotografierea tuturor bunurilor valorilor descoperite. Fotografia prezentarii pentru recapitulare: fotografia grupui de persoane inainte si dupa ce persoana care urmeaza sa fie recunoscuta si-a ocupat locul pe care l-a dorit in cadrul grupului, momentul recunoasteri persoanei de catre martorul ocular, sau partea vatamata respectiv momentul in care aceasta este invitata sa faca un pas inaintea grupului din care a fost

recunoscut, momentul legitimarii, fotografii de semnalmente a persoanei recunoscute.

25.10.2011

Notiuni generale despre urme: Conceptul de urma intr-un sens larg se refera la orice modificare materiala sau de alta natura aparuta in conditiile savarsirii unei infractiuni sau producerii unui fenomen cu implicatii juridice; intre aceasta si fapta sau fenomen existand un raport de cauzalitate directa. Intr-o acceptiune restransa prin urma se intelege constructia suprafetei exterioare a unui obiect in masa sau la suprafata altui obiect. Potrivit aceste acceptiuni urmele formeaza obiectul de studiu al unei ramuri distincte a tehnicii criminalistice denumita traseologia juridiciara. Traseologia judiciara studiaza urmele sub aspectul formei conturului dimensiunilor culorii al valorilor lniare si unghiulare ce pot fi stabilite intre caracteristicile redate de macro sau micro relieful obiectului supus cercetarii. Traseologia judiciara studiaza majoritatea urmelor cu exceptia urmelor papilor (dactiloscopie) a urmelor biologice urmelor armelor de foc (balistica judiciara) si a scrisului de mana. Clasificarea urmelor: Dupa tipul sau natura lor urmele sunt: urme de forma, conturul; urme de materie, resturile biologice; urme mixte, forma si materie. Dupa plasticitatea obiectelor care participa la formarea urmelor: urme de suprafata (redau forme micro/macro relief); urme de adancime (urmele redau negativul). Dupa relatia de miscare ori starea de repaus existenta intre obiectele care interactioneaza: urme statice urme dinamice.

Dupa mecanismul de formare: urme prin stratificare urme de destratificare. Dupa modul de percepere: urme vizuale; urme latente; micro-urme de cantitati microscopice; urme sonore; urme olfactive. Dupa modul de transmitere: urme transmise unilateral (sange, saliva, sperma) sau urme transmise bilateral. Dupa factorul creator de urme: urme create de om, create de animale, create de vegetatie, de obiecte, de fenomene. Dupa valoarea identificatoare: urme pozitionale care nu contin date, indicii sau informatii; urme indeterminante identificarea de gen; urme determinante (pozitionale + indeterminante). Cautarea fixarea ridicarea si conservarea urmelor. Cautarea urmelor prin observare optica; fixarea urmelor depinde de valoarea probatorie a urmelor si mijloacelor. A fixa inseamna a descrie a preciza a evidentia in scris prin intermediul mijloacelor audio video sau alte asemenea mijloace locurile in care au fost descoperite urmele starea natura si numarul lor. Plasamentul individual si reciproc in raport cu alte urme distantele dintre ele dimensiunea culoarea precum si un anumit numar de caracteristici particulare si generale care le individualizeaza. Principalul mijloc procesual penal de firare? a urmelor si mijloacelor materiale de proba este procesul verbal de cercetare la fata locului acesta trebuie intocmit cu respectarea dispozitiilor articolului 91 si 131 CPP. Procesului verbal I se anexeaza plansa fotografica, inregistrarile audio-video, schitele desenele chiar si portretul robot. Conservarea presupune asigurarea integritatii.

01.11.2011

Cercetarea criminalistica a urmelor papilare. Ramura tehnicii criminalistice care studiaza desenele de la nivelul degetelor, palmelor si talpii picioarelor in scopul identificarii persoanei, poarta denumirea de dactiloscopie judiciara. Obiectul dactiloscopiei cuprinde elaborarea si aplicarea metodelor si tehnicilor de cautare, decoperire, fixare, ridicare, interpretare si examinare, a urmelor papilare elaborarea metodologiei de organizare a evidentelor dactiloscopice destinate stabilirii recidivei, a nr false si identificarii faptuitorilor unor infractiuni cu autori necunoscuti; elaborarea metodologiei de efectuare a expertizei

dactiloscopice; elaborarea metodologiei de codificare a desenelor papilare in scopul valorificarii automate a urmelor papilare ridicate; identificarea persoanelor si a cadavrelor cu identitate necunoscuta. Posibilitatea identificarii persoanelor cu ajutorul desenelor papilare este asigurata de 3 insusiri fundamentale pe care acestea le prezinta: unicitatea, stabilitatea, inalterabilitatea desenlui papilar. In raport cu regiunea anatomica, exista desene papilare digitale palmare si plantare. Palmare se subdivid in digito-palmare tenare si lipotenare. Plantare: metatarsofaraugiare; metatarsiana; tarsiana si regiunea calcaiului. Identificarea individuala foloseste 3 categorii de elemente: detaliile caracteristce a crestelor papilare; elemente de poroscopie si crestoscopie. Timpul de conservare a urmelor papilare depinde de mecanismul de formare a urmei. Procedee de relevare a urmelor papilare: la relevarea urmelor papilare se folosesc procedee fizice, chimice si optice. Procedee fizice: punerea sau pulverizarea, pudrarea se poate realiza cu pensula din par de coada de veverita se folosesc si cele din fibra de sticla sau puf de strut sau pensula magnetica. Ca substante de retenare se folosesc:

ceruza (colornat basic de plumb), negru de fum (funingine), rosu de sudan III, praf de xerox, oxid de cupru, pulbere de fier redus cu hidrogen, pulbere de aluminiu, pulbere fluorescente de diferite culori. Fumizarea aplicabila la relevarea urmelor papilare de pe oglinzi obiecte nichelate, metalice si cromatice. Metalizarea intr-o camera vidata, urmele papilare cu vechime mare existente pe suporturi cu suprafata poroasa. Relevarea cu cianoacrilat. Relevarea cu izotopi radioactivi, procedeu util la relevarea urmelor de pe suporturi textile. Relevarea cu ajutorul unui dispozitiv electric de medie frecventa.. . Probleme care pot fi clarificate prin expertiza dactilografica. Daca obiectul trimis spere examinare prezinta amprente si numarul acestora. Regiunea anatomica a corpului care a creat urma, degetul si mana probabila a persoanei care a creat urma. Daca urma contine suficiente elemente cu valoare individualizatoare, vechimea relativa, natura substantei care a participat la formarea urmelor, identificarea individuala a persoanei.

08.11.2011

Cercetarea criminalistica a urmelor de picioare: urme plantare, urme create de piciorul semi-incaltat, urme de incaltaminte. Urmele plantare sunt cercetate atat din punct de vedere dactiloscopic cat si din punct de vedere traseologic, adica se urmaresc caracterul de gen particularitatile cum ar fi lungimea totala a urmei; lungimea si latimea in regiunea metatarsafalangiala, metatarsiana, tarsiana si a calcaiului; polidactilia lungimea forma dispunerea reciproca a degetelor unghiul format de linia care trece pe la baza degetului mare si linia care umple varful degetelor arcuirea platfusului boltei; negi

alunite cicatrici, alte malformatii congenitale ori produse in ruma unor accidente. Urmele create de piciorul semi-incaltat idem, un plus de informatii fiind adus de tesatura sosetei defecte, reprezentarea rupturii, cusaturii, peticelor etc. Urme de incaltaminte lungimea totala a urmei lungimea si latimea pingelei a glencului si a tocului masurata in zona cea mai ingusta, forma varfului incaltamintei; profilul talpii oglindit in urma; modul de prindere a pingelei, lipita, cusuta, in cuie; rupturile si peticele aplicate pentru remedierea lor, dimensiunile si forma placheurilor. Elementele cararii de urme: totalitatea urmelor consecutive lasate in timpul deplasarii. Probleme de interes operativ care pot fi stabilite prin interpretarea urmelor de incaltaminte: drumul parcurs al faptuitorului pentru a ajunge si a se departa. Punctele folosite pentru a patrunde si pentru a parasi locul faptei precum si activitatile desfasurate; numarul persoanelor care au creat urmele, sexul, varsta aproximativa si talia faptuitorului. Eventualele defecte anatoma-patologice ale persoanei si daca aceasta purta incaltaminte ortopedica; Daca persoana a transportat vreo greutate, incercarile de disimulare a directiei de mers; tipul de incaltaminte care a creat urmele si viteza de deplasare. Problemele care pot fi lamurite prin expertiza acestor urme; daca obiectul trimis spre examinare este purtator de urme de picioare, numarul, locul, tipul si valoarea identificatoare a acestora; vechimea relativa a urmei, sexul, varsta, greutatea aproximativa si talia persoanei. Tipul de incaltaminte care a creat urma natura substantelor care au participat la formarea urmei. Cercetarea criminalistica a urmelor de dinti sau expertiza odontologica: daca urmele sunt sau nu de muscatura, natura umana sau animala a urmei;

Numarul persoanelor care au creat urmele daca urmele sunt apte pentru identificare criminalistica, sexul varsta si tipul antropologic, reconstituirea fizionomiei care a creat urma, identificarea individuala a persoanei... Cercetarea criminalistica a urmelor de buze: natura umana sau animala a urmelor, nr persoane care au creat urmele, sexul varsta aproximativa, eventualele afectiuni medicale ale persoanei. Natura substantelor care au participat la formarea urmelor si identificarea individuala a persoanelor. Cercetarea criminalistica a urmelor de urechi: natura umana sau animala vechimea acestora varsta si inaltimea persoanei identificarea individuala a persoanei. Urmele ridurilor fetei servesc la identificarea de gen si individuala a persoanei care le-a creat. Difera ca numar forma orientare valori unghiulare si dimensiuni. Cercetarea criminalistica a urmelor sonore ale vocii si sorbirii. Numarul particularitatilor la discutii; sexul si varsta aproximativa; lexicul, dialectul, subdialectul, si graiul vorbitorului; afectiune a aparatului fono-respirator; defecte de vorbire; particularitatile pronuntarii unor cuvinte sau expresii de provenienta straina; daca suportul pe care s-a facut inregistrarea a fost trucat prin combinarea de convorbiri de pe alte suporturi.

15.11.2011

Identificarea genetica Cercetarea criminalistica a urmelor de sange si problemele care pot fi clarificate prin expertiza criminalistica a urmelor de sange: daca urmele sunt sau nu de sange; daca urmele sunt de natura animala sau umana; urmele pot clarifica inaltimea de la care a cazut sangele si unghiul de incidenta;

vechimea; daca persoana stationa sau se afla in miscare; partea anatomica sau organul corpului care a sangerat; grupa sanguina; numarul persoanelor care au sangerat; daca sangele este menstrual sau fetal; afectiunile medicale ale persoanei; daca pesoana a consumat sau nu droguri sau bauturi alcoolice; si nu in ultimul rand poate duce la identificarea individuala a persoanei prin cercetarea ADN. Cercetarea criminalistica a urmelor de saliva si problemele care pot fi clarificate prin aceasta: daca urmele sunt sau nu de saliva; natura umana sau animala a urmelor; vechimea si mecanismul de formare; caracaterul secretor sau nesecretor al persoanei de la care provin; grupa si sub-grupa sanguina daca persoana este de tip secretor; numarul persoanelor care au lasat urmele; daca urma de saliva are aceeasi grupa sanguina cu cea a persoanei de la care provin urmele; existenta altor asemanari intre urmele si probele model pentru comparatie; particularitatea florei microbiene si compozitia celulara specifice zonei bucale; eventualele particularitati in care persoana isi desfasoara activitatea; eventualele afectiuni de care sufera persoana atunci cand in saliva se gasesc urme de sange sau materii puruente. Cercetarea criminalistica a urmelor de sperma si problemele care pot fi clarificate: daca urmele sunt sau nu de sperma; daca urmele sunt de natura animala sau umana; caracterul secretor sau nesecretor si implicit grupa si sub-grupa sanguina; numarul persoanelor de la care provine; eventualele afectiuni medicale ale persoanei; identificarea persoanei. Cercetarea urmelor de natura piloasa si problemele ce se pot clarifica: daca urmele sunt sau nu de natura piloasa; daca urmele sunt de natura umana sau animala; modul de desprindere a firelor de par; daca firele de par sunt vopsite si care este culoarea lor naturala; grupa sanguina a persoanelor daca

parul este mai lung de 3cm; substante care au aderat la firul de par; identificarea individuala.