Sunteți pe pagina 1din 11

Singurul roman al lui Emily Bronte, ,,La rascruce de vanturi", nu s-a bucurat de succes in momentul publicarii acestuia.

Cu toate acestea, meritul de a fi scris un roman de exceptie, ii este astazi recunoscut autoarei. Plasat in Marea Britanie a sfarsitului secolului XVIII, ,,La rascruce de vanturi" frapeaza in primul rand prin imbinarea stilului gotic, care fascineaza dar si ingrozeste, cu cele doua povesti de dragoste care fac subiectul acestui roman. Desfasurarea actiunii este sustinuta si de cele doua domenii fictive, Wuthering Heights si Thrushcross Grange, inspirate de Yorkshire-ul natal al surorilor scriitoare. Autoarea subliniaza forta distructiva a dragostei, generata de conflictul dintre cele doua personaje principale: Catherine si Heathcliff, care desi impart o dragoste puternica, sfarsesc prin a se distruge reciproc. Legaturile care se creeaza intre membrii celor doua familii- Earnshaw, care locuiesc la Wuthering Heights si Linton, care locuiesc la Thrushcross Grange, fac ca actiunea sa para complicata. In fapt insa, nu este asa. Heathcliff (al carui nume s-ar putea traduce ,,stanca arida") personaj intunecat, puternic si hotarat, este adoptat de familia Earnshaw, si se indragosteste de fiica acestora, Catherine, cu care traieste o frumoasa poveste de dragoste.Din pacate, fratele acesteia, Hindley, il trateaza cu cruzime, atragandu-si astfel ura ,,intrusului". Ajungand la un moment dat la Thrushcross Grange, Catherine este fermecata de stilul de viata victorian, si in urma conjuncturii de evenimente se marita cu Edgar Linton, cu care are si un copil, pe Cathy, dupa nasterea careia moare. Simtindu-se tradat, Heathcliff fuge si se intoarce ca detinator al unei averi uriase, hotarat sa se razbune. Il ingroapa pe Hindley in datorii, mostenind Wuthering Heights dupa moartea acestuia si luand astfel drepturile lui Hareton, fiul lui Hindley. Apoi se casatoreste cu fiica familiei Linton, Isabella cu care are un baiat, pe Linton; fata de acestia da dovada de multa cruzime, ceea ce intr-un final duce la moartea Isabellei. Pe fiul sau il foloseste pentru a-l casatori cu Catherine cea tanara, ramasa si fara tata, devenind astfel proprietarul Thrushcross Grange. Autoarea decide insa sa il ,,omoare" si pe Linton, fiul lui Heathcliff, avand totusi un scop bine definit, care incheie romanul intr-o lumina optimista, scop de altfel usor de ghicit, acum cand se cunosc momentele si personaajele importante. Curiozitatea in legatura cu Heathcliff ar trebui satisfacuta citind romanul; totusi, de mentionat este ca in spiritul stilului gotic, pe parcursul desfasurarii actiunii isi face aparitia si o prezenta supranaturala... In concluzie, pentru a nu impune o parere, as spune ca ,,La rascruce de vanturi" este o carte cel putin interesanta, daca nu pentru povestile de dragoste si minutiozitatea realizarii ei, atunci macar pentru complexitatea personajelor care dezvaluie trasaturi usor de identificat si la oamenii secolului XXI.

Prin intermediul acestei pagini nu intentionam sa dam o definitie a termenului de gotic, ci mai degraba sa prezentam cateva generalitati. Goth este denumirea data unei subculturi contemporane vaste ce nglobeaza muzica, arta, literatura, moda si un simt estetic dezvoltat, orientat catre latura ntunecata a ceea ce i nconjoara pe membrii acesteia, ei stiind sa aprecieze att viata ct si moartea, reusind sa gaseasca frumosul acolo unde poate ceilalti nu l pot gasi. Persoanele ce se considera gotice si considera ca apartin acestei miscari pot avea gusturi muzicale diverse, opinii diferite, hobby-uri si ocupatii ce nu au nici un fel de legatura cu subcultura etc. termenul fiind ales de multi care simt ca apartin acestei subculturi. Fascinatia pentru macabru/ lugubru si arta intunecata este o alta trasatura comuna a creatiilor gotice si atrage in special un segment mai tanar al populatiei, cu o mentalitate mai deschisa. Goticii nu privesc moartea ca pe un sfarsit de drum ,ci ca pe o eliberare de inchisoarea pamanteasca a trupului, si transpuneare a sufletului in absolut, renuntare la toate suferintele pamantesti pentru linistea eternitatii. Dar atractia fata de acest subiect presupune, in mod paradoxal, atat o stare de spirit pesimista, inclinata spre depresii , cat si o atitudine relativ optimista de a cauta frumusetea in fiecare lucru in parte, de a gasi o alta perspective asupra vietii. Prima data a aparut n Marea Britanie, la sfrsitul anilor 70 si nceputul anilor 80, ca o miscare derivata din post-punk, reusind sa se mentina pna in zilele noastre, evolutia ei facnd-o din ce in ce mai variata si diversificata. Concomitent cu aceasta evolutie, in SUA a aparut o miscare cunoscuta ca Deathrock, ea avndu-si originile in punk, iar n Germania a aparut mai trziu o subcultura ce a fuzionat elemente att din Gothic, ct si din New Wave, rezultnd Darkwave. Din punct de vedere muzical, genurile principale asociate cu aceasta miscare sunt goth rock, deathrock, post-punk si darkwave; oricnd putem auzi de pe buzele unui gotic, nume precum Bauhaus, Sisters of Mercy, Christian Death, Siouxsie and the Banshees, Clan of Xymox sau Diary of Dreams. Nu trebuie insa confundat Gothic metal cu Gothic rock, primul gen muzical fiind derivat din Doom metal si a luat nastere in anii 90 (prima trupa de Gothic metal fiind considerata Paradise Lost), pe cnd al II-lea a aparut cu peste 10 ani inainte si a evoluat din post punk. n general, Gothic metal nu este considerat un gen muzical reprezentativ pentru aceasta subcultura, singurele similaritati fiind tematica ntunecata din liniile melodice si versuri, alaturi de prezenta cuvntului gothic n numele acordat genului. Vizual vorbind, goticul se inpira din imaginarul romantic ce implica spectrul horror de fantome, vampiri, culori sumbre, lugubrul, morbidul, misticul, toate filtrate estetic si transformate in arta, precum si din arta gotica. De asemenea se inspira din filme precum Dracula, Nosferatu, The Crow, The Hunger, Interview with a Vampire, Nightmare before Christmas, Beetlejuice si altele ce au o tematica mai mult sau mai putin gotica. Daca am analiza literar, goticul se inspira att din fictiunea goth ct si din curente literare precum romantismul, simbolismul, trupele Paralysed Age sau Arc Gotic alegnd versuri din opera lui Bacovia pentru melodiile proprii. n ceea ce priveste vestimentatia, se observa o adoptare a tinutei preponderent neagra in stilul Victorian sau Post-Punk, accesoriile fiind confectionate din argint, hainele cuprinzand elemente precum crinolinele, corestele, hainele din plasa (fishnet), pantalonii din piele, bocancii cu talpa groasa, sau haine ce aduc aminte de stilul punk. Foarte obisnuite sunt piercingurile si

tatuajele. Din punct de vedere al aranjarii parului, acesta este de obicei tuns in frizuri considerate neobisnuite, precum deathawk, sau foarte des el este tapat. Att fetele ct si baietii adopta des machiajul n stil egiptean, nsa este apreciat bunul gust; cel mai important lucru in stilul vestimentar este originalitatea. Este de preferat ca o persoana sa si creeze un stil propriu n care sa se simta confortabil dect sa copieze doar pentru a parea gotic. Toate cele scrise mai sus reprezinta stereotipul goticului, in linii mari, nerespectarea acestora nensemnand ca nu poti fi gotic. Nimeni nu ti va impune un anumit numar de tauaje, piercinguri, sau purtarea exclusiva a hainelor de culoare neagra. O mare calitate a goticilor este toleranta, subcultura fiind mai mult axata pe starea de spirit si estetica dect pe religie (spre deosebire de alte subculturi, precum black metal sau christian rock), politica, orientare sexuala, moralitate si altele. Preponderent se adopta mentalitatea romantica si neo-romantica (mai putin latura nationala), iar in general, goticii sunt persoane pacifiste, non-violente, tolerante. Faptul ca unele persoane ce se considera goth sunt anarhiste nu are nici o treaba cu subcultura in general. Acelasi lucru este aplicabil si in ceea ce priveste religia. O mare parte a necunoscatorilor afirma ca goticii sunt satanisti - aceasta parere este complet eronata, intrucat urmeaza o tendinta actuala de a confunda spiritul religos in sine cu ideea de crestinism. Religiozitatea este specifica fiintei umane sub toate aspectele ei, fiecare fiind liber sa-si aleaga propriul crez religios, propriul obiect al adoratiei, cat si propriul mod de manifestare, si astfel subcultura accepta orice fel de credinte: crestinism, agnosticism, neo-paganism, samanism, new age, wicca si altele. Trebuie precizat ca goticii nu sunt satanisti, nefiind interesati de acest aspect, iar faptul ca societatea i considera astfel este o mare greseala a mass-mediei, fiind de multe ori incorect asociati cu scena de black metal, datorita unor similaritati vestimentare. Etimologic, termenul Gotic se refera la triburile est germanice ce au colonizat Scitia, Dacia si parti din Moesia. Este cunoscut faptul ca scriitorii antici, referindu-se la populatia autohtona din acele vremuri, aveau obiceiul sa mentioneze popoarele care detineau puterea militara si politica, si nu pe bastinasii supusi din aceasta cauza Dacia fiind uneori numita Gothia, dupa populatia migratoare dominanta. n perioada Renasterii, arhitectura medievala era considerata gotica, contrar stilului arhitectural si artistic al acelor vremuri. n secolul al XVIII-lea se acorda un sens modern cuvantului gotic, odata cu aparitia nuvelei gotice. nceputurile picturii gotice se regasesc in "The Nightmare", o lucrare care a socat att publicul, ct si criticii, atunci cnd a fost afisata la Academia Regala n 1782, de Fusseli. Aceasta idee a continuat sa se manifeste in zilele noastre in literatura si cinematografie prin cimitire, biserici, vampiri, fantome, cosmaruri, castele alaturi de altele. Folosirea cuvntului gothic pentru a descrie muzica a condus la aparitia termenului de goth. Gothul primeste pe oricine este interesat de ceva diferit si care este capabil de a ntelege anumite aspecte mai rar ntlnite n viata de zi cu zi.

Stilul gotic este al doilea stil international si a aparut in secolul XII, fiind contemporan cu stilul romanic. Goticul se incadreaza intre secolele XII si XIV, fiind raspandit in toate tarile Europei centrale, apusene, nordice si ajungand pana in Polonia si in Carpati.

Termenul "gotic" a aparut in Renastere si a fost atribuit artei in perioada afirmarii oraselor. Viata sociala era acum stabila, in urma incetarii navalirilor barbare. Un factor social important era indepedenta breslelor mestesugaresti.

Arhitectura este cea mai remarcabila forma a artei gotice. Constructiile caracteristice stilului gotic sunt: constructiile civile si militare, catedralele, primariile, palatele de justitie (Palatul de Justitie din Rouen) si locuintele particulare, unele avand dimensiunile palatelor (Palatul armatorului Jacques Couer din Paris).

Cetati intarite apar pe toata suprafata Europei. Orasele medievale sunt sistematizate si nucleul este piata publica cu un monument important - catedrala - spre care erau directionate toate strazile avand ca limita porti de aparare, coridor de straja si turnuri de observare si aparare. Turnurile apartineau breslelor care asiguraru paza continua.

Un oras medieval foarte bine pastrat este Carcassonne, in Franta.

In perioada gotica, arhitectii realizeaza bisericile cu un sistem de arcade sprijinite de ziduri si sustinute de stalpi situati in exteriorul cladirii. Ferestrele sunt numeroase si foarte alungite prin care lumina patrunde abundent si este filtrata de vitralii.

Sculptura gotica pe fatadele bisericilor este reprezentata de statui-coloane imaginand siluete de regi si profeti cu aspect imobil, fete austere, trupuri fara solduri si umeri. La inceputul secolului XIII, sculptura se anima, figurile sunt juvenile, vestimentele au falduri ample.

Catedrale impresionante s-au construit in Germania (Magdeburg, Koln, Lubeck, Bamberg, Naumburg, Leipzig, Erfurt, Nuremberg), in Anglia (La Lincoln, Salisbury,

Wells, Cantembury, Gloucester, Lichfield), in Italia (la Milano - Domul, la Modena, Florenta, Venetia-Palatul Dogilor si Ca D'Oro).

In secolul XV se realizeaza lucrari extraordinare, precum Pieta de la Villeneuve lesAvignon.

In multe domenii tehnicile devin mai complicate, cum se remarca si la tapiserii care sunt acum fine si gratioase, precum "Doamna cu licornul " (tapiserie de lana si matase) care se afla in prezent la Muzeul Cluny din Paris.

In Romania stilul gotic a patruns catre mijlocul secolului XIII. Orasele din Transilvania sau dezvoltat in acel timp si in arhitectura religioasa s-a impus acest stil (Biserica Sfantul Bartolomeu din Brasov, bisericile din Prejmer si Bistrita si mai tarziu biserica evanghelica din Sebes, in secolul XV, Biserica Neagra din Brasov, Catedrala Sfantul Mihail din Cluj-Napoca, Biserica Sfantul Niculae din Sighisoara).

Printre monumentele pastrate in buna stare, dar cu unele modificari si adaugari in timp, se pot aminti: Castelul de la Bran din secolul XIV, Castelul Corvinilor din secolul XV. Remarcam in arhitectura civila din orasele transilvanene Brasov, Sibiu, Sighisoara modul de grupare a cartierelor, marcarea turnurilor breslelor, traseele strazilor, pietele publice acestea reprezentand elemente specifice oraselor gotice, asimilate societatii centrale si apusene in secolele XIV, XV si XVI. Pictura in Romania s-a pastrat la: biserica din Malancev, Catedrala Sfantul Mihail din Cluj-Napoca, Catedrala romano-catolica din Alba-Iulia.

1. Goticul Se dezvolta n perioada medievala, n secolele XI-XII-XIII, urmndu-i perioadei romanice. Goticul evolueaza ntr-o societate de tip catolic n care credinta are un rol important n viata comunitatii, drept pentru care se construiesc numeroase biserici si catedrale. Fiecare oras tinde sa-si arate maretia: cu ct catedralele sunt mai nalte si mai frumos decorate cu att orasul este mai prosper. n aceasta perioada se dezvolta foarte mult artele pastice. n arhitectura se construiesc catedrale nalte, spatioase, care evolueaza pe verticala, pe 3 nivele: arcade, tribune si ferestre. Fatadele sunt decorate la al trei-lea nivel cu rozete.

Se dezvolta foarte mult si sculptura folosita n decorarea catedralelor. Spre deferenta de romanic, n care personajele erau stilizate, abstractizate, create din forme angulare, cu aparenta expresionista, n sculptura gotica se revine la formele naturale, se studiaza vesmintele si formele anotomice, drapajele caznd n mod natural. Atitudinile sunt mai autentice, fizionomiile au expresii studiate care denota o ampla analiza psihologica. Tot pentru decorarea bisericilor se folosesc vitraliile. Portiunile de zid se reduc la minim, locul lor fiind luat de fereste largi si nalte, decorate cu vitralii cu scene religioase compuse parca din fragmente de lumina colorata, ntr-o perfecta armonie cromatica si formala. Se practica de asemenea si decorarea manuscriselor cu miniaturi. Goticul este o perioada de nflorire a artelor, o perioada luminoasa, spirituala. n perioada gotica omul capata un alt statut n societate, nu mai este considerat o fiinta inferioara si ncepe sa creada n superioritatea sa. Se dezvolta interesul pentru anatomia si psihologia umana. Specific artei gotice este rafinamentul detaliilor, care se gaseste att n miniaturi ct si n eleganta tinutelor vestimenatare. Desi dispretuit n Renastere, goticul este o perioada de avnt a umanitatii. n Renastere sunt redescoperite valorile culturii antice, iar n perioada sa de nflorire culturala si sociala valorile culturii evului mediu ntra ntr-un con de umbra, sunt uitate si dispretuite, fiind considerate ntunecate si obscure . 2. Romantismul. O redescoperire a goticului se produce o data cu dezvoltarea artei romantice. Romantismul renaste valorile culturii gotice asa cum Renasterea sau Neoclasicismul au renviat aspectele antice prelund elemente ale culturii grecesti si reintegrndu-le n propriile creatii. Revoltndu-se mpotriva academismului neoclasic, romanticii ncearca sa evadeze din realul obiectiv. Aceasta evadare se poate produce n mai multe feluri : 1. n spatiu: romanticii cauta peisaje exotice n tari ndepartate, 2. n timp: redescoperind cultura gotica, 3. n imaginatie: un rol important avndu-l aici literatura romantica: Byron, Hugo si Goethe. Spre diferenta de arta romantica franceza, orientata mai mult spre locatii exotice, dar pastrnd contactul cu contemporaneitatea n elementele redate, romantismul german prefera o aborbare mai mistica a realitatii. Desi romantismul este o miscare europeana, ea se dezvolta mai ales n Anglia, Germania si Scandinavia. Pictorii romantici germani prefera peisajele bntuite, imagini mistice ale ruinelor vechilor catedrale gotice de multe ori abandonate, aflate pe munti nalti, vazute n lumina apusului de soare sau a rasaritului de luna dar si imagini misterioase ale cimitirelor bntuite sau imagini alegorice ncarcate de simboluri. Se folosesc multe simboluri, att n arta plastica ct si n literatura. Continutul nu se citeste de la prima vedere, el trebuie cautat si descoperit cu ajutorul unor chei simbolice care apar n imagine sau text. Aspectele ntunecate devin atragatoare, noaptea este divinizata prin tot ce ascunde. Elementele misterioase care apar n lucrarile romantice sunt de cele mai multe ori simboluri: calul alb, cel care duce sufletul pe tarmul de dincolo, leul, simbol al ntunericului si al spiritelor malefice, feciora, simbol al puritatii, ruinele, simbol al trecutului. Romantismul se dezvolta att n artele plastice ct si n literatura, creatiile numerosiilor pictori si scriitori ai acestei perioade fiind de o valoare incontestabila: Caspar David FriedrichCatedrala,

Dante Divina Comedie, Theodore Gericault Pluta Meduzei, Eugene DelacroixLibertatea conducnd poporul, Victor Hugo Notre Damme de Paris, Goethe -Suferintele tnarului Werther, Walter Scott_Rob Roy. Daca n restul Europei romantismul ramne o perioada artistica bine delimitata n timp, n Tarile Nordice si Germania el a evoluat n asa fel nct a devenit pt anumite grupuri un mod de viata. Foarte multe aspecte ale romantismului sunt preluate n cultura neo-gotica, att in ceea ce priveste viziunea asupra lumii ct si n ceea ce priveste tinuta vestimentara. 2. Neo-goticul Neo-goticul timpuriu s-a dezvoltat ntre anii 1823 1870. O data cu reforma, o traditie veche de cteva secole, aceea a artei gotice, s-a sfrsit n Olanda unde nu s-a mai construit nici o biserica gotica. n schimb, n Anglia, goticul se dezvolta n continuare fara o delimitare majora ntre gotic si neo-gotic. La nceputul secolului XIX neogoticul introdus n Olanda a fost de inspiratie engleza, favorit de regele William al II-lea, care a studiat n Anglia. Acest neo-gotic este caracterizat print-o folosire pur decorativa a elementelor gotice. La acea vreme arhitectilor le lipsea ntelegerea fundamentelor artei gotice si nu faceau dect sa copie elementele acesteia fara a cauta sa le nteleaga. Cu toate acestea, neo-goticul timpuriu este mai imaginativ dect neo-goticul ulterior. Neo-goticul dureaza pna n jurul anului 1930, cnd ncepe art-deco. Totusi n arhitectura apar elemente ale neo-goticului pna n zilele noastre. Cu toate ca neo-goticul proriuzis dispare, elemente fundamenatle ale culturii sale alaturi de elemente ale culturii gotice si romantice sunt preluate n subcutrura gotica a anilor 80-90 . II. Subcultura Gotica ntodeauna societatea a avut rebelii ei, oameni care nu au acceptat regulile impuse de ea, care traiesc dupa propriile valori si care au adoptat un stil propriu. n secolul XX acesti rebeli fac parte din cultura numita underground. Aceesta cultura underground se mparte n mai multe subculturi. O subcultura reprezinta un grup de oameni cu comportament si credinte distincte, n cadrul unei culturi mai largi . Din cultura underground fac parte subculturile punk , hip hop si hippie. Membrii unei subculturi, spre diferenta de masele mari de populatie care se supun, sunt condusi si influentati de societate si care sunt determinati cu ajutorul mass mediei si a televiziunii sa accepte un anumit stil vestimentar, amunite moduri de viata si anumite valori culturale, nu vor fi influentati de societate, ci o vor inflenta ei pe aceasta. Daca luam ca exemplu industra vestimentara, majoritatea oamenilor vor purta ceea ce societatea considera a fi la moda ntr-un anumit sezon. Membrii unei subculturi vor forta societatea sa produca stilul vestimentar pe care ei l adopta. Aceste subculturi au ajuns sa reprezinte o societate n societate si desi ignorate, continua sa existe, n ultima perioada devenind mai populare ca oricnd. n anii 80 hip hop-ul si punk-ul cunosc o nflorire deosebita, devenind cunoscute publicului larg. n cadrul culturii punk se dezvolta si subcultura gotica. n momentul n care punk-ul ia calea nihilismului si a extremismului goticul se desprinde de acesta si si creeaza un drum propriu. Daca la nceput goticul capata o forma hedonista, n care accentul se pune pe erotism si religie, n timp, goticul devine mai profound si mai ntunecat. Moartea, religia, magia, misticismul, fac parte din cultura gotica. Goticul a aparut ca un stil de viata alternativ, nascut din rebeliune tinereasca, din teama, din frustrare si din pasiunea pt arta si muzica. Origimile goticului sunt considerate ca fiind n jurul anului 1975, cnd trupa Bauhaus a lansat cntecul Bela Lugosis dead. Prima generatie a miscarii gotice s-a dezvoltat n Anglia, la sfrsitul anilor 7080. La sfrsitul anilor 80-90 apare a doua generatie care, fata de prima si accepta denumirea de gotica. n aceasta perioada miscarile gotice din SUA cresc semnificativ si goticul devine cunoscut ca o subcultura. Spre sfrsitul anilor 90 apare a treia generatie de gotici.

Acesta generatie reprezinta o explozie n numarul persoanelor care se considera gotici, iar spre diferenta de primele doua generatii, care erau underground, generatia noua este mai deschisa, mai expusa si mai comerciala. Din punct de vedere istoric o nclinare catre ntuneric este specifica sfrsitului de secol, iar aceasta nclinare a fost cu att mai promuntata n jurul anilor 2000 datorita ncheierii unui mileniu. Membrii culturii gotice sunt oameni liberi, care nu accepta regulile societatii pentru ca asa se cade, sunt oameni care gndesc singuri, care si creaza propriile reguli, norme morale si sociale, propriile valori, lucru care i face sa fie respinsi de societate. Goticii sunt oameni care se simt bine mpreuna, au diferite gusturi muzicale, diferite ocupatii, diferite religii, hobby-uri si stiluri vestimentare. Nu sunt reguli sau lucruri specifice pe care trebuie sa le faci pentru a fi gotic. Dintr-un fenomen al anilor 80, goticul a devenit un stil de viata al anilor 90. Ceea ce demonstreaza prufunzimea culturii gotice este si faptul ca nu este un stil adoptat doar de cei tineri ci si de oameni de peste 30 de ani. n zilele noastre subcultura gotica devine din ce n ce mai cunoscuta, astfel nct n fiecare oras mare din lume exista o comunitate de gotici. III. Simboluri gotice Ank-ul - simbol al fertilitatii, al dorintei, al uniunii dintre barbat si femeie. n cultura egipteana este considerat simbolul vietii eterne. Penatgrama - simbol al vrajitoriei, reprezinta cele patru elemente: apa, pamtul, focul si aerul alaturi de spiritul care le nconjoara. Este o stea cu varful n sus reprezentnd omul cu bratele si picioarele desfacute, adornd creatorul. Reprezinta de asemenea dominatia spiritului asupra celor patru elemente si dominatia ratiunii asupra materiei. Poate reprezenta si simbolul celor cinci rani ale lui Isus Hristor. Pentagrama ntoarsa este un simbol malefic, asociat cu satanismul. Pentaclul pentagrama nhisa ntr-un cerc. n culturile oculte reprezinta att magia alba si binele, ntelepciunea si ratiunea ct si elementul feminin: Pamntul. n magie, pentaclul este folosit pentru aducerea spiritelor pe pamnt. Crucea - simbol al culturii si a valorilor crestine. n Imperiul Roman, crucea era folosita ca element de tortura pentru persoanele condamnate. Dupa rastignirea lui Isus Hristos crucea capata o cu totul alta conotatie n cultura crestina, devenind dintr-un obiect al torturii unul al adorarii. Crucea este preluata de cultura crestina ca obiect de cult dupa ce, conform legendei, naintea unei batalii, Constantin cel Mare a avut un vis n care i se spunea: Prin acest semn vei nvinge. n crestinism simbolul crucii este folosit pretutindeni, ncepnd cu planurile de constructie ale bisericilor si sfrsind cu bijuteriile pe care doamnele din nalta societate le purtau ca semn al credintei. Crucea malteza - a fost simbolul luptatorilor crestini nca din prima cruciada. Astazi a ramas simbolul oridinului militar de Malta. n ultimul secol a fost adopat de numeroase oridinuri de cavaleri. Liliacul - simbolul dualitatii. n culturile vestice, liliecii sunt asociati ideilor de moarte, vampirism si ritualuri oculte. n culturile estice, nsa, ei reprezinta de cele mai multe ori norocul. Paianjenul - este legat de moarte n cadrul numeroaselor culturi. n culturile pagne este legat de soarta. n cultura crestina este considerat uneori ca fiind malefic, alteori fiind simbol al norocului, datorita semnului crucii de pe spate. Chinezii considera ca paianjenul este un aducator al bucuriilor din cer. n multe culturi centrate pe ideea de Pamnt, paianjenul si pnza lui reprezinta ciclui vietii si ciclicitatea fenomenelor naturale. n cultura occidenatala este legat de locuri ntunecate, nfricosatoare, bntuite, prafuite si ascunse de lumina. IV. Vestimentatia gotica

n 1811, n Marea Britanie, termenul de gotic se refera la un stil vestimentar depasind liniile pur clasice. Linia hainelor se schimba devenind mai confortabila. Hainele nu mai sunt att de rigide, sunt mai vaporoase si mai usor de purtat. Se resimte de asemenea inflenta perioadei Elisabetane, n care rochiile erau decorate cu cruci si decoratii triunghiulare. Dupa 1820, rochiile si pierd forma calsica cu totul si capata o linie pur gotica care a durat pna la ncoronarea reginei Victoria. n zilele noastre goticul este un stil vestimentar adoptat de tinerii care se considera a fi gots. n general, este influentat de muzica rock de factura gotica, dar nu toti cei care adopta acest stil asculta acest gen de muzica. mbracamintea specifica goticului este asa zisul aspect romantic si este limitata doar de imaginatia purtatorului. Conteaza foarte mult originalitatea, imaginatia si n functie de stilul vestimentar pe care l adopta o persoana, ea va fi considerata autentica sau nu n cadrul grupului. n vestimentatia gotica este apreciata n primul rnd originalitatea. Libertatea individului de a-si alege haine si accesorii este nelimitata, important este ca ceea ce si alege sa i se potriveasca si sa i exprime personalitatea. Desigur ca natura eveminentului la care participa va delimita felul n care fiecare se mbraca. Simplitatea stilului gotic conduce deseori la variatii si acest stil apare deseori combinat cu elemente ale altor stiluri cum ar fi punk-ul si black metal-ul. Hainele trebuie sa fie n general negre, dar se mai folosesc si culorile nchise: albastrul ultramarin, rosul ntunecat si chiar albul. Materialele folosit sunt usoare: matasuri, voaluri, satin, dar si dure: piele, vinil. Garderoba gotica include: rochii elaborate, lungi sau scurte din materiale usoare combinate cu materiale grele, camasi poetice cu volane n jurul gtului si al minilor, n maniera lordului Byron, de obicei albe, corsete, tricouri imprimate cu imaginii ale formatiilor preferate, blugi sau pantaloni din piele, jachete din piele cu desene pictate. Acestea se pot purta simple sau se pot ncerca suprapuneri dintre cele mai ndraznete: fuste scurte peste fuste lungi, rochii peste pantaloni, corsete peste camasi. n vestimentatia gotica se ntlnesc mai multe tipologii . Tipologia vampirului: influentat de aspectul epocii victoriene. Se poarta camasi cu volane, fuste lungi din matase, pelerine de opera, corsete si veste, iar parul este aranjat n coafuri elaborate. Tipologia punk : Se poarta pantaloni rigizi, jachete din piele, ghete, lanturi, piercing-uri si tatuaje, o atitudine sfidatoare./ Tipologia artistului torturat: Se poarta numai negru, cu o influenta boema, aspect obosit. Ochelarii ntunecati sunt purtati n permanenta. Acest arhetip este reprezentat mai mult de felul n care cineva se poarta dect de felul n care arata. Aspectul gotic, n general, este influentat de estetica victoriana: fete palide, un aspect de mort viu, goticii considernd ca pielea palida este un semn al nobletii. Machiajul se practica n alb si negru, cu fond de ten si pudra alba. Ochii sunt machiati cu dermatograf sau tus negru, buzele sunt rosii sau negre iar sprincenele pot fi rase sau desenate. Acest machiaj ntunecat este folosit att de femei ct si de barbati. Parul este de obicei vopsit negru, blond foarte decolorat, aproape alb, rosu intens sau rosu purpuriu si este taiat n forma de V intors sau aranjat in coafuri haotice, cu parul ciufulit sau prins n codite, tapat, folosinde-se deseori si mese. Specifica vestimentatiei gotice este si multitudinea de accesorii folosite: panglici de matase legate n jurul gtului sau prinse n par, coliere tip pansament din piele, PVC, latex, cauciuc sau vinil,

zgarzi la baza gtului, din piele cu tinte metalice, manusi din saten sau latex, ciorapi cu dungi orizontale albe si negre, sau cu decoratie stil pnza de paianjen, lanturi purtate la gt sau care fac parte din mbracaminte, plase, papuci cu vrf ascutit si tocuri nalte sau ghete soldatesti, inele de argint, piercing-uri si tatuaje, desi acestea din urma nu sunt att de numeroase ca la punk-eri. Tot specifice goticului sunt si pandantivele simbolice: cruci crestine, pentagrame, ankul, paienjeni, cranii si scheleti, ochiul lui Ra. Unii dintre gotici le poarta ca expresie a credintei religioase, altii ca satira, iar altii pentru ca le place aspectul acestor simboluri. n general tinuta gotica se caracterizeaza prin aspect ntunecat, rece, de multe ori socant. O caracteristica a vestimentatiei gotice o reprezinta libertatea individului n alegerea tinutei vestimentare si a accesoriilor. Membrii culturii gotice se mbraca asa cum se simt bine. Combinatiile de diferite materiale si piese vestimentare este specifica goticului si este limitata doar de imaginatia fiecaruia. Tinutele sunt socante dar n acelasi timp comode. Ei nu vor purta haine care sa-i incomodeze, chiar daca acestea arata bine. Foarte apreciata din punct de vederea vestimentar este originalitatea. Fiecare individ are un look propriu. Pentru ca a fi gotic nu nseamna doar a te mbraca ntr-o anumita tinuta ci si a gndi ntr-un anumit mod, aspectul gotic este dat nu doar de vestimentatie ci mai ales de atitudine. Diferiti de ceilalti membri ai societatii prin aparitie, goticii sunt priviti de cele mai multe oric cu suspiciune de catre cei din jur. Cum ceea ce este nenteles si necunoscut strneste teama, subcultura gotica este privita cu nencredere de membrii societatii. Datorita aspectului ntunecat membrii culturii gotice sunt considerati ca fiind practicanti ai ritualurilor satanice sau oculte, desi acest lucru se ntmpla foarte rar sau chiar deloc n comunitatile gotice. Ca o reactie la aversiunea societatii fata de ei, goticiii sunt cu att mai nchisi n sine, mai reci, avnd deseori un aer sfidator. Atitudinea goticului este observa-ma, dar lasa-ma n pace! n ciuda opiniei generale care se formeaza despre ei, membrii acestei culture sunt pacifisti, non violenti, toleranti si sunt implicati de multe ori n activitati artistice: fotografie, pictura, muzica si sunt atrasi de disciplenile umaniste cum ar fi literatura si filozofia. V. CulorileGothice Negrul, de obicei cea mai folosita culoare de catre gotici, este culoarea noptii si a mortii, simbolizeaza ntunericul si raul fiind deseori asocita cu bogatia si eleganta. Negrul este deseori pus in legatura cu putera, formalitatea, misterul, frica si necunoscutul. De obicei are o conotatie negativa. Albul simbolizeaza puritatea, virginitatea, inocenta, pacea si iubirea platonica si este asociat cu sterilitatea si iarna, cu lumina, bunatatea, curatenia si securitatea. Este considerata o culoare a perfectiunii, de obicei cu o conotatie pozitiva. Albul si negrul apar deseori mpreuna n cadrul diferitelor culture, cum ar fi cultura budista sau cultura traca si reprezinta o dualitate care nu implica un conflict ci o completare reciproca. n cadrul acestei dualitati, negrul poate sa reprezinte aspectul feminin, noaptea, iarna, moartea, luna, asa numitul Yin. Albul reprezinta aspectul masculin, ziua, vara, viata, soarele, asa numitul Yang. n acest caz albul nu simbolizeaza binele si negrul nu simbolizeaza raul, ci ambele sunt elemente care numai mpreuna pot forma un ntreg. Rosul este culoarea focului si a inimii. Simbolizeaza pasiunea, sngele, iubirea trupeasca. Asociat cu mnia, razboiul, pericolul, forta, puterea, hotarrea, pasiunea, dorinta si iubirea. Rosul ntunecat este asociat cu vigoarea, dorinta de putere, furia, conducerea, curajul si maleficul. Evolund si mbogatindu-se n timp, conceptul de gotic a capatat noi ntelesuri, astfel ca n secolul XXI el nu se mai refera la un stil arhitectonic sau la un curent artistic ci la un mod de viata,

la o atitudine. Membrii sub culturii gotice sunt n general oameni care pun mai mult pret pe spirit dect pe trup, pe latura mistica dect pe cea materiala. Ei vor cauta ntotdeauna sa gaseasca aspectele mistice si ascunse din spatele aparentelor firesti. Conflictul dintre spirit si materie, dintre aspiratiile nalte si cerintele corpului uman, de natura animalica, este un element care marcheaza cultura gotica.Deseori aspectul femeii gotice pune n evidenta acest conflict ntre copilarie, puritate, spiritualitate si feminitate, senzualitate, voluptate. Daca viata omului este considerata a fi determinata de doua mari aspecte, moartea si iubirea, ambele joaca un rol important n cultura gotica. Iubirea apare n creatiile gotice, fie ele cinematografice, literare sau ale artelor plastice, de cele mai multe ori ca o iubire damnata, condamnata, fara posibilitate de mplinire, o iubire care tortureaza sufletul uman si l face fie sa se nalte, fie sa decada n ntuneric. Moartea, iubita de gotici si devenind un simbol al culturii acestora nu este ceva nfricosator si necunoscut ci un sfrsit spre care toti se ndreapta. Atrasi de moarte, de ntuneric, de filozofie, goticii cauta n ele raspunsuri pe care nu le gasesc in lumea din jur, Pretuind tot ce este superior, nobil, spiritual, goticii formeaza grupuri izolate de restul societatii, n care traiesc n propria lor lume, guvernata de legi si valori propii. Aceasta lume a framntarilor filozofice, a conflictelor, a dramelor adnci, a iubirii si a mortii, a simbolurilor si misterelor este lumea pe care colectia Gothica ncearca sa o prezinte.