Sunteți pe pagina 1din 18

1. Ce intelegeti prin biotehnologii?

Biotehnologia este descris ca tiina ce utilizeaz tehnici microbiologice i biochimice pentru furnizarea de bunuri i servicii n domeniul ingineriei (technique) prin utilizarea de sisteme i ageni biologici (bios) sau pentru a produce produse utile ca proteine sau secvene de ADN. 2. Ce intelegeti prin biotehnologii alimentare? tiina proceselor de producie bazate pe aciunea microorganismelor i a componentelor lor active n cadrul proceselor de producie ce implic utilizarea de celule si tesuturi de la organisme mai mari. 3. Rolul biotehnologiilor alimentare. Biotehnologiile asigur: valorificarea deeurilor industriale .Rolul microorganismelor i a compuilor lor celulari : Transform biomasa necomestibil n hran i energie Biotehnologiile vor genera Schimbri fundamentale n domeniul agroalimentar.

Prin tehnologia manipularii materialului genetic, ADN recombinat, se anticipeaz realizarea unor recolte mai bogate prin transferul genelor fixatoare de azot la plantele de interes major din punct de vedere al alimentaiei Materii prime vegetale cu coninut nutritiv mai ridicat, mai rezistente la boli i atacul duntorilor, secet, frig sau ali factori ai mediului nconjurtor (temperatur, presiune, umiditate, etc.) 4. Factorii mediului inconjurator ce influenteaza calitatea materiei prime vegetale. Creterea populaiei, seceta i alte dezastre naturale genereaz o prelucrare a produciei alimentare necorespunztoare. Optimizarea tehnologiilor primitive de prelucrare a produselor alimentare este generat de ctre biotehnologiile moderne. Cunotinele tiinifice i tehnologice ale proceselor implicate n procesele de fermentaie ale alimentelor de baz( brnz, pine, bere i vin) sunt deosebit de importante. 5. Rolul acidului lactic in biotehnologiile alimentare. Acidul lactic se gsete n natur n laptele acru, bere, sucul gastric, esutul muscular, reprezentnd produsul fermentaiei lactice a glucidelor. Se obine prin fermentaia controlat a plmezilor de cartofi, a melaselor, a trelor de gru, a siropului de porumb, unde se utilizeaz Lactobacillus delbrueckii precum i prin fermentaia laptelui smntnit, a zerului dulce unde se utilizeaz Lactibacillus bulgaricus. 6. Rolul glucozei in biotehnologiile alimentare. n industria alimentar este utilizat la obinerea produselor zaharoase, a siropurilor, ca nlocuitor al zahrului; 1

n industria medicamentelor la obinerea vitaminei C, a serului glucozat. Este cea mai folosit monozaharid deoarece este principala surs de energie i poate fi numit "combustibilul biologiei". Se folosete la fabricarea proteinelor i n metabolismul lipidelor. Este folosit ca precursor n sinteza substanelor ca celuloza i glicogenul. 7. Ce intelegeti prin ADN? ADN este prescurtarea de la acidul dezoxiribonucleic (n englez: deoxyribonucleic acid, DNA). Acesta este format din moleculeorganice dintre cele mai complexe. Substana se gsete n fiecare celul a fiinelor vii i este esenial pentru identitatea oricrui organism. Din punct de vedere chimic, ADN-ul este un acid nucleic. Este o polinucleotid, adic un compus n structura cruia se repet un set limitat de macromolecule numite nucleotide 8. Rolul microorganismelor in biotehnologiile alimentare. Conservare Obinerea de produse alimentare datorit aciunii lor fermentative 9. Ce este biomasa? Poate fi utilizat ca aditiv de fermentare (drojdie de panificaie) sau aditiv de mbogire a produselor alimentare cu proteine, respectiv ca furaje pentru psri, animale, peti. 10. Enumerati cativa metaboliti primari importanti pentru industria alimentara. Metaboliii primari importani pentru industria alimentar: alcoolul etilic, poliolii (manitolul, sorbitolul, xilitolul), conservani (acidul acetic, acidul lactic, acidul citric, acidul propionic), antioxidani i sechestrani (acidul ascorbic, acidul citric etc.), poteniatori de arom (glutamatul monosodic, 5'IMP, 5' GMP), acidulani (acidul acetic, acidul citric, acidul malic, acidul gluconic, acidul lactic, acidul tartric, acidul fumrie etc.), aminoacizi (L-lizina, L-triptofanul, L-fenilalanin etc.), vitamine (riboflavina, ciancobalamine, vitamina C, vitamine D), gaze (CO2). 11. Enumerati cativa metaboliti secundari importanti pentru industria alimentara. Folosii ca aditivi de stimulare (giberelinele) n producia de mal, de conservare (nizina) sau ca: coccidiostate, pesticide, bioinsecticide, inocul pentru semine, vaccinuri, antihelmintici etc., n producia vegetal sau animal pentru a mri producia de alimente necesare omului . Ali metaboliii secundari : micotoxiele, n special aflatoxinele cu aciune duntoare omului i animalelor.

12. Rolul enzimelor in reglarea proceselor metabolice. Enzimele sunt substane de natur proteic produse de celulele vii, care catalizeaz reacii de sintez i degradare a substanelor, a componentelor din materia vie, de natur vegetal i animal. Toate transformrile n esuturi i celule sunt posibile numai n prezena enzimelor, motiv pentru care se mai numesc i biocatalizatori. Enzimele ndeplinesc un rol important n reglarea proceselor metabolice din organism. 13. Deosebirea dintre biotehnologiile primare, clasice si genetice. 2

Biotehnologia veche Se regsete din cele mai vechi timpuri odat cu preocuprile oamenilor legate de hran i adpost; Include tehnologiile vechi de prepararea a produselor animale .Tehnici convenionale (extracie, fermentaie), care au fost folosite pentru a produce bere, vin, branza, produse alimentare, etc. Biotehnologie clasic Este construit pe principiile biotehnologiei vechi;Sunt pentru prima dat studiate procesele de fermentare i enzimatice Biotehnologia modern Manipuleaza informaiile genetice n organism; Se bazeaz pe informaiile ingineriei genetice; Cuprinde toate metodele de modificare genetic a ADN recombinant; Cuprinde tehnici de fuziune celular; Presupune dezvoltarea continu a proceselor biotehnologice tradiionale; 14. Ce microorganisme sunt utilizate pentru producerea preparatelor enzimatice? Aspergillus niger, Aspergillus oryzae, Mucor miehei, Saccharomyces cerevisiae, Endothia parasitica, Penicillium emersonii, Kluyveromyces lactis, Bacillus amylolichefaciens, Bacillus licheniformis, Bacillus stearothermophilus, Actinoplanes missouriens, Klebsiella planicola.

15. Ce parametri optimi de cultivare sunt stabiliti in faza de laborator? Mediul de cultur, pH, temperatur, parametrii electrici 16. Ce parametri optimi de cultivare sunt stabiliti in faza de micropilot? stabilirea condiiilor de cultivare, pH, temperatur, consum de O2 dizolvat Stabilirea condiiilor tehnologice-aparatur, bioreactor de laborator, turaie, debit de aer, etc. 17. Ce parametri optimi de cultivare sunt stabiliti in faza de pilot? stabilirea parametrilor de cultur - biosintez - aparatur - instalaii de capacitate medie -bioreactoare 100 1000 L 18. Ce genuri de bacterii sunt utilizate frecvent in industria alimentara? genul Streptococcus ,genul Leuconostoc ,genul Pediococcus ,genul Lactobacillus ,genul Micrococcus i Staphilococcus ,genul Propionilbacterium ,alte bacterii 19. Rolul streptococilor. Streptococii lactici fermenteaz: Lactoza ,Zaharoza ,Maltoza cu formare de acid lactic Str. lactis i Str. diacetilactis se izoleaz din laptele crud, Str. cremoris din produsele lactate acide. Str. Thermophilus este inclus n grupa streptococilor lactici. Str. Thermophilus fermenteaz:Lactoza ,Zaharoza ,Glucoza Nu fermenteaz i maltoza! Streptococii lactici fermenteaz lactoza cu formare de glucoz i galactozo-6-P n prezena fosfo--galactozidazei. Glucoza este fermentat la acid lactic n prezena hexozo-difosfat. Galactozo-6-P n prezena tagatozei formeaz acid lactic. Streptococii lactici au o activitate proteolitic mai slab dect a lactobacililor. Din laptele crud sau din produse lactate s-au izolat streptococi care produc un coagul dens. Enterococcus 3

Cuprinde Str. Faecalis, Str. Faecium, Str. Durans. Produce amoniac din pepton i arginin. Rezist la 63C timp de 30 minute i la doze mari de penicilin. Str. Durans, Str. Faecium se gsesc n brnzeturile fabricate din lapte crud i se folosesc n general la fabricarea brnzei. 20. Rolul leuconostocilor. Leuconostoc citrovarum fermenteaz: lactoza, galactoza, glucoza. Fermentarea glucidelor de ctre leuconostoci se face pe calea fosfocetohexozelor. Dintr-un mol de hexoz rezult cte un mol de lactat, de alcool etilic, de CO2 i un mol de ATP. Leuconostocii metabolizeaz citratul cu formare de acetoin i diacetil la pH sczut. Acetia produc diacetil i acetoin din citrat. Leuconostocii se utilizeaz la fermentarea unor produse vegetale: varz, castravei, msline, lapte, smntn, unt, brnzeturi. Aceste bacterii aromatizante ndeplinesc dou funcii: formeaz compui de arom: diacetil, acetoin, acetat; produc CO2 determinnd formarea ochiurilor n unele tipuri de brnzeturi 21. Rolul bacteriilor Pedioccocus Ele pot fi gsite n materii vegetale, brnz maturat i ntr-o varietate de preparate din carne prelucrat datorit proprietilor sale ca i cultur starter de a produce fermentarea alimentelor (carne, legume, brnzeturi) determinnd astfel o scdere a pH-ului care inhib activitatea bacteriilor de putrefacie, iar acidul lactic format contribuie la obinerea gustului plcut. Bacteriocinul produs de Pediococcus poate fi folosit ca un conservant alimentar. Bacteriocine doar inhib microbi Gram-pozitiv bacteriile Gram-negative nu au fost inhibate. Pediocin P. a inhibat mai multe specii de ageni patogeni, cum ar fi produsele alimentare Listeria monocytogenes care poate provoca Listerioza 22. Rolul bacteriilor Lactobacillus. Lactobacillus bulgaris i Lactobacillus lactis la fabricarea iaurtului, chefirului, brnzei. Lactobacillus helveticus i Lactobacillus acidophilus sunt folosite la fabricarea laptelui acidofil. Lactobacillus casci se utilizeaz pentru obinerea produsului japonez numit Yakult. n industria crnii se folosete Lactobacillus sake, Lactobacillus curvatus, Lactobacillus plantarum, unde nu produce CO2 la fermentarea glucozei. Lactobacilii se folosesc pentru fermentarea mslinelor, varzei, castraveilor, n producerea spirtului, drojdiei presate, la fabricarea unor produse din cereale, la fabricarea acidului lactic prin fermentare. 23. Diferenta intre lactobacilii termofili si cei mezofili. termofili, cu temperatura optim 37-45C mezofili, cu temperatura optim 28-30C 24. Bacterii anaerobe si aerobe. Aerobe se dezvolt n prezena aerului iar cele anaerobe far aer. 25. Rolul bacteriilor Microccocus si Stafiloccocus Produc acizi din glucoz, fr a produce gaze. Micrococii i stafilococii se folosesc n industria crnii unde reduc azotaii i azotiii. 4

n industria laptelui micrococii formeaz partea principal a populaiei nelactice din lapte i brnzeturi. Se folosesc pentru maturarea laptelui, pentru fabricarea brnzeturilor. Accelereaz maturarea brnzeturilor. Staphylococcus carnasus formeaz culoarea crnii reducnd azotaii la azotii i azotiii la oxid de azot. Contribuie la formarea aromei crnii. 26. Rolul bacteriilor Streptomyces. Se nsmneaz la salamurile crude. Se utilizeaz la producerea medicamentul anticancerigen streptocin 27. Rolul Propionil bacterium. Aceste bacterii au rol n producerea de prolin, aceasta conferind aroma dulceag brnzeturilor. 28. Rolul microorganismelor cu caractere intermediare intre bacterii si ciuperci inferioare (Actinomycetele). Obinerea de: Acid folic ,Enzime ,Vitamine ,Aminoacizi ,Pigmeni 29. Aplicatii ale fungilor in industria alimentara. Se ntlnesc pe diferite produse vegetale i alimentare, sub form de colonii pufoase, au o aciune fermentativ net. Mucegaiurile aparinnd acestor genuri sunt surse importante de enzime, n principal, amilolitice i proteolitice. Aceste mucegaiuri au o larg utilizare n obinerea de preparate enzimate amilazice, proteazice, pectolitice. Mucegaiurile din genul Penicillium sunt mult utilizate n industria laptelui (brnzeturilor), crnii (salamurilor crude), dar i ca surse de enzime Se utilizeaz la producerea de acizi organici, pigmeni, enzime, lipide, polizaharide 30. Clasificarea drojdiilor de fermentatie. Dup modul de comportare la fermentaie, drojdiile pot fi: drojdii de fermentaie superioar drojdii de fermentaie inferioar 31. Enumerati cateva actiuni pozitive ale drojdiilor in cazul branzeturilor. n cazul brnzeturilor, drojdiile se dezvolt rapid la suprafaa brnzeturilor i n interiorul acestora. n timpul presrii, zvntrii, maturrii, drojdiile au urmtoarele aciuni pozitive: consum lactatul, contribuind la neutralizarea pastei produc factori de cretere pentru dezvoltarea drojdiilor produc o acoperire la anumite tipuri de brnzeturi produc proteoliza i lipoliza, contribuind la consistena i aroma brnzei produc compui volatili de arom 32. Diferentele dintre microorganismele autotrofe si heterotrofe. Autotrofe : se regsesc n substanele de cretere; necesit un mediu de cultur simplu Heterotrofe: : se regsesc n substanele de cretere; necesit un mediu de cultur complex 33. Ce contine un mediu de cultura? 5

Surs de carbon- glucide:glucoz, lactoz; Surs de N: aminoacizi; Oligoelemente Surs de P 34. Elementele implicate in procesul de biosinteza. Celula ( factor biochimic microscopic) Nutrieni (N, C, O2 , etc) Celul + Nutrieni =Reacii chimice Enzime - reaciile de sintez sunt catalizate de enzime biocatalizatori de natur proteic ROL : reglarea proceselor metabolice 35. De cine este influentata activitatea din interiorul fiecarei celule? Mediul n care este expus celula Factorii nutriionali Prezena enzimelor 36. Definiti metabolismul celular. Reprezint totalitatea reaciilor biochimice ce caracterizeaz cele dou etape: anabolismul si catabolismul 37. Factorii de mediu care influenteaza metabolismul bacteriilor. pH-ul, temperatura, presiunea osmotic, atmosfera. 38. Rolul enzimelor ca biocatalizatori. acioneaz n cantiti extrem de mici, dar manifest o activitate extrem de intens; nu se consum i nu se transform n reaciile catalizate; catalizeaz reacii termodinamic posibile, adic reacii cu energie liber redus; orienteaz i mresc viteza reaciilor biochimice, determinnd scderea energiei de activare a moleculelor n substratul asupra crora acioneaz; sunt cei mai eficieni catalizatori cunoscui, determinnd reacii extrem de rapide; nu modific starea final de echilibru a reaciilor, ci numai viteza cu care se realizeaz acest echilibru; 39. Explicati cresterea si multiplicarea bacteriilor. n urma nutriiei bacteriilor si a activitilor lor de metabolism are loc cresterea celulei bacteriene ca mrime si ca mas. Creterea individului bacterian se caracterizeaza prin adaugarea de protoplasma, ca rezultanta a fenomenelor predominant anabolice in raport cu cele catabolice si are ca efect o crestere a suprafetei si a volumului sau. Intre acestedoua caractere exista un raport strans corelat cu etapa de dezvoltare in care seafla bacteria: pe masura ce bacteria creste, se mareste si volumul sau, in timp ce suprafata sa devine proportional mai mica. Cand acest raport creste in favoarea volumului, celula bacteriana tinde sa se divida. Cum aparatul nuclear este activ mai ales in momentul diviziuniicelulei, volumul bacteriei creste semnificativ in perioada in care aparatul nuclear este in repaus. Multiplicarea bacteriilor inseamna cresterea numarului de indivizi intr-unmediu de viata favorabil si se realizeaza prin diviziune . 6

40. Enumerati fazele din procesul de multiplicare a bacteriilor faza de laten (lag) faza de multiplicare exponenial (cretere logaritmic) Faza staionar Faza de declin 41. Rolul culturilor starter in biotehnologiile alimentare. Culturile starter sunt definite ca culturi singulare sau amestecuri de microorganisme, selecionate pentru anumite proprieti enzimatice, importante din punct de vedere ale tehnologiei alimentare i care pot fi utilizate n stare proaspt, conge1at sau liofilizat la obinerea unor produse alimentare, n vederea dirijrii unor procese biochimice prin care s se asigure acestora un anumit grad de inocuitate (inclusiv capacitate de conservare), nsuiri senzoriale i n une1e cazuri i nsuiri nutritive superioare, 42. Tehnologia de obtinere a culturilor starter. Tehnologia de obinere a culturilor starter concentrate cuprinde urmatoarele operaii: inocularea mediului de cultur cu microorganismul din cultura stoc incubare pentru multiplicare concentrarea mediului mpreun cu celulele sau separarea celulelor, de regul prin centrifugare i resuspendare ntr-un lichid adecvat conservare prin congelare i uscare depozitare n stare congelat sau uscat In tehnologia de obinere a culturilor starter concentrate trebuie ales un mediu de cultur care s asigure toate substanele pentru dezvoltare, realizndu-se un control riguros al temperaturii i meninerea unui nivel optim de pH. Conservarea prin congelare a concentratului de microorganisme se face n urmtoarele moduri : sub form lichid, n care caz , concentratul de bacterii se suspend ntr-un antigel solubil n ap, care se utilizeaz n proporie de 40-50% faa de concentrat. Congelarea se realizeaz la -40oC(culturi subrcite). 43. Clasificarea microorganismelor in functie de necesarul de oxigen. aerobe se dezvolt n prezena oxigenului din aer (drojdii, mucegaiuri). - facultativ anaerobe nu necesit O2 pentru cretere, dar cresc mai bine n prezena sa; - anaerobe aerotolerante nu necesit O2 pentru cretere, crescnd la fel n prezena sau absena sa (Enterococcus facealis, Lactobacillus plantarum); - strict anaerobe nu tolereaz oxigenul i mor n prezena sa (bacteriile butirice, metanobacterii, .a.); - microaerofile sunt microorganisme care necesit, pentru cretere concentraii mici de oxigen (2 -10%). 44. Definitia procesului de fermentare. Fermentatia este procesul biochimic prin care substantele organice sunt descompuse sub actiunea enzimelor, producand energie. Fermentaia = obtinerea unui produs cu ajutorul biomaselor de culturi de microorganisme. 45. Tipuri de procese fermentative. 7

Fermentare (alimentar) - conversia carbohidrailor in alcooli sau acizi n condiii anaerobe folosite pentru a face anumite alimente. Fermentare (vin) - procesul de fermentare frecvent utilizate la producerea vinului Fermentare (bere) - procesul de fermentare folosite n bere fermentare Fermentare (ceai) - utilizate n industria ceaiului pentru tratarea aerob de frunzele de ceai care s elimine anumite substane chimice nedorite i s contribuie la modificarea altora pentru a dezvolte aroma specific de ceai Fermentatie (etanol ) - o form de respiraie anaerob utilizat n principal de ctre drojdii atunci cnd oxigenul nu este prezent n cantitate suficient pentru celulare normale fermentare respiraie Fermentaie industrial- descompunerea i regruparea sustanelor biochimice pentru industrie, de cele mai multe ori n condiiile de cretere aerobe 46. Produsi de fermentatie. Etanol, peniclina, vin, bere, paine, iaurt, brnz, etc. 47. Specificati notiunile de siguranta microbiologica a alimentelor lactic fermentative. Speciile de Lactobacillus pot produce o varietate de metabolii, inclusiv acidul lactic i acizii acetic care au pH mai mic, care sunt inhibitori de bacterii concurente, inclusiv patogene . Inhibarea de acizi organici a fost atribuit formei protonate a acestor acizi, care sunt libere i pot s treac, prin urmare n membranele biologice (figura 1). Inhibarea creterii se poate datora acidificrii a citoplasmei i / sau acumularea de anioni interiorul celulei 48. Procesul de fermentare discontinua. substratul este adaugat treptat pe parcusul fermentarii, este adaugat in concentratii mici la inceputul fermentarii si continua sa fie adaugat in cantitati mici pe toata durata procesului. (la varianta prezentata anterior, substratul este adaugat tot la inceputul fermentarii) 49. Procesul de fermentare continua. sistem deschis. Mediul nutritiv este adaugat continuu in bioreactor si o cantitate echivalenta de mediu nutritiv convertit in microorganisme este simultan scoasa din sistem. 50. Sistemul de fermentare. fermentatie microbiana poate fi descrisa ca un sistem in trei faze, implicand reactii lichid-solid, gaz-solid si gaz-lichid. Faza lichida contine nutrienti dizolvati, substrat si metaboliti dizolvati. Faza solida este formata din celule individuale, substrat insolubil sau produsi metabolici precipitati 51. Ce intelegeti prin vascozitatea unui produs alimentar? Vscozitatea caracterizeaz modul n care fluidul se opune curgerii (deplasarea relativ a straturilor vecine). Ea depinde de natura fluidului i de temperatur. Astfel vscozitatea lichidelor scade cu temperatura, n timp ce vscozitatea gazelor crete cu temperatura. 8

52. Care sunt cei mai importanti parametri in timpul fermentarii? Cei mai importanti parametri in timpul fermentarii sunt: temperatura, aerarea si agitarea. 53. Ce parametri se masoara pentru a verifica functionarea procesului de fermentatie?
Masuratori directe Date de proces pH formarea produsilor acizi oxigenul dizolv at rata de transfer a oxigenului oxigen evacat cu gazele u rata consumului de oxigen rata fluxului de gaz bioxidul de carbon evacuat cu gazele rata evolutiei bioxidului de carbon rata fluxului de gaz rata de consum a oxigenului coeficient de respiratie rata evolutiei bioxidu de carbon lui nivelul glucidelor productie, densitate celulara rata de alimentare cu glucide rata evolutiei bioxidului de carbon

54. Ce este amilaza? Care sunt tipurile de amilaza?

55. Definiti -amilaza si -amilaza.

56. Rolul amidonului in cazul biotehnologiilor alimentare.

57. Tipuri de enzime amilolitice. -amilaza si -amilaza 9

58. Etapele tehnologice de obtinere a produsilor de bioconversie enzimatica a amidonului. Gelatinizare Lichefiere Zaharificare 59. Influenta pH-ului asupra dinamicii acumularii -amilazei bacteriene. Pe mediile naturale acumularea enzimei este maxim deoarece aceste valori ale pH-ului au ca efect limitarea fen de disociere.

60. Efectul timpului de incubare asupra productiei -amilazice.

61. Efectul pH-ului asupra activitatii extracelulare a -amilazei.

10

62. Surse de enzime amiolitice.

63. Clasificarea materiilor prime folosite pentru fabricarea alcoolului.

64. Ce intelegeti prin melasa?

65. Compozitia chimica a melasei.

11

66. Materii auxiliare folosite la fabricarea alcoolului.

67. Rolul maltului verde in tehnologia alcoolului.

68. Rolul preparatelor enzimatice de origine microbiana.

69. Diferenta dintre preparatele enzimatice de origine microbiana si maltul verde.

12

70. Etape biotehnologice caracteristice in fabricarea spirtului.

71. Procedee diferite de producere a alcoolului din materii prime amidonoase.

72. Diferenta dintre procedeul de fierbere sub presiune si cel fara fierbere sub presiune la producerea alcoolului.

73. Ce dezavantaje prezinta procedeele clasice de producere a alcoolului?

74. Clasificarea procedeelor de obtinere a alcoolului fara presiune.

75. Etapele procedeului continuu de fierbere sub presiune.

76. Descrieti operatia de zaharificare.

13

77. Procedee de dezvoltare a mucegaiurilor in cazul zaharificarii.

78. Descrieti pe scurt procesul tehnologic de zaharificare a plamezilor din amidonoase.

79. Proprietatile drojdiilor utilizate la fermentarea plamezilor.

80. Cum se realizeaza controlul microbiologic al plamezilor din cereale si cartofi?

14

81. Tipuri de microorganisme utilizate la obtinerea vinului.

82. Clasificarea drojdiilor de vinificatie.

83. Rolul enzimelor enologice.

15

84. Rolul dioxidului de sulf in activitatea oxidoreductazelor.

85. Cum se poate conserva mustul?

86. Etapele specifice biotehnologiei de obtinere a vinurilor.

87. Factorii fizici ce influenteaza fermentarea mustului.

16

88. Factorii chimici ce influenteaza fermentarea mustului.

89. Fermentatia malolactica.

90. Activatorii de fermentare si adjuvantii de fermentare. 17

91. Ce preparate enzimatice se folosesc pentru limpezirea vinului?

92. Ce metode sunt utilizate pentru stabilizarea vinului?

93. Identificarea riscurilor ce pot afecta calitatea vinului.

18