Enunturi setul de subiecte numarul 1

I) Determinati multimea punctelor de convergenta ale seriei:

,
_

+
+
0
12 6
7 3
n
n
n
x
n
n
II) Determinati punctele de extrem local ale functiei: y x xy x y x f 12 15 3 ) , (
2 3
+
III) Fie
: f
,
[ ]
[ ]

'

4 , 0 , 0
4 , 0 ), 1 2 (
) (
x
x x k
x f
a) Sa se afle k astfel incat
f
sa fie densitate de probabilitate pentru o variabila
aleatoare X de tip continuu.
b) Sa se calculeze media si dispersia variabilei aleatoare X .
c) Sa se determine functia de repartitie a variabilei aleatoare X .
d) Sa se calculeze
,
_

< < 3
2
1
X
si ( ) 1 | 3 X X
IV) Fie X si Y doua variabile aleatoare discrete avand repartitiile, comuna si
marginala (sau individuale) date in tabelul incomplet de mai jos, in care este un
parametru real iar
( ) 1 , 0 , q p
1) Deter
minati repartitiile variabilelor X si Y .
2) Calculati dispersiile lui X si lui Y .
3) Determinati repartitia comuna a variabilelor X si Y in functie de parametrul
.
4) Calculati coeficientul de corelatie al variabilelor X si Y in functie de .
5) Determinati valoarea lui pentru care X si Y sunt independente.
Rezolvari pentru setul de subiecte numarul 1
Y
X
2 4
i
p
1
p 3
3
p 2
j
q q 2 q 3
I) Seria

,
_

+
+
0
12 6
7 3
n
n
n
x
n
n
este o serie de puteri.
Conform teoremei lui Abel, pentru orice serie de puteri de forma

0 n
n
n
x a
exista un
numar
0
0
R
astfel incat:
1. seria este absolut convergenta pe intervalul
( )
0 0
, R R
;
2. seria este divergenta pe multimea
( ) ( ) , ,
0 0
R R
;
3. pentru orice
( )
0
, 0 R r
seria este uniform convergenta pe
[ ] r r,
.
Numarul 0
R
se numeste raza de convergenta a seriei de puteri, iar
( )
0 0
, R R
se
numeste intervalul de convergenta al seriei.
Asadar trebuie sa determinam pe 0
R
pentru a putea preciza care este multimea de
convergenta a seriei de puteri date.
Pentru determinarea lui 0
R
folosim teorema Cauchy-Hadamard care spune ca
daca

0 n
n
n
x a
este o serie de puteri avand raza de convergenta 0
R
si daca notam


n
n
a
n
lim
, atunci

'

; 0
0 ;
0 ;
1
0
R
(

este simbolul grecesc omega)

In cazul nostru se observa ca
n
n
n
n
a
,
_

+
+

12 6
7 3
Deci pentru a-l determina pe
0
R
trebuie sa calculam

,
_

+
+

n
n
n
n
n 12 6
7 3 lim
=

,
_

+
+
12 6
7 3
lim
n
n
n
=

,
_

,
_

+

n
n
n
n
n 12
6
7
3
lim
=
n
n
n 12
6
7
3
lim
+
+

=
6
3
=
2
1
(cand
n

n
7
si
n
12
tind catre 0).
Asadar
2
1
0
R
. Deci, conform teoremei lui Abel, seria data este convergenta pe
intervalul
,
_

2
1
,
2
1
.
Nu cunoastem insa comportamentul seriei in punctele
2
1

si
2
1
si de aceea tratam
separat cele doua cazuri (cand
2
1
x
si cand
2
1
x
) .
Pentru
2
1
x
seria devine
n
n
n
n
n

,
_

,
_

+
+
0
2
1
12 6
7 3
= ( )

,
_

+
+

0
24 12
7 3
1
n
n
n
n
n
care este
o serie numerica alternanta deoarece produsul oricaror doi termini consecutivi este
negativ. Pentru ca aceasta serie sa fie
convergenta ar trebui, conform criteriului lui Leibniz ca sirul
n
n
n
n
u
,
_

+
+

24 12
7 3
sa fie
descrescator si ca
n
n
n
n

,
_

+
+
24 12
7 3
lim
sa fie 0.
Se observa ca sirul n
u
este descrescator (
1
0
u
,
) 7 ( 2 . 0
36
10
1
u
,
073 . 0
48
13
2
2

,
_

u , ) si limita sa este 0 deoarece

0
12
3
)
24 12
7 3
lim
(
24 12
7 3
lim
lim

,
_

+
+


,
_

+
+

n
n n
n
n
n n
n
n
Asadar punctul
2
1
x
este si el punct de convergenta pentru seria de puteri data.
Pentru
2
1
x
seria devine
n
n
n
n
n

,
_

,
_

+
+
0
2
1
12 6
7 3
=

,
_

+
+
0
24 12
7 3
n
n
n
n
care este o serie cu
termeni pozitivi.
Folosind criteriul radacinii (al lui Cauchy) stim ca daca avem o serie de termeni
pozitivi

0 n
n
u
pentru care exista un numar natural
0
n
si un numar
( ) 1 , 0 k
astfel
incat sa aiba loc inegalitatea
k u
n
n

, pentru orice 0
n n
atunci seria este
convergenta.
In cazul nostru
n
n
n
n
u
,
_

+
+

24 12
7 3
si
24 12
7 3
24 12
7 3
+
+

,
_

+
+

n
n
n
n
u
n
n
n
n
Se vede ca daca luam
1
0
n
si 3 . 0 k atunci pentru orice
0
n n
avem
3 . 0
24 12
7 3

+
+

n
n
u
n
n
. Deci seria

,
_

+
+
0
24 12
7 3
n
n
n
n
este convergenta, deci si punctul
2
1
x
este punct de convergenta pentru seria de puteri data.
Valoarea pentru k a fost aleasa 3 . 0 tinand cont ca sirul n
u
este descrescator si ca
pentru 1 n avem
( ) 7 2 . 0
36
10

n
u
; cu alte cuvinte puteam alege pentru k orice
valoare din intervalul ( ) ( ) 1 ; 7 2 . 0 .
Asadar multimea de convergenta a seriei

,
_

+
+
0
12 6
7 3
n
n
n
x
n
n
este
1
]
1

2
1
,
2
1
.
II) Pentru a determina punctele de extrem local ale functiei
y x xy x y x f 12 15 3 ) , (
2 3
+ determinam mai intai punctele stationare ale
acestei functii.
Punctele stationare ale functiei
) , ( y x f
sunt solutii ale sistemului

'

0 ) , (
0 ) , (
'
'
y x f
y x f
y
x
In cazul nostru 15 3 3 ) , (
2 2 '
+ y x y x f
x
(derivam functia
) , ( y x f
considerand ca
x este variabila iar y este constanta) iar 12 6 ) , (
'
xy y x f
y
(derivam functia
) , ( y x f
considerand ca y este variabila si x este constanta). Am folosit faptul ca
( ) ) ( ) (
' '
x af x af unde
a
este o constanta si faptul ca ( )
1
'

n n
nx x unde n .
Deci pentru functia data, punctele stationare sunt solutii ale sistemului:

'

+
0 12 6
0 15 3 3
2 2
xy
y x
Din a doua relatie rezulta ca
y
x xy xy
2
2 12 6
. De mentionat ca din relatia
2 xy
rezulta ca atat
x
cat si
y
sunt diferite de 0.
Inlocuim
y
x
2

in prima relatie si obtinem:

+
+ + +

,
_

0
15 3 12
0 15 3
12
0 15 3
4
3 0 15 3
2
3
2
2 4
2
2
2
2
2
2
y
y y
y
y
y
y
y
y
0 4 5 3 : 0 12 15 3 0 15 3 12
2 4 2 4 2 4
+ + + y y y y y y
Notam z y
2
si inlocuind in relatia de mai sus obtinem: 0 4 5
2
+ z z care este o
ecuatie de gradul 2 cu solutiile
1
2
3 5
2
9 5
1 2
4 1 4 ) 5 ( ) 5 (
1
2
2 , 1

t

t
z z si 4
2
z .
Revenind in notatie rezulta ca 1
2
y sau 4
2
y adica
1 t y
sau
2 t y
Deci avem 4 cazuri:
1 y
,
1 y
,
2 y
si
2 y
Pentru
2
1
2 2
1

y
x y
rezulta punctul stationar
( ) 1 , 2 1 P
Pentru
2
1
2 2
1
y
x y
rezulta punctul stationar
( ) 1 , 2 2 P
Pentru
1
2
2 2
2

y
x y
rezulta punctul stationar
( ) 2 , 1 3 P
Pentru
1
2
2
2
2
2 x y
rezulta punctul stationar
( ) 2 , 1 4 P
Asadar am obtinut 4 puncte stationare pentru functia
y x xy x y x f 12 15 3 ) , (
2 3
+
Multimea punctelor de extrem local este o submultime a multimii punctelor
stationare, cu alte cuvinte, punctele de extrem local (daca exista) se aleg dintre
punctele stationare.
Pentru a vedea care dintre punctele stationare
( ) b a,
sunt si puncte de extrem local
trebuie ca pentru fiecare punct stationar
( ) b a,
sa calculam expresia:
( ) ( ) [ ] ( ) ( ) b a f b a f b a f b a y x xy , , , ,
2 2
' ' ' '
2
' '

Daca
( ) 0 , < b a
, atunci
( ) b a,
este punct de extrem local pentru
f
si anume punct
de minim daca ( ) 0 ,
2
' '
> b a f x
si punct de maxim daca ( ) 0 ,
2
' '
< b a f x
Daca
( ) 0 , > b a
atunci punctual
( ) b a,
este punct a.
Asadar avem nevoie si de derivatele de orinul 2 ale functiei
) , ( y x f
( ) ( ) ( ) ( ) x y x f y x f f y x f x x x x 6 1 5 3 3 , ,
2 2 ' ' ' ' '
2
+
( ) ( ) ( ) ( ) x xy f y x f f y x f y y y y 6 12 6 , ,
' ' ' ' '
2

( ) ( ) ( ) ( ) y y x f y x f f y x f y x y xy 6 15 3 3 , ,
2 2 ' ' ' ' '
+
Deci in cazul nostru:
( ) ( ) ( ) ( )( ) a b a b a b a b a a b b a + 36 36 36 36 6 6 6 ,
2 2 2 2 2
Pentru punctul
( ) 1 , 2 1 P
avem:
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )( ) ( ) 0 108 1 3 36 2 1 2 1 36 2 1 2 1 36 1 , 2 < + +
rezulta ca punctul
( ) 1 , 2 1 P
este punct de extrem local si cum
( ) ( ) 0 12 2 6 1 , 2
2
' '
< x f rezulta ca este punct de maxim local.
Pentru punctul
( ) 1 , 2 2 P
avem:
( ) ( )( ) ( ) 0 108 1 3 36 2 1 2 1 36 1 , 2 < +
rezulta ca punctul
( ) 1 , 2 2 P
este punct
de extrem local si cum ( ) 0 12 2 6 1 , 2
2
' '
> x f rezulta ca este punct de minim local.
Pentru punctul
( ) 2 , 1 3 P
avem:
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) 0 108 1 3 36 1 2 1 2 36 2 , 1 > + rezulta ca punctul
( ) 2 , 1 3 P
este punct a.
Pentru punctul
( ) 2 , 1 4 P
avem:
( ) ( )( ) 0 108 1 3 36 1 2 1 2 36 2 , 1 > +
rezulta ca punctul
( ) 2 , 1 4 P
este punct a.
III) a) Conditia ca functia
: f
sa fie densitate de probabilitate pentru o
variabila aleatoare de tip continuu este ca functia
) (x f
sa fie integrabila pe astfel
incat
x x f , 0 ) (
si

+

1 ) ( dx x f
Deci trebuie sa calculam

+

dx x f ) ( , unde
[ ]
[ ]

'

4 , 0 , 0
4 , 0 ), 1 2 (
) (
x
x x k
x f

+

+

+ +
4
0 4
0
) ( ) ( ) ( ) ( dx x f dx x f dx x f dx x f
Pe intervalele
( ) 0 ,
si
( ) + , 4
,
0 ) ( x f
.
Pe intervalul
[ ] 4 , 0
,
) 1 2 ( ) ( + x k x f
.
Deci

,
_

+ + + + + + +

+

+

4
0
4
0
4
0
4
0 4
0
1 2 0 ) 1 2 ( 0 0 ) 1 2 ( 0 ) ( dx xdx k dx x k dx dx x k dx dx x f
( ) ( ) k k k x
x
k dx xdx k 20 4 8 2 0 4
2
0
2
4
2
0
4
0
4
2
2 2
2 2 2 4
0
4
0
+
1
]
1

,
_

,
_

,
_

+

Deci
20
1
1 20 ) (

+

k k dx x f
Se observa ca pentru
20
1
k
este indeplinita si condtita ca
x x f , 0 ) (
.
b) Media variabilei aleatoare X de tip continuu pentru care functia
) (x f
este
densitate de probabilitate este:

+

dx x xf X M ) ( ) (
Dispersia variabilei aleatoare X de tip continuu pentru care media este
) ( X M
este:
) ( ) ( ) (
2
2
X M X M X D unde

+

dx x f x X M ) ( ) (
2
2
Am calculat la punctul a) si stim deja ca functia noastra
[ ]
[ ]

'

4 , 0 , 0
4 , 0 ), 1 2 (
20
1
) (
x
x x
x f
Calculam media
+ +

+

+
4
4
0
0
) ( ) ( ) ( ) ( ) ( dx x xf dx x xf dx x xf dx x xf X M
( ) ( ) ( ) + + + + + + +

+

dx x x dx x x dx x dx x x dx x 1 2
20
1
0 1 2
20
1
0 0 1 2
20
1
0
4
0
4
0 4
4
0
0
( )

,
_

,
_

+ + +

0
4
2 0
4
3
2
20
1
2
20
1
2
20
1
) 1 2 (
20
1
2 3 4
0
4
0
4
0
4
0
2 2
x x
xdx dx x dx x x dx x x

,
_

+
,
_

+
,
_

+
1
]
1

,
_

,
_

3
24
3
128
20
1
8
3
128
20
1
2
16
3
64
2
20
1
2
0
2
4
3
0
3
4
2
20
1
2 2 3 3
15
38
60
152
3
152
20
1
4 (

Asadar
15
38
) ( X M
Calculam acum
+ +

+

+
4
2
4
0
2
0
2 2
2
) ( ) ( ) ( ) ( ) ( dx x f x dx x f x dx x f x dx x f x X M
( ) ( ) + + + + + +

+

0 1 2
20
1
0 0 1 2
20
1
0
4
0
2
4
2
4
0
2
0
2
dx x x dx x dx x x dx x

,
_

,
_

,
_

+ +

3
64
4
256
2
20
1
0
4
3 0
4
4
2
20
1
2
20
1
) 2 (
20
1
3 4 4
0
2
4
0
3
4
0
2 3
x x
dx x dx x dx x x
15
112
3
448
20
1
3
64
3
384
20
1
3
64
128
20
1

,
_

+
,
_

+
Deci
15
112
) (
2
X M
225
1444
15
38
) (
2
2

,
_

X M
Asadar
225
236
225
1444 1680
225
1444
15
112
) ( ) ( ) (
2
2

X M X M X D
c) Functia de repartitie a variabilei aleatoare X este:

x
dx x f x F ) ( ) (
Avem 3 cazuri posibile:
Cazul I - cand
( ) 0 , x
caz in care
0 ) ( x f
deci



x x
dx dx x f x F 0 0 ) ( ) (
Cazul II - cand
[ ] 4 , 0 x
caz in care
( ) 1 2
20
1
) ( + x x f
deci
( ) + + +


x x x x
dx x dx x f dx x f dx x f dx x f x F
0
0
0 0
1 2
20
1
) ( 0 ) ( ) ( ) ( ) (

,
_

,
_

,
_

+ +

x
x
x
x
x
x
dx xdx dx x
x x x
2
2
20
1
0 0 2
2
20
1
1 2
20
1
) 1 2 (
20
1
2 2
0 0 0
( ) ( ) 1
20 20
1
2
+ + x
x
x x
.
Deci pentru
( ) 4 , 0 x
,
( ) 1
20
) ( + x
x
x F
Cazul III - cand
( ) + , 4 x
caz in care
0 ) ( x f
deci
( ) + + + + +


4
0
4
0 4
0
0 1 2
20
1
0 ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( dx x dx x f dx x f dx x f dx x f x F
x x
( )

,
_

,
_

,
_

+ +

4
2
4
2
20
1
0
4
0
4
2
2
20
1
1 2
20
1
1 2
20
1
2 2 4
0
4
0
4
0
x
x
dx xdx dx x
( ) 1 20
20
1
4 16
20
1
+
Asadar
( )
( ) [ ]
( )

'

+
+

, 4 , 1
4 , 0 , 1
20
0 , , 0
) (
x
x x
x
x
x F
d)
( ) ( ) ( ) a F b F b X a < <
In cazul nostru
( )
,
_

,
_

< <
2
1
3 3
2
1
F F x P
[ ] ( ) ( )
20
3
20
3
1 3
20
3
3 4 , 0 3 + + F
[ ]
80
3
2
3
40
1
1
2
1
20
2
1
2
1
4 , 0
2
1

,
_

+
,
_

F
Deci ( )
80
3 4 9
80
3
80
3 4
80
12
80
3
20
3
20
3
2
1
3 3
2
1 +
+ +
,
_

,
_

< < F F x P
( ) 1 | 3 X X = ( ) 3 1 X
( ) ( ) ( ) a F b F b X a
Deci ( ) ( ) ( ) 1 3 3 1 F F X
Am vazut mai sus ca ( )
20
3
20
3
3 + F
[ ] ( ) ( )
10
1
2
20
1
1 1
20
1
1 4 , 0 1 + F
Asadar: ( ) ( ) ( )
20
3 1
20
2
20
3
20
3
10
1
20
3
20
3
1 3 3 1
+
+ + F F X
IV) 1) Pentru determinarea repartitiilor variabilelor X si Y am notat valorile
necunoscute din tabelul dat cu
a
, b repectiv
c
:
Pentru corectitudinea redactarii am schimbat notatia care era initial data in enunt. Mai
exact in loc de
i
p
am pus
i
p si in loc de j
q
am pus j
p
(dealtfel acestea sunt si
notatiile folosite in curs).
Semnificatia lui ij
p
este:
( )
i i ij
y y x x P p ,
,
0
ij
p
si

2
1
2
1
1
i j
ij
p
, unde
{ } 2 , 1 , j i
In plus

2
1 j
i ij
p p pentru
{ } 2 , 1 i
si

2
1 i
j ij
p p
pentru
{ } 2 , 1 j
Concret:
p a 3 +
p c b 2 +
1 2 3 + p p
q b 2 +
q c a 3 +
1 2 3 + q q
Din
1 2 3 + p p
si
5
1
1 2 3 + q p q q
Din
+ +
5
3
5
3
3 a a p a
Y
X
2 4
i
p
1 a p 3
3 b c p 2
j
p

q 2 q 3
1
Din
+ +
5
2
5
2
2 b b q b
Din
+ + c c p c b
5
2
5
2
2
Asadar repartitia variabilei X este

,
_

5
2
5
3
3 1
: X
si repartitia variabilei Y este

,
_

5
3
5
2
4 2
: Y
2) Pentru a calcula dispersiile variabilelor X si Y calculam mai intai mediile lor:
( )
5
8
5
2
3
5
3
1
2
1
+

i
i i
p x X M
( )
5
16
5
3
4
5
2
2
2
1
+

j
j j
p y Y M
( )
5
2 1
5
2
3
5
3
1
2 2
2
1
2
2
+

i
i i
p x X M
( )
5
56
5
3
4
5
2
2
2 2
2
1
2
2
+

j
j j
p y Y M
Dispersiile variabilelor X si Y sunt:
( ) ( ) ( )
25
41
25
64 105
25
64
5
21
5
8
5
21
2
2
2

,
_

X M X M X D
( ) ( ) ( )
25
24
25
256 280
25
256
5
56
5
16
5
56
2
2
2

,
_

Y M Y M Y D
3) Repartitia comuna a variabilelor X si Y in functie de parametrul real este data
de tabelul de mai jos:
4) Coeficientul de corelatie al variabilelor X si Y se calculeaza dupa relatia:
( )
( )
( ) ( ) Y D X D
Y X
Y X

, cov
,
, unde
( ) ( ) ( ) ( ) Y M X M XY M Y X , cov
iar
( ) +
,
_

+ + + +

5
3
4 1 2 1
22 2 2 21 1 2 12 2 1 11 1 1
2
1
2
1
p y x p y x p y x p y x p y x XY M
i j
ij j i
( )
5
24
8 12 6
5
12
4
5
12
2 4 3
5
2
2 3 + + + + +
,
_

+ XY M
Deci:
( ) ( ) ( ) ( )
25
8
8
25
128 120
8
5
16
5
8
5
24
8 , cov

+ + Y M X M XY M Y X
Asadar coeficientul de corelatie al variabilelor X si Y este:
( )
( )
( ) ( ) 246
4 100
246 2
8 200
246 2
25
8
8 25
25
984
25
8
8
25
24
25
41
25
8
8
, cov
,

,
_

Y D X D
Y X
Y X
5) Conditia ca variabilele X si Y sa fie independente este:
j i i j
p p p

,
{ } 2 , 1 , j i
Concret:
1 1 1 1
p p p
2 1 1 2
p p p
Y
X
2 4
i
p
1

5
3
5
3
3

5
2
5
2
j
p

5
2
5
3 1
1 2 2 1
p p p
2 2 2 2
p p p
Din
2 5
6
5
2
5
3
1 1 1 1


p p p
Verificam daca si celelalte 3 relatii sunt indeplinite pentru
25
6

2 5
9
2 5
9
2 5
9
2 5
6 1 5
5
3
5
3
2 5
6
5
3
2 1 1 2

p p p Adevarat
2 5
4
2 5
4
2 5
4
2 5
6 1 0
5
2
5
2
2 5
6
5
2
1 2 2 1

p p p Adevarat
2 6
6
2 5
6
5
3
5
2
2 5
6
2 2 2 2


p p p Adevarat.
Asadar variabilele X si Y sunt independente pentru
25
6

Enunturi setul de subiecte numarul 2
1 ) a) Sa se determine multimea de convergenta a seriei: ( )

,
_

+
+

0
9 4
5 2
1
n
n
n
n
x
n
n
, x

b) Enuntati si demonstrati criteriul radacinii pentru serii cu termini pozitivi.
2) Aflati punctele de extrem local ale functiei
2
: f , x y x xy y x f
3 2
3 ) , (
3) Fie functia
: f
,
[ ]

'

rest in
x x k
x f
_ , 0
4 , 0 ), 1 (
) (
a) Sa se afle constanta k astfel incat
) (x f
sa fie densitate de probabilitate a
unei variabile aleatoare X.
b) Sa se determine M(X) si D(X).
c) Sa se afle functia de repartitie
d) Sa se calculeze
( ) 3 | 1 < X X
.
4) Intr-un magazin, la sfarsitul unei zile, stocul din produsul P
1
se termina cu
probabilitatea 0.3, stocul din produsul P
2
se termina cu probabilitatea 0.4 iar stocul
ambelor produse se termina cu probabilitatea de 0.1. Sa se determine probabilitatea ca:
a) sa se termine cel putin un stoc
b) sa se termine numai un stoc
c) sa nu se termine niciun stoc.
5) a) Sa se estimeze parametrul

din legea de probabilitate:

'

>
<

0 , 0 ,
2
0 , 0
) ; (
2

x e
x
x f
x

b) Sa se defineasca estimatorul absolut corect.
Raspunsuri/r ezolvari pentru setul de subiecte numarul 2
1) a) Se rezolva la fel ca subiectul I) de la setul de subiecte numarul 1.
b) Criteriul radacinii pentru serii cu termini pozitivi a fost deja folosit pentru rezolvarea
subiectului I) de la setul de subiecte numarul 1 (cand am demonstrat ca punctul
2
1
x

este punct de convergenta).
Enuntul:
Fie

1 n
n
u
o serie cu termini pozitivi:
a) Daca exista un numar natural 0
n
si un numar
( ) 1 , 0 k
, astfel incat sa aiba loc
inegalitatea
k u
n
n

, pentru orice 0
n n
, atunci seria este convergenta.
b) Daca
1
n
n
u
, pentru o infinitate de termini, atunci seria este divergenta.
Demonstratia ar trebui sa se gaseasca in curs (daca nu se gaseste atunci nu ar trebui sa
fie data la examen). Cred ca pentru un economist este suficient sa stie enuntul si sa il
aplice.
2) Se rezolva la fel ca subiectul II) de la setul de subiecte numarul 1.
3) Se rezolva la fel ca subiectul III) de la setul de subiecte numarul 1.
4) Conform definitiei evenimentelor independente, doua evenimente A si B sunt
independente daca
( ) ( ) ( ) B P A P B A
In cazul nostru, notam cu A evenimentul stocul din produsul
1
P
se termina si cu B
evenimentul stocul din produsul
2
P
se termina.
In enunt ni se dau
( ) 3 . 0 A P
,
( ) 4 . 0 B P
si
( ) 1 . 0 B A
Observam ca
( ) ( ) 1 . 0 12 . 0 4 . 0 3 . 0 B P A P
. De aici deducem ca evenimentele nu
sunt independente (deci sunt dependente).
a) Probabilitatea sa se termine cel putin un stoc este:
( ) ( ) ( ) ( ) 6 . 0 1 . 0 4 . 0 3 . 0 + + B A B P A P B A
b) Probabilitatea sa se termine numai un stoc este egala cu probabilitatea sa se termine
cel putin un stoc minus probabilitatea sa se termine ambele stocuri:
( ) 5 . 0 1 . 0 6 . 0 ) ( ) ( ) ( B A P B A P B nonA P nonB A
c) Probabilitatea sa nu se termine niciun stoc este egala cu probabilitatea totala adica 1
minus probabilitatea sa se termine cel putin un stoc adica:

( ) 4 . 0 6 . 0 1 nonB nonA

Acest subpunct este o aplicatie la prima din cele doua legi ale lui De Morgan:
( ) ( ) ) ( nonB nonA P B A non
( ) ( ) ) ( nonB nonA P B A non
Cum
( ) ( ) ( ) ( ) 4 . 0 6 . 0 1 1 ) ( 1 B A P nonB nonA P B A B A non
5) a) Dorim sa estimam parametrul

din legea de probabilitate :

'

>
<

0 , 0 ,
2
0 , 0
) ; (
2

x e
x
x f
x
Consideram ca avem o selectie
{ }
n
X X ,...,
1
si folosim metoda momentelor.
Avem de rezolvat ecuatia:
X X M ) (
( ) ( ) ( ) dx e x dx e x dx x dx x xf dx x xf dx x xf X M
x
x


2
0 0 0
2
0 0
2
0
2
0 ) (

+ + +


+


+ + +
Deci
( ) dx e x X M
x

2
0
1
2

+

Pentru calculul acestei integrale folosim formula de calcul:

1
0
!
+

a
bx a
b
a
dx e x
Asadar
2 1 1
2
0
1
2
1
2
! 1

,
_

,
_

dx e x
x
Deci
( )
2
2
1
2
1 2
2

,
_

X M
Inlcuind pe
( ) X M
in ecuatia
X X M ) (
obtinem:
X X 2
2

b) Spunem ca
( )
n n
X X X T ,..., ,
2 1
este o estimare absolut corecta a parametrului

daca:
( ) ( )
n n
X X X T M ,..., ,
2 1
si
( ) ( ) 0 ,..., ,
2 1
2

n n n
X X X T D
Mult succes!