Generatia pasoptista a fost prima care si-a propus sa reduca diferenta enorma care separa , in acel moment, cultura

romana de cea europeana. Contributia lui Mihail Kogalniceanu si programul sau cultural , schitat in Introductia la Dacia literara , sunt capitale. Modernizarea rapida a societatii romanesti s-a facut insa fara necesarul spirit critic, singurul capabil sa discearna intre ceea ce era necesar si imitatia superficiala a modelelor apusene. Va reveni, asadar , generatiei urmatoare, junimiste , obligatia de a incerca sa corijeze excesele si sa traseze justa delimitare intre noutatile cu adevarat fertile si imitatie. DESCRIEREA & ANALIZA CAZULUI. IDENTIFICAREA SOLUTIILOR O traditie a banchetului anual prin care se aniversa infintarea Societatii Junimea cerea ca "secretarul perpetuu", Iacob Negruzzi , sa tina un discurs glumet care sa inceapa cu urmatoarele cuvinte: Originea Junimii se pierde in noaptea timpurilor. Intr-adevar , momentul nasterii societatii nu poate fi stabilit cu precizie. Se stie totusi ca inceputul l-au facut , prin luna februarie 1864, cinci tineri de curand sositi la Iasi din strainatate , de la studii: Titu Maiorescu , P.P.Carp , Theodor Rosetti , Iacob Negruzzi si N.Burghele (un al saselea , Vasile Pogor , lipseste la aceasta prima intalnire). Ei hotarasc infintarea unei societati literare , numita elterior Junimea, la sugestia lui Theodor Rosetti. Inceputul il facuse insa Maiorescu in 1863 , care tinuse un numar de "prelectuni" in sala Bancii Moldovei. Tinerii hotarasc continuarea lor la Universitatea din Iasi, in fiecare duminica intre orele unu-doua , in fata unui public mult mai numeros Informatii mai bogate ofera doua cartii de memorii , Amintiri de la Junimea , a lui Iacob Negruzzi & Amintiri de la Junimea din Iasi de G. Panu , ca & procesele verbale ale sedintelor. Odata cu sporirea numarului de membri , intalnirile se vor desfasura saptamanal , succesiv in casa lui Maiorescu & a lui Pagor , de obicei vineri. Sunt profesori universitari sau de scoala secundara , magistrati , militari , politicieni , istorici , filologi , juristi , economisti , matematicieni , filozofi , cu toti dominati de imperialismul intelectual intrupat in Maiorescu , dupa cum afirma E. Lovinescu. De fapt, cu doua exceptii , Bogdan Petriceicu Hasdeu & Alexandru Macedonski , Junimea aduna practic toate valorile culturale romanesti din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Procesele-verbale arata insa ca la sedinte nu participau , in general, mai mult de zece persoane & ca ele erau dominate de o atitidine mai degraba vesela , desi discutiile se concentrau pe probleme cat se poate de serioase. Vasile Pogor, mai ales , dusman al orcarei formulte pedante, dadea tonul , aruncand cu pene in capul vorbitorilor anosti & prolicsi ori cantand popeste! Creanga era & el mult apreciat pentru anecdotele sale "corosive". O circulara a ministrului Ion Ghica inlocuise in mod oficial alfabetul chirilic cu alfabetul latin, dar fara a stabili & normele ortografice. Se produce de aceea un amestec de fonetism & etimologie care complica enorm lucrurile. In sedintele anilor 1865-1866 au loc discutii aprinse in aceasta chestiune , rezultatul lor fiind studiul lui Maiorescu Despre scrierea limbei romane. Principiile junimistilor , stabilite atunci, vor fi adoptate dupa lungi controverse & de nou infiintata Societate Academica. Este prima reusita majora a Societatii. In anul 1866 este achizitionata o tipografie a carei scop era sa publice gratuit toate manuscriptele originale romane , a caror valoare se va fi constatat mai intai de un comitet ales dintre noi , & de asemenea carti de scoala la pretul cel mai modic cu putinta , de a republica in editiuni critice & portative lucrari de valoare deja imprimate , in fine de a completa lacunele literare & stiintifice din tara noastra prin traduceri bune de carti bune. Fiecare publicare va fi facuta cu litere latine. La 1 martie 1867 apare, sub directia lui Iacob Negruzzi , revista Convorbiri literare , la inceput bilunara , iar din 1871 , lunara , dar cu numar sporit de pagini. Aici pubica Maiorescu , inca in primul numar , studiul sau capital O cercetare critica asupra poeziei

romane de la 1867. Aproape toate scrierile de valoare ale literaturii romane din epoca vor fi publicate in paginile ei. In 1885 , dupa optsprezece ani de aparitie ieseana , revista a fost mutata in capitala , odata cu transferul lui Negruzzi la Universitatea din Bucuresi. Implicarea in viata politica a unora dintre junimisti & mai cu seama a lui Titu Maiorescu , nevoit sa stabileasca din 1874 in Bucuresti, scindeaza Junimea. Acum incepe a doua etapa a existentei Societatii , cand activitatea ieseana este dublata de cea bucuresteana , desfasurata in locuinta lui Maiorescu din strada Mercur. Revista ramene in grija lui Iacob Negruzzi pana in 1893. De atunci inainte va fi ajutat de un comitet din care faceau parte intre altii I. Al. Bratescu-Motru care, doi ani mai tarziu, isi asuma intreaga responsabilitate. Ea capata un caracter predominant universitar , desi continua sa publice & colaboratori mai vechii precum Caragiale & Slavici sau oamenii noi , precum George Cosbuc. Din 1903 revista va fi condusa de Ion Bogdan , iar din 1907 de Simon Mehedinti. Rand pe rand oamenii inceputului dispar, iar Societatea devine doar o amintire , dar & un reper de neocolit pentru cultura romana . Revista va supravietui pana in anul 1944, dar nu & spiritul junimist care se stinsese odata cu disparitia intemeietorilor. Intaia cercetare critica asupra literaturii romane Recapituland acum toate concluziunile ce am incercat sa le demonstram in studiul de fata , dobandim urmatoarele idei principale asupra poeziei: Poezia cere , ca o conditie materiala a existentei ei , imagin sensibile; iar conditia ei ideala sunt simtiminte & pasiuni. Din conditia materiala se explica determinarea cuvintelor , epitetele , personificarile & comparatiunile juste & noua , & totodata regula negativa ca poezia sa se fereasca de notiunile abstracte.