P. 1
pedeapsa capitala

pedeapsa capitala

|Views: 223|Likes:
Published by Georgiana Ghenea

More info:

Published by: Georgiana Ghenea on Dec 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/03/2012

pdf

text

original

Universitatea “Transilvania” din Brasov Facultatea de Drept Anul II, Grupa II Criminologie

PEDEAPSA CAPITALA

Coordonator: Matefi Roxana

Studenta: Ghenea Georgiana

CUPRINS

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Introducere……………………………………………………………………. Istoric…………………………………………………………………….......... Argumente pro & contra…………………………………………………….. Orientarile UE privind pedeapsa cu moartea………………………………. Metode de executie folosite de-a lungul timpului…………………………… Statistici………………………………………………………………………... Concluzii……………………………………………………………………….. Bibliografie……………………………………………………………………..

2

dar ea a existat in unele tari pana in secolul al XIX-lea si. era prevazuta mai ales in legiuirile medievale. viata umana a devenit o valoare sociala si s-a impus ocrotirea ei ca atare1. Pedeapsa cu moartea(cunoscuta şi sub numele de “pedeapsa capitală”) este intâlnită încă din cele mai vechi timpuri. Notiunea de viata nu poate exista izolata de notiunea de moarte.78 pag 600 3 . ci si aqua et igni interdictio6.Dreptul apare odata cu clasele sociale si cu statul. Pe oricare treapta a dezvoltarii sale.pag 474 5 Dongoroz . astfel trebuind sa-si creeze maniere potrivite pentru a fi primit in societate. chiar pana in zilele noastre. “In societatea fara clase. Istoria dreptului a cunoscut pedepse de naturi si intensitati diferite .”Filosofia – scria Engels – care nu considera moartea ca un moment esential al vietii.Ne vom ocupa de moartea in sens fizic survenita ca urmare a unei pedepse de natura penala. In acest mod s-a ajuns la reguli de conduita care sa indice fiecaruia ce-i este ingradit si ce nu-i este ingradit si prin care sa se asigure succesul luptei impotriva elementelor distructive3. denumita si pedeapa capitala. la suprimarea vietii ca un rau aplicat in mod deliberat de catre societate unuia din membrii sai. pedeapsa care a existat in trecut inca in toate sistemele de drept contemporan.individual sau in colectiv. desi poena capitalis insemna in dreptul roman nu numai pedeapsa cu moartea. clasa care a facut din drept “ forma cea mai expresiva.Cand oamenii si-au dat seama ca existentele lor individuale se conditioneaza reciproc. cand – desi ramane un fenomen biologic si ireversibil – isi pierde caracterul de fenomen natural. Cele mai eficace reguli de conduita au fost impuse insa prin mijlocirea dreptului. mai precisa si mai sigira de disciplinare a ordinii sociale”5. izolat. insusi omul. pe care il contine in germene – cu moartea.79 sfarsit. s-a impus cu necessitate interventia unei reactii prin care ordinea sa fie restabilita.Mai exact. pentru anumite fapte considerate deosebit de grave.”2 De la inceputul existentei sale omul a fost o fiinta sociala. studiul de fata se refera la pedeapsa cu moartea. Pedeapsa presupune ca. Putem spune că ea a aparut chiar înaintea pedepsei care a devenit acum comună. care nu admite ca negarea vietii este cuprinsa in esenta in insasi viata si nu considera viata intotdeauna in raport cu rezultatul sau necesar.pedepsa mortii civile. de exemplu. expresii ale unitatii contrariilor.Ori de cate ori o actiune a individului a fost neconvenabila grupului social. nefiind continuta in insusi germenele vietii.78 sfarsit pag 8 6 Dongoroz . 1 2 Iulian Poenaru-pag 13 ENGELS.INTRODUCERE Viata este bunul cel mai de pret al omului. aceasta lupta o duce fiecare membru al colectivitatii si astfel se formeaza cutuma favorabila coeziunii”4. pedeapsa cu inchisoarea. o astfel de filosofie nu mai este considerate drept stiintifica…A trai inseamna a muri. prin toate mijloacele de care a dispus in acest scop.Viata si moartea sunt doua manifestari materialist-dialectice. omul si-a aparat viata. statul are dreptul să ia viaţa persoanei vinovate. a carei origine trebuie cautata in capitis deminutio maxima din dreptul roman.avand rolul uni instrument de opresiune in mana clasei dominante dintr-o oranduire sociala data.19 SFARSIT pag 303 3 Iulian Poenaru-pag 15 4 Dongoroz.

odata cu inventarea limbajului scris in Sumer. dovezile arheologice arata faptul ca executia era intalnita ca practica inca din timpul societatilor tribale. aceasta constituind o practica des intalnita pe parcursul istoriei trecute. Cu toate acestea. caracterizata prin inlaturarea actelor de cruzime si cu accentul pus pe actul executiei in sine. odata cu instituirea unor autoritati puternice si cu aparitia primelor sisteme de legi scrise. cu scopul de a impresiona pe potentialii faptuitori ai unor acte interzise. regele babilonian autor al unuia dintre primele coduri de legi cunoscute: • Daca un om ii scoate ochiul unui om liber. Pedeapsa cu moartea o intâlnim încă din cele mai vechi timpuri. Vom opta aici pentru catalogarea propusa de profesorul doctor Paul Stefanescu. iar crimele intra sub jurisdictia necrutatoare a legii. In litera acestei idei. 2001) Bentham 50 sfarsit pag 60 4 . sunt interzise platile compensatorii. cea a tentativelor de interzicere a pedepsei capitale si aplicarea acesteia doar in cazuri exceptionale. meritul legii talionului consta. In ochii unui legiuitor. cel care defineste trei mari etape istorice ale pedepsei cu moartea: prima. • Daca un hot este descoperit in timp ce fura. aceasta a fost si prima reactie a societatii umane in fata actelor deviante ale anumitor indivizi. apelarea la pedeapsa cu moartea nu este 100% justificata. • Daca un barbat foloseste violenta asupra sotiei altui barbat pentru a se culca cu ea. acea femeie va fi trasa in teapa. Chiar daca in astfel de cazuri se poate invoca faptul ca era vorba totusi de o perioada de razboi. chiar daca definesc perioade istorice distincte. Asa cum am mentionat si mai devreme. Decisiva in schimbarea cursului istoric este conceptia conform careia „varsarea sangelui reprezenta un pacat divin”. • Daca el rupe oasele unui om liber. 7 8 (Codul lui Hammurabi – Editura Proema. cateva dintre normele7 lui Hammurabi (1792-1750 i. cei lezati puteau solicita despagubiri materiale pe masura pierderii lor de la autorul crimei.H). cu atat mai mult cu cat in sanul unor grupuri restranse crimele si actele antisociale sunt rar intalnite. Din pacate. el va fi omorat. Cutumele si legile pamantului s-au dovedit. in simplitatea sa: “intregul cod penal este cuprins intr-o singura regula: delincventul va suferi raul pe care l-a facut sa fie suferit”8. ca un spectacol dedicat multimii. când oamenii primitivi se luptau pentru o bucată de pământ. i se vor rupe si lui oasele. O atare stare a lucrurilor s-a intalnit pana in urma cu circa patru milenii si jumatate. Astfel. • Daca un fiu isi loveste parintele. cele trei etape nu si-au gasit o finalitate si se regasesc simultan in culturile si civilizatiile din zilele noastre. si cea de a treia. i se va scoate si lui ochiul. Vom spicui aici. In aceeasi ordine de idei. securitatea. mult mai complexe decat par la prima vedere. dupa cum a observat Bentham. In fapt. Practic. pedepsele de acest gen apar mentionate inca de acum 6000 de ani. in timpurile biblice. Mai mult. insa. i se va taia mana. in spiritul legii talionului. ca exemplu. pedeapsa capitala poate fi privita ca o masura de protectie a societatii in fata criminalilor care atenteaza la viata. va fi omorat. Aplicat cu precadere in cazul infractiunilor impotriva persoanei. iar femeia considerata fară vina.ISTORIC Orice incercare de a gasi originile pedepsei capitale in istorie nu poate fi descrisa decat ca o misiune imposibila. învinsii fiind eliminati fizic. uciderea unui membru al societatii putea fi pedepsita cu aceeasi moneda de catre rudele victimei. • Daca o femeie a cauzat moartea sotului ei pentru un alt om. cea a executiilor desfasurate dupa un anumit ritual. cazurile in care se impunea o asemenea masura erau extrem de rare. dovezile arheologice imping practica uciderii rituale sau ca masura punitivo-coercitiva chiar la inceputurile umanitatii. cea de a doua. bunurile materiale sau spirituale ale membrilor ei. nu odata.

Biserica este una din instituţiile care se opun cel mai mult pedepsei cu moartea. interdicţia fiind menţinută până în 1938. celelalte state ce încă mai au această pedeapsă sunt considerate a fi. de natura dictatorială. Din acest motiv. De altfel. Astfel. Astfel. în anul 2000. lucru obligatoriu pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana. Interesant cum comuniştii considerau hoţii ca nişte oameni ce nu mai pot fi reabilitaţi (teoretic acesta este unul din principiile aplicării pedepsei capitale). când s-a hotărât aplicarea sancţiunii de închisoare pe viaţă . nu când a fost introdusă. De aceea. Un alt fapt interesant este că în 1957 a fost introdusă pedeapsa capitală pentru o pagubă economică mai mare de 100. Mihai. Bucureşti: Ait Laboratories PAG 109 5 . nu în toate). Drepturile omului şi pedeapsa capitală. Sunt doar câteva “excepţii”. observăm că singura ţară europeană care încă mai avea pedeapsa cu moartea era Rusia. care “complotează contra orânduirii socialiste” poate fi totuşi indreptat si re-educat. mai ales din punct de vedere economic.Pedeapsa cu moartea o găsim însă nu numai în Evul Mediu. În ţara noastră. De altfel. în perioada medievală fiind “la modă”. ci şi în perioada modernă. dupa trecerea la democraţie. 2003. ei menţin pedeapsa capitală printr-o “lege specială”. O altă parte deosebit de interesantă este că regimul comunist nu avea stipulată în mod explicit în legislatie pedeapsa cu moartea pentru infracţiunile politice. se poate spune că această pedeapsă a fost de când lumea. Pedeapsa cu moartea a fost legală în Europa doar în statele totalitare. Astfel. în anul 2000. Prima oară când a fost interzisă a fost în Constituţia din 1866. ultima ţară din fostul bloc comunist care a renunţat la ea fiind Polonia în 1999 (ţară care de altfel nu are în Constituţie specificat aşa ceva. cea mai importantă fiind Statele Unite ale Americii(prezentă doar în unele state. deşi unii nu supravieţuiau în inchisoare datorită tratamentului la care erau supuşi. Un exemplu celebru în acest sens este al Turciei. din acest motiv în această ţară poate fi uşor reintrodusă). istoria consemnează prima interzicere a pedepsei cu moartea. din lumea a doua sau a treia. deşi aceştia abolesc această constituţie. Un fapt interesant se petrece însă după venirea comuniştilor la putere. pedeapsa cu moartea are o istorie lungă. Din acest motiv. Pedeapsa capitală a fost abolită prin Decretul Lege nr. Ultima ţară europeană care a renunţat la pedeapsă este însă Malta. în afară de SUA. se poate spune că pedeapsa capitală exista şi în cazul infracţiunilor politice. se considera că omul “deviant”. când a fost reintrodusă. 9 Udrea. De asemenea. dar era oarecum disimulată. care a fost obligată să renunţe la acest tip de pedeapsă. în epoca modernă pedeapsa cu moartea este cosiderată a fi specifică doar ţărilor “nedemocratice”. acestea au hotărât abolirea acesteia. faptul că în Europa nu mai există ţări cu pedeapsa capitală legală este datorat legislaţiei UE . unde termenul de democraţie este relativ9. considerată a fi de natură fascistă. De altfel. si prin această miscare.000 de lei. a fost mijlocul prin care a fost introdusă Dictatura Regală a lui Carol al II-lea. În perioada modernă. Spre deosebire de perioada Evului Mediu. s-a considerat că România a mai facut un pas în democratizarea atât de mult dorită. 6 din 7 ianuarie 1990. Legea Fundamentală din 1938.

ci pentru ca invata acest comportament de la altii. iar ulterior comportamentul este mentinut sau accentuat pentru ca asa li se spune ca sunt. ei ramanand rai chiar si in inchisoare. Din păcate însă. pedeapsa capitala e considerata mai infricosatoare/constrangatoare/educativa decat o pedeapsa cu inchisoarea. In aceste conditii. e mai eficient sa elimini din societate un infractor periculos decat sal inchizi intr-o inchisoare. fie ea si pe viata. aceştia. li se raspunde – de obicei – cu o intrebare: cum ramane insa cu dreptul la viata al victimelor? Sau cu respectul pe care societatea este datoare sa il arate familiilor victimelor? Astfel. inscris in Carta Drepturilor Omului. iar în astfel de cazuri evadatul ştie că oricum o pedeapsă mai mare de atât nu există. timpul celor platiti sa-l pazeasca) fara ca recuperarea lui sa se produca in vreun fel.  Argumentul incapacitatii reabilitarii10. insa – pe de alta parte – nu exista acelasi gen de date nici care sa o contrazica. ei fiind pana la sfarsitul vietii in grija societatii. Nu in putini culturi umane (inclusiv in cea iudeo-crestina) exista conceptia ca orice persoana vinovata trebuie sa plateasca pentru fapta sa. De aceea. Aplicarea etichetelor persoanelor instituţionalizate vedem astfel că apare încă din prima clipă în care aceştia păşesc în instituţia 10 Ionut Dulamita. sustinatorii pedepsei capitale cred ca statul are datoria de a arata ca pretuieste vietile cetatenilor sai si ca este capabil sa pedepseasca orice incalcare a acestui drept de o maniera ferma si pe masura . considera acestia. acel infractor “consuma” o gramada de resurse (bani. statul ar arata ca ar respecta cel mai de pret lucru al cetatenilor acestuia: viata. sustinatorii pedepsei capitale considera ca infractorii deosebit de periculosi precum criminalii in serie trebuie eliminati definitiv din societate. iar cei care sunt eliberati pot sa puna in practica lucruri si mai rele. detinutii nu au cum sa se indrepte. La afirmatia opozantilor pedepsei cu moartea care spun ca se incalca astfel un drept al persoanelor inculpate. în închisoare.  Argumentul moral. Această pedeapsă este aplicată de obicei criminalilor consideraţi a fi deosebit de periculoşi şi care nu mai pot fi reabilitaţi. Astfel. Doar astfel.Pedeapsa cu moartea. Acesta se bazeaza in principal pe ideea ca pedeapsa cu moartea ar trebui sa descurajeze potentialii infractori. Din aceste motiv. există nenumărate cazuri de evadări (în cazul pedepsei cu închisoarea pe viaţă). Marian Chirian. De asemenea. nu exista date statistice ferme care sa o sustina. Acolo. dacă nu sunt bine-supravegheaţi. In realitate. invatate in timpul detentiei. hrana. in inchisoare. Asta înseamna că acolo.  Argumentul psihologic. Iar daca fapta sa este extrem de grava (ex: a luat viata altcuiva in circumstante agravante) merita sa fie platita cu aceeasi masura. aceştia le accentuează. Există studii numeroase referitoare la viaţa din închisoare şi la rolul acesteia. . Nu sunt deloc putine teoriile stiintifice care spun ca oamenii sunt devianti nu pentru ca se nasc asa.Argumente pro & contra Argumente PRO  Argumentul economic. Dreptul la viata este un drept fundamental. Infractorii condamnati pe viata nu mai sunt cu nimic utili comunitatii.  Act de prevenţie. în loc să corecteze comportamentele deviante ale deţinuţilor. Este moral ca un stat sa execute oameni? 6 . pot comite crime împotriva altor deţinuţi în închisori  Argumentul respectului pentru viata umana. acolo unde se aplica in baza acestui principiu. Cei mai importanţi sociologi care au studiat acest lucru sunt Erving Goffman şi Anthony Giddens.

Lucrul acesta este privit însă cu scepticism de susţinătorii pedepsei capitale. ( Goffman. deaorece sentinta este considerata.  Argumentul lipsei de securitate din multe inchisori. Ce s-a demonstrat ulterior condamnarii? Ca nu exista o contra-expertiza. mai ales cea Catolică. Pare a fi cel mai puternic argument al adversarilor pedepsei capitale. pentru o "crima" comisa in urma cu 13 ani. Totuşi. Astfel. prin faptul ca aceasta atitudine este practicata si de stat . 13 Cameron Todd Willingham a fost executat in 2004. o eventuală eroare poate fi reparată. poate să se “pocăiască”. 2003). în închisoare. Acesta este considerat a fi marele dezavantaj al pedepsei capitale în dauna pedepsei cu închisoarea pe viaţă. In plus. in general. ele pun cu siguranta problema unei legaturi cauzale intre pedeapsa capitala si efectul de descurajare de comitere a infractiunilor. Are acoperire in tarile cu un sistem penitenciar precar. existând destule cazuri în care criminali periculoşi au găsit calea credinţei în închisoare. nu ar avea dreptul să ia viaţa cuiva. 2000). În sprijinul acestui argument vin şi nişte date concrete. aceasta fiind dovada supremă că statul chiar preţuieşte viaţa propriilor cetăţeni. ca apararea a fost lipsita de experienta si profesionalism. De asemenea. în cazul în care un stat ar avea în legislaţie pedeapsa capitală. Mai mult. Astfel. se consideră că nimeni. cazul se redeschide greu sau aproape deloc. care pe de-o parte au o imagine negativă în afară. in SUA este posibil ca un om sa fie executat daca a fost condamnat si se constata ca procesul a fost drept si echitabil. 12 11 7 . nici chiar statul. In anumite situatii. Goffman accentueaza aceasta teorie cu exemplul bolnavilor psihici. aceştia susţinând că Biserica. Toate acestea au fost ignorate si Willingham a fost executat.  Riscul condamnării unor persoane nevinovate13. nu pot primi o pedeapsa mai mare) pot ajunge sa comita lucruri si mai grave. daca nu sunt bine supravegheati. Astfel. dar şi imaginea lor despre propriile persoane este de asemenea negativă12. ca expertul psihiatru care l-a catalogat pe acuzat drept "sociopat foarte periculos" nici macar nu l-a intalnit vreodata. chiar daca exista ulterior probe de nevinovatie. oricum. Desi aceste cifre nu creeaza automat o legatura cauzala. Si mai grav. considerându-se că totul s-a terminat în momentul execuţiei vinovatului. Aceştia susţin că viaţa a fost dată omului de Dumnezeu si doar Dumnezeu poate să ia viaţa cuiva. se pleaca de la premiza ca pedeapsa cu inchisoarea pe viata (in locul celei capital) este aplicata doar criminalilor deosebit de periculosi si care. acesta ar fi Dumnezeul acelei regiuni de pe Pământ. conform Centrului de informare cu privire la pedeapsa cu moartea – o asociaţie americană – 123 de persoane au fost eliberate din coridorul morţii din 1976 şi până în prezent în Statele Unite după ce nevinovăţia lor a fost recunoscută . nu mai pot fi reabilitati. argumentul de fata este sustinut si de faptul ca inclusiv in inchisoari infractorii pot comite crime impotriva altor detinuti. ca martorii si-au schimbat depozitiile fara sa existe motive serioase pentru a face acest lucru si multe altele. aceste date pot fi explicate prin faptul ca legalizarea pedepsei capitale nu face decat sa diminueze si mai mult respectul pentru viata al societatii. Argumente CONTRA  Argumentul religios.respectivă şi chiar rămân şi după ce au părăsit instituţia11. n-ar avea dreptul să se pronunţe în această privinţă atât timp cât ar avea pe conştiinţă atâţia “eretici” ai Evului Mediu. (Giddens. Astfel. în cazul în care o persoană a fost deja executată. in Texas. ca exista dovezi pentru a afirma ca incendiul a fost accidental. chiar dacă acel om a suferit enorm în închisoare. potrivit legilor in vigoare. Datele arata ca rata infractiunilor in statele din SUA care recurg la pedeapsa capitala este de doua ori mai mare decat in statele care nu au pedeapsa capitala . se consideră că acel om.  Nu se ating efectele de descurajare dorite. atât timp cât are drept de viaţă asupra oamenilor care-l locuiesc. Astfel. cand si-ar fi omorat cele trei fetite. valabila. în cazul închisorii. Aici de fapt sunt combătute două argumente pentru pedeapsa capitală(argumentele 2 şi 5 de mai sus). Asta ar fi o dovadă că statul nu preţuieşte viaţa unui om. acestia pot evada si nemaitemandu-se de nimic (stiu ca. incendiindu-si intentionat locuinta.

care susţin că o greşeala a unui judecător în cazul pedepsei cu închisoarea pe viaţă este mult mai uşor de îndreptat. Nu aduce nici un fel de avantaje economice sau sociale. aceştia fiind în definitiv oameni. Apoi. ci ar creşte. există cazuri mediatizate. 8 . De asemenea. iar închisoarea nu poate fi desfiinţată cu toate dezavantajele ei. deci costurile efective de fapt nu ar scădea. că în definitiv şi pedeapsa cu închisoarea pe viaţă este una dură. Astfel. prin aceasta. se spune că mecanismul pedepsei capitale trebuie întreţinut chiar dacă acesta nu este efectiv folosit. de crime oribile. De asemenea. acel personal oricum este plătit (pentru ceilalţi infractori). adversarii pedepsei capitale susţin că prin aceasta se încearcă ascunderea unor probleme reale ale unui stat. Astfel. aceştia sunt contrazişi de adversarii pedepsei capitale. Astfel. chiar dacă era vorba de criminali periculoşi. Adversarii pedepsei capitale consideră că presiunea pe judecători creşte enorm. Acest lucru se întâmplă pentru că acea închisoare nu este bine păzită. Aici sunt puse la îndoială avantajele economice ale pedepsei cu moartea. nu este un argument că un criminal deosebit de periculos poate evada. De fapt. iar aici judecătorii simt în plus presiunea opiniei publice şi a comunităţii pentru o pedeapsă cât mai dură. ele există şi trebuiesc remediate. închisoarea ca instituţie oricum există. Desi susţinătorii pedepsei cu moartea susţin că oricum este o presiune pe umerii judecătorilor. aceştia puteau presta anumite munci prin care puteau deveni utili societăţii (chiar dacă într-o măsură mai mică decât cei cu infracţiuni mai minore).  Presiunea de pe umerii judecătorilor. Se spune în continuare că problemele sistemului penitenciar de fapt se ascund. pedeapsă care poate nu este totdeauna şi cea corectă.

pentru abolirea pedepsei cu moartea. care nu-şi are locul în lumea modernă”. la nivel mondial. Catherine Ashton. a spus Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate şi vicepreşedinte al Comisiei Europene. Respectiva rezoluţie a Adunării Generale solicită de asemenea statelor care au abolit pedeapsa cu moartea să nu o reintroducă. Aceste eforturi au fost încununate de seria de rezoluţii referitoare la moratoriul privind aplicarea pedepsei cu moartea.Orientările UE privind pedeapsa cu moartea „Astăzi (10. precum şi furnizarea de asistenţă tehnică legată de astfel de bunuri. pentru a o aboli sau. Angajamentului politic al UE este însoţit de un sprijin financiar substanţial pentru proiecte concrete. Acolo unde încă se mai aplică pedeapsa cu moartea. de asemenea. UE este. Îmi asum angajamentul constant. UE încurajează dezbaterea publică. Plenara Adunării Generale a adoptat o rezoluţie a Comitetului III referitoare la un moratoriu privind aplicarea pedepsei cu moartea (62/149). al meu personal. cel puţin. Uniunea Europeana si Consiliul Europei pledeaza pentru abolirea pedepsei cu moartea pe plan mondial. Luna iulie 2011 marchează cea de a 20-a aniversare a intrării în vigoare a celui de-al doilea Protocol opţional la Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice. UE militează împotriva pedepsei cu moartea şi în forurile multilaterale. precum Organizaţia Naţiunilor Unite. 9 .10.2010) este Ziua mondială şi europeană împotriva pedepsei cu moartea. adoptate de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. faţă de eliminarea pedepsei cu moartea. Belarus fiind singura tara europeana care mai aplica aceasta pedeapsa. • să restricţioneze progresiv aplicarea pedepsei cu moartea şi numărul de infracţiuni pasibile de pedeapsa cu moartea. principalul instrument juridic. pentru a introduce un moratoriu ca un prim pas în această direcţie. UE utilizează toate instrumentele disponibile ale diplomaţiei şi asistenţei de cooperare pentru a asigura abolirea pedepsei cu moartea. precum şi al Uniunii Europene. În timpul celei de a 62-a sesiuni a Adunării Generale. iar toţi partenerii UE au susţinut-o. UE joacă rolul principal şi este totodată cel mai mare donator de fonduri în cadrul eforturilor depuse de organizaţiile societăţii civile din întreaga lume pentru abolirea pedepsei cu moartea. în special normele minime. consolidând opoziţia publică şi exercitând presiuni asupra ţărilor adepte ale păstrării pedepsei cu moartea. • să decreteze un moratoriu asupra execuţiilor capitale. Adunarea Generală solicită statelor care încă menţin pedeapsa cu moartea: • să respecte standardele internaţionale care oferă garanţii privind protejarea drepturilor persoanelor pasibile de pedeapsa cu moartea. primul organism regional care a adoptat norme ce interzic comerţul cu bunuri utilizate pentru aplicarea pedepsei capitale (şi a torturii şi a relelor tratamente). Uniunea Europeană a participat în mod activ la alianţa interregională care a susţinut cu succes şi a orientat această iniţiativă în cadrul Adunării Generale. Prin respectiva rezoluţie. UE încurajează toate statele să ratifice sau să adere la acest protocol. UE cere limitarea progresivă a utilizării acesteia şi insistă ca aceasta să fie aplicată în conformitate cu standardele minime convenite la nivel internaţional. obiectivul fiind abolirea completă a pedepsei cu moartea.

decât în executarea unei sentinţe capitale pronunţate de un tribunal când infracţiunea este sancţionată cu această pedeapsă prin lege. în vederea definirii unei proceduri judiciare echitabile şi imparţiale pentru cazurile penale. 2. 10 . să schimbe informaţii privind abolirea pedepsei cu moartea şi să le facă accesibile publicului. DEMERSURI GENERALE Uniunea Europeană va aborda. abolirea acesteia. Dreptul la viaţă al oricărei persoane este protejat prin lege. UE se achită de această obligaţie făcând declaraţii regulate în cadrul Dimensiunii Umane a OSCE Articolul 214 din Carta drepturilor fundamentale a UE prevede că nicio persoană nu poate fi condamnată la pedeapsa capitală sau executată. inter alia în colaborare cu societatea civilă. inclusiv Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice. statele participante sunt obligate. • în cazul în care pedeapsa cu moartea continuă să fie aplicată. problema pedepsei cu moartea în cadrul dialogului şi al consultărilor sale cu ţările terţe. ACŢIUNI ÎN CADRUL FORURILOR MULTILATERALE UE va ridica problema pedepsei cu moartea în toate forurile multilaterale relevante şi va profita de toate ocaziile pentru a înainta acestora iniţiative având drept obiectiv introducerea unui moratoriu privind aplicarea pedepsei cu moartea şi. b. dacă este necesar. dacă este posibil. UE va insista ca statele să o aplice numai în condiţiile respectării dispoziţiilor prevăzute de normelor minime stabilite. Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate în virtutea respectivelor dispoziţii şi le pun în aplicare. Moartea nu poate fi cauzată cuiva în mod intenţionat. pentru a efectua o arestare legală sau a împiedica evadarea unei persoane legal deţinute . în documentele produse în cadrul lucrărilor respectivelor foruri multilaterale. la momentul potrivit. inclusiv în domeniul juridic. UE va încuraja ţările să examineze posibilitatea de a adera la cel de-al doilea protocol facultativ la Pactul internaţional referitor la drepturile civile şi politice şi la instrumentele regionale analoage. UE va avea în continuare ca obiectiv abolirea pedepsei cu moartea şi: • va încuraja statele să ratifice şi să respecte instrumentele internaţionale ale drepturilor omului. EVENTUALELE REZULTATE ALE INTERVENŢIILOR UE: ALTE INIŢIATIVE Obiectivul urmărit de UE este de a convinge ţările terţe să abolească pedeapsa cu moartea. 14 Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale.În cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). în special acelea privind aplicarea pedepsei cu moartea. trimiteri la instituirea unui moratoriu privind execuţiile şi abolirea pedepsei cu moartea. UE va include. 2-Dreptul la viaţă 1. sau cel puţin pentru adoptarea unui moratoriu. pentru a asigura apărarea oricărei persoane împotriva violenţei ilegale . UE va încuraja organizaţiile internaţionale relevante să ia măsurile care se impun pentru a încuraja statele să ratifice şi să respecte tratele şi normele internaţionale privind pedeapsa cu moartea. în virtutea Documentului de la Copenhaga. Art. Când este cazul. În cazul în care acest lucru nu este posibil. În acest scop. Moartea nu este considerată ca fiind cauzată prin încălcarea acestui articol în cazurile în care aceasta ar rezulta dintr-o recurgere absolut necesară la forţă : a. Aceste contacte vor cuprinde în special următoarele elemente: • apelul lansat de UE pentru abolirea universală a pedepsei cu moartea. • va încuraja cooperarea bilaterală şi multilaterală şi va participa.

după o procedură judiciară. inclusiv procedurile desfăşurate în cadrul unor instanţe sau jurisdicţii speciale. Aceasta nu poate fi executată în public sau într-o altă manieră degradantă. • • • Pedeapsa capitală nu poate fi aplicată: persoanelor în vârstă de sub 18 ani la data comiterii infracţiunii. Pedeapsa cu moartea nu trebuie impusă pentru acte non-violente precum infracţiuni financiare. 5. Timpul scurs de la condamnarea la moarte poate constitui de asemenea un factor de luat în considerare. pedeapsa cu moartea nu va fi executată atâta timp cât se află în desfăşurare o procedură judiciară sau formală care are legătură cu aceasta. UE consideră important să se respecte următoarele norme minime: 1. 3. independentă şi imparţială. 6. Pedeapsa capitală nu poate fi impusă decât pentru infracţiuni pentru care pedeapsa cu moartea a fost prevăzută la data comiterii lor. femeilor însărcinate sau mamelor cu copii sugari. 12. care a oferit toate garanţiile posibile pentru asigurarea unui proces echitabil. inclusiv dreptul oricărei persoane suspectate sau acuzate de o infracţiune pasibilă de pedeapsa cu moartea. garanţii egale cel puţin cu cele enunţate în articolul 14 din Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice. Orice persoană condamnată la moarte are dreptul de a face apel la o instanţă de judecată superioară şi trebuie luate măsuri pentru ca aceste apeluri să devină obligatorii. 10. fiind înţeles că dacă. DOCUMENTUL PRIVIND NORMELE MINIME În cazul în care statele insistă să menţină aplicarea pedepsei cu moartea. la nivel naţional sau internaţional. pedeapsa cu moartea nu va fi executată până când recursul nu este examinat potrivit procedurilor. dacă este cazul. aceasta se execută astfel încât să producă suferinţe minime. Amnistia. Pedeapsa capitală nu poate fi executată prin violarea angajamentelor internaţionale ale unui stat. Pedeapsa cu moartea nu trebuie aplicată ca un act de răzbunare politică prin violarea normelor 11 . Pedeapsa capitală nu poate fi impusă decât pentru infracţiunile cele mai grave. legea prevede impunerea unei pedepse mai puţin grave. 4. 2. Orice persoană condamnată la moarte are dreptul de a cere graţierea sau comutarea pedepsei. 7. persoanelor alienate mental. 9. infractorul va beneficia de această dispoziţie. care nu permit interpretări alternative. un recurs individual potrivit procedurilor internaţionale. graţierea sau comutarea pedepsei pot fi acordate în toate cazurile de condamnare la moarte. practici religioase sau libera exprimare a opiniei şi relaţii sexuale între adulţi care consimt. dacă este cazul. Pedeapsa capitală nu poate fi executată decât în virtutea unei hotărâri definitive pronunţate de o instanţă competentă. Pedeapsa capitală nu poate fi impusă decât în cazul în care vinovăţia persoanei acuzate de o infracţiune se bazează pe probe clare şi convingătoare. fiind înţeles că este vorba exclusiv despre infracţiuni intenţionate având consecinţe fatale sau alte consecinţe extrem de grave. În cazul în care pedeapsa cu moartea se aplică. dreptul de a contacta un agent consular. de a beneficia de o asistenţă judiciară adecvată în toate fazele procedurii şi.III. 8. şi nici ca sentinţă obligatorie. 11. după ce infracţiunea a fost comisă. Orice persoană condamnată la moarte are dreptul de a depune.

inclusiv pe cei necesari în respiraţie. Pentru a treia si ultima data. deshidratare. clorura de sodiu se foloseste pentru curatarea tuburilor intre doua doze diferite de medicamente. In momentul in care lichidul incepe sa curga prin tuburi. Acest medicament isi face efectul in 1 – 3 minute. La fiecare executie pot fi unul sau mai multi executori. un relaxant muscular care intr-o doza foarte mare poate duce la paralizarea diafragmei si a plamanilor. tras în regiunea gâtului. iar apoi i se introduc doua tuburi intravenoase in brate. Impuscare in cap: Executia prin impuscare este cea mai utilizata. strivire nu impresionau pe nimeni. Se întâmplă în special în ţările musulmane. Doza obisnuita este 150 mg. care rupea gâtul condamnatului. care in supradoza provoaca infarct. de unde este dirijata intreaga operatiune. un glont in ceafa era cea mai frecventa metoda de executie militara. primele doua fiind suficiente pentru a omori un condamnat. chinezii folosesc şi metoda unui singur glonţ. De regula. Apoi i se administrează substanţe care îi paralizează muşchii. prin asfixie. dar si civila. dar acestia stau intotdeauna in anticamera. care trage mai multe gloanţe. Injectia letala contine Thiopental Sodium. din secolul XVIII. SUA a trecut de la spânzurare la scaunul electric şi la gazare. execuţiile prin fierbere. i sa da ultima masa si i se permite sa faca un dus. Acesta este administrat cu scopul ca pacientul sa nu simta nicio durere cat mai este in viata. tăierea unor părţi din corp. dar in cazul injectiei letale se folosesc 5000 mg. anumite ţări permit încă execuţia prin lapidare şi spânzurarea clasică. Apoi prin tuburi incepe sa curga Pavulon-ul. Tot aici e o linie telefonica directa cu oficialitatile care au puterea sa opreasca executarea pedepsei la moarte. Condamnatul are voie la o ultima dorinta. Inainte de a fi executat prin injectia letala. Totuşi. în afara condamnaţilor. de exemplu participanţilor la un complot în vederea unei lovituri de stat. Aceasta ramane inca foarte populara in China. In Uniunea Sovietica. ce duce la o moarte lentă. însă victima nu se poate manifesta din cauza paraliziei. Franţa a inventat ghilotina. care susţin că este o metodă dureroasă. majoritatea ţărilor au început să treacă la metode mai puţin dureroase. peste 70 de state folosind-o. Dacă în SUA unii se opun injecţiei letale.minime. singura diferenta fiind aceea ca glontul este tras in gat sau in cap. La mai putin de doua minute dupa administrare. METODE DE EXECUTIE FOLOSITE DE-A LUNGUL TIMPULUI În urmă cu sute de ani. in timp ce pentru o executie se administreaza mai bine de 100 mg. O doza normala este de 40 – 100 mcg pe kilogram. Pe lângă plutonul de execuţie. aceasta fiind metoda preferată a chinezilor. perdelele camerei de executie se trag pentru ca martorii sa poata urmari procesul. Dupa ce acest ritual este indeplinit detinutul este dus in camera de executie unde este intins si legat pe o masa speciala. Thiopental Sodium este un barbituric care se foloseste in chirurgie ca anestezic. Pavulon si clorura de potasiu. iar astăzi se foloseşte mai degrabă injecţia letală. Injecţia letală are oponenţii ei. 12 . Acestea sunt alimentate dintr-o anticamera. condamnatului i se schimba hainele. iar alte popoare au înlocuit spânzurarea clasică cu spânzurarea prin aruncare de la înălţime. Totuşi. înfometare. Ultima injecţie conţine un medicament care îi opreşte inima. Nu toate statele folosesc si aceasta substanta. Întâi condamnatul este anesteziat şi adoarme. este introdusa intravenos clorura de potasiu. cei mai mulţi condamnaţi la moarte sunt împuşcaţi. pacientul este declarat mort. cu prizonierul îngenunchiat.

împăratul Abisiniei (vechea denumire a Etiopiei) Menelik al II-lea a comandat de la inventator primul scaun electric. Andreea Lupșor. Ustensila folosita pentru aceasta executie este sabia arcuita. Sharia. în 200716. 15 16 Istoria sinistră a scaunului electric. adica renuntarea publica la religie. Desi metodele difera de la tara la tara. fie crima. Electrozii sunt plasați la cap și la picioare. Prima conectare este la o tensiune de 2000 volți timp de 15 secunde. Camerele de gazare au fost utilizate pentru executii multi ani la rand.15 Pluton de executie: A fi executat de plutonul de executie este considerat de cei mai multi cea mai onorabila metoda de aplicare a pedepsei cu moartea. in general condamnatul este legat la ochi si asezat langa un perete. Pentru execuție. langa moscheea principala a orasului. până la sfârșitul lunii august. vineri dupa rugaciunea de seara. dar recordul a fost de 153 de execuții.Scaunul electric este un dispozitiv ce permite executarea condamnaților la moarte prin electrocutare. Sentinta este executata de regula in public. La o execuție. După această demonstrație din 1890 a "scaunului electric" ca metodă de execuție. până la abolirea acestei pedepse. Brown în urma unui angajament cu Thomas Alva Edison care i-a cerut să studieze dacă electricitatea poate fi folosită în execuții. Condamnatii la moarte prin spanzurare au savarsit fie viol. pentru a se crea un circuit închis.ro. în Arabia Saudită au avut loc nu mai puțin de 70 de execuții prin decapitare. condamnatul este conectat de două ori la curent. acestia sunt decapitati dupa ce implinesc 18 ani. care a primit pedeapsa cu moartea. Prin urmare. iar pe cap i se pune un burete ud și o cască metalică. iar organismul poate ajunge la o temperatură de 59 grade Celsius. cauzând inconștiența și oprirea inimii. In America. Prima execuție publică cu scaunul electric a avut loc la 6 august 1890 la New York și s-a sfârșit catastrofal: delincventul a fost prăjit de viu în fața publicului. decapitarile sunt inca metode de executie foarte utilizate.Apoi. cand germanul Walter LaGrand a fost executat in Arizona. Ultima gazare legala a fost facuta in 1999. este legat de scaun cu brățări de metal. unui tragator i se da un glont orb. In multe tari aceasta practica este legala. timp în care curentul cauzează dereglări importante ale organelor interne. împăratul a folosit scaunul electric ca tron imperial. 6 septembrie 2011. In Arabia Saudita sunt condamnati la moarte si minori. un grup de barbati trag un singur glont in inima condamnatului. decapitare înseamnă a executa un condamnat la moarte prin tăierea capului de către călău. Cea mai "modernă" metodă de decapitare. iar condamnatilor la moarte li se ofera oportunitatea de a alege intre acest mod de executie si injectia letala. In acea vreme au fost ucisi in acest mod milioane de oameni intr-unul dintre cele mai grave cazuri de genocid din secolul XX. a fost tăierea capului cu ghilotina. accesat la 10 iunie 2011 13 . dar niciodata nu se stie cine il are sau daca il are vreunul dintre ei. 31 August 2008. După livrare a constatat că în Abisinia lipsea ceva esențial: curentul electric. Statele Unite ale Americii. dar in urma apelurilor internationale repetate. Sorin Iordache. condamnatul. Au devenit cunoscute mai ales dupa folosirea lor frecventa in Germania celui de-al doilea razboi mondial. A doua conectare se face la o tensiune moderată. acesta fiind motivul pentru care nu era folosita si in cazul criminalilor de razboi. fie trafic de droguri. dar in Arabia Saudita este cel mai des pusa in aplicare. pentru a se simti mai putin vinovat. Idaho si Oklahoma sunt singurele state din America in care mai sunt legale plutoanele de executie. A fost inventat de dentistul Harold P. Historia Decapitări în serie. evz. In unele cazuri. In unele state adepte ale legii islamice. numai cinci state mai utilizeaza aceasta practica. fie apostazie. În anul 2008. cat si pentru testarea pe detinuti a gazelor toxice. În sens juridic. Date neoficiale sustin ca in Coreea de Nord sunt folosite camerele de gazare atat pentru executii.

atunci călăul îl strangula înainte de aprinderea rugului sau i se legau saci cu praf de pușcă pentru a simula focul Sodomei care. în special în Evul Mediu. Castitatea era o datorie pretinsă de religie și era privită ca o curățenie puritate. drept urmare aceasta fiind folosita in multe din natiunile islamice. Lapidarea (Linșajul / omorârea cu pietre) Unei persoane careia urmeaza a-i fi aplicata o astfel de moarte ii sunt imobilizate mainile si picioarele. in timp ce un grup organizat va arunca cu pietre in ea pana va muri. metoda a dat roade în timpul lui Vlad Țepeș. Spânzurarea: Cea mai frecventa metoda de spanzurare utilizata in timpul nazistilor si inainte de 1850 era cea in care condamnatul era urcat pe un postament. Pedeapsa este aplicata in urma adulterelor sau a crimelor. in special in Iran. considera acceptabila aceasta metoda de executie. O alta procedura foarte folosita. crucificarea. Contrar a ceea ce se crede. El a sugerat numai ideea unei executii rapide care sa poata fi folosita la oameni. Legea islamica.Ignace Guillotin nu a fost inventatorul ghilotinei.Ghilotina (conform originalului din franceză. Fiecare roca ar trebui sa produca rani si dureri serioase condamnatului. felierea. Sharia. leaganul lui Iuda. este aceea in care condamnatului i se leaga steangul in jurul gatului. Cu această metodă erau executați hoții de drumul mare. Dacă osânditul recunoștea vinovăția faptei sale. Guillotin a facut parte din comitetul care a desenat masinaria. fiind astfel executați cei învinuiți de vrăjitorie sau erezie. mobil. dupa care era lasat in cadere pentru a muri prin strangulare. iar comportamentul spectatorilor a facut guvernul sa interzica executiile publice. ar fi ars sub o ploaie de foc. 14 . Arderea pe rug a fost o pedeapsă aplicată. Guillotine) este un mecanism gravitațional prevăzut cu un cuțit masiv. Joseph . Ultima executie publica cu ghilotina din Franta a fost filmata in secret. iar apoi este suspendat. In Franta. Alte metode istorice ingrozitoare de executare a pedepsei capitale au fost: taurul de arama. Ea era practicată cu o roată grea folosită de călău cu care frângea oasele condamnatului. decimarea. Condamnații la o astfel de pedeapsă erau străpunși cu țepe și apoi agățați de obicei pe zidurile cetăților pentru a crea o stare de teamă și a impune autoritatea domnului. taiatul in doua cu fierastraul. Iran. Execuția celor condamnați la moarte consta prin arderea lor de vii pe rug constituit dintr-o grămadă de lemne. Tragere pe roată. Pakistan. Trasul în țeapă reprezenta o metodă de tortură foarte sadică și execuție de mare efect asupra populației în timpul Evului Mediu. Nigeria. Deși era foarte dură. Sentința era dată de inchiziție. răsculații. a fost o execuție la moarte care nu mai are loc în zilele noastre. respectiv tâlhăriile diminuându-se. care alunecă ghidat. astfel incat o persoana sa necesite loviri repetate inainte de a deceda. iar apoi i se lega un streang la gat. Cea mai recenta dintre ele a avut loc in acest an in Iran cand Jaffar Kiani a fost ucis astfel pentru adulter. Legea prevede ca pietrele sa nu fie foarte mari. Această metodă de execuție la moarte a fost aplicată din Evul Mediu timpuriu până în ultima perioadă a acestei ere (secolul al XV-lea–secolul al XVI-lea). criminalii. jupuirea. taierea. indiferent de clasa lor sociala. aceasta a fost principala metoda de executare a condamnarii la moarte pana in 1981 cand a fost scoasa in afara legii. care apăra statul roman de furia și pedeapsa zeilor. Îngropat de viu era pedeapsa care se aplica vestalelor virgine romane care nu respectau legea de a rămâne fecioară pe timpul când slujeau în templul zeiței Vesta. Vrăjitoarele erau arse pe rug pentru ca sufletul lor să ajungă în rai. Sudan. spintecarea. Aceasta metoda de executie nu mai este folosita nicaieri in lume. de formă trapezoidală. dezmembrarea. taierea in patru. fierberea. Moartea era inceata si dureroasa. Arabia Saudita si Emiratele Arabe Unite sunt statele in care in ultimii ani au fost executati oameni prin omorarea cu pietre. dar Antoine Louis a fost cel care a construit ghilotina propriuzisa. trasul in teapa. Afganistan. prajirea. construit în scopul decapitării rapide condamnatului la moarte. după Biblie. celor acuzați de vrăjitorie sau erezie. atacurile turcești.

Tot aici trebuie precizat şi contextul. 6 din 7 ianuarie 199017 și a fost înlocuită cu pedeapsa 17 Pentru a sublinia caracterul profund umanist al regimului instaurat in Romania de revolutia populara si pentru realizarea propunerilor facute de cetateni. Astfel.Pedepsele cu moartea. ART. De altfel. nu mai putem face execuţii ca în alte perioade. Făcând parte din UE. aceste erori pot fi reparate. statisticile care arată că şi în America.Pedeapsa cu moartea prevazuta pentru unele infractiuni din Codul penal si legile speciale este abolita si se inlocuieste cu pedeapsa detentiunii pe viata. Aici. Pedeapsa cu moartea a fost abolită prin decretul-lege nr. se inlocuiesc cu pedeapsa detentiunii pe viata. Iar cel mai important aspect este cel al punerii în aplicare. aplicate prin hotariri ramase definitive dar neexecutate. De asemenea. Argumentele contra par însă mai solide. Astfel. argumentul economic putea fi decisiv. pedeapsa capitală trebuie introdusă în urma unui referendum. 4. Deasemenea. putem constata că având în vedere situaţia economică a ţării (mai ales la sfârşitul anilor 90). Codul de procedura penala si alte acte normative. aproape nicio ţară europeana nu mai are în legislaţie acest tip de pedeapsă.De la data adoptarii prezentului decret-lege toate dispozitiile privind pedeapsa cu moartea din Codul penal. 54. există şansa ca imaginea despre statul român să fie oarecum mai bună. Între 1965 si 1989 Tribunalul Militar București a condamnat la moarte 47 de persoane. Argumentul bisericii este unul solid având în vedere încrederea ridicată pe care românii o au în Biserică. 2 . 120 alin. contextul internaţional este un alt argument. 15 . argumentele celor care ar considera că prin această decizie ne-am întoarce în timp pot fi de asemenea decisive. Argumentul psihologic este de asemenea combătut de faptul că în contextul actual. 1 . astfel ca această soluţie ar putea rezolva parţial problema. considerat statul etalon. De asemenea. care poate ar induce o anume stare. lapidare în faţa a zeci de oameni sau execuţii pe stadioane. Dacă este pedeapsa cu închisoarea pe viaţa. 3 . efectul indus populaţiei este mult diminuat. ART. De asemenea. 23/1969 si din Regulamentul aprobat prin Hotarirea Consiliului de Ministri nr. în timp. potrivit procedurii privind inlocuirea acestei pedepse. De asemenea. 4 si 130 din Codul penal. doar ca justiţia să bifeze un caz rezolvat. efectele de descurajare si prevenţie trebuie luate şi ele în considerare şi sunt invocate în cazul unor crime (“Dacă am fi avut pedeapsa cu moartea poate nu ar fi indrăznit”). într-o măsură mai mică sau mai mare. aceştia considerând că prin această măsura acesta are cu adevărat grijă de vieţile lor. sint considerate ca se refera la pedeapsa detentiunii pe viata. au avut loc atâtea greşeli sunt considerate a fi edificatoare. Apoi. efectul este iarăşi diminuat. precum si prevederile referitoare la executarea pedepsei cu moartea din Legea nr. Este oportună reintroducerea pedepsei capitale? Rămâne aceasta o soluţie? Făcând o trecere prin argumentele pro.Se abroga art.2282/1969. părerea Bisericii s-ar putea dovedi decisivă. Conform acestora. Este stiut faptul ca România se confruntă cu o criză a locurilor din închisori.PEDEAPSA CU MOARTEA IN ROMANIA Poate fi introdusă pedeapsa cu moartea în România? Această întrebare a fost pusă de mai multe ori după 1989. Consiliul Frontului Salvarii Nationale decreteaza: ART. 55. in afara celor prevazute in art. trebuie să respectăm normele şi directivele acesteia. datorită încrederii scăzute pe care oamenii o au în justiţie. 4 . Există posibilitatea ca oamenii să creadă că a fost executat un nevinovat. o bună pază a închisorilor poate face imposibilă evadarea deţinuţilor. In Romania comunista au fost executate 104 persoane. statul nu are dreptul în nicio situaţie să ia viaţa propriilor cetăţeni. ART.

Ovidiu Beldeanu şi Lucreţiu Pătrăşcanu. O execuție tulburătoare. Inainte de asta. asupra căreia mereu o să planeze întrebarea “a fost sau nu necesară?”. În afara condamnaţilor politic. Ultimele persoane condamnate la moarte și executate au fost soții Ceaușescu (25 decembrie 1989). pentru că de fapt au existat sute de execuţii. au fost executaţi şi criminali. care a ucis şi violat mai multe femei. 16 . Cloşca şi Crişan. în Bucureşti. învăluită în multă manipulare. în 1970 şi 1971.detențiunii pe viață. după ce condamnarea sa la moarte a facut sala de tribunal să izbucnească în aplauze. Desigur. cel mai cunoscut fiind Ion Râmaru. A ajuns în faţa plutonului de execuţie de la Jilava în 1971. Printre trădătorii şi dezertorii condamnaţi au fost Horea. Emil Rebreanu. sunt doar cele mai faimoase cazuri. multe din execuţiile la care a fost martoră ţara noastră au avut cauze politice.

în anul trecut – „Death sentences and executions în 2010”. 17 .STATISTICI Amnesty International a dat publicității ultimul raport cu privire la pedeapsa capitală pe plan mondial.

Malaezia (1+). Coreea de Nord. spânzurarea (Bangladesh. Vietnam (+). Siria (17+). Guineea Ecuatorială. Iran (252+). China). Botswana (1). China. Singapore (+). Japonia. Coreea de Nord (60+). Japonia (2). China (1000). electrocutarea (SUA). Autoritatea palestiniană (5). Egipt. Arabia Saudită (27+). Bangladesh (9+). SUA. Autoritatea Palestiniană. Iran. Statele Unite ale Americii (46). Irak (1+). 18 . putem enumera: decapitarea (Arabia Saudită). Siria). Guineea Ecuatorială (4). cifra minimă de când Amnesty International se ocupă cu astfel de studii. Somalia. Libia (18+). Yemen). Belarus (2). Sudan. injecția letală (SUA. împușcarea (Bahrain. Singapore. • dintre metodele de execuție folosite. • aproximativ 17 833 de persoane au fost condamnate la moarte în 2010. Malaezia. Sudan (6+). Taiwan. Egipt (4). Yemen (53+) . Somalia (8+). Botswana.Câteva concluzii generale: • cel puțin 527 de oameni au fost executați în cele 23 de țări care au aplicat pedeapsa capitală în 2010: Bahrain (1). Corea de Nord. Irak. Taiwan (4). Belarus. numărul de execuții pentru fiecare țară este trecut în paranteză. Vietnam.

Poate din acest motiv este considerată a fi învechită. statele care încă mai au pedeapsa capitală sunt considerate a fi ori dictaturi. Din acest motiv. Argumentele pentru pedeapsa capitală sunt de natură economică (este mai puţin costisitor decât să ţii criminalul în închisoare toată viaţă). În momentul de faţă 122 de state au interzisă prin lege această pedeapsă sau nu o mai practică de multă vreme. de natură psihologică şi preventivă (pedeapsa capitală descurajează potenţialii criminali şi de asemenea reduce mult şi aproape elimină riscul evadării unor criminali periculoşi) şi de natură filosofică (pedeapsa cu moartea este o dovadă că statul preţuieşte cu adevărat viaţa propriilor cetăţeni). Din acest motiv. 19 . PPS Arabia Saudită practică cea mai „umană” formă de execuție. Belarus sau Egipt nici deținuții. Astfel. un argument important este dat instituţia închisorii. Alte 74 de state folosesc încă pedeapsa capitală dar numărul prizonierilor executaţi este foarte mic PS Cei împușcați în plină stradă cu ocazia protestelor din Egipt. iar restul nu fac decât să contrazică argumentele susţinătorilor acestei pedepse. numărul acestora a scăzut la 25 (2008). în China. care uneori are efecte opuse celor pentru care a fost creată asupra vieţii şi mentalităţii celor închişi.• puține țări au furnizat cifre oficiale. 19 (2009) și 23 (2010). nici familiile sau avocații lor nu sunt informați în avans cu privire la execuția iminentă. Mongolia și Belarus pedeapsa capitală este clasificată drept „secret de stat”. deşi aceştia teoretic sunt acolo pentru a fi reabilitaţi. statele democratice au renunţat sau sunt pe cale să renunţe la ea. • Peste 40 de ţări au renunţat la această metodă din 1990 şi până în prezent. ori ca aparţinând de lumea a doua sau chiar a treia. se consideră că ar contrazice normele democraţiei. barbară şi neconformă cu vremurile moderne în care trăim. De asemenea. ei acolo sunt veşnic etichetaţi drept infractori şi de asemenea pot învăţă lucruri negative unii de la alţii. SUA apare ca o excepţie de la ”regulă”. De asemenea. CONCLUZII Pedeapsa cu moartea este prima pedeapsă pe care a cunoscut-o omenirea. În Japonia. Iarăşi. dar acolo decizia în această privinţă se ia în cadrul fiecărui stat în parte. Iran sau Yemen nu se contorizează. Singura excepţie o reprezintă SUA. Argumentele contra pedepsei capitale sunt de natură religioasă (Dumnezeu a dat viaţa oamenilor si doar El o poate lua). Libia. • pe plan global tendința este de a se renunța treptat la pedeapsa cu moartea: dacă la mijlocul anilor 90 patruzeci practicau execuțiile judiciare.

se consideră ca de fapt se încearcă de fapt mascarea unor erori din sistemul penitenciarelor. BIBLIOGRAFIE 20 . justiţia nu mai poate face nimic însă în cazul execuţiei persoanei acuzate pe nedrept. datorită încrederii scăzute în justiţie. din punct de economic. Comuniştii au păstrat-o. în primul rând o astfel de lege ar trebui să treacă de un referendum. erorile judiciare pot fi reparate mai uşor. se preferă ”mascarea” lor. A fost reintrodusă d-abia în 1938.se contrazic argumentele economice ce susţineau pedeapsa capitală (costurile de fapt ar fi mai mari în cazul pedepsei capitale. argumentele pentru aceasta nu ar fi de ajuns în dauna celor contra ei. România a cunoscut acest tip de pedeapsă. argumentele de descurajare pot fi uşor combătute. Din acest motiv. Prima oară pedeapsa a fost interzisă în 1866. iar cele filosofice sunt total opuse (dacă statul ar pune preţ pe viaţa oamenilor înseamnă că nu ar trebui sa aiba dreptul să le-o ia indiferent de circumstanţe). psihologic. se consideră că statutul de ţară democratică al ţării noastre ar fi incompatibil cu o astfel de pedeapsă. Apoi. iar în condiţiile în care Biserca se opune unei astfel de legi e greu de crezut ca ea va trece. având în vedere că un om condamnat la moarte poate fi nevinovat în ochii multor oameni.Astfel. De asemenea. De asemenea. se pare ca efectul descurajator este minim. Iar cel mai important argument contra ar fi cel legat de contextul international. aplicarea ei ar fi imposibilă. cu execuţii în faţa unei mulţimi). în care în Europa aproape toate ţările au renunţat la acest tip de pedeapsă. De asemenea. o dată cu prima constituţie de natură dictatorială din România. iar imediat cu trecerea la democraţie aceasta a fost abolită. Din acest motiv. iar gardienii aceia oricum sunt plătiţi). mai ales datorită contextului (nu mai este ca pe vremuri. care în loc să fie îndreptate. pentru că mecanismul pedepsei capitale trebuie veşnic întreţinut. De asemenea.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->