UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI FACULTATEA DE MANAGEMENT INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA SPECIALIZAREA INGINERIE

ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA ANUL UNIVERSITAR 2009/2010

GRUPA 8403 ARGHIROIU ARMENITA GEORGIANA DUMITRU OANA ANDREEA ILIE ALINA ADRIANA MITU ADELA MIRENA

CUPRINS:
Introducere : lumea laptelui Organizarea si functionarea propriu zisa a pietei laptelui
Piata laptelui in U.E. Sectorul productiei de lapte Sectorul procesatorilor de lapte Cota de lapte in tarile Uniunii Europene si in Romania

Legislatia in cadrul pietei laptelui

Legislatia specifica Uniunii Europene Legislatia specifica Romaniei

Regimul intern al pietei

Preturi in UE si Romania

Regimul extern al pietei

Importuri Exporturi

Perspective pe termen mediu si lung

Previziuni favorabile pentru pietele si veniturile agricole in UE pentru perioada 2007 - 2013 Masuri pe termen scurt Masuri pe termen lung si mediu Masuri deja adoptate

Impactul aderarii Romaniei la U.E. asupra pietei laptelui

Introducere: lumea laptelui

Laptele este primul aliment cu care omul vine in legatura din prima zi de viata. Este un aliment indinspensabil vietii, valoros din punct de vedere nutritiv si universal. In general, se bea lapte de vaca, de oaie si de capra, dar nu numai. In desertul arab se bea lapte de camila, in Asia Centrala lapte de iapa, in Egipt de bivolita, in Peru de lama, in tarile nordice lapte de ren, iar lista poate continua. Proprietatile curative ale laptelui sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri: era recomandat, de exemplu, celor afectati de tuberculoza. Una dintre proteinele ce intra in compozitia laptelui (globulina) are actiune dezinfectanta (asa-numitul leac al bunicii spalarea ochilor cu lapte in caz de conjunctivita). O cana de lapte bauta inainte de culcare reduce secretiile gastrice si are un efect calmant asupra intregului organism. Dupa o activitate fizica intensa, medicii danezi recomanda un pahar de lapte degresat, simplu sau cu ciocolata. Proteinele si hidrantii de carbon pe care le contin aceste bauturi contribuie la cresterea masei musculare. De asemenea, laptele mai poate fi utilizat si pentru cosmetica de acasa. In Roma antica, laptele de magarita era considerat foarte eficace in combaterea ridurilor. Pompeea, sotia lui Nero, se imbaia in lapte, iar in timpul calatoriilor o insoeau 500 de magarite. Invatatul Avicenna sustinea ca laptele scoate petele urate de pe piele si ca, daca se bea lapte indulcit, tenul devine mai luminos. Iata de ce mastile pentru ten se fac, si astazi, pe baza de lapte sau de smantana. Cat lapte sa bem? Laptele contine aminoacizi importanti. Necesarul zilnic de metionina, de exemplu, e acoperit de o jumatate de pahar de lapte. Contine si multe saruri minerale: unui adult i-ar fi suficient sa bea 300 ml, iar unui copil, 0,5 l pe zi. E bogat si n vitamine. Necesarul zilnic de vitamina A (1 mg) ar fi asigurat de 4 l de lapte (0,24 mg/l), iar pentru a acoperi necesarul de vitamina D, ar trebui s bem o galeata plina (necesarul pe zi este de 25 mg, iar un litru conine 1,5 mg). Vitamina C se descompune in timpul prelucrarii termice. Intr-o cantitate mai mare se gaseste vitamina B12 (7,5 mg la un necesar pe zi de un mg). Acesta este motivul pentru care s-a trecut la prepararea unui lapte specializat, cu diverse adaosuri de vitamine. Bun si consistent prima expertiza a laptelui s-a fcut in Roma antica. La intrarea in oras, strajerul introducea taisul sabiei in bidonul cu lapte: dac picaturile de lapte se scurgeau incet, insemna ca laptele nu a fost indoit cu apa. Ni s-a sugerat din copilarie ca laptele este foarte bine asimilat in organism. Nu este intotdeauna asa. Unii nu suporta deloc laptele, din care cauza nici nu le place. Dar, de fapt, ei nu-l consuma asa cum ar trebui. Este bine de stiut c laptele nu este o bautura, ci un fel de mancare. De aceea nu trebuie sa-l bem dup o masa copioasa. Mai demult se spunea: Sa mancam niste lapte. Ajungand n stomac, sub actiunea sucurilor gastrice acide, laptele se coaguleaza. Daca stomacul este deja plin, laptele invaluie intreaga cantitate de alimente si o izoleaza de sucurile gastrice. Astfel, mancarea nu va putea fi digerata pn cand nu se digera laptele. De aici si senzatia de greutate in stomac. Dar chiar aceasta particularitate a laptelui ne salveaza in cazul intoxicatiilor: el invaluie alimentul
2

alterat. Grasimile din laptele de vaca devin in stomac lichide (ele se topesc la o temperatura de 280 C) si de aceea se digera mai uor. Laptele de oaie este de 1,5 ori mai gras, acesta fiind motivul pentru care e digerat intr-un timp mai lung. Cel mai usor este asimilat laptele de capra, care are cele mai mici globule de grasime. Dupa preferinte inainte de a fi comercializat, laptele este supus unei prelucrari minutioase, cu scopul de a se distruge microorganismele. In functie de metodele de prelucrare, se obtin laptele pasteurizat si cel sterilizat. Pasteurizarea poate fi de lunga durata (1/2 ora la 630 C), de scurta durata (15 30 de secunde la 720 C) si instantanee (la 850 C). Laptele sterilizat se prelucreaza la o temperatura de 104 1200 C sau chiar 1400 C (prelucrare cu ultrasunete). La o astfel de prelucrare se pastreaza vitaminele din lapte, de aceea este preferata. Dar, cu cat temperatura e mai ridicata, cu atat rmn cantitati mai mici de calciu, proteine (albumina, globulina), se pierde capacitatea laptelui de a se inchega (transformarea in branzeturi). Din pacate insa, in Romania, la capitolul consum pe cap de locuitor, indicii exprima o grava realitate: la noi se consuma extrem de putin- 6,6 litri /luna/cap locuitor, in functie de varsta, ceea ce reprezinta mai putin de jumatate din cel inregistrat in tarile UE, unde o persoana consuma lunar 14-15 litri din acest produs.

Organizarea si functionarea propriu zisa a pietei laptelui Piata laptelui in U.E.

In cadrul Uniunii Europene a fost creata in 29 iulie 1968 Organizarea Comuna de Piata pentru Lapte si Produse Lactate. Aceasta se situeaza printre primele de acest tip fondate la nivel comunitar, scopul infiintarii ei fiind acela de a organiza si controla piata laptelui si produselor lactate in Uniunea Europeana. Organizarea Comuna de Piata in sectorul laptelui si produselor lactate este guvernata de Consiliul de reglare (EEC) si acopera urmatoarele sectoare : lapte proaspat, conservat, dulce, concentrat, acru, smantana, unt, branza, lactoza si sirop de lactoza, hrana pentru animale bazata pe produse lactate. Pentru o perioada indelungata aceasta piata a fost marcata de o crestere puternica a productiei in timp ce consumul se mentinea la aceleasi cote si exporturile scadeau, in special in ceea ce priveste urmatoarele produse : lapte praf si unt. Organizarea comuna de piata pentru lapte si produse din lapte a fost cea care a introdus masuri tot mai restrictive datorita productiilor excedentare si a creeri de stocuri la nivel comunitar in anii 70 si prima jumatate a anilor 80, si a pus in aplicare incepand cu 1984 sistemul cotelor de lapte. De-a lungul anilor realizarea echilibrului pe piata a devenit o preocupare majora pentru tarile membre, istoria organizatiei fiind marcata de urmatoarele evenimente : 1977 - introdusa o taxa care a afectat toate livrarile de lapte la laptarii cat si vanzarile la ferma. Aceasta taxa a fost suprimata in 1993.
3

 1981 s-a stabilit un prag de garantare, depasirea acestuia ducand insa la penalizari prin scaderea pretului. 1984 a fost pus in practica un sistem de control al productiei numit : SISTEM AL COTELOR DE LAPTE. Initial acesta a fost introdus pe o perioada de 5 ani si consta in limitarea cantitatilor de lapte produse de catre fiecare stat membru (guaranteed total quantities/quantites globales garanties= cantitati totale garantate) si alocarea unor cantitati de referinta fie la producatori fie la procesator. Orice cantitate in exces era penalizata printr-o taxa suplimentara fixata la 100%, apoi la 115% din pretul de interventie pentru livrari, si 75% pentru vanzari indirecte. 1987 cantitatile de referinta au fost reduse si a fost pusa in aplicare interventia permanenta. Dupa 3 ani de aplicare a acestui sistem, rezultatele erau departe de a fi satisfacatoare. La sfarsitul anului 1987 stocurile publice si private de unt atingeau 958 mii tone, iar stocurile de lapte ecremat era de 473 mii tone. Subventia pentru lapte si produse lactate se ridica la 30 % din fondurile de garantie FEOGA. 1992 a avut loc reforma PAC. Sectorul de lapte si produse lactate nu a fost afectat, dar s-a decis sa se extinda sistemul de cote pentru inca 7 ani pana la 31 martie 2000. 1997 Comisia Europeana a publicat Agenda 2000 care a fost discutata si completata in martie 1998, iar in mai 1999 s-a reunit Consiliul Agricultura al UE care a aprobat regulamentul 1255/99 privind organizarea comuna de piata in sectorul laptelui si produselor lactate, stabilind taxele suplimentare in sectorul laptelui si produselor lactate.

Sectorul productiei de lapte

La fel ca intregul sector agricol, sectorul productiei de lapte este dominat de gospodarii care produc doar pentru consumul propriu si care vand surplusul de lapte centrelor de colectare a laptelui sau pe piata. Conform statisticilor Ministerului Agriculturii, in 2006, erau inregistrate 1,1 milioane ferme ca detinand vaci de lapte, dintre care 93% au 1-2 vaci, 5,7% au intre 3 si 5 vaci, 0,7% 6-10 vaci si doar 0,5% intre 11 si 100 de vaci. In 2006 existau 1,7 milioane vaci inregistrate, din care 75,7% erau in ferme cu 1-2 vaci, 12,4% in ferme de 3-5 vaci, 3,5% in ferme de 6-10 vaci si 6,4% in ferme cu 11-100 de vaci.

Sectorul procesatorilor de lapte

Datorita aderarii la UE si din necesitatea conformarii la reglementarii Uniunii Europene, sectorul procesarii laptelui este supus unei modernizari rapide. Toate fabricile de procesare a laptelui sunt impartite in patru categorii: A. fabrici care indeplinesc deja standardele UE B. fabrici care vor indeplini cerintele UE la momentul aderarii C. fabrici care au un plan de modernizare si investitii si vor indeplini cerintele UE mai lunga de 60 zile dupa procesare
4

D. fabrici care se vor inchide cau care vor produce produsele traditionale cu o viata mai lunga de 60 zile dupa procesare. Pana la sfarsitul lunii august 2006 fabricile de procesare vor fi impartite in:

Cota de lapte in tarile Uniunii Europene si in Romania

In 1984 s-a decis de catre statele membre ale UE (Hotararea 856/84 a CEE) limitarea productiei de lapte in statele membre (asa numita cota de lapte). Scopul principal al acestei scheme este reducerea dezechilibrului intre oferta si cererea pe piata laptelui si a produselor din lapte si surplusul structural rezultat astfel sperand sa se obtina un mai bun echilibru al pietei. Aceasta decizie se aplica in cazul fiecarui stat care adera la UE si deci, Guvernul Romaniei a elaborat Ordonanta Guvernamentala 48/2005 referitoare la organizarea pietei de lapte de vaca, aprobata si completata prin Legea 72/2006. Ca tara candidata la UE, Romania a obtinut o alocare a cotei de lapte din partea Comisiei Europene. Cota a fost alocata la sfarsitul anului 2004 si a fost stabilita la 3.245.000 tone litrii, dintre care :1.093.000 tone pentru livrari la producatori, 1.964.000 tone pentru vanzari directe, 188.000 tone rezerva nationala. Conform unei decizii a ministrilor europeni ai agriculturii, cota de lapte destinata procesarii si vanzarilor directe a crescut cu 2%, incepand cu 1 aprilie 2008, pentru fiecare dintre statele membre, masura fiind adoptata pentru a raspunde cererii in crestere atat in Uniunea Europeana, cat si pe piata mondiala. Cresterea, care reprezinta la nivelul UE o cantitate de 2,84 milioane de tone de lapte, va fi repartizata in mod egal ntre cele 27 de state membre. Pentru Romania, cota de lapte pentru procesare si vanzari directe a crescut in anul de cota 2008/2009 la 3.118.140 tone, de la 3.057.000. Anterior, Romania avea repartizata o cantitate nationala de referinta de 3.245.000 tone, din care 3.057.000 tone destinate procesarii si vanzarilor directe, iar 188.000 tone reprezenta cota de restructurare acordata in anul 2009. Majorarea cotelor de lapte alocate statelor membre nu aduce atingere rezultatelor analizei pietei produselor lactate care se efectueaza in cadrul evaluarii "starii de sanatate" a Politicii Agricole Comune, in care Comisia a propus o crestere graduala a cotelor inainte de expirarea acestora la 31 martie 2015. Comisia a publicat in decembrie un raport care arata ca
5

cererea de lapte a crescut intre 2003 si 2007 si ca se estimeaza o crestere continua intre 2007 si 2014.

Legislatia in cadrul pietei laptelui Legislatia specifica Uniunii Europene

Directiva Comisiei 79/1067/CEE de stabilire a metodelor comunitare de analiz pentru testarea anumitor tipuri de lapte conservat, parial sau total deshidratat, pentru consumul uman. Regulamentul 1465/79 de modificare a Regulamentelor 1391/78 i 2962/78 privind normele de aplicare a regimului de prime de necomercializare a laptelui i produselor lactate i de reconversie a eptelurilor de vaci de lapte. Regulamentul 1381/80 de modificare a Regulamentului 1822/77 privind perceprea taxei de coresponsabilitate n sectorul laptelui i produselor lactate n cursul campaniei de comercializare a produselor lactate 1980/1981. Regulamentul 2735/80 de modificare a Regulamentului 1391/78 privind normele de aplicare a regimului de prime de necomercializare a laptelui i a produselor lactate i de reconversie a eptelului de vaci de lapte . Regulamentul 2429/81 de modificare a Regulamentelor 2191/81 i 2192/81 privind acordarea unui ajutor la cumprarea untului. Regulamentul 776/78 de aplicare a celei mai mici rate de restituire la exportul de produse lactate i abrogare i modificare a anumitor regulamente. Regulamentul 1788/2003 de instituire a unei taxe n sectorul laptelui i al produselor lactate. Regulamentul 595/2004 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1788/2003 de instituire a unei taxe n sectorul laptelui i al produselor lactate . Regulamentul 1255/1999 privind organizarea comun a pieei laptelui i produselor lactate .

Legislatia specifica Romaniei

Legea nr. 48/2005 pentru aprobarea OG nr. 48/2005 privind organizarea pieei laptelui de vac. Legea privind aprobarea OUG nr.192/2005 pentru abrogarea OUG nr. 29/2000 privind sprijinul acordat productorilor de lapte. Ordinul nr.1289/2005 privind recunoaterea Consiliului pe produs "Lapte i produse lactate" . Ordinul nr. 234/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea listei rilor tere din care Romnia avizeaz importul de lapte i produse lactate Ordinul nr 868/2003 pentru aprobarea Normei Sanitare Veterinare privind Programul de msuri pentru prevenirea polurii laptelui, materie prim cu reziduuri de pesticide sau substane utilizate n agricultura i n tratamente medicale la animale Ordinul nr. 521/832/321/2003 privind aprobarea Normelor referitoare la denumirile sub care este vndut, etichetat i condiiile de calitate ale laptelui pasteurizat parial sau integral deshidratat destinat consumului uman, publicat n MO al Romniei nr. 665/19.XI.2003 (care abrog Ordinul MAFF/MHF 128/300/2001).
6

 Ordinul nr. 1388/2005 privind stabilirea Condiiilor de aprobare a cumprtorilor de lapte de vac i a formularului de cerere pentru aprobarea i nscrierea acestora n Registrul cumprtorilor. HG 852/2006 privind aprobarea Metodologiei de acordare a cotei individuale de lapte, precum i a modului de alocare i reconstituire a rezervei naionale de lapte. HG 1853/12.2005 modificata prin HG 258/02.2006 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subventii, n anul 2006, producatorilor agricoli din sectorul animalier si din sectorul piscicol. HG 1627 din 10 decembrie 2008 HG 100 din 18 februarie 2009 Ordinul 445/4 iulie 2008, pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si functionarea Sistemului Informational pentru Piata Produselor Agricole si Alimentare si a metodologiilor de colectare, prelucrare, interpretare si difuzare a datelor statistice. Ordinul 468/2006 pentru aprobarea formularului-tip al cererilor, precum si a procedurii de acordare a cotelor si inscriere in Registrul cotelor.

Regimul intern al pietei Preturi in UE si Romania

La nivelul Uniunii Europene s-au stabilit mai multe preturi, printre care: a) pret tinta (indicat) : pentru lapte (3.7% grasime), este pretul pe care comunitatea doreste sal vada stabilit pe piata, el fiind stabilit anual de Consiliu astfel (euro/100 kg) : - 30.89 Euro pana la 20.iunie 2004 ; - 29.22. Euro campania de comercializare 2004 2005 ; - 27.47 Euro - campania de comercializare 2005 2006 ; - 25.71Euro - campania de comercializare 2006 2007 ; - 23.96 Euro - campania de comercializare 2007 2008 ; - 22.21 Euro incepand din 1 iulie 2008. b) pretul de interventie care este stabilit numai pentru unt si lapte praf degresat este pretul la care Comunitatea se angajeaza sa cumpere toate cantitatile pe care producatorii le ofera, in limita cotelor stabilite pentru fiecare tara membra. Sustinerea pietei interne se bazeaza pe cumparari directe hotarate in conditii certe prin interventia agentiilor publice si subventii acordate in scopul incurajarii utilizarii produselor lactate. Anul 2009 a cunsocut o scadere a pretului laptelui de la inceputul anului, chiar la jumatate, de la 1,2 1, 3 lei/litru pana la 0,7-0,6 lei/litru in luna mai. In unele locuri se vindea chiar cu 0,5 lei/litrul. Datorita cheltuielilor de productie, in primul trimestru al anului 2010 se preconizeaza ca laptele se va scumpi cu 8%. Acest lucru se datoreaza eliminarii subventilor acordate fermierilor, potrivit Tratatului de Aderare semnat de Romania, dar si majorarilor de pret, materiei prime insuficienta pentru procesatori sau falimentelor asteptate din acest an. Printre formele de sprijin care vor inceta incepand cu anul 2010 se numara si ajutorul acordat pentru imbunatatirea calitatii si igienei laptelui de vaca, in vederea respectarii standardelor de calitate impuse de UE, in valoare de 0,3 lei/litru de lapte, conform cu standardele europene.

Regimul extern al pietei Importuri

Cantitatea de lapte importat a crescut cu peste 50 la suta Productia de lactate realizata in perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2009, comparativ cu perioada similara a anului precedent, a inregistrat majorari doar in doua cazuri. Este vorba despre productia de unt - plus 1.914 tone (plus 25,4 la suta) si cea de lapte de consum - plus 22.867 tone (plus 12,7 la suta). Evolutia se datoreaza atat cresterii cantitatii de lapte importat cu 20.920 tone (plus 53,9 la suta) cat si a altor materii prime utilizate in procesul de fabricatie cu 9.527 tone (plus 14,7 la suta), se arata intr-un comunicat al Institutului National de Statistica. Conform datelor centralizate de INS, in luna noiembrie a anului trecut, cantitatea de lapte de vaca colectata de la exploatatii agricole si centre de colectare de catre unitatile procesatoare a scazut fata de luna precedenta cu 8,8 la suta, iar fata de luna noiembrie 2008 cu 4,7 la suta. In perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2009, comparativ cu perioada corespunzatoare a anului precedent, cantitatea de lapte de vaca colectata de la exploatatii agricole si centre de colectare de catre unitatile procesatoare a scazut cu 6,7 la suta, informeaza Agerpres.Potrivit INS, in luna noiembrie 2009, comparativ cu luna precedenta, cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare a scazut cu 6.602 tone (minus 8,8 la suta). Cea mai mare scadere a productiei in luna noiembrie 2009, comparativ cu luna precedenta, a avut loc la produsul branzeturi cu 764 tone (minus 14,0 la suta). Cantitatea de branza obtinuta exclusiv din lapte de vaca (92,7 la suta din productia totala de branzeturi) a avut aceeasi tendinta descendenta. Productia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut, lapte batut si altele) a inregistrat, de asemenea, in luna noiembrie 2009 fata de luna octombrie 2009, o scadere cu 1.464 tone (minus 11,6 la suta), urmata de productia de smantana de consum cu 427 tone (minus 10,4 la suta) si de cea de lapte de consum cu 1.420 tone (minus 6,9 la suta). Singura crestere a productiei, in luna noiembrie 2009 fata de luna precedenta, s-a inregistrat la unt cu 92 tone (plus 9,8 la suta). In noiembrie 2009, comparativ cu noiembrie 2008, cantitatea de lapte de vaca colectat de unitatile procesatoare a scazut cu 3.383 tone (minus 4,7 la suta). Scaderi ale productiei in noiembrie 2009, comparativ cu luna corespunzatoare din anul 2008, au fost inregistrate la branzeturi cu 410 tone (minus 8,0 la suta) si la smantana de consum cu 86 tone (minus 2,3 la suta). Datele centralizate de INS mai arata ca, in perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2009, comparativ cu perioada corespunzatoare din anul precedent, cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare a scazut cu 65.535 tone (minus 6,7 la suta). In aceeasi perioada a a avut loc si o scadere cu 1.042 tone (minus 2,4 la suta) a productiei la smantana de consum, fata de perioada corespunzatoare din anul 2008.
8

In perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2009, productia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut si altele) si productia de branzeturi, inclusiv cantitatea de branza obtinuta exclusiv din lapte de vaca (92,8 la suta din productia totala de branzeturi) s-au mentinut din punct de vedere cantitativ la valoare apropiata de cea realizata in perioada corespunzatoare din anul precedent. Sursa datelor comunicate de INS o constituie Cercetarea statistica lunara privind productia de lapte si produse lactate (IND L), in conformitate cu Directiva Consiliului nr. 96/16/CE referitoare la productia de lapte si produse lactate din data de 19 martie 1996 si cu Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr. 2003/107/CE din data de 5 decembrie 2003 de amendare a Directivei Consiliului nr. 96/16/CE. Cercetarea statistica s-a adresat tuturor intreprinderilor care au activitate principala sau secundara "Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor", clasa 1051 conform clasificarii CAEN Rev.2. Aceste unitati cumpara lapte integral sau, in unele cazuri, produse lactate, direct de la exploatatiile agricole, de la unitati sau centre de colectare ori din import, in vederea transformarii acestora in produse lactate. Datele au fost colectate de la circa 400 operatori economici.

Exporturi Perspective pe termen mediu si lung Previziuni favorabile pentru pietele si veniturile agricole in UE pentru perioada 2007 2013
In ce priveste productia de lapte, se prognozeaza ca va creste intr-un ritm moderat pe termen scurt, in conformitate cu majorarea cotelor de productie acordate unui numar de 15 state din UE-15. Cu toate acestea, pe termen mediu productia de lapte va scadea gradual, influentata de scaderea constanta a productiei de subzistenta in UE-12. Previziunile pe termen mediu privind veniturile agricole in UE indica o situatie destul de favorabila. Acestea urmeaza sa creasca cu 21 la suta intre 2006-2014 in termeni reali si pe unitate de munca (9.9 la suta in UE-15, 24,9 la suta in UE-10 si 71,8 la suta in UE-2 /Romania si Bulgaria/). Desi perspectivele privind pietele si veniturile agricole in UE sunt relativ favorabile pe ansamblu, se mentin incertitudini legate in special de rezultatul rundei de negocieri de la Doha din cadrul OMC si de riscurile unor boli animale precum gripa aviara, mentioneaza Comisia. Pentru realizarea acestor prognoze trebuie implementate urmatoarele masuri:

Masuri pe termen scurt

Comisia va modifica regulile privind ajutoarele de stat, pentru a permite statelor membre sa acorde temporar fermierilor ajutoare in valoare de pana la 15.000 de euro in virtutea cadrului temporar de criza.
9

Sectorul produselor lactate va intra, in viitor, sub incidenta articolului 186 din organizarea comuna unica a pietei, ceea ce va permite Comisiei sa ia rapid masuri temporare, in cadrul atributiilor sale, in perioade de perturbare a pietei. Comisia propune modificarea modului de functionare a schemelor de achizitionare de cote de catre statele membre. Actualmente, in scopul restructurarii, statele membre pot cumpara de la fermieri cote pe care le pot plasa in rezerva nationala. Rezerva nationala este considerata ca facand parte din cota totala a unui stat membru. Daca producatorii individuali depasesc cota, insa statul membru in ansamblu, nu inclusiv rezerva nationala nu se plateste nici o suprataxa. Conform propunerii Comisiei, cota achizitionata si stocata in rezerva nationala nu mai trebuie considerata ca facand parte din rezerva nationala atunci cand se decide daca trebuie platita o suprataxa. Daca se percepe o suprataxa, partea care corespunde cotei achizitionate poate fi folosita pentru restructurare.

Masuri pe termen lung si mediu

Comisia propune instituirea unui grup de lucru alcatuit din experti ai CE si ai statelor membre. Acesta ar urma sa analizeze in detaliu o serie de aspecte precum: - posibilitatea de a institui un cadru juridic pentru relatiile contractuale dintre fermierii din sectorul laptelui si industria produselor lactate cu scopul de a echilibra mai bine cererea si oferta pe piata, protejand, in acelasi timp, concurenta loiala; - concluziile raportului pe care Comisia a promis sa il furnizeze pana la sfarsitul anului pe tema functionarii lantului alimentar din sectorul produselor lactate; - posibilitatea ca o piata la termen a produselor lactate in Europa sa contribuie la o mai mare transparenta a preturilor pe termen lung; - modalitatea de a disemina bune practici in ceea ce priveste costurile de productie si inovatia in intregul sector european al produselor lactate.

Masuri deja adoptate

Comisia estimeaza ca va mai cheltui in acest an inca 600 de milioane de euro pentru masurile de piata. Mai devreme decat de obicei, si anume anul acesta in octombrie, pot fi platite 70% dintre platile directe. O suma suplimentara de 4,2 miliarde este disponibila in cadrul bilantului de sanatate si al pachetului de redresare economica pentru a face fata noilor provocari, inclusiv restructurarii sectorului produselor lactate, suma care se adauga la cea disponibila deja in cadrul politicii de dezvoltare rurala. Comisia a consolidat, totodata, programul Lapte in scoli si masurile promotionale pentru produsele lactate.

10