Istoria cunoscuta si cea necunoscuta a stramosilor nostri geto-daci

Herodot a scris prima informatie despre geto-daci, spunand despre ei ca erau "cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci". A doua jumatate a mileniului I al erei vechi reprezinta, pe teritoriul Romaniei, vremea unor profunde schimbari care ilustreaza cea de-a doua varsta a fierului, denumita si perioada Latene. Zona Dunarii de Jos a cunoscut o trecere spre Latene mai rapida. In Transilvania procesul evolutiv se va accelera de prin veacul al III-lea, sub influenta celti lor. In Transilvania, descoperirile atribuite mediului autohton din secolele V-IV nu sunt, deocamdata, prea numeroase: mormintele de incineratie de la Ocna Muresului din judetul Alba, cele de la Sanislau din judetul Satu Mare. Geto-dacii reprezinta denumirea sub care sunt cunoscute triburile tracice din sp atiul carpato-dunarean. Izvoarele grecesti folosesc cu precadere numele de "geti ", istoricii romani de mai tarziu folosind numele de daci. Pentru Trogus Pompeius "dacii erau un vlastar al getilor". Strabo stia ca unii a utori ii considera pe geti ca fiind locuitorii dinspre "Pont si spre rasarit", i n timp ce dacii "locuiesc in partea opusa", deci spre vest, dar tot el spune ca "dacii au aceeasi limba ca si getii" Probabil ca, initial, getii si dacii au fost doar triburi mai importante, al car or nume s-a extins generic asupra tuturor triburilor inrudite din zona carpato-d anubiana. Denumirile locale ale unor triburi s-au pastrat in izvoare literare ori inscript ii: Costoboci, Predavenses, Buridavenses, Albocenses, etc. Dintre acestea, numai triburile costobocilor si buridavensilor pot fi localizate mai exact; erau cond use de un sef militar, isi aveau centrele in cate o asezare mare, de obicei fort ificata, numita "dava", similara uni "oppidum celtic" De aici si frecventa sufixului "-dava" in toponimia importanta a tarii dacilor. Se stie destul de putin despre limba dacilor. Era o limba indoeuropeana de tip " satem", inrudita indeaproape cu limba tracilor; s-au pastrat foarte putine cuvin te in texte antica, cateva toponime, hidronime (Maris = Mures, Alutus = Olt, Sam us = Somes, Crisius = Cris) si antroponime. In limba romana exista vreo 160 de c uvinte care ar putea fi de origine geto-dacica. O data cu unificarea triburilor dacice se remarca sefii militari care proveneau din aristocratia geto-dacica (tarabostes-pileati). Ei dispuneau de forta de munc a a oamenilor de rand (capillati-comati) si, in masura in care au existat, a scl avilor si o utilizau mai ales la construirea fortificatiilor. Acestor sefi militari le-au aprtinut obiectele pretioase de aur si argint, tezau rele datate in secolele IV-III i. Hr. Semnificatia politico-militara a tezaurelo r se impleteste cu rolul lor cultic, evidentiat in naraiunile mitologice de pe a ceste piese: imaginile unei divinitati feminine, scene de sacrificiu. Potrivit celor mai complete izvoare referitoare la religia geto-dacilor, enigmaticul Zalmoxis ar fi fost un get care a trait in preajma lui Pythagoras, si-a insusit stiinta acestuia, a calatorit in Egipt, dupa care, intorcandu-se la neamul lui, a devenit un reformator religios. Ar fi fost, initial, preotul zeul ui suprem al dacilor, Gebeleizis, dupa care a fost el insusi zeificat ori s-a su prapus marelui zeu. Doctrina sa, avand asemanari cu doctrina pythagoreica, promitea initiatilor o pr oexistenta fericita dupa moarte. Invataturile le-a intarit printr-un ritual kata basiac, cuprinzand ocultatia si epifania, pe care l-a organizat intr-o pestera d in muntele sfant Kogaionon pentru a convinge aristocratia geto-dacica, din randu l careia si-a recrutat primii adepti. un sacrificiu uman asigura comunicarea per iodica a adeptilor lui Zalmoxis. In alte surse mai sunt amintiti un zeu al razboiului, caruia i se aduceau jertfe omenesti, zaita Hestia, cu care Zalmoxis ar fi intrat in legatura, deci ar fi i ntermediat intre divinitate si oameni.

intr-o actiune de u nificare.Tot getii dobrogeni vor intra primii in conflict cu statul macedonean. in ordine. Burebista "trece plin de indrazneala Dunarea. Burebista dandu-i o "putere aproape regala".mun tele sfant al dacilor. Aceste episoade ale relatiilor dusmanoase dintre geto-daci si romani aduc la lum ina diferite mici "regate" daco-getice. Burebista are concursul lui Deceneu. cu unele aproprieri de monarhiile elenistice. sudul Moldovei si nord-estul Munteniei. etc. Acestea ar corespunde celor patru uniuni tribale geto-dacice mai insemnate. In Transilvania. Numai asasinarea lui Caesar in anul 44 i. provo cate. "prin exercitii. invingatorul in razboiul cu Pompei. In decretul dionysopolitan in cinstea lui Acorni con. geti. a impiedicar o campanie de pedepsire a dacilor. .pentru prima data unificate sub o cucerire unica . Burebista e numit "cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia". Relatile dusmanoase dintre macedoneni si getii nord-dunareni vor continua. Ciocnirile dintre diferitele mici "regate" geto-dacice si romani continua. Pentru slabi rea fortei ofensive a dacilor si pentru crearea unui "spatiu de siguranta". castigand de fap bunavointa l ui Pompei. Felul in care autoritatea lui Burebista s-a extins asupra triburilor si uniunilo r tribale geto-dacice ramane necunoscut. Burebista ii ofera sprijinul. in timp ce Sarmizegetusa reprezenta deja centrul religios . In acest mare s patiu ajuns sub autoritatea lui Burebistase aflau . Ca resedinta a lui Burebista s-a propus cetatuia de la Costesti din ju detul Hunedoara.. Intr-un moment cand balanta inclina spre Pompei. incepand cu a doua jumatate a secolului al II-lea i. prezentand atrib ute de "stat". Burebista este ucis intr-o rascoala. Cam in aceeasi vreme. centrul de putere din zona Muntilor Orastie se mentine sid upa disparitia lui Burebista. iar sp re miazazi au ajuns la Balcani. de la gurile Bugului si pana in lungul coastei tracice. Comosicus. Disparitia lui Burebista si destramarea "imperiului" sau au inlesnit inaintarea romana la Dunarea de Jos. In impunerea autoritatii sale si a unor reform e. La sfarsitul celui de-al doilea deceniu al secolului I i. Prin mijloace pasnice ori pe calea arme lor.Hr. dar si din ratiuni economico-fiscale. cucerind Zimnicea de astazi. el insusi un reformator religios. de atacurile dacice impotriva teritoriilor romane. je fuind Tracia . se petrec eveniment e importante in Dacia.pana in Macedonia si Illiria". "ajungand in fruntea neamului sau". Sprijinul este reciproc: Deceneu ajunge mare preot. In functie de tipurile de monede daco-getice se contureaza. care " vine la Burebista" in anul 82. dar si pentru a tempera actiunile ofensive romane. atingand litoralul vesti c al Marii Negre. Pentru a obtine prazi bogate. patru zone distincte de emitere: c entrul Munteniei. Conducerea unei armate considerabile. reus este in cativa ani sa faureasca un stat puternic. el reuseste sa aduca sub ascultarea sa neamul geto-dac. de regula. Oltenia. Moldo va ori Dobrogea. In anul 48 i. dar si traci. abtinerea de la vin si ascultarea de porunci". Kogaionon. impunerea unor masuri economice intr-un intins si variat teritoriu presup un existenta unor mijloace adecvate de administrare si supraveghere in formatiun ea politica injghebata de Burebista. car e stapanea "tot teritoriul de dincoace de fluviu si de dincolo".triburile geto-dacice. in frunte cu basileii lor.Hr. Acesta a depasit in mod evident nivelul unei uniuni de triburi. Deceneu. Hotarele Daciei lui Burebista s-au extins spre rasarit. romanii trec la stramutari masive de populatie in sudul Dunarii. celti.. situate destul de imprecis prin Banat. organizarea unui sistem de fortifi catii. sudul Transil vaniei si Banatul. iar constructia lui p olitica se dezmembreaza in patru parti. urmand o politica mai veche. sub Augustus vor fi cinci formatiuni pol itice mostenitoare ale regatului lui Burebista. Hr. Getul Burebista. Muntenia. apoi Coryllus sau Scorilo si Du ras. Sarmizegetusa devine acum capitala in care au rezidat.Hr. urmase ale "i mperiului" lui Burebista.. la Roma a izbucnit razboiul civil. Burebista si-a atras dusmania lui Caesar.

in schimb. Ed. M. 1976 3. Pana in vara anului 106. Barbulescu. Bucuresti. apoi de Domitian. 1997 . Batalia decisiva se da la Tapae. Decebal primea de la romani subsidii si tehnicieni. pe punctul de a fi capturat de romani.deveneau tot mai evidente planurile s ale de cucerire a Daciei. Imparatul Domitian vine la Dunare. Nemira. In urma tratativelor unde Decebal e reprezentat de Diegis. Pippidi. Nerespectare a pacii. Ed. iau drumul Romei. BIBLIOGRAFIE: 1. Corint. Dictionar de istorie veche a Romaniei. prin stramutarile de daci din zona monta na in teritorii mai usor de supravegheat incepea sa actioneze ordinea romana ins talata in noua provincie a Imperiului . Traian pleaca din Roma spre Dacia. inclu siv tezaurul regal dacic descoperit de romani. La 25 martie 101. In acelasi timp. Traian paraseste Roma la 4 iunie 105. De data aceasta o parte din daci trec de partea romanilor. Decebal nu respecta prevederile referitoare la fortificatii si incearca organizarea unui vast front antiroman. laolalta cu convoaiele de prizoni eri. probabil nepotul sau de frate. Incepea confruntare a decisiva intre Imperiul Roman si regatul dac. Decebal cere astfel pace si o obtine.Ostilitatile cu romanii reincep cu violenta in iarna anului 85-86. Costin Scorpan. contribuiau la refacerea unitatii pierdute timp de un secol. nemaifiind de acord cu plata subsidiilor catre dac i. Oppius Sabinus. ilustrata de Columna lui Traian din Roma. Dupa aceasta victorie regele Diurpaneus isi ia supranumele "Decebalus" ce insemn a "a onora pe cel mare si puternic". Dacia este definitiv infranta. dar ambii beligeranti o inteleg eau ca pe un ragaz. motivate politi. Dura s cedeaza tronul Daciei lui Diurpaneus-Decebal. declanseaza al doilea razboi.Dacia lui Traian.dar. in anul 89. D. Pe de alta parte . iar in fata pregatirilor de razboi ale romanilor. Sarmizegetus a cade in mainile romanilor. se ajunge la un compr omis: Dacia devenea regat clientelar. Victori a romanilor n-a putut fi fructificata deoarece Domitian suferea infrangeri pe al te fronturi. Traian construies te podul peste Dunare de la Drobeta. In final. cand atacului dacic ii cade victima insusi guvernatorul Moesiei. ceruta mai intai de Deceba l. se incheie o pace. M. Istoria Romaniei. 2002 2. Prazile fabuloase. Traian. Cei doi ani de pace sunt destinati pregatirilor pentru razboi. militar si economic. Bucuresti. Decebal reuseste sa fuga . le suprima prin pregatirile de razboi .poate cu gandul de a org aniza o noua actiune militara. Istoria Romaniei. Sora lui Decebal este capturata de romani. "puterea si ingamfarea dacilor sporisera neincetat". C. garantandu-se astfdel linistea la frontier a Imperiului. Stiintifica si Enci clopedica. Pericolul roman si poate chiar victoriile rasunatoare obtinute in fata inamiculu i in 86-87. Ed. curand dupa urcarea pe tron. se si nucide. Dupa o eroica rezistenta. iar apelurile catre alia ti raman fara rezultat. acum Portile de Fier ale Transilvaniei.