Istoria cunoscuta si cea necunoscuta a stramosilor nostri geto-daci

Herodot a scris prima informatie despre geto-daci, spunand despre ei ca erau "cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci". A doua jumatate a mileniului I al erei vechi reprezinta, pe teritoriul Romaniei, vremea unor profunde schimbari care ilustreaza cea de-a doua varsta a fierului, denumita si perioada Latene. Zona Dunarii de Jos a cunoscut o trecere spre Latene mai rapida. In Transilvania procesul evolutiv se va accelera de prin veacul al III-lea, sub influenta celti lor. In Transilvania, descoperirile atribuite mediului autohton din secolele V-IV nu sunt, deocamdata, prea numeroase: mormintele de incineratie de la Ocna Muresului din judetul Alba, cele de la Sanislau din judetul Satu Mare. Geto-dacii reprezinta denumirea sub care sunt cunoscute triburile tracice din sp atiul carpato-dunarean. Izvoarele grecesti folosesc cu precadere numele de "geti ", istoricii romani de mai tarziu folosind numele de daci. Pentru Trogus Pompeius "dacii erau un vlastar al getilor". Strabo stia ca unii a utori ii considera pe geti ca fiind locuitorii dinspre "Pont si spre rasarit", i n timp ce dacii "locuiesc in partea opusa", deci spre vest, dar tot el spune ca "dacii au aceeasi limba ca si getii" Probabil ca, initial, getii si dacii au fost doar triburi mai importante, al car or nume s-a extins generic asupra tuturor triburilor inrudite din zona carpato-d anubiana. Denumirile locale ale unor triburi s-au pastrat in izvoare literare ori inscript ii: Costoboci, Predavenses, Buridavenses, Albocenses, etc. Dintre acestea, numai triburile costobocilor si buridavensilor pot fi localizate mai exact; erau cond use de un sef militar, isi aveau centrele in cate o asezare mare, de obicei fort ificata, numita "dava", similara uni "oppidum celtic" De aici si frecventa sufixului "-dava" in toponimia importanta a tarii dacilor. Se stie destul de putin despre limba dacilor. Era o limba indoeuropeana de tip " satem", inrudita indeaproape cu limba tracilor; s-au pastrat foarte putine cuvin te in texte antica, cateva toponime, hidronime (Maris = Mures, Alutus = Olt, Sam us = Somes, Crisius = Cris) si antroponime. In limba romana exista vreo 160 de c uvinte care ar putea fi de origine geto-dacica. O data cu unificarea triburilor dacice se remarca sefii militari care proveneau din aristocratia geto-dacica (tarabostes-pileati). Ei dispuneau de forta de munc a a oamenilor de rand (capillati-comati) si, in masura in care au existat, a scl avilor si o utilizau mai ales la construirea fortificatiilor. Acestor sefi militari le-au aprtinut obiectele pretioase de aur si argint, tezau rele datate in secolele IV-III i. Hr. Semnificatia politico-militara a tezaurelo r se impleteste cu rolul lor cultic, evidentiat in naraiunile mitologice de pe a ceste piese: imaginile unei divinitati feminine, scene de sacrificiu. Potrivit celor mai complete izvoare referitoare la religia geto-dacilor, enigmaticul Zalmoxis ar fi fost un get care a trait in preajma lui Pythagoras, si-a insusit stiinta acestuia, a calatorit in Egipt, dupa care, intorcandu-se la neamul lui, a devenit un reformator religios. Ar fi fost, initial, preotul zeul ui suprem al dacilor, Gebeleizis, dupa care a fost el insusi zeificat ori s-a su prapus marelui zeu. Doctrina sa, avand asemanari cu doctrina pythagoreica, promitea initiatilor o pr oexistenta fericita dupa moarte. Invataturile le-a intarit printr-un ritual kata basiac, cuprinzand ocultatia si epifania, pe care l-a organizat intr-o pestera d in muntele sfant Kogaionon pentru a convinge aristocratia geto-dacica, din randu l careia si-a recrutat primii adepti. un sacrificiu uman asigura comunicarea per iodica a adeptilor lui Zalmoxis. In alte surse mai sunt amintiti un zeu al razboiului, caruia i se aduceau jertfe omenesti, zaita Hestia, cu care Zalmoxis ar fi intrat in legatura, deci ar fi i ntermediat intre divinitate si oameni.

Felul in care autoritatea lui Burebista s-a extins asupra triburilor si uniunilo r tribale geto-dacice ramane necunoscut. sub Augustus vor fi cinci formatiuni pol itice mostenitoare ale regatului lui Burebista. Getul Burebista.. Moldo va ori Dobrogea.Tot getii dobrogeni vor intra primii in conflict cu statul macedonean. abtinerea de la vin si ascultarea de porunci". de la gurile Bugului si pana in lungul coastei tracice. Burebista dandu-i o "putere aproape regala".pana in Macedonia si Illiria". castigand de fap bunavointa l ui Pompei. Burebista este ucis intr-o rascoala. In functie de tipurile de monede daco-getice se contureaza. Disparitia lui Burebista si destramarea "imperiului" sau au inlesnit inaintarea romana la Dunarea de Jos. In Transilvania. Cam in aceeasi vreme. . atingand litoralul vesti c al Marii Negre. centrul de putere din zona Muntilor Orastie se mentine sid upa disparitia lui Burebista. cu unele aproprieri de monarhiile elenistice. care " vine la Burebista" in anul 82. celti. a impiedicar o campanie de pedepsire a dacilor. Burebista "trece plin de indrazneala Dunarea. je fuind Tracia . Acesta a depasit in mod evident nivelul unei uniuni de triburi. provo cate. Hr. Ca resedinta a lui Burebista s-a propus cetatuia de la Costesti din ju detul Hunedoara.triburile geto-dacice.. dar si pentru a tempera actiunile ofensive romane. de regula. Pentru slabi rea fortei ofensive a dacilor si pentru crearea unui "spatiu de siguranta". "ajungand in fruntea neamului sau". el insusi un reformator religios. Pentru a obtine prazi bogate. car e stapanea "tot teritoriul de dincoace de fluviu si de dincolo". Relatile dusmanoase dintre macedoneni si getii nord-dunareni vor continua. se petrec eveniment e importante in Dacia. Acestea ar corespunde celor patru uniuni tribale geto-dacice mai insemnate. reus este in cativa ani sa faureasca un stat puternic. Sprijinul este reciproc: Deceneu ajunge mare preot. iar constructia lui p olitica se dezmembreaza in patru parti. In acest mare s patiu ajuns sub autoritatea lui Burebistase aflau . el reuseste sa aduca sub ascultarea sa neamul geto-dac. urmase ale "i mperiului" lui Burebista. dar si traci. "prin exercitii. Sarmizegetusa devine acum capitala in care au rezidat.mun tele sfant al dacilor. Burebista ii ofera sprijinul.Hr. Oltenia. in timp ce Sarmizegetusa reprezenta deja centrul religios . prezentand atrib ute de "stat". La sfarsitul celui de-al doilea deceniu al secolului I i. Ciocnirile dintre diferitele mici "regate" geto-dacice si romani continua.. situate destul de imprecis prin Banat. In anul 48 i. urmand o politica mai veche. apoi Coryllus sau Scorilo si Du ras.pentru prima data unificate sub o cucerire unica . intr-o actiune de u nificare. Comosicus. Deceneu. invingatorul in razboiul cu Pompei. iar sp re miazazi au ajuns la Balcani. organizarea unui sistem de fortifi catii.Hr. In impunerea autoritatii sale si a unor reform e. impunerea unor masuri economice intr-un intins si variat teritoriu presup un existenta unor mijloace adecvate de administrare si supraveghere in formatiun ea politica injghebata de Burebista. sudul Moldovei si nord-estul Munteniei. romanii trec la stramutari masive de populatie in sudul Dunarii. in frunte cu basileii lor. Numai asasinarea lui Caesar in anul 44 i. Intr-un moment cand balanta inclina spre Pompei.Hr. sudul Transil vaniei si Banatul. dar si din ratiuni economico-fiscale. cucerind Zimnicea de astazi. Conducerea unei armate considerabile. Prin mijloace pasnice ori pe calea arme lor. de atacurile dacice impotriva teritoriilor romane. incepand cu a doua jumatate a secolului al II-lea i. patru zone distincte de emitere: c entrul Munteniei. in ordine. Burebista are concursul lui Deceneu. In decretul dionysopolitan in cinstea lui Acorni con. Kogaionon. Aceste episoade ale relatiilor dusmanoase dintre geto-daci si romani aduc la lum ina diferite mici "regate" daco-getice. etc. Hotarele Daciei lui Burebista s-au extins spre rasarit. geti. Muntenia. Burebista si-a atras dusmania lui Caesar. Burebista e numit "cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia". la Roma a izbucnit razboiul civil.

laolalta cu convoaiele de prizoni eri. Traian paraseste Roma la 4 iunie 105.Ostilitatile cu romanii reincep cu violenta in iarna anului 85-86. Pe de alta parte . M. Pericolul roman si poate chiar victoriile rasunatoare obtinute in fata inamiculu i in 86-87. se ajunge la un compr omis: Dacia devenea regat clientelar. 1976 3. La 25 martie 101. De data aceasta o parte din daci trec de partea romanilor. acum Portile de Fier ale Transilvaniei. Bucuresti. Pana in vara anului 106. ilustrata de Columna lui Traian din Roma. Traian. Dura s cedeaza tronul Daciei lui Diurpaneus-Decebal. BIBLIOGRAFIE: 1.deveneau tot mai evidente planurile s ale de cucerire a Daciei. Dupa aceasta victorie regele Diurpaneus isi ia supranumele "Decebalus" ce insemn a "a onora pe cel mare si puternic". in anul 89. Decebal nu respecta prevederile referitoare la fortificatii si incearca organizarea unui vast front antiroman. Imparatul Domitian vine la Dunare. C. Istoria Romaniei. In final. 2002 2. Costin Scorpan. contribuiau la refacerea unitatii pierdute timp de un secol. iar apelurile catre alia ti raman fara rezultat. Ed. prin stramutarile de daci din zona monta na in teritorii mai usor de supravegheat incepea sa actioneze ordinea romana ins talata in noua provincie a Imperiului . In acelasi timp. cand atacului dacic ii cade victima insusi guvernatorul Moesiei.dar. Victori a romanilor n-a putut fi fructificata deoarece Domitian suferea infrangeri pe al te fronturi. iau drumul Romei. D. le suprima prin pregatirile de razboi . 1997 . Istoria Romaniei. Sora lui Decebal este capturata de romani. motivate politi. iar in fata pregatirilor de razboi ale romanilor. Dictionar de istorie veche a Romaniei. in schimb. Decebal primea de la romani subsidii si tehnicieni. Corint. militar si economic. Oppius Sabinus. probabil nepotul sau de frate. Nerespectare a pacii. Decebal reuseste sa fuga . declanseaza al doilea razboi. In urma tratativelor unde Decebal e reprezentat de Diegis. se incheie o pace. Traian construies te podul peste Dunare de la Drobeta. apoi de Domitian. Decebal cere astfel pace si o obtine. "puterea si ingamfarea dacilor sporisera neincetat". garantandu-se astfdel linistea la frontier a Imperiului. Traian pleaca din Roma spre Dacia. Batalia decisiva se da la Tapae. curand dupa urcarea pe tron.Dacia lui Traian. Ed. Stiintifica si Enci clopedica. Prazile fabuloase. Dupa o eroica rezistenta. se si nucide. pe punctul de a fi capturat de romani. nemaifiind de acord cu plata subsidiilor catre dac i. ceruta mai intai de Deceba l. Sarmizegetus a cade in mainile romanilor. M. Bucuresti. Pippidi. Incepea confruntare a decisiva intre Imperiul Roman si regatul dac. dar ambii beligeranti o inteleg eau ca pe un ragaz. Ed. Cei doi ani de pace sunt destinati pregatirilor pentru razboi. Nemira. Barbulescu.poate cu gandul de a org aniza o noua actiune militara. Dacia este definitiv infranta. inclu siv tezaurul regal dacic descoperit de romani.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful