P. 1
Istoria Cunoscuta Si Necunoscuta a Geto-dacilor

Istoria Cunoscuta Si Necunoscuta a Geto-dacilor

|Views: 62|Likes:
Published by Maria Andreea

More info:

Published by: Maria Andreea on Dec 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/07/2012

pdf

text

original

Istoria cunoscuta si cea necunoscuta a stramosilor nostri geto-daci

Herodot a scris prima informatie despre geto-daci, spunand despre ei ca erau "cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci". A doua jumatate a mileniului I al erei vechi reprezinta, pe teritoriul Romaniei, vremea unor profunde schimbari care ilustreaza cea de-a doua varsta a fierului, denumita si perioada Latene. Zona Dunarii de Jos a cunoscut o trecere spre Latene mai rapida. In Transilvania procesul evolutiv se va accelera de prin veacul al III-lea, sub influenta celti lor. In Transilvania, descoperirile atribuite mediului autohton din secolele V-IV nu sunt, deocamdata, prea numeroase: mormintele de incineratie de la Ocna Muresului din judetul Alba, cele de la Sanislau din judetul Satu Mare. Geto-dacii reprezinta denumirea sub care sunt cunoscute triburile tracice din sp atiul carpato-dunarean. Izvoarele grecesti folosesc cu precadere numele de "geti ", istoricii romani de mai tarziu folosind numele de daci. Pentru Trogus Pompeius "dacii erau un vlastar al getilor". Strabo stia ca unii a utori ii considera pe geti ca fiind locuitorii dinspre "Pont si spre rasarit", i n timp ce dacii "locuiesc in partea opusa", deci spre vest, dar tot el spune ca "dacii au aceeasi limba ca si getii" Probabil ca, initial, getii si dacii au fost doar triburi mai importante, al car or nume s-a extins generic asupra tuturor triburilor inrudite din zona carpato-d anubiana. Denumirile locale ale unor triburi s-au pastrat in izvoare literare ori inscript ii: Costoboci, Predavenses, Buridavenses, Albocenses, etc. Dintre acestea, numai triburile costobocilor si buridavensilor pot fi localizate mai exact; erau cond use de un sef militar, isi aveau centrele in cate o asezare mare, de obicei fort ificata, numita "dava", similara uni "oppidum celtic" De aici si frecventa sufixului "-dava" in toponimia importanta a tarii dacilor. Se stie destul de putin despre limba dacilor. Era o limba indoeuropeana de tip " satem", inrudita indeaproape cu limba tracilor; s-au pastrat foarte putine cuvin te in texte antica, cateva toponime, hidronime (Maris = Mures, Alutus = Olt, Sam us = Somes, Crisius = Cris) si antroponime. In limba romana exista vreo 160 de c uvinte care ar putea fi de origine geto-dacica. O data cu unificarea triburilor dacice se remarca sefii militari care proveneau din aristocratia geto-dacica (tarabostes-pileati). Ei dispuneau de forta de munc a a oamenilor de rand (capillati-comati) si, in masura in care au existat, a scl avilor si o utilizau mai ales la construirea fortificatiilor. Acestor sefi militari le-au aprtinut obiectele pretioase de aur si argint, tezau rele datate in secolele IV-III i. Hr. Semnificatia politico-militara a tezaurelo r se impleteste cu rolul lor cultic, evidentiat in naraiunile mitologice de pe a ceste piese: imaginile unei divinitati feminine, scene de sacrificiu. Potrivit celor mai complete izvoare referitoare la religia geto-dacilor, enigmaticul Zalmoxis ar fi fost un get care a trait in preajma lui Pythagoras, si-a insusit stiinta acestuia, a calatorit in Egipt, dupa care, intorcandu-se la neamul lui, a devenit un reformator religios. Ar fi fost, initial, preotul zeul ui suprem al dacilor, Gebeleizis, dupa care a fost el insusi zeificat ori s-a su prapus marelui zeu. Doctrina sa, avand asemanari cu doctrina pythagoreica, promitea initiatilor o pr oexistenta fericita dupa moarte. Invataturile le-a intarit printr-un ritual kata basiac, cuprinzand ocultatia si epifania, pe care l-a organizat intr-o pestera d in muntele sfant Kogaionon pentru a convinge aristocratia geto-dacica, din randu l careia si-a recrutat primii adepti. un sacrificiu uman asigura comunicarea per iodica a adeptilor lui Zalmoxis. In alte surse mai sunt amintiti un zeu al razboiului, caruia i se aduceau jertfe omenesti, zaita Hestia, cu care Zalmoxis ar fi intrat in legatura, deci ar fi i ntermediat intre divinitate si oameni.

. situate destul de imprecis prin Banat. Hr. Burebista este ucis intr-o rascoala. Moldo va ori Dobrogea. In Transilvania. "ajungand in fruntea neamului sau". urmand o politica mai veche. Relatile dusmanoase dintre macedoneni si getii nord-dunareni vor continua.pentru prima data unificate sub o cucerire unica . cucerind Zimnicea de astazi. etc.. castigand de fap bunavointa l ui Pompei. In functie de tipurile de monede daco-getice se contureaza. a impiedicar o campanie de pedepsire a dacilor. In anul 48 i. geti. centrul de putere din zona Muntilor Orastie se mentine sid upa disparitia lui Burebista. In acest mare s patiu ajuns sub autoritatea lui Burebistase aflau . de la gurile Bugului si pana in lungul coastei tracice. in timp ce Sarmizegetusa reprezenta deja centrul religios . Muntenia. Cam in aceeasi vreme. abtinerea de la vin si ascultarea de porunci". Intr-un moment cand balanta inclina spre Pompei. Burebista are concursul lui Deceneu. Burebista e numit "cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia". invingatorul in razboiul cu Pompei. urmase ale "i mperiului" lui Burebista. de atacurile dacice impotriva teritoriilor romane. intr-o actiune de u nificare. Sarmizegetusa devine acum capitala in care au rezidat.. sudul Moldovei si nord-estul Munteniei. iar constructia lui p olitica se dezmembreaza in patru parti. Disparitia lui Burebista si destramarea "imperiului" sau au inlesnit inaintarea romana la Dunarea de Jos. Burebista dandu-i o "putere aproape regala". Sprijinul este reciproc: Deceneu ajunge mare preot. dar si traci. patru zone distincte de emitere: c entrul Munteniei. In impunerea autoritatii sale si a unor reform e. in ordine. Burebista si-a atras dusmania lui Caesar. Numai asasinarea lui Caesar in anul 44 i. car e stapanea "tot teritoriul de dincoace de fluviu si de dincolo". dar si pentru a tempera actiunile ofensive romane. se petrec eveniment e importante in Dacia. de regula.Hr. apoi Coryllus sau Scorilo si Du ras. la Roma a izbucnit razboiul civil. La sfarsitul celui de-al doilea deceniu al secolului I i. Ca resedinta a lui Burebista s-a propus cetatuia de la Costesti din ju detul Hunedoara. cu unele aproprieri de monarhiile elenistice. "prin exercitii.. Felul in care autoritatea lui Burebista s-a extins asupra triburilor si uniunilo r tribale geto-dacice ramane necunoscut. reus este in cativa ani sa faureasca un stat puternic. Pentru slabi rea fortei ofensive a dacilor si pentru crearea unui "spatiu de siguranta". el insusi un reformator religios. in frunte cu basileii lor. sudul Transil vaniei si Banatul. el reuseste sa aduca sub ascultarea sa neamul geto-dac. je fuind Tracia . romanii trec la stramutari masive de populatie in sudul Dunarii. atingand litoralul vesti c al Marii Negre. iar sp re miazazi au ajuns la Balcani. Aceste episoade ale relatiilor dusmanoase dintre geto-daci si romani aduc la lum ina diferite mici "regate" daco-getice.mun tele sfant al dacilor.Hr.triburile geto-dacice. Getul Burebista. impunerea unor masuri economice intr-un intins si variat teritoriu presup un existenta unor mijloace adecvate de administrare si supraveghere in formatiun ea politica injghebata de Burebista. Comosicus.Hr. sub Augustus vor fi cinci formatiuni pol itice mostenitoare ale regatului lui Burebista. Prin mijloace pasnice ori pe calea arme lor. Hotarele Daciei lui Burebista s-au extins spre rasarit. care " vine la Burebista" in anul 82. dar si din ratiuni economico-fiscale. incepand cu a doua jumatate a secolului al II-lea i.Tot getii dobrogeni vor intra primii in conflict cu statul macedonean. Deceneu. celti. prezentand atrib ute de "stat". Kogaionon. Oltenia. In decretul dionysopolitan in cinstea lui Acorni con. Acesta a depasit in mod evident nivelul unei uniuni de triburi. Ciocnirile dintre diferitele mici "regate" geto-dacice si romani continua. organizarea unui sistem de fortifi catii. Burebista "trece plin de indrazneala Dunarea. Burebista ii ofera sprijinul. Acestea ar corespunde celor patru uniuni tribale geto-dacice mai insemnate. provo cate. Pentru a obtine prazi bogate.pana in Macedonia si Illiria". Conducerea unei armate considerabile.

se si nucide. Barbulescu. Decebal primea de la romani subsidii si tehnicieni. apoi de Domitian. Nemira. BIBLIOGRAFIE: 1. Pe de alta parte . Decebal nu respecta prevederile referitoare la fortificatii si incearca organizarea unui vast front antiroman.Dacia lui Traian. Corint. M. Oppius Sabinus. 1976 3. Istoria Romaniei. probabil nepotul sau de frate. acum Portile de Fier ale Transilvaniei. Traian construies te podul peste Dunare de la Drobeta. Prazile fabuloase. "puterea si ingamfarea dacilor sporisera neincetat". laolalta cu convoaiele de prizoni eri. Batalia decisiva se da la Tapae. Dupa aceasta victorie regele Diurpaneus isi ia supranumele "Decebalus" ce insemn a "a onora pe cel mare si puternic". In acelasi timp. Dura s cedeaza tronul Daciei lui Diurpaneus-Decebal. Ed. C. 1997 .Ostilitatile cu romanii reincep cu violenta in iarna anului 85-86. le suprima prin pregatirile de razboi . se ajunge la un compr omis: Dacia devenea regat clientelar. nemaifiind de acord cu plata subsidiilor catre dac i. Costin Scorpan. De data aceasta o parte din daci trec de partea romanilor. Istoria Romaniei. Pericolul roman si poate chiar victoriile rasunatoare obtinute in fata inamiculu i in 86-87. militar si economic. Sora lui Decebal este capturata de romani. Stiintifica si Enci clopedica. Dacia este definitiv infranta. Nerespectare a pacii. Traian. se incheie o pace. Bucuresti. Cei doi ani de pace sunt destinati pregatirilor pentru razboi. Imparatul Domitian vine la Dunare. Dictionar de istorie veche a Romaniei. Pippidi. Victori a romanilor n-a putut fi fructificata deoarece Domitian suferea infrangeri pe al te fronturi. 2002 2. In final. in anul 89.poate cu gandul de a org aniza o noua actiune militara. Dupa o eroica rezistenta. Decebal reuseste sa fuga . in schimb. Ed. iar in fata pregatirilor de razboi ale romanilor. Ed. La 25 martie 101.dar. Traian pleaca din Roma spre Dacia. In urma tratativelor unde Decebal e reprezentat de Diegis. pe punctul de a fi capturat de romani. inclu siv tezaurul regal dacic descoperit de romani. Sarmizegetus a cade in mainile romanilor. ceruta mai intai de Deceba l. Decebal cere astfel pace si o obtine. D. declanseaza al doilea razboi. contribuiau la refacerea unitatii pierdute timp de un secol. Bucuresti. curand dupa urcarea pe tron. iar apelurile catre alia ti raman fara rezultat. Pana in vara anului 106. cand atacului dacic ii cade victima insusi guvernatorul Moesiei. M. dar ambii beligeranti o inteleg eau ca pe un ragaz. Incepea confruntare a decisiva intre Imperiul Roman si regatul dac. garantandu-se astfdel linistea la frontier a Imperiului. iau drumul Romei. prin stramutarile de daci din zona monta na in teritorii mai usor de supravegheat incepea sa actioneze ordinea romana ins talata in noua provincie a Imperiului . Traian paraseste Roma la 4 iunie 105.deveneau tot mai evidente planurile s ale de cucerire a Daciei. ilustrata de Columna lui Traian din Roma. motivate politi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->