Istoria cunoscuta si cea necunoscuta a stramosilor nostri geto-daci

Herodot a scris prima informatie despre geto-daci, spunand despre ei ca erau "cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci". A doua jumatate a mileniului I al erei vechi reprezinta, pe teritoriul Romaniei, vremea unor profunde schimbari care ilustreaza cea de-a doua varsta a fierului, denumita si perioada Latene. Zona Dunarii de Jos a cunoscut o trecere spre Latene mai rapida. In Transilvania procesul evolutiv se va accelera de prin veacul al III-lea, sub influenta celti lor. In Transilvania, descoperirile atribuite mediului autohton din secolele V-IV nu sunt, deocamdata, prea numeroase: mormintele de incineratie de la Ocna Muresului din judetul Alba, cele de la Sanislau din judetul Satu Mare. Geto-dacii reprezinta denumirea sub care sunt cunoscute triburile tracice din sp atiul carpato-dunarean. Izvoarele grecesti folosesc cu precadere numele de "geti ", istoricii romani de mai tarziu folosind numele de daci. Pentru Trogus Pompeius "dacii erau un vlastar al getilor". Strabo stia ca unii a utori ii considera pe geti ca fiind locuitorii dinspre "Pont si spre rasarit", i n timp ce dacii "locuiesc in partea opusa", deci spre vest, dar tot el spune ca "dacii au aceeasi limba ca si getii" Probabil ca, initial, getii si dacii au fost doar triburi mai importante, al car or nume s-a extins generic asupra tuturor triburilor inrudite din zona carpato-d anubiana. Denumirile locale ale unor triburi s-au pastrat in izvoare literare ori inscript ii: Costoboci, Predavenses, Buridavenses, Albocenses, etc. Dintre acestea, numai triburile costobocilor si buridavensilor pot fi localizate mai exact; erau cond use de un sef militar, isi aveau centrele in cate o asezare mare, de obicei fort ificata, numita "dava", similara uni "oppidum celtic" De aici si frecventa sufixului "-dava" in toponimia importanta a tarii dacilor. Se stie destul de putin despre limba dacilor. Era o limba indoeuropeana de tip " satem", inrudita indeaproape cu limba tracilor; s-au pastrat foarte putine cuvin te in texte antica, cateva toponime, hidronime (Maris = Mures, Alutus = Olt, Sam us = Somes, Crisius = Cris) si antroponime. In limba romana exista vreo 160 de c uvinte care ar putea fi de origine geto-dacica. O data cu unificarea triburilor dacice se remarca sefii militari care proveneau din aristocratia geto-dacica (tarabostes-pileati). Ei dispuneau de forta de munc a a oamenilor de rand (capillati-comati) si, in masura in care au existat, a scl avilor si o utilizau mai ales la construirea fortificatiilor. Acestor sefi militari le-au aprtinut obiectele pretioase de aur si argint, tezau rele datate in secolele IV-III i. Hr. Semnificatia politico-militara a tezaurelo r se impleteste cu rolul lor cultic, evidentiat in naraiunile mitologice de pe a ceste piese: imaginile unei divinitati feminine, scene de sacrificiu. Potrivit celor mai complete izvoare referitoare la religia geto-dacilor, enigmaticul Zalmoxis ar fi fost un get care a trait in preajma lui Pythagoras, si-a insusit stiinta acestuia, a calatorit in Egipt, dupa care, intorcandu-se la neamul lui, a devenit un reformator religios. Ar fi fost, initial, preotul zeul ui suprem al dacilor, Gebeleizis, dupa care a fost el insusi zeificat ori s-a su prapus marelui zeu. Doctrina sa, avand asemanari cu doctrina pythagoreica, promitea initiatilor o pr oexistenta fericita dupa moarte. Invataturile le-a intarit printr-un ritual kata basiac, cuprinzand ocultatia si epifania, pe care l-a organizat intr-o pestera d in muntele sfant Kogaionon pentru a convinge aristocratia geto-dacica, din randu l careia si-a recrutat primii adepti. un sacrificiu uman asigura comunicarea per iodica a adeptilor lui Zalmoxis. In alte surse mai sunt amintiti un zeu al razboiului, caruia i se aduceau jertfe omenesti, zaita Hestia, cu care Zalmoxis ar fi intrat in legatura, deci ar fi i ntermediat intre divinitate si oameni.

atingand litoralul vesti c al Marii Negre. Acestea ar corespunde celor patru uniuni tribale geto-dacice mai insemnate.Tot getii dobrogeni vor intra primii in conflict cu statul macedonean. . La sfarsitul celui de-al doilea deceniu al secolului I i. "ajungand in fruntea neamului sau". Deceneu. Oltenia. car e stapanea "tot teritoriul de dincoace de fluviu si de dincolo". Ca resedinta a lui Burebista s-a propus cetatuia de la Costesti din ju detul Hunedoara. reus este in cativa ani sa faureasca un stat puternic. Getul Burebista. organizarea unui sistem de fortifi catii. impunerea unor masuri economice intr-un intins si variat teritoriu presup un existenta unor mijloace adecvate de administrare si supraveghere in formatiun ea politica injghebata de Burebista. el insusi un reformator religios. incepand cu a doua jumatate a secolului al II-lea i. iar constructia lui p olitica se dezmembreaza in patru parti. dar si pentru a tempera actiunile ofensive romane. el reuseste sa aduca sub ascultarea sa neamul geto-dac.pana in Macedonia si Illiria". Burebista are concursul lui Deceneu. in timp ce Sarmizegetusa reprezenta deja centrul religios . geti. Hr. urmand o politica mai veche. dar si din ratiuni economico-fiscale.. "prin exercitii. romanii trec la stramutari masive de populatie in sudul Dunarii. Relatile dusmanoase dintre macedoneni si getii nord-dunareni vor continua.. prezentand atrib ute de "stat". Disparitia lui Burebista si destramarea "imperiului" sau au inlesnit inaintarea romana la Dunarea de Jos. In Transilvania. iar sp re miazazi au ajuns la Balcani.pentru prima data unificate sub o cucerire unica . Kogaionon. Sarmizegetusa devine acum capitala in care au rezidat. In anul 48 i. In impunerea autoritatii sale si a unor reform e. Acesta a depasit in mod evident nivelul unei uniuni de triburi. urmase ale "i mperiului" lui Burebista. dar si traci. provo cate. Burebista dandu-i o "putere aproape regala". Numai asasinarea lui Caesar in anul 44 i. sub Augustus vor fi cinci formatiuni pol itice mostenitoare ale regatului lui Burebista. abtinerea de la vin si ascultarea de porunci". sudul Transil vaniei si Banatul. intr-o actiune de u nificare. Cam in aceeasi vreme. castigand de fap bunavointa l ui Pompei. in frunte cu basileii lor. Burebista "trece plin de indrazneala Dunarea. situate destul de imprecis prin Banat. a impiedicar o campanie de pedepsire a dacilor. Pentru a obtine prazi bogate. Muntenia.mun tele sfant al dacilor. patru zone distincte de emitere: c entrul Munteniei. cucerind Zimnicea de astazi. apoi Coryllus sau Scorilo si Du ras. In acest mare s patiu ajuns sub autoritatea lui Burebistase aflau . Intr-un moment cand balanta inclina spre Pompei. de la gurile Bugului si pana in lungul coastei tracice. In decretul dionysopolitan in cinstea lui Acorni con. Sprijinul este reciproc: Deceneu ajunge mare preot. In functie de tipurile de monede daco-getice se contureaza.. Prin mijloace pasnice ori pe calea arme lor.Hr. se petrec eveniment e importante in Dacia. je fuind Tracia . Burebista e numit "cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia". care " vine la Burebista" in anul 82. Burebista si-a atras dusmania lui Caesar. la Roma a izbucnit razboiul civil. invingatorul in razboiul cu Pompei.triburile geto-dacice. in ordine. celti. Burebista ii ofera sprijinul. Conducerea unei armate considerabile. Moldo va ori Dobrogea.Hr. sudul Moldovei si nord-estul Munteniei. Ciocnirile dintre diferitele mici "regate" geto-dacice si romani continua. Hotarele Daciei lui Burebista s-au extins spre rasarit. de regula.Hr. centrul de putere din zona Muntilor Orastie se mentine sid upa disparitia lui Burebista. etc. cu unele aproprieri de monarhiile elenistice. Comosicus. Pentru slabi rea fortei ofensive a dacilor si pentru crearea unui "spatiu de siguranta". Burebista este ucis intr-o rascoala. de atacurile dacice impotriva teritoriilor romane. Felul in care autoritatea lui Burebista s-a extins asupra triburilor si uniunilo r tribale geto-dacice ramane necunoscut. Aceste episoade ale relatiilor dusmanoase dintre geto-daci si romani aduc la lum ina diferite mici "regate" daco-getice.

Pericolul roman si poate chiar victoriile rasunatoare obtinute in fata inamiculu i in 86-87. inclu siv tezaurul regal dacic descoperit de romani. Cei doi ani de pace sunt destinati pregatirilor pentru razboi.poate cu gandul de a org aniza o noua actiune militara. C. iar in fata pregatirilor de razboi ale romanilor. se incheie o pace.Dacia lui Traian. Costin Scorpan. Pe de alta parte . Nerespectare a pacii. militar si economic. Istoria Romaniei. motivate politi. Decebal reuseste sa fuga . "puterea si ingamfarea dacilor sporisera neincetat". dar ambii beligeranti o inteleg eau ca pe un ragaz. Dictionar de istorie veche a Romaniei. 1976 3. declanseaza al doilea razboi. Traian construies te podul peste Dunare de la Drobeta. Traian. garantandu-se astfdel linistea la frontier a Imperiului. ceruta mai intai de Deceba l. Pana in vara anului 106. probabil nepotul sau de frate. Sarmizegetus a cade in mainile romanilor. contribuiau la refacerea unitatii pierdute timp de un secol. Ed. Traian pleaca din Roma spre Dacia.dar. 2002 2. iar apelurile catre alia ti raman fara rezultat. se si nucide. se ajunge la un compr omis: Dacia devenea regat clientelar. La 25 martie 101. De data aceasta o parte din daci trec de partea romanilor. In final. ilustrata de Columna lui Traian din Roma. Dura s cedeaza tronul Daciei lui Diurpaneus-Decebal. Imparatul Domitian vine la Dunare. In acelasi timp. le suprima prin pregatirile de razboi . M. Nemira.deveneau tot mai evidente planurile s ale de cucerire a Daciei. Istoria Romaniei. Decebal nu respecta prevederile referitoare la fortificatii si incearca organizarea unui vast front antiroman. Bucuresti. D. Oppius Sabinus. Stiintifica si Enci clopedica. in anul 89. nemaifiind de acord cu plata subsidiilor catre dac i. Bucuresti. Prazile fabuloase. Corint. Barbulescu. Decebal primea de la romani subsidii si tehnicieni. iau drumul Romei. Incepea confruntare a decisiva intre Imperiul Roman si regatul dac. prin stramutarile de daci din zona monta na in teritorii mai usor de supravegheat incepea sa actioneze ordinea romana ins talata in noua provincie a Imperiului .Ostilitatile cu romanii reincep cu violenta in iarna anului 85-86. cand atacului dacic ii cade victima insusi guvernatorul Moesiei. acum Portile de Fier ale Transilvaniei. Traian paraseste Roma la 4 iunie 105. 1997 . Sora lui Decebal este capturata de romani. in schimb. Dupa o eroica rezistenta. Ed. apoi de Domitian. laolalta cu convoaiele de prizoni eri. M. Pippidi. Batalia decisiva se da la Tapae. Ed. Decebal cere astfel pace si o obtine. Victori a romanilor n-a putut fi fructificata deoarece Domitian suferea infrangeri pe al te fronturi. In urma tratativelor unde Decebal e reprezentat de Diegis. Dupa aceasta victorie regele Diurpaneus isi ia supranumele "Decebalus" ce insemn a "a onora pe cel mare si puternic". curand dupa urcarea pe tron. pe punctul de a fi capturat de romani. Dacia este definitiv infranta. BIBLIOGRAFIE: 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful