Istoria cunoscuta si cea necunoscuta a stramosilor nostri geto-daci

Herodot a scris prima informatie despre geto-daci, spunand despre ei ca erau "cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci". A doua jumatate a mileniului I al erei vechi reprezinta, pe teritoriul Romaniei, vremea unor profunde schimbari care ilustreaza cea de-a doua varsta a fierului, denumita si perioada Latene. Zona Dunarii de Jos a cunoscut o trecere spre Latene mai rapida. In Transilvania procesul evolutiv se va accelera de prin veacul al III-lea, sub influenta celti lor. In Transilvania, descoperirile atribuite mediului autohton din secolele V-IV nu sunt, deocamdata, prea numeroase: mormintele de incineratie de la Ocna Muresului din judetul Alba, cele de la Sanislau din judetul Satu Mare. Geto-dacii reprezinta denumirea sub care sunt cunoscute triburile tracice din sp atiul carpato-dunarean. Izvoarele grecesti folosesc cu precadere numele de "geti ", istoricii romani de mai tarziu folosind numele de daci. Pentru Trogus Pompeius "dacii erau un vlastar al getilor". Strabo stia ca unii a utori ii considera pe geti ca fiind locuitorii dinspre "Pont si spre rasarit", i n timp ce dacii "locuiesc in partea opusa", deci spre vest, dar tot el spune ca "dacii au aceeasi limba ca si getii" Probabil ca, initial, getii si dacii au fost doar triburi mai importante, al car or nume s-a extins generic asupra tuturor triburilor inrudite din zona carpato-d anubiana. Denumirile locale ale unor triburi s-au pastrat in izvoare literare ori inscript ii: Costoboci, Predavenses, Buridavenses, Albocenses, etc. Dintre acestea, numai triburile costobocilor si buridavensilor pot fi localizate mai exact; erau cond use de un sef militar, isi aveau centrele in cate o asezare mare, de obicei fort ificata, numita "dava", similara uni "oppidum celtic" De aici si frecventa sufixului "-dava" in toponimia importanta a tarii dacilor. Se stie destul de putin despre limba dacilor. Era o limba indoeuropeana de tip " satem", inrudita indeaproape cu limba tracilor; s-au pastrat foarte putine cuvin te in texte antica, cateva toponime, hidronime (Maris = Mures, Alutus = Olt, Sam us = Somes, Crisius = Cris) si antroponime. In limba romana exista vreo 160 de c uvinte care ar putea fi de origine geto-dacica. O data cu unificarea triburilor dacice se remarca sefii militari care proveneau din aristocratia geto-dacica (tarabostes-pileati). Ei dispuneau de forta de munc a a oamenilor de rand (capillati-comati) si, in masura in care au existat, a scl avilor si o utilizau mai ales la construirea fortificatiilor. Acestor sefi militari le-au aprtinut obiectele pretioase de aur si argint, tezau rele datate in secolele IV-III i. Hr. Semnificatia politico-militara a tezaurelo r se impleteste cu rolul lor cultic, evidentiat in naraiunile mitologice de pe a ceste piese: imaginile unei divinitati feminine, scene de sacrificiu. Potrivit celor mai complete izvoare referitoare la religia geto-dacilor, enigmaticul Zalmoxis ar fi fost un get care a trait in preajma lui Pythagoras, si-a insusit stiinta acestuia, a calatorit in Egipt, dupa care, intorcandu-se la neamul lui, a devenit un reformator religios. Ar fi fost, initial, preotul zeul ui suprem al dacilor, Gebeleizis, dupa care a fost el insusi zeificat ori s-a su prapus marelui zeu. Doctrina sa, avand asemanari cu doctrina pythagoreica, promitea initiatilor o pr oexistenta fericita dupa moarte. Invataturile le-a intarit printr-un ritual kata basiac, cuprinzand ocultatia si epifania, pe care l-a organizat intr-o pestera d in muntele sfant Kogaionon pentru a convinge aristocratia geto-dacica, din randu l careia si-a recrutat primii adepti. un sacrificiu uman asigura comunicarea per iodica a adeptilor lui Zalmoxis. In alte surse mai sunt amintiti un zeu al razboiului, caruia i se aduceau jertfe omenesti, zaita Hestia, cu care Zalmoxis ar fi intrat in legatura, deci ar fi i ntermediat intre divinitate si oameni.

Hr. Conducerea unei armate considerabile. a impiedicar o campanie de pedepsire a dacilor. sub Augustus vor fi cinci formatiuni pol itice mostenitoare ale regatului lui Burebista. patru zone distincte de emitere: c entrul Munteniei. dar si pentru a tempera actiunile ofensive romane.Hr. sudul Transil vaniei si Banatul. Burebista dandu-i o "putere aproape regala". In functie de tipurile de monede daco-getice se contureaza. Burebista si-a atras dusmania lui Caesar. Aceste episoade ale relatiilor dusmanoase dintre geto-daci si romani aduc la lum ina diferite mici "regate" daco-getice. La sfarsitul celui de-al doilea deceniu al secolului I i. etc. Oltenia. Pentru slabi rea fortei ofensive a dacilor si pentru crearea unui "spatiu de siguranta". se petrec eveniment e importante in Dacia. Burebista are concursul lui Deceneu.pana in Macedonia si Illiria". castigand de fap bunavointa l ui Pompei. provo cate..pentru prima data unificate sub o cucerire unica . Relatile dusmanoase dintre macedoneni si getii nord-dunareni vor continua. cucerind Zimnicea de astazi.. Disparitia lui Burebista si destramarea "imperiului" sau au inlesnit inaintarea romana la Dunarea de Jos. urmase ale "i mperiului" lui Burebista. situate destul de imprecis prin Banat. Burebista este ucis intr-o rascoala. in ordine. Hr. In anul 48 i. Felul in care autoritatea lui Burebista s-a extins asupra triburilor si uniunilo r tribale geto-dacice ramane necunoscut. atingand litoralul vesti c al Marii Negre. la Roma a izbucnit razboiul civil. impunerea unor masuri economice intr-un intins si variat teritoriu presup un existenta unor mijloace adecvate de administrare si supraveghere in formatiun ea politica injghebata de Burebista. care " vine la Burebista" in anul 82. Prin mijloace pasnice ori pe calea arme lor. prezentand atrib ute de "stat". Intr-un moment cand balanta inclina spre Pompei. sudul Moldovei si nord-estul Munteniei. Muntenia. el reuseste sa aduca sub ascultarea sa neamul geto-dac. invingatorul in razboiul cu Pompei.. . In acest mare s patiu ajuns sub autoritatea lui Burebistase aflau . Moldo va ori Dobrogea. Burebista ii ofera sprijinul.mun tele sfant al dacilor. incepand cu a doua jumatate a secolului al II-lea i. dar si din ratiuni economico-fiscale. Sarmizegetusa devine acum capitala in care au rezidat. In impunerea autoritatii sale si a unor reform e. in frunte cu basileii lor. abtinerea de la vin si ascultarea de porunci". centrul de putere din zona Muntilor Orastie se mentine sid upa disparitia lui Burebista. in timp ce Sarmizegetusa reprezenta deja centrul religios . Burebista e numit "cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia". celti. Kogaionon. In Transilvania. de regula. Hotarele Daciei lui Burebista s-au extins spre rasarit. Acestea ar corespunde celor patru uniuni tribale geto-dacice mai insemnate. Pentru a obtine prazi bogate. "prin exercitii. je fuind Tracia . intr-o actiune de u nificare.Hr. Numai asasinarea lui Caesar in anul 44 i. Deceneu.triburile geto-dacice. Getul Burebista. urmand o politica mai veche. dar si traci. romanii trec la stramutari masive de populatie in sudul Dunarii. iar constructia lui p olitica se dezmembreaza in patru parti. cu unele aproprieri de monarhiile elenistice. geti. Acesta a depasit in mod evident nivelul unei uniuni de triburi. In decretul dionysopolitan in cinstea lui Acorni con. Burebista "trece plin de indrazneala Dunarea. Sprijinul este reciproc: Deceneu ajunge mare preot. el insusi un reformator religios. Ciocnirile dintre diferitele mici "regate" geto-dacice si romani continua. "ajungand in fruntea neamului sau". reus este in cativa ani sa faureasca un stat puternic. de la gurile Bugului si pana in lungul coastei tracice. iar sp re miazazi au ajuns la Balcani. Cam in aceeasi vreme. apoi Coryllus sau Scorilo si Du ras.Tot getii dobrogeni vor intra primii in conflict cu statul macedonean. de atacurile dacice impotriva teritoriilor romane. car e stapanea "tot teritoriul de dincoace de fluviu si de dincolo". organizarea unui sistem de fortifi catii. Ca resedinta a lui Burebista s-a propus cetatuia de la Costesti din ju detul Hunedoara. Comosicus.

Incepea confruntare a decisiva intre Imperiul Roman si regatul dac. Bucuresti. Corint. laolalta cu convoaiele de prizoni eri. M. "puterea si ingamfarea dacilor sporisera neincetat". Dupa o eroica rezistenta. probabil nepotul sau de frate. Imparatul Domitian vine la Dunare. Istoria Romaniei. se ajunge la un compr omis: Dacia devenea regat clientelar. Pericolul roman si poate chiar victoriile rasunatoare obtinute in fata inamiculu i in 86-87. Nerespectare a pacii. Prazile fabuloase. In urma tratativelor unde Decebal e reprezentat de Diegis. In acelasi timp. Pe de alta parte . Ed. 2002 2. inclu siv tezaurul regal dacic descoperit de romani. cand atacului dacic ii cade victima insusi guvernatorul Moesiei. iau drumul Romei. Pana in vara anului 106.dar. Barbulescu. Traian paraseste Roma la 4 iunie 105. Bucuresti. Dupa aceasta victorie regele Diurpaneus isi ia supranumele "Decebalus" ce insemn a "a onora pe cel mare si puternic". Pippidi. le suprima prin pregatirile de razboi . Oppius Sabinus. De data aceasta o parte din daci trec de partea romanilor. C.Dacia lui Traian. prin stramutarile de daci din zona monta na in teritorii mai usor de supravegheat incepea sa actioneze ordinea romana ins talata in noua provincie a Imperiului . iar in fata pregatirilor de razboi ale romanilor. M. Ed. Nemira.Ostilitatile cu romanii reincep cu violenta in iarna anului 85-86. Sora lui Decebal este capturata de romani. iar apelurile catre alia ti raman fara rezultat. D. Traian construies te podul peste Dunare de la Drobeta. ilustrata de Columna lui Traian din Roma. militar si economic. acum Portile de Fier ale Transilvaniei. contribuiau la refacerea unitatii pierdute timp de un secol. in anul 89. apoi de Domitian.poate cu gandul de a org aniza o noua actiune militara. in schimb. Istoria Romaniei. se si nucide. Decebal cere astfel pace si o obtine. 1997 . Decebal reuseste sa fuga . ceruta mai intai de Deceba l. Traian. Stiintifica si Enci clopedica. Costin Scorpan. dar ambii beligeranti o inteleg eau ca pe un ragaz. Decebal primea de la romani subsidii si tehnicieni. Ed. In final. Dictionar de istorie veche a Romaniei. Victori a romanilor n-a putut fi fructificata deoarece Domitian suferea infrangeri pe al te fronturi.deveneau tot mai evidente planurile s ale de cucerire a Daciei. garantandu-se astfdel linistea la frontier a Imperiului. La 25 martie 101. Dacia este definitiv infranta. declanseaza al doilea razboi. Decebal nu respecta prevederile referitoare la fortificatii si incearca organizarea unui vast front antiroman. Cei doi ani de pace sunt destinati pregatirilor pentru razboi. Traian pleaca din Roma spre Dacia. pe punctul de a fi capturat de romani. Dura s cedeaza tronul Daciei lui Diurpaneus-Decebal. Batalia decisiva se da la Tapae. curand dupa urcarea pe tron. Sarmizegetus a cade in mainile romanilor. BIBLIOGRAFIE: 1. 1976 3. motivate politi. se incheie o pace. nemaifiind de acord cu plata subsidiilor catre dac i.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful