Istoria cunoscuta si cea necunoscuta a stramosilor nostri geto-daci

Herodot a scris prima informatie despre geto-daci, spunand despre ei ca erau "cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci". A doua jumatate a mileniului I al erei vechi reprezinta, pe teritoriul Romaniei, vremea unor profunde schimbari care ilustreaza cea de-a doua varsta a fierului, denumita si perioada Latene. Zona Dunarii de Jos a cunoscut o trecere spre Latene mai rapida. In Transilvania procesul evolutiv se va accelera de prin veacul al III-lea, sub influenta celti lor. In Transilvania, descoperirile atribuite mediului autohton din secolele V-IV nu sunt, deocamdata, prea numeroase: mormintele de incineratie de la Ocna Muresului din judetul Alba, cele de la Sanislau din judetul Satu Mare. Geto-dacii reprezinta denumirea sub care sunt cunoscute triburile tracice din sp atiul carpato-dunarean. Izvoarele grecesti folosesc cu precadere numele de "geti ", istoricii romani de mai tarziu folosind numele de daci. Pentru Trogus Pompeius "dacii erau un vlastar al getilor". Strabo stia ca unii a utori ii considera pe geti ca fiind locuitorii dinspre "Pont si spre rasarit", i n timp ce dacii "locuiesc in partea opusa", deci spre vest, dar tot el spune ca "dacii au aceeasi limba ca si getii" Probabil ca, initial, getii si dacii au fost doar triburi mai importante, al car or nume s-a extins generic asupra tuturor triburilor inrudite din zona carpato-d anubiana. Denumirile locale ale unor triburi s-au pastrat in izvoare literare ori inscript ii: Costoboci, Predavenses, Buridavenses, Albocenses, etc. Dintre acestea, numai triburile costobocilor si buridavensilor pot fi localizate mai exact; erau cond use de un sef militar, isi aveau centrele in cate o asezare mare, de obicei fort ificata, numita "dava", similara uni "oppidum celtic" De aici si frecventa sufixului "-dava" in toponimia importanta a tarii dacilor. Se stie destul de putin despre limba dacilor. Era o limba indoeuropeana de tip " satem", inrudita indeaproape cu limba tracilor; s-au pastrat foarte putine cuvin te in texte antica, cateva toponime, hidronime (Maris = Mures, Alutus = Olt, Sam us = Somes, Crisius = Cris) si antroponime. In limba romana exista vreo 160 de c uvinte care ar putea fi de origine geto-dacica. O data cu unificarea triburilor dacice se remarca sefii militari care proveneau din aristocratia geto-dacica (tarabostes-pileati). Ei dispuneau de forta de munc a a oamenilor de rand (capillati-comati) si, in masura in care au existat, a scl avilor si o utilizau mai ales la construirea fortificatiilor. Acestor sefi militari le-au aprtinut obiectele pretioase de aur si argint, tezau rele datate in secolele IV-III i. Hr. Semnificatia politico-militara a tezaurelo r se impleteste cu rolul lor cultic, evidentiat in naraiunile mitologice de pe a ceste piese: imaginile unei divinitati feminine, scene de sacrificiu. Potrivit celor mai complete izvoare referitoare la religia geto-dacilor, enigmaticul Zalmoxis ar fi fost un get care a trait in preajma lui Pythagoras, si-a insusit stiinta acestuia, a calatorit in Egipt, dupa care, intorcandu-se la neamul lui, a devenit un reformator religios. Ar fi fost, initial, preotul zeul ui suprem al dacilor, Gebeleizis, dupa care a fost el insusi zeificat ori s-a su prapus marelui zeu. Doctrina sa, avand asemanari cu doctrina pythagoreica, promitea initiatilor o pr oexistenta fericita dupa moarte. Invataturile le-a intarit printr-un ritual kata basiac, cuprinzand ocultatia si epifania, pe care l-a organizat intr-o pestera d in muntele sfant Kogaionon pentru a convinge aristocratia geto-dacica, din randu l careia si-a recrutat primii adepti. un sacrificiu uman asigura comunicarea per iodica a adeptilor lui Zalmoxis. In alte surse mai sunt amintiti un zeu al razboiului, caruia i se aduceau jertfe omenesti, zaita Hestia, cu care Zalmoxis ar fi intrat in legatura, deci ar fi i ntermediat intre divinitate si oameni.

el reuseste sa aduca sub ascultarea sa neamul geto-dac. Numai asasinarea lui Caesar in anul 44 i. urmand o politica mai veche. in timp ce Sarmizegetusa reprezenta deja centrul religios . castigand de fap bunavointa l ui Pompei. incepand cu a doua jumatate a secolului al II-lea i. Burebista "trece plin de indrazneala Dunarea. care " vine la Burebista" in anul 82. je fuind Tracia . de atacurile dacice impotriva teritoriilor romane. dar si pentru a tempera actiunile ofensive romane. Acesta a depasit in mod evident nivelul unei uniuni de triburi. dar si din ratiuni economico-fiscale. Burebista are concursul lui Deceneu. dar si traci. Ciocnirile dintre diferitele mici "regate" geto-dacice si romani continua. Prin mijloace pasnice ori pe calea arme lor.. Moldo va ori Dobrogea. invingatorul in razboiul cu Pompei. In acest mare s patiu ajuns sub autoritatea lui Burebistase aflau . Pentru a obtine prazi bogate. in ordine. car e stapanea "tot teritoriul de dincoace de fluviu si de dincolo". abtinerea de la vin si ascultarea de porunci". impunerea unor masuri economice intr-un intins si variat teritoriu presup un existenta unor mijloace adecvate de administrare si supraveghere in formatiun ea politica injghebata de Burebista.pentru prima data unificate sub o cucerire unica .Hr. reus este in cativa ani sa faureasca un stat puternic.pana in Macedonia si Illiria".Tot getii dobrogeni vor intra primii in conflict cu statul macedonean. "ajungand in fruntea neamului sau". urmase ale "i mperiului" lui Burebista. romanii trec la stramutari masive de populatie in sudul Dunarii. . Burebista este ucis intr-o rascoala. in frunte cu basileii lor. a impiedicar o campanie de pedepsire a dacilor. Comosicus. iar sp re miazazi au ajuns la Balcani. Sprijinul este reciproc: Deceneu ajunge mare preot. In decretul dionysopolitan in cinstea lui Acorni con. el insusi un reformator religios. centrul de putere din zona Muntilor Orastie se mentine sid upa disparitia lui Burebista. Ca resedinta a lui Burebista s-a propus cetatuia de la Costesti din ju detul Hunedoara. Disparitia lui Burebista si destramarea "imperiului" sau au inlesnit inaintarea romana la Dunarea de Jos. Cam in aceeasi vreme.Hr. etc.. intr-o actiune de u nificare. la Roma a izbucnit razboiul civil.triburile geto-dacice. In Transilvania. de regula. In impunerea autoritatii sale si a unor reform e.. Muntenia. Sarmizegetusa devine acum capitala in care au rezidat. celti. Intr-un moment cand balanta inclina spre Pompei. La sfarsitul celui de-al doilea deceniu al secolului I i. patru zone distincte de emitere: c entrul Munteniei. apoi Coryllus sau Scorilo si Du ras. Acestea ar corespunde celor patru uniuni tribale geto-dacice mai insemnate. Pentru slabi rea fortei ofensive a dacilor si pentru crearea unui "spatiu de siguranta". se petrec eveniment e importante in Dacia. Aceste episoade ale relatiilor dusmanoase dintre geto-daci si romani aduc la lum ina diferite mici "regate" daco-getice. iar constructia lui p olitica se dezmembreaza in patru parti. situate destul de imprecis prin Banat. provo cate. Oltenia. de la gurile Bugului si pana in lungul coastei tracice. sudul Transil vaniei si Banatul. geti.mun tele sfant al dacilor. Burebista si-a atras dusmania lui Caesar. Kogaionon. Deceneu. Hr. Burebista e numit "cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia". In anul 48 i.Hr. atingand litoralul vesti c al Marii Negre. Relatile dusmanoase dintre macedoneni si getii nord-dunareni vor continua. "prin exercitii. organizarea unui sistem de fortifi catii. prezentand atrib ute de "stat". Felul in care autoritatea lui Burebista s-a extins asupra triburilor si uniunilo r tribale geto-dacice ramane necunoscut. cu unele aproprieri de monarhiile elenistice. Burebista dandu-i o "putere aproape regala". Burebista ii ofera sprijinul. sudul Moldovei si nord-estul Munteniei. Conducerea unei armate considerabile. In functie de tipurile de monede daco-getice se contureaza. Hotarele Daciei lui Burebista s-au extins spre rasarit. Getul Burebista. sub Augustus vor fi cinci formatiuni pol itice mostenitoare ale regatului lui Burebista. cucerind Zimnicea de astazi.

Sora lui Decebal este capturata de romani. Incepea confruntare a decisiva intre Imperiul Roman si regatul dac. in schimb. motivate politi. Istoria Romaniei. Decebal primea de la romani subsidii si tehnicieni. Barbulescu. se ajunge la un compr omis: Dacia devenea regat clientelar. se si nucide. BIBLIOGRAFIE: 1. Bucuresti. M. "puterea si ingamfarea dacilor sporisera neincetat". contribuiau la refacerea unitatii pierdute timp de un secol. In urma tratativelor unde Decebal e reprezentat de Diegis. declanseaza al doilea razboi. Victori a romanilor n-a putut fi fructificata deoarece Domitian suferea infrangeri pe al te fronturi. Pe de alta parte . Bucuresti. 1997 . apoi de Domitian. in anul 89. probabil nepotul sau de frate. iau drumul Romei. Traian pleaca din Roma spre Dacia. Decebal reuseste sa fuga . iar in fata pregatirilor de razboi ale romanilor. Dictionar de istorie veche a Romaniei. 1976 3. Ed. In acelasi timp.Dacia lui Traian. Sarmizegetus a cade in mainile romanilor. Pana in vara anului 106. nemaifiind de acord cu plata subsidiilor catre dac i. Dupa o eroica rezistenta. M. Stiintifica si Enci clopedica.dar. Decebal cere astfel pace si o obtine. iar apelurile catre alia ti raman fara rezultat. Costin Scorpan. Prazile fabuloase. Dacia este definitiv infranta. Pippidi. Istoria Romaniei. Pericolul roman si poate chiar victoriile rasunatoare obtinute in fata inamiculu i in 86-87. In final. Ed. Traian. dar ambii beligeranti o inteleg eau ca pe un ragaz. Corint. 2002 2. C. Oppius Sabinus. ilustrata de Columna lui Traian din Roma. se incheie o pace. D. curand dupa urcarea pe tron.Ostilitatile cu romanii reincep cu violenta in iarna anului 85-86. garantandu-se astfdel linistea la frontier a Imperiului. Nerespectare a pacii. cand atacului dacic ii cade victima insusi guvernatorul Moesiei. Imparatul Domitian vine la Dunare. Dura s cedeaza tronul Daciei lui Diurpaneus-Decebal. Decebal nu respecta prevederile referitoare la fortificatii si incearca organizarea unui vast front antiroman. Traian construies te podul peste Dunare de la Drobeta. Ed. inclu siv tezaurul regal dacic descoperit de romani.deveneau tot mai evidente planurile s ale de cucerire a Daciei. acum Portile de Fier ale Transilvaniei. Nemira. Batalia decisiva se da la Tapae. prin stramutarile de daci din zona monta na in teritorii mai usor de supravegheat incepea sa actioneze ordinea romana ins talata in noua provincie a Imperiului . pe punctul de a fi capturat de romani. Traian paraseste Roma la 4 iunie 105. La 25 martie 101. le suprima prin pregatirile de razboi . De data aceasta o parte din daci trec de partea romanilor. militar si economic. Dupa aceasta victorie regele Diurpaneus isi ia supranumele "Decebalus" ce insemn a "a onora pe cel mare si puternic". Cei doi ani de pace sunt destinati pregatirilor pentru razboi. laolalta cu convoaiele de prizoni eri.poate cu gandul de a org aniza o noua actiune militara. ceruta mai intai de Deceba l.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful