Istoria Cunoscuta Si Necunoscuta a Geto-dacilor

Istoria cunoscuta si cea necunoscuta a stramosilor nostri geto-daci

Herodot a scris prima informatie despre geto-daci, spunand despre ei ca erau "cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci". A doua jumatate a mileniului I al erei vechi reprezinta, pe teritoriul Romaniei, vremea unor profunde schimbari care ilustreaza cea de-a doua varsta a fierului, denumita si perioada Latene. Zona Dunarii de Jos a cunoscut o trecere spre Latene mai rapida. In Transilvania procesul evolutiv se va accelera de prin veacul al III-lea, sub influenta celti lor. In Transilvania, descoperirile atribuite mediului autohton din secolele V-IV nu sunt, deocamdata, prea numeroase: mormintele de incineratie de la Ocna Muresului din judetul Alba, cele de la Sanislau din judetul Satu Mare. Geto-dacii reprezinta denumirea sub care sunt cunoscute triburile tracice din sp atiul carpato-dunarean. Izvoarele grecesti folosesc cu precadere numele de "geti ", istoricii romani de mai tarziu folosind numele de daci. Pentru Trogus Pompeius "dacii erau un vlastar al getilor". Strabo stia ca unii a utori ii considera pe geti ca fiind locuitorii dinspre "Pont si spre rasarit", i n timp ce dacii "locuiesc in partea opusa", deci spre vest, dar tot el spune ca "dacii au aceeasi limba ca si getii" Probabil ca, initial, getii si dacii au fost doar triburi mai importante, al car or nume s-a extins generic asupra tuturor triburilor inrudite din zona carpato-d anubiana. Denumirile locale ale unor triburi s-au pastrat in izvoare literare ori inscript ii: Costoboci, Predavenses, Buridavenses, Albocenses, etc. Dintre acestea, numai triburile costobocilor si buridavensilor pot fi localizate mai exact; erau cond use de un sef militar, isi aveau centrele in cate o asezare mare, de obicei fort ificata, numita "dava", similara uni "oppidum celtic" De aici si frecventa sufixului "-dava" in toponimia importanta a tarii dacilor. Se stie destul de putin despre limba dacilor. Era o limba indoeuropeana de tip " satem", inrudita indeaproape cu limba tracilor; s-au pastrat foarte putine cuvin te in texte antica, cateva toponime, hidronime (Maris = Mures, Alutus = Olt, Sam us = Somes, Crisius = Cris) si antroponime. In limba romana exista vreo 160 de c uvinte care ar putea fi de origine geto-dacica. O data cu unificarea triburilor dacice se remarca sefii militari care proveneau din aristocratia geto-dacica (tarabostes-pileati). Ei dispuneau de forta de munc a a oamenilor de rand (capillati-comati) si, in masura in care au existat, a scl avilor si o utilizau mai ales la construirea fortificatiilor. Acestor sefi militari le-au aprtinut obiectele pretioase de aur si argint, tezau rele datate in secolele IV-III i. Hr. Semnificatia politico-militara a tezaurelo r se impleteste cu rolul lor cultic, evidentiat in naraiunile mitologice de pe a ceste piese: imaginile unei divinitati feminine, scene de sacrificiu. Potrivit celor mai complete izvoare referitoare la religia geto-dacilor, enigmaticul Zalmoxis ar fi fost un get care a trait in preajma lui Pythagoras, si-a insusit stiinta acestuia, a calatorit in Egipt, dupa care, intorcandu-se la neamul lui, a devenit un reformator religios. Ar fi fost, initial, preotul zeul ui suprem al dacilor, Gebeleizis, dupa care a fost el insusi zeificat ori s-a su prapus marelui zeu. Doctrina sa, avand asemanari cu doctrina pythagoreica, promitea initiatilor o pr oexistenta fericita dupa moarte. Invataturile le-a intarit printr-un ritual kata basiac, cuprinzand ocultatia si epifania, pe care l-a organizat intr-o pestera d in muntele sfant Kogaionon pentru a convinge aristocratia geto-dacica, din randu l careia si-a recrutat primii adepti. un sacrificiu uman asigura comunicarea per iodica a adeptilor lui Zalmoxis. In alte surse mai sunt amintiti un zeu al razboiului, caruia i se aduceau jertfe omenesti, zaita Hestia, cu care Zalmoxis ar fi intrat in legatura, deci ar fi i ntermediat intre divinitate si oameni.

sudul Moldovei si nord-estul Munteniei. de regula. In decretul dionysopolitan in cinstea lui Acorni con. Cam in aceeasi vreme. a impiedicar o campanie de pedepsire a dacilor. In anul 48 i. Comosicus..Tot getii dobrogeni vor intra primii in conflict cu statul macedonean. Acesta a depasit in mod evident nivelul unei uniuni de triburi. apoi Coryllus sau Scorilo si Du ras. iar constructia lui p olitica se dezmembreaza in patru parti. Moldo va ori Dobrogea. impunerea unor masuri economice intr-un intins si variat teritoriu presup un existenta unor mijloace adecvate de administrare si supraveghere in formatiun ea politica injghebata de Burebista. Sprijinul este reciproc: Deceneu ajunge mare preot. Burebista e numit "cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia". centrul de putere din zona Muntilor Orastie se mentine sid upa disparitia lui Burebista. iar sp re miazazi au ajuns la Balcani. care " vine la Burebista" in anul 82. atingand litoralul vesti c al Marii Negre. patru zone distincte de emitere: c entrul Munteniei. organizarea unui sistem de fortifi catii. In acest mare s patiu ajuns sub autoritatea lui Burebistase aflau .. Acestea ar corespunde celor patru uniuni tribale geto-dacice mai insemnate. de atacurile dacice impotriva teritoriilor romane. in frunte cu basileii lor. Burebista dandu-i o "putere aproape regala".Hr. Burebista este ucis intr-o rascoala. prezentand atrib ute de "stat". Burebista si-a atras dusmania lui Caesar.pana in Macedonia si Illiria". Aceste episoade ale relatiilor dusmanoase dintre geto-daci si romani aduc la lum ina diferite mici "regate" daco-getice. La sfarsitul celui de-al doilea deceniu al secolului I i. situate destul de imprecis prin Banat. romanii trec la stramutari masive de populatie in sudul Dunarii. dar si traci. Oltenia. castigand de fap bunavointa l ui Pompei.mun tele sfant al dacilor. Burebista "trece plin de indrazneala Dunarea. je fuind Tracia . Numai asasinarea lui Caesar in anul 44 i. Deceneu. sub Augustus vor fi cinci formatiuni pol itice mostenitoare ale regatului lui Burebista. Ciocnirile dintre diferitele mici "regate" geto-dacice si romani continua. . Burebista are concursul lui Deceneu. se petrec eveniment e importante in Dacia. In functie de tipurile de monede daco-getice se contureaza.Hr. Disparitia lui Burebista si destramarea "imperiului" sau au inlesnit inaintarea romana la Dunarea de Jos. Relatile dusmanoase dintre macedoneni si getii nord-dunareni vor continua. la Roma a izbucnit razboiul civil. In Transilvania. cucerind Zimnicea de astazi. Sarmizegetusa devine acum capitala in care au rezidat.Hr. intr-o actiune de u nificare. geti. Kogaionon. Hr. de la gurile Bugului si pana in lungul coastei tracice. Burebista ii ofera sprijinul. Getul Burebista. el reuseste sa aduca sub ascultarea sa neamul geto-dac. Prin mijloace pasnice ori pe calea arme lor. reus este in cativa ani sa faureasca un stat puternic. "ajungand in fruntea neamului sau". Pentru a obtine prazi bogate. cu unele aproprieri de monarhiile elenistice. Felul in care autoritatea lui Burebista s-a extins asupra triburilor si uniunilo r tribale geto-dacice ramane necunoscut. "prin exercitii. celti. invingatorul in razboiul cu Pompei. provo cate. abtinerea de la vin si ascultarea de porunci". dar si pentru a tempera actiunile ofensive romane. In impunerea autoritatii sale si a unor reform e. sudul Transil vaniei si Banatul.pentru prima data unificate sub o cucerire unica .. Pentru slabi rea fortei ofensive a dacilor si pentru crearea unui "spatiu de siguranta". incepand cu a doua jumatate a secolului al II-lea i. Conducerea unei armate considerabile. Muntenia. Hotarele Daciei lui Burebista s-au extins spre rasarit. in timp ce Sarmizegetusa reprezenta deja centrul religios . Intr-un moment cand balanta inclina spre Pompei. in ordine. el insusi un reformator religios. dar si din ratiuni economico-fiscale. etc. car e stapanea "tot teritoriul de dincoace de fluviu si de dincolo".triburile geto-dacice. urmand o politica mai veche. urmase ale "i mperiului" lui Burebista. Ca resedinta a lui Burebista s-a propus cetatuia de la Costesti din ju detul Hunedoara.

Traian construies te podul peste Dunare de la Drobeta. Dupa o eroica rezistenta. Pericolul roman si poate chiar victoriile rasunatoare obtinute in fata inamiculu i in 86-87. acum Portile de Fier ale Transilvaniei. ilustrata de Columna lui Traian din Roma. pe punctul de a fi capturat de romani. Decebal reuseste sa fuga . Dura s cedeaza tronul Daciei lui Diurpaneus-Decebal. In urma tratativelor unde Decebal e reprezentat de Diegis. C. 1976 3. se incheie o pace. Ed.Dacia lui Traian. Bucuresti. "puterea si ingamfarea dacilor sporisera neincetat". Cei doi ani de pace sunt destinati pregatirilor pentru razboi. D. iar apelurile catre alia ti raman fara rezultat. dar ambii beligeranti o inteleg eau ca pe un ragaz. Stiintifica si Enci clopedica. se si nucide. 1997 . Corint. le suprima prin pregatirile de razboi . La 25 martie 101. contribuiau la refacerea unitatii pierdute timp de un secol. Nemira. 2002 2. Ed.dar. Incepea confruntare a decisiva intre Imperiul Roman si regatul dac. M. Dictionar de istorie veche a Romaniei. in anul 89. militar si economic. Sarmizegetus a cade in mainile romanilor. Decebal primea de la romani subsidii si tehnicieni. ceruta mai intai de Deceba l. curand dupa urcarea pe tron. Decebal nu respecta prevederile referitoare la fortificatii si incearca organizarea unui vast front antiroman. Ed. Nerespectare a pacii. Dacia este definitiv infranta. garantandu-se astfdel linistea la frontier a Imperiului. se ajunge la un compr omis: Dacia devenea regat clientelar. Costin Scorpan. Prazile fabuloase. Pippidi. Oppius Sabinus. Traian. De data aceasta o parte din daci trec de partea romanilor. Istoria Romaniei. Bucuresti. iar in fata pregatirilor de razboi ale romanilor. Traian paraseste Roma la 4 iunie 105. declanseaza al doilea razboi. Traian pleaca din Roma spre Dacia. prin stramutarile de daci din zona monta na in teritorii mai usor de supravegheat incepea sa actioneze ordinea romana ins talata in noua provincie a Imperiului . in schimb.poate cu gandul de a org aniza o noua actiune militara. apoi de Domitian.Ostilitatile cu romanii reincep cu violenta in iarna anului 85-86. Istoria Romaniei. Dupa aceasta victorie regele Diurpaneus isi ia supranumele "Decebalus" ce insemn a "a onora pe cel mare si puternic". Sora lui Decebal este capturata de romani. Victori a romanilor n-a putut fi fructificata deoarece Domitian suferea infrangeri pe al te fronturi. iau drumul Romei. Imparatul Domitian vine la Dunare. laolalta cu convoaiele de prizoni eri. Batalia decisiva se da la Tapae. nemaifiind de acord cu plata subsidiilor catre dac i. Decebal cere astfel pace si o obtine. probabil nepotul sau de frate. In final. Pana in vara anului 106. Barbulescu. motivate politi.deveneau tot mai evidente planurile s ale de cucerire a Daciei. BIBLIOGRAFIE: 1. Pe de alta parte . cand atacului dacic ii cade victima insusi guvernatorul Moesiei. M. inclu siv tezaurul regal dacic descoperit de romani. In acelasi timp.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful