Sunteți pe pagina 1din 15

CERCETAREA CRIMINALISTIC A URMELOR DE PICIOARE

2.1 ASPECTE GENERALE Urmele de picioare reprezint o categorie important de urme create inevitabil la locul faptei. Cu toate acestea, ele sunt descoperite sau folosite n cercetarea de identificare realtiv mai rar, considerndu-se c au mai putine posibilitti de individualizare, datorit numrului relativ redus de elemente caracteristice, cu exceptia celor specifice crestelor papilare de pe talpa piciorului. Cu toate c relieful papilar de pe talp are aceleasi proprietti ca si cel de pe mini, practica cercetrii criminalistice cunoaste foarte putine cazuri de identificare a persoanelor dup acest relief. n primul rnd, de multe ori, n cazul urmelor de acest fel relieful papilar fie este mult tocit, fie, n momentul formrii urmei a fost mbcsit cu substante strine, astfel c n ambele situatii sunt redate putine din detaliile sale. n al doilea rnd, foarte des obiectul primitor nu are suprafat destul de neted pentru a primi si pstra detaliile reliefului papilar de pe tlpile omului.

2.1.1 Clasificarea urmelor de picioare Din categoria urmelor de picioare, n acceptiunea sa larg, fac parte urmele plantei piciorului ( ale piciorului gol ), urmele piciorului semincltat sau urmele de ciorapi, precum si urmele de ncltminte. Cu privire la urmele de ncltminte, precizm c unii autori le consider ca fcnd parte din categoria urmelor de obiecte, n timp ce alti autori le consider ca fcnd parte din categoria urmelor de obiecte, n timp ce alti autori, iau n considerare factorul creator principal, piciorul omului. La aceasta se poate aduga si argumentul c urmele de picioare, sub forma urmelor de ncltminte, prezint, n cazul crrii de urme, o serie de elemente specifice mersului unei persoane, indiferent dac este sau nu ncltat. Urmele plantei piciorului, respectiv formate de piciorul descltat, sunt cele mai valoroase pentru individualizare, ntruct amprenta plantar, cu caracteristicile sale papilare proprii, precum si cu particularittile morfofiziologice, poate servi la o identificare cert a individului, echivalent cu identificarea bazat pe amprente digitale. Impresiunile plantare, sau mai bine zis, desenul papilar plantar poate avea din punct de vedere dactiloscopic, aceeasi important ca si impresiunile digitale sau palmare. Desenul papilar al impresiunilor plantare, poate fi divizat si studiat n patru regiuni distincte: lRegiunea clciului este partea posterioar a tlpii, corespunztoare osului calcaneu. Aceast regiune prezint un desen papilar aproape omogen, n sensul c pe aceast regiune nu vom ntlni desene papilare complicate, ci numai o serie de creste papilare orizontale caracterizate prin numeroase bifurcatii, ntreruperi, puncte si creste izolate. Aceasta nseamn c desenul papilar al acestei regiuni prezint din punct de vedere dactiloscopic, o important deosebit n ceea ce priveste numai caracteristicile crestelor papilare si nu din punct de vedere al ansamblului papilar.

___________________ 1. Ilie Vasiliniuc, "Tratat practic de criminalistica", vol 1, pag. 242.

Regiunea tarsian. Desenul papilar al regiunii tarsiene corespunztor din punct de vedere anatomic tarsului, nu rmne n impresiune dect spre partea lui extern, aceasta datorit structurii anatomice a acestei regiuni. Regiunea tarsian este cuprins ntre regiunea metatarsian si clci, respectiv de-a lungul cavittii tlpii piciorului. Din punct de vedere dactiloscopic, crestele papilare sunt dirijate omogen ca si n regiunea clciului, cu alte cuvinte nici n aceast regiune nu vom ntlni desene papilare complicate, ci numai creste papilare orizontale, ale cror caracteristici au aceeasi important pe care o aveau si n regiunea clciului. Sunt cazuri ns cnd ntlnim si n aceste regiuni desene papilare variate, laturi si chiar verticele. lRegiunea metatarsian este cuprins ntre regiunea metatarso-falangian si o linie imaginar, perpendicular pe axul longitudinal al plantei, care trece prin articulatia tarsului si metatarsului. Desenul papilar al acestei regiuni prezint o important deosebit, att prin varietatea desenelor din punct de vedere papilar, ct si prin aceea c aceast regiune poate face obiectul celor mai frecevente descoperiri prin dactiloscopie, referitor la urmele papilare plantare. Pe regiunea metatarsian, desenul papilar prseste omogenitatea din regiunea clciului si a tarsului, lund aici aspectele cele mai variate. Pe cmpul papilar al acestei regiuni, putem ntlni: verticele, laturi, laturi duble, arcuri si delte. Aceast regiune rmne cel mai adeseori n urmele de la locul faptei si prezint desenul papilar cel mai caracteristic pentru comparatia desenelor papilare. lRegiunea metatarso-falangian este cuprins ntre vrful degetelor si o linie imaginar, perpendicular pe axul longitudinal al plantei, care trece prin articulatia situat ntre falanga a doua a degetului mare si metatars. Desenul papilar al acestei regiuni are aceeasi important ca si desenul papilar al regiunii metatarsiene, la care se mai adaug desenul papilar al falagelor, care poate avea o important deosebit pentru cazul cnd acest desen a rmas n toat claritatea lui. De fapt n urmele papilare plantare, desenul papilar al falangetelor nu are totdeauna claritate, iar regiunea de baz n care desenul papilar rmne totdeauna clar, este regiunea metatarsian pn la falangele degetelor. Pentru desenul papilar plantar nu s-a simtit nevoia crerii unei clasificri si aceasta pentru singurul motiv c urmele 838d32i papilare plantare rmn la locul faptei numai n cazuri exceptionale. n regiunea metatarso-falangian ntlnim desene papilare destul de variate, care nglobeaz verticele, laturi duble, arcuri si numeroase delte. n partea superioar gsim trei delte corespunztoare degetelui al doilea, al treilea sau al patrulea, iar n partea extern sub degetul mic gsim deasemeni o delt care poate prezenta numeroase puncte caracteristice. Sub degetul mare gsim o zon papilar, care rmne totdeauna n urmele plantare si care ia cel mai adeseori aspectul verticelelor sau al laturilor. Remarcm c laturile din aceast regiune au totdeauna concavitatea ndreptat ctre degetul mare.

n ceea ce priveste degetele urmelor plantare, ele prezint un desen papilar n care putem ntlni toate desenele prezente si la urmele digitale. 2

Datorit convexittii acestor degete, desenul lor nu rmne aproape niciodat n perfecte conditiuni, exceptie fcnd degetul mare al crui desen papilar se poate ntlni adeseori n urmele plantare. Dintre regiunile studiate, regiunea metatarsian si regiunea metatarso-falangian este ntlnit cel mai adeseori n urmele plantare si ea reprezint tocmai partea din aceste urme n care desenul papilar poate lua aspectele cele mai variate. Nu trebuiesc neglijate nici celelalte regiuni unde, dac nu ntlnim desene papilare prea complicate, totusi crestele papilare prin numeroasele lor caracteristici, pot duce cu usurint la identificarea urmei plantare. De asemenea, pe diversele regiuni ale urmei plantare, putem gsi cicatrici, btturi, sau alte deformatiuni ale desenului papilar care constituiesc elemente tot att de importante n identificarea urmei. Urmele papilare plantare se pot ntlni la locul faptei, atunci cnd autorul a umblat cu picioarele desculte. Ele se ntlnesc destul de frecvent n furturi ce se svrsesc n internate, cazrmi. Aceste urme rmn pe toate obiectele cu suprafat neted si lustruit: plcile de faiant, dusumelele vopsite, cristale, coli de hrtie. Urmele lsate de planta piciorului se pot clasifica n mai multe categorii: Urmele invizibile sau latente ale piciorului sunt acelea care rmn pe diverse obiecte datorit papilelor dermice. Aceast secretie, cunoscut sub denumirea de sudoare, este incolor. Cnd crestele papilare, care nu sunt altceva dect o succesiune a papilelor dermice, ating obiectele, datorit grsimei ce intr n compunerea sudoarei, aceste creste se imprim pe suprafata obiectelor si dau n ansamblul lor, ceea ce se numeste urm plantar. Am denumit acest categorie de urme, urme papilare latente sau invizibile, aceasta pentru simplul motiv c ele rmn n mod natural si involuntar. n realitate ele nu sunt cu totul invizibile si dac pe anumite obiecte, cum ar fi coalele de hrtie sau filele crtilor, ele nu pot fi evidentiate, dect prin practicarea unor tehnici si ntrebuintarea unor preparate speciale, pe alte obiecte, un ochi exersat le poate descoperi cu usurint. Urmele vizibile sunt cele care rmn la locul faptei, n mod natural si involuntar, atunci cnd degetele piciorului sunt mnjite de snge sau alte substante colorate, cum ar fi vopselele, funinginea. Cnd degetele sunt mnjite cu substante colorate lichide, n majoritatea cazurilor, urmele lsate nu vor retine n conditii perfecte desenul papilar, ele se vor reduce cel mai adesea la mnjituri, datorit faptului c substantele lichide colorate ptrunznd printre santurile ce separ crestele papilare vor mbiba aceste santuri, aducnd colorantul lichid pe ntreaga suprafat a desenului la nivelul crestelor, care n asemenea conditii nu vor putea rmne pe diverse obiecte dect sub forma unor pete sau mnjituri. Urmele vizibile mulate sunt rezultatul imprimrii crestelor papilare n materii plastice. Ele rmn n conditii perfecte pe argila proaspt, pe chitul proaspt, pe obiectele proaspt vopsite, pe cear. Urmele rmase prin ridicare sunt perfect vizibile si constituiesc o categorie de urme speciale. Ele rmn pe obiectele acoperite cu un strat fin pulverulent, care poate fi praful obisnuit ce se depune n mod lent pe diverse obiecte ntr-un timp ndelungat. 3

Urmele piciorului semincltat sau ale ciorapilor, reproduc forma general a plantei piciorului, a regiunilor sale si a testurii. Ele pot servi la determinarea de grup si chiar la identificare, dac prezint elemente de individualizare, cum ar fi custurile sau unele cazuri specifice. Urmele de ncltminte, dac sunt formate n conditii corespunztoare (cum ar fi de pild urmele statice, de adncime, n pmnt moale), pot reflecta elemente carcateristice utile identificrii, desi prezint elemente particulare mai putine. 2.1.2. Formarea urmelor de picioare Au loc n conditii relativ apropiate urmelor de mini, n sensul c pot fi ntlnite sub forma static sau dinamic, de suprafat sau de adncime, vizibile sau latente. De asemenea ele se ntlnesc fie sub forma izolat, mai ales dac ne raportm la calitatea lor, fie sub forma unei crri de urme. Caracteristic pentru aceast categorie de urme poate fi faptul c ntre urmele aceleiasi persoane, purtnd aceeasi ncltminte, pot aprea n privinta dimensiunilor anumite deosebiri, tipice strii de miscare ori de repaus n care s-au aflat n momentul formrii. Astfel, o urm a piciorului aflat n miscare este mai putin lung dect o urm format ntr-un repaus relativ (stnd pe loc). Pe msur ce viteza de deplasare creste, se scurteaz si urma, astfel nct la o urm format n alergare pe lng o arcuire mai pronuntat a fundului urmei, vor aprea mai pregnant si formele regiunii metatarsofalangian, metatarsian sau regiunea vrfului ncltmintei, aceasta n functie de plasticitatea obiectului primitor de urm. Urmele de suprafat se creaz pe obicete de consistent mare, mai dure dect ncltmintea sau piciorul descult. Cnd pe ncltminte ori pe piciorul descult se afl substante strine (noroi, praf, vopsea) se formeaz urme de stratificare, iar dac pe suprafata obiectului primitor sunt substante strine n stare pulverulent sau vscoas (cum ar fi o pojghit de praf n cantitate mic, ulei ori vopsea proaspt) prin aderarea acestei substante la talp se formeaz urme de destratificare. Urmele de adncime se formeaz n terenuri argiloase, noroi vscos, nisip umed, zpad. Dup modul de formare, urmele de picioare sunt statice si dinamice. Primele redau n volumul sau pe suprafata obiectului primitor de urm trsturile generale si uneori particulare, de detaliu, ale ncltmintei sau ale piciorului descult. Cele dinamice se prezint sub form de dre paralele. Din aceast cauz, urmele statice de picioare sunt mai utile cercetrii criminalistice, ajungnd chiar la identificarea obicetului creator, pe cnd cele dinamice contribuie cel mult la stabilirea naturii obiectului creator si la determinarea modului de svrsire a infractiunii. Urmele de picioare, cu rare exceptii, se descoper cu usurint, deoarece, n majoritatea cazurilor, sunt vizibile cu ochiul liber. Ele se gsesc la locul faptei izolate sau n grup compact. Grupul de urme, pe lng valoarea din procesul identificrii, mai ajut si la stabilirea unor date n legtur cu numrul de persoane participante, actiunile desfsurate, locurile de ptrundere n perimetrul locului faptei si de iesire din limitele acestuia. Urmele de picioare n mersul obisnuit al omului, n pas grbit sau cnd fuge, au un proces propriu de formare, n care se disting trei faze. Prima faz ncepe n momentul atingerii clciului cu obiectul primitor si const n mpingerea acestuia n fat si n jos si se termin cnd piciorul trece n pozitie perpendicular pe suprafata lui. A doua faz se realizeaz prin apsarea piciorului asupra obiectului primitor sub un unghi drept, cnd ntregul corp se sprijin pe un singur picior, moment ce marcheaz imprimarea pe sol a trsturilor tlpii. A treia faz ncepe cnd piciorul trece de la pozitiza perpendicular fat de obicetul primitor la cea oblic, cnd mpinge n spate si n jos cu vrful degetelor masa obiectului primitor si se termin prin ridicarea piciorului n vederea realizrii pasului urmtor.

___________________ 1. A.N. Vasiliev, "Criminalistica", pag 125-126. 4

Acest proces de formare al urmelor piciorului este propriu att la urmele de adncime, ct si la cele de suprafat, dar fazele sale se disting doar n urmele de adncime. La clci se remarc o usoar alunecare n fat, urma propriu-zis este mai scurt dect lungimea tlpii si arcada mai curbat, iar la vrful degetelor se observ o slab alunecare, de mpingere a solului n spate. Datorit procesului de formare, urmele de adncime, n functie de plasticitatea obiectului primitor, sunt cu att mai scurte cu ct viteza de miscare a fost mai mare. Urmele invizibile rmn pe toate obiectele cu suprafata neted si lustruit, pe obiectele de faiant sau portelan, caroseriile automobilelor, pe metale netede, ele rmn deasemeni si pe obiecte de piele, de lac sau celuloid, pe hrtia lustruit. Urmele papilare nu rmn niciodat pe pielea omeneasc si nici pe obiectele de mbrcminte, cum ar fi pnzeturile, stofele sau mtasea. Pe pielea omeneasc nu rmn, urma papilar fiind rezultatul secretiei papilare dermice, iar pielea pentru a-si mentine elasticitatea secret si absoarbe la rndul ei prin pori. Amestecul acestor secretiuni face ca urmele papilare s nu poat rmne pe pilea omeneasc. Pe pauz stofa sau alte testuri urmele papilare nu rmn deoarece suprafata acestor materii nu este neted, dar mai ales calittii absorbante pe care o au testurile. Pe suprafatele poroase sau zgrunturoase, urmele papilare nu pot rmne dect fragmentar, fr continuitatea crestelor si fr nici o valoare din punct de vedere al stadiului desenului papilar . Pe zpad, gheat, nu pot rmne datorit faptului c secretia papilelor dermice avnd o temperatur mai ridicat, de ndat ce va veni n contact cu materia zpezii sau ghietii, care are o temperatur sczut, va topi zpada sau ghiat si n asemenea conditii urmele papilare se vor pierde prin deformare. Se cere deci obiectelor anumite calitti pentru a putea retine urmele papilare si printre aceste calitti cele mai esentiale sunt acelea ca obiectele s fie netede si lustruite, s nu aib proprietti absorbante, s nu fie la temperaturi prea ridicate sau prea sczute. Zonele papilare plantare trebuiesc de asemeni s fie pe ct posibil curate, s nu fie mbcsite de materii care acoper sau anuleaz secretia papilelor dermice. n cazul n care crestele papilare sunt mbcsite de ulei, de fin, praf sau alte materii cu proprietti absorbante, urmele papilare invizibile nu mai pot rmne. Identificarea plantei necesit o zon mai ntins de imprimare. De aceea prezenta pe corpul uman a unei urme explodabil dactiloscopic este o raritate. Mai frecvent ne confruntm cu traumatismele produse prin lovituri de picior ncltat. Cnd victima este n pozitie vertical contactul are loc mai ales ntre vrful ncltmintei si vesminte, rezultnd urme de stratificare, prin depunerea de praf si noroi, dar si urme de adncime. Cnd victima este trntit jos, pe lng urmele mentionate pot s apar si urme de clcare, fie pe haine, fie direct pe corp, n special n regiunea capului. Conturul urmelor, atunci cnd sau imprimat si extremittile longitudinale ale tlpii, permit determinarea msurii ncltmintei iar desenul de pe talp, alctuit din profiluri si santuri, indic tipul: pantof, bocanc, cizm, adidas etc. Identificarea generic poate merge pn la stabilirea mrcii, prin comparare cu monstrele de referint din colectia laboratorului sau de la fabricile productoare. n sfrsit, n prezenta imprimrii unor defecte rezultate din uzur exist sansa identificrii individuale. ___________________ 1. Vladimir Belis, "Tratat de medicina legala", 1998, pag. 585

2.2. CERCETAREA CRIMINALISTIC A URMELOR DE PICIOARE Datorit naturii urmelor de picioare, avnd n vedere inevitabilitatea lor si locul n care se pot forma, acestea se nscriu n categoria urmelor care se caut printre primele la fata locului. Descoperirea presupune, cu prioritate, cercetarea suprafetelor pe care este posibil s se calce, cu att mai mult cu ct pe aceste suprafete pot fi descoperite si alte categorii de urme, cum sunt de exemplu, fire de pr, urme organice si anorganice, diverse resturi materiale si, binenteles, microurmele. La cutarea urmei de picior nu trebuie neglijat faptul c aceast activitate poate fi asociat cu cutarea si prelucrarea urmelor de miros de ctre cinele de urmrire, urmele olfactive putnd suplini lipsa elementelor de identificare din urmele propriu-zise de picioare. n plus, mirosul ofer indicii suplimentare privitoare la mprejurrile svrsirii faptei. 2.2.1 Descoperirea urmelor de picior. Descoperirea si relevarea urmei piciorului gol nu difer cu mult de cercetarea urmei de mini, n alternativa formrii lor ca urme latente, pe suprafete de genul linoleumului, parchetului, cimentului etc. Metodele de descoperire si relevare sunt practic aceleasi. Urmele de ncltminte, n msura n care nu sunt vizibile, sunt ceva mai greu de descoperit, cutarea lor fcndu-se ntr-un mod apropiat de cel al urmei latente de mini si cele ale piciorului gol, respectiv cu ajutorul unei raze ascendente de lumin. Pentru urmele pe suprafetele de genul covoarelor, mochetelor, se folosesc dispozitive ce pot pune n evident urma pe baza electricittii statice. O msur de prim urgent necesar a fi luat imediat dup descoperire este aceea a conservrii urmelor supuse actiunii unor factori de natur s le distrug. De exemplu, n caz de ploaie urma va fi acoperit cu un vas mai mare sau cu o folie de polietilen, evitndu-se o deformare a acesteia. Urmele aflate n spatii deschise trebuie protejate de actiunea vntului, ndeosebi dac s-au format prin stratificare sau destratificare. De asemenea, ele trebuie protejate si de "valul curiosilor" ori de prezenta prea multor persoane la fata locului. Dup descoperirea si revelarea lor, o cerint important, care nu trebuie neglijat n cadrul investigrii, priveste necesitatea msurrii urmelor, inclusiv msurtori fotografice bidimensionale. Interesnd lungimea acestora, ltimile n regiunea metatarsian si tarsian, ltimea clciului, pozitia degetelor s.a., n ipoteza urmelor piciorului gol. La urma de ncltminte, msurarea vizeaz pe lng dimensiunile generale si particularittile desenului tlpii si tocului, anumite caracteristici de uzur care pot conduce cel putin identificri de gen sau de grup. Urmele invizibile pot fi scoase n evident cu ajutorul mijloacelor tehnice criminalistice n functie de natura obiectului primitor, folosindu-se tratamente optice, mecanice sau chimice. l Tratamentul optic. nainte de aplicarea oricrui tratament, obiectele si locurile unde se presupune c infractiunea a lsat urme sunt examinate cu ochiul liber sub actiunea unor surse de lumin alb dirijat sub diferite unghiuri de incident. Ca surse de lumin pot fi folosite lanterne, reflectoare sau chiar oglinzi pentru reflectarea razelor solare. Uneori componentii chimici ai urmelor papilare latente si o serie de elemente poluante emanate de mediul nconjurtor, care contamineaz amprentele, pot deveni fluorescente sub actiunea unor surse de lumin speciale. Aceast fluorescent poate fi vizibil cu ochiul liber sau poate aparea cnd se folosesc filtre, detectoare cu radiatii ultraviolete sau infrarosii.

___________________ 1. I.A. Vinberg si S.M. Mitricev, "Criminalistica", Bucuresti, 1952, pag. 137-139. 6

Aceste surse de lumin se pot folosi att la examinarea amprentelor netratate prin procedee mecanice sau chimice, ct si a celor care au fost supuse unor astfel de hotrri. Amprentele netratate colorate de substante ca: cerneal, grsimi sau detergenti vor prezenta sub tratament optic o fluorescent mai puternic. n cazul urmelor relevate prin pudrare sau tratament cu substante chimice, fluorescenta este n principiu un mijloc de mrire a sensibilittii detectiei si de sporire a contrastului. Compozitia chimic a urmelor latente, indiferent de elementele poluante si a suporturilor pe care acestea rmn face necesar utilizarea unor lungimi de und, ale luminii adecvate pentru excitarea fluorescentei. Dac sub actiunea luminii folosite nu se produce nici o fluorescent nseamn c urma nu contine nici o component fluorescent sau c raza utilizat nu este ideal, ori c amprenta se confund cu suportul. Schimbnd lungimnea de und, se poate excita fluorescenta amprentei fr excitarea fondului sau viceversa. Amplificnd puterea sursei luminoase, o urm slab poate deveni vizibil. Filtrul ales pentru detectarea sau fotografierea urmei trebuie s opreasc la maximum lumina accidental si s nu ascund fluorescenta. Schimbarea filtrelor poate aduce efecte variabile pe contrastul amprentei. Filtrul cu "band pasat" pot s disocieze urma de fond cnd fluorescentele acestora sunt de lungimi de und diferite. ___________________ 1. Fluorescenta - proprietatea substantei de a absorbi lumina sau o parte din razele luminoase si de a transpune o parte din energia absorbita intr-o lumina cu lungime de unda mai mare, de culoare diferita. l Tratamentul mecanic. Colorantii actioneaz prin aderent fat de grsimea si transpiratia continute de urmele lsate de planta piciorului ori pot intra n reactie cu unele sruri sau cu aminoacizi ce exist n transpiratia din urme. Tratamentul mecanic al urmelor papilare latente poate fi realizat prin dou metode: pudrarea si afumarea. Pudrarea este procedeul cel mai rspndit si se poate realiza fie prin metode electrostatice, fie prin aplicarea cu ajutorul pensulelor de origine divers. Eficacitatea procedeului este variabil, n functie de natura pudrei folosite, de natura suportului, de calitatea pensulei, de experienta tehnicianului si de grija cu care se execut operatia. Pudrarea se utilizeaz ca regul general, pentru tratarea suprafetelor netede, neadezive si numai n unele cazuri pe suporti porosi cum ar fi hrtia. Este o tehnic rapid si economic ce poate fi pus n aplicare imediat la fata locului. Tehnica aplicrii presupune mai nti efectuarea unei ncercri pe o parte a obiectului tratat, ncrcarea pensulei cu putin praf si miscarea acesteia n sensul crestelor papilare n timpul pudrrii. Dup aparitia urmei se recomand o scurt pauz de uscare, urmat de ndeprtarea execedentar de praf. Substantele ntrebuintate n relevarea urmelor prin prfuire sunt numeroase. Dintre ele se pot enumera: carbonatul bazic de plumb (ceruza), pudra de Al III, pudra de argentorat, pudra de negru de fum, oxin, pulberea de grafit. Prfuirea unei urme invizibile se face cu o anumit substant, n functie de culoarea si natura obiectelor pe care se gseste urma. Se alege ntotdeauna pudra care are o culoare care s fie n contrast fat de cea a obiectelor n cauz. Pentru urmele invizibile de pe obiectele incolore se ntrebuinteaz, n 7

general, carbonatul bazic. Se recomand ca ceruza s fie presrat pe suprafata suportului, unde datorit greuttii sale, se lipeste de urmele papilare. Dup aceea, cu ajutorul pensulei se ndeprteaz surplusul de pudr si urmele degajate vor rmne colorate n alb. l Tratamentul chimic. Acest tratament se aplic, de regul, n laborator si permite obtinerea de rezultate spectaculoase. O serie de tehnici de relevare chimic pot fi folosite si la locul faptei n cazul obiectelor mici pe care se gsesc urme vechi sau atunci cnd se utilizeaz vaporizarea. Aburirea cu vapori de iod se bazeaz pe faptul c vaporii de iod ader repede pe unele substante organice. Substantele organice existente pe suprafata pielii si care las urme papilare se coloreaz deosebit de intens cu iod. Dezavantajul relvrii cu iod a urmelor const n faptul c ele dispar destul de repede, uneori abia se reuseste fotografierea lor. Pentru a nu mai dispare, urmele relevate cu iod vor fi tratate cu o past de dextrin. Aburirea cu vapori de iod este ineficace n cazul urmelor vechi, fiind foarte coroziv pentru suporturile metalice. Mai exist si alte metode de relevare cu substante chimice cum ar fi: aburirea cu vapori de acid fluorhidric, metoda Negrului de Sudan, a nitratului de argint, metoda revelatorului fizic, suspensia de microparticule. 2.2.2. Fixarea si ridicarea urmelor de picioare n procesul verbal de cercetare la fata locului se procedeaz la o descriere detaliat a numrului si tipurilor de urme de picioare descoperite, a formei si particularittilor acestora, a naturii suportului n care s-au format, precum si a elementelor crrii de urme, dac ele exist. Totodat se mentioneaz modul de revelare, de fotografiere, de ridicare prin mulaj, de ambalare s.a. 2.2.2.1 Descrierea urmelor n procesul verbal de cercetare la fata locului este primul procedeu de fixare a oricrui fel de urm. La nceput se arat zona n care se afl, natura obiectelor primitoare, culoarea acestor obiecte, aspectul sub care se prezint ele, numrul si pozitia pe care o au fat de diferite obiecte, distanta dintre ele. Dup prezentarea aspectului general al urmei piciorului se procedeaz la descrierea lor n mod amnuntit, cu toate detaliile. n acest scop se msoar dimensiunile de ncltminte, se specific dac urma n cauz este de adncime ori de suprafat, forma ei general, lungimea si ltimea n centimetri. Pentru aceasta urma se msoar de la vrful tlpii, pe axa longitudinal, pn n partea proeminent a locului, ltimea n partea tlpii si n zona mai ngust a arcadei. Apoi, separat, lungimea locului, cnd aceasta se distinge, ltimea lui, precum si nltimea la urma de adncime. La fixarea urmei create de piciorul descult se arat dac se disting caracteristicile reliefului papilar, urmelor degetelor, aspectul general al tlpii, cu arcada pronuntat sau platfus. n privinta msurrii dimensiunilor necesare, se recomand, mai multe sisteme. Dup unii autori, lungimea urmei plantare ar trebui msurat, pe axa longitudinal, de la proeminenta clciului prin urma degetului mijlociu pn n dreptul vrfului degetului mare, ltimea tlpii n partea metatarsului, n zona tarsului si ltimea clciului. O alt metod const n folosirea unui dreptunghi n care se ncadreaz urma si acesta, mai ales pentru marcarea detaliilor, s fie mprtit n ptrtele egale, metod denumit reteaua lui CAUSSE. n fine, dup o alt prere, lungimea urmei plantare ar trebui s se msoare din partea posterioar a clciului pn la extremitatea celui mai avansat deget, iar ltimea n patru locuri si anume regiunea metatarso-falangian, metatarsian, tarsian si ltimea clciului. ___________________ 1. S.C. Mitricev, M.P. Solamev, "Criminalistica", pag. 124-125

2. C. Suciu, "Criminalistica", pag. 243-244; D. Ionete, "Tratat practic de criminalistica", vol.1, Bucuresti, 1976, pag. 148-155.

Cea mai potrivit ni se pare metoda Causse, deoarece prin reteaua sa de ptrate d posibilitatea stabilirii att a dimensiunilor urmei, ct si a unor caracteristici individuale ale tlpii. Dac urma plantar se msoar fr dreptunghiul mprtit n ptrate, ltimea tlpii ar urma s fie stabilit numai n trei regiuni (metatarsian, tarsian si clciul), pentru c aceste trei regiuni sunt determinate de nssi structura anatomic a tlpii. 2.2.2.2. Fotografierea urmelor de picioare. Este al doilea procedeu de fixare, n succesiunea recomandat, deoarece prin acest mod de fixare urmele n cauz nu sufer nici o modificare. Fotografierea urmelor de picioare, impune, pe de o parte, fixarea imaginii de ansamblu a grupului de urme, n scopul redrii elementelor mersului persoanei, iar, pe de alt parte, fixarea imaginii urmei care contine cele mai multe si mai clare elemente de individualizare a obiectului creator. Frecvent, naintea fotografierii este necesar o pregtire a urmei, ndeosebi a celor de adncime. Pregtirea const, de exemplu, din scoaterea cu o penset a eventualelor frunze, a altor resturi materiale czute n urm (dup formarea ei), din scoaterea apei cu ajutorul unei pipete, al sugativei ori al vatei. Pregtirea se face cu mult atentie, evitndu-se distrugerea detaliilor. De pild, dac prin ridicarea unei ___________________ 1. D. Ionete, I. Vasiliuc, "Criminalistica", pag. 148-155 frunze, ngropat pe jumtate se altereaz o parte a fundului urmei, aceasta va fi lsat pe loc. Aparatul de fotografiat se instaleaz perpendicular pe urm. Sursele de lumin sunt dispuse, de regul, lateral, pentru evidentierea detaliilor, potrivit regulilor fotografiei de umbre. La urmele formate n zpad este necesar folosirea filtrelor galbene, sau eventual pudrare usoar a lor cu praf de grafit, pentru nlturarea strlucirilor prea puternice. Dac urma nu prezint un contrast suficient fat de fond, se recurge la varianta fotografiei separatoare de culori prin alegerea filtrelor complementare culorii urmei. Urmele de suprafat insuficient de bine conturate sunt marcate cu cret alb de jur mprejur, pentru o evidentiere mai clar. La fixarea urmei piciorului este important s se execute o dat cu fotografiere propriu-zis si msurarea liniar sau bidimensional, prin asezarea de-a lungul si de-a latul urmei a unei rigle gradate ori a unui centimetru. Pentru nceput urma de picior se fotografiaz n ansamblu, indiferent de faptul c este creat de ncltminte sau de picior descult, c se prezint ca urme de suprafat ori de adncime. Astfel, pe locul n care se afl, se fixeaz pozitiile ce le au unele fat de altele, raporturile n care se afl cu obiectele din imediata apropiere. Deci, se realizeaz o fotografie a obiectelor principale. Pentru aceast fotografiere, aparatul foto se aseaz pe un stativ, cu obiectivul orientat perpendicular pe zona cu urmele n cauz, la o nltime care s permit includerea n imagine a ntregii suprafete purttoare a grupului de urme ce urmeaz a fi fotografiat. Iluminarea natural este cea mai indicat, iar ca iluminare artificial se recomand lumina becurilor mate. Lumina principal artificial, cu razele orientate perpendicular pe urme si un alt izvor de lumin, de mai mic intensitate ntr-o parte lateral a aparatului de fotografiat, care s cad pe urme sub un unghi ascutit, spre a crea usoare umbre, care evidentiaz mai bine n imagine detaliile fixate pe aceast cale. ___________________ 1. C. Dumitrescu, "Curs de tehnica criminalistica", vol.1, Ed. Scoala de ofiteri a MI. Dac urmele sunt imprimate pe suprafete lucioase, ca parchetul lustruit, covoarele de material plastic, pentru a evita crearea de pete pe imaginea obtinut, iluminarea urmelor se va face cu dou izvoare de 9

lumin asezate n prtile laterale ale aparatului de fotografiat, orientate spre urm sub unghiuri ascutie. Este bine dac becurile utilizate sunt mate. Fotografierea n detaliu a fiecrei urme luate separat se face imediat dup fotografierea ca obiecte principale a urmelor de picioare si pentru realizarea acestor fotografii, de detaliu, a urmelor de picioare, aparatul de fotografiat va avea obiectivul perpendicular pe urma n cauz. Distanta de fotografiere trebuie astfel reglat ca urma s cuprind cmpului ntregului vizor al aparatului de fotografiat. Dac cu unele tipuri de aparate de la asemenea distant nu se poate fotografia fr mrirea distantei focale utile peste limitele ce le are obiectivul, se recurge la mrirea acestei distante prin intercalarea ntre obiectiv si camera obscur a aparatului fotografic a inelelor intermediare, cum se procedeaz la fotografia de detaliu a urmelor de mini. n cazul fotografierii n detaliu a urmelor de picioare de suprafat, iluminarea se face cu dou izvoare de lumin, de intensitate identic, fixate n prtile laterale ale aparatului fotografic, fiecare s proiecteze lumina pe urm sub unghiuri ascutite de acelasi numr de grade. Cnd se fotografiaz ns urme de adncime, luminarea va consta dintr-un izvor de lumin principal, intens, aflat n spatele aparatului fotografic, cu razele proiectate perpendicular pe urm, iar alt izvor de lumin ntr-o parte lateral a aparatului, cu o lumin mai slab, proiectat sub un unghi ascutit pe urm, ca astfel s se creeze usoare umbre de relief. Pentru realizarea fotografiei la scar, nainte de fotografiere se aseaz alturi de urm si paralel cu ea o rigl gradat n centimetri, fapt ce va permite cunoasterea dup fotografie si a dimensiunilor urmei fotografiate. Evidentierea urmelor invizibile rmase n mod natural si involuntar, invizibile la lumina direct, pot fi fcute vizibile atunci cnd obiectul pe care ele se gsesc, este plasat oblic n raport cu lumina sau cnd se proiecteaz spre acest obiect o lumin a crei raze cad oblic pe obiect. Am vzut c fotografia urmelor invizibile se poate face direct cu ajutorul unei lumini ce reflecteaz oblic asupra obiectelor purttoare de urme. Aceast operatiune poate fi uneori dificil, alteori claritatea urmelor papilare astfel obtinute nu este perfecta. De aceea s-a recurs la metoda coloratiuni urmelor, adic la transferul urmelor invizibile n urme perfect vizibile, prin ntrebuintarea unor coloranti si fotografierea lor dup efectuarea acestei operatii. Tehnica coloratiei urmelor invizibile are la baz ntrebuintarea unor sruri (prafuri) grele care se ataseaz inpregnndu-se si colornd urmele lsate de crestele papilare. Am vzut c aceste creste papilare sunt formate de o succesiune regulat a papilelor dermice, papile care produc secretii ce dau elasticitatea pielii. n compunerea acestor secretii intr ntr-o proportie considerabil n special grsimile. Urmele papilare invizibile nu sunt dect o imprimare pe anumite obiecte a acestor secretii n care predomin grsimile. ntre crestele formate de papilele dermice se gsesc sntuletele fine care urmeaz aceste creste si separ drumul proeminent al crestelor. Coloratiunea urmelor papilare const n imprimarea prafului colorant pe urmele de grsime lsate de creste si deci, la nssi coloratiunea crestelor.santurile fine ce separ crestele, fiind lipsite de grsime, nu se vor imprima pe obiecte si nu vor retine nici colorantul, astfel crestele colorate separate de sntulete fine, care vor rmne necolorate, dau imaginea desenului papilar. ntrebuintarea colorantilor, variaz dup obiectele pe care se gsesc urmele ce trebuiesc relevate. Astfel, pe obiectele de sticl, colorantul cel mai ntrebuintat este carbonatul de plumb a crei culoare este alb. Cunoscut fiind c sticla n fotografie d culoarea neagr, crestele papilare astfel relevate si fotografiate, vor avea culoarea alb pe un fond negru. Urma odat colorat, urmeaz a fi fotografiat cnd urmele se afl plasate pe obiecte polichrome, obiecte pestrite (alb si negru) sau mai multe culori, atunci apare dificultatea fotografierii lor, indiferent de colorantul cu ajutorul cruia urmele au fost relevate. n aceast situatie, pentru ca urmele s apar clar n fotografie, se ntrebuinteaz filtre colorante, plcile orthocromatice sau panchromatice. Developarea nu se mai face n acest caz la lumina rosie, ci la lumina verde nchis. Fixarea se va face n ntuneric. Pentru geamurile care au o suprafat neted, ar iesi prost n fotografie, fiind deteriorate de reflexele suprafetei zgrunturoase, se va proceda la negrirea suprafetei zgrunturoase cu cerneal tipografic, dup care se vor fotografia urmele. 10

Fotografierea urmelor invizibile cu ajutorul luminii ultraviolete - lumina ultravioletelor poate fi produs de diferite aparate foarte des ntrebuintate n medicin, dar ea poate fi produs si de lmpile portative. Pentru a putea fi fotografiate si apoi relevate, urmele invizibile aflate pe mobilele lustruite trebuiesc tratate cu diferite substante, pentru a le putea pune n evident. Pentru aceasta se ntrebuinteaz fie ceruza sau alte prafuri albe, fie prafurile negre, n functie de culoarea pe care o are mobila. Pe obiectele vopsite n alb se ntrebuinteaz fie prafurile negre, fie cele rosii cum ar fi oxidul de fier. Pentru urmele invizibile rmase pe hrtie se ntrebuinteaz negrul de fum, praful de crbune animal sau negrul de petrol, care d o foarte bun coloratie. Aceste preparate au ns un mare defect, pentru c murdresc n parte si fondul. Procedeul const n vrsarea abundent a prafului negru, pe hrtia ce se examineaz si apoi prin ndeprtarea acestui praf, fr concursul pensulei, adic scurgndu-l din nou n cutie dup ce l-am plimbat pe suprafata hrtiei. Cnd dorim ca pe hrtia de examinat s nu rmn nici o urm a examenului, se recomand ca urmele invizibile s fie colorate prin expunerea hrtiei la vaporii de acid iodhidric. Acesti vapori coloreaz momentan urmele invizibile si dup aceea coloratia dispare. Timpul ct dureaz urmele colorate este suficient pentru a putea fi fotografiate. Urmele mulate vor putea fi fotografiate n situatia n care sunt gsite, ele neputnd fi colorate n nici un mod, totul rmnnd n sarcina aparatelor de fotografiat, care n toate mprejurrile va trebui s fac mai multe clisee, respectnd situatia urmelor mulate, din diverse pozitii. Este recomandabil n tehnica fotografiei urmelor mulate s se ntrebuinteze un reflector, care s proiecteze o lumin oblic pe aceste urme. 2.2.2.3. Fixarea prin mulaje a urmelor de adncime. Fixarea prin mulaje se realizeaz dac se consider necesar dup primele dou procedee de fixare: descrierea si fotografierea. Dup curtirea urmei de diferite corpuri strine si absorbirea apei, n vederea evidentierii detaliilor create pe toat suprafata ei, pentru realizarea mulajului se mai fac unele pregtiri impuse mai ales de starea urmei n situatia concret. n unele situatii urma trebuie ngrdit n jur, n altele necesit a fi tratat cu anumite substante chimice pentru a o face corespunztoare acestui procedeu de fixare. Urmele de picior de mic adncime, ntlnite destul de des att pe sol ct si pe zpad, nainte de turnarea pastei de mulaj se ngrdesc de jur-mprerjur cu un gard de carton, sipci de lemn sau din pmnt. Aceast mprejmuire deschide posibilitatea realizrii unui mulaj mai gros, care s reziste la ridicare si la transport. Cnd urmele de adncime sunt imprimate ntr-un sol nisipos, cu granulatie mare, cu goluri de structur care ar deforma mulajul, se recurge la acoperirea acestor goluri. Una din metodele ce se aplic n acest scop const n pulverizarea n interorul urmei, a unui strat subtire de parafin, cear rosie sau rsin, care apoi se topeste cu ajutorul unui izvor de cldur, cum sunt de pild, radiatoarele electrice portative. Dup ce pojghita astfel creat s-a rcit se poate proceda la mularea urmei. O alt metod mai simpl de pregtire a urmei cu goluri de structur const n pulverizarea pe suprafata ei a unui strat subtire de ghips, peste care, dac urma nu este umed, se pulverizeaz usor putin ap, spre a-l transforma ntr-o crust. Cnd crusta se ntareste se poate turna peste mulaj. Dac urma se afl n nisip umed sau pmnt afnat, fr goluri de structur, este potrivit ca bordurile sale s fie n prealabil ntrite, spre a rezista la mulare. n acest scop, se foloseste o solutie de serlac sau colodion, care se pulverizeaz de la o nltime de jumtate de metru, cu pulverizatorul orientat n sus, ca particulele de substant s cad ca o rou asupra urmei, spre a nu-i distruge detaliile. Odat ce pojghita creat este destul de bine ntrit, se procedeaz la ___________________ 1. C.Suciu, "Criminalistica", pag. 248; E. Stancu, "Investigarea stiintifica a infractiunilor", 1986, pag. 155. 11

realizarea mulajului. ntr-un mod asemntor se pulverizeaz urma spre a-i ntrii bodurile, cnd se afl n substante pulverulente, ca fina de gru, praf, cenus, doar c solutia de serlac se dilueaz cu spirt medicinal. Dac crusta format nu-i destul de rezistent procedeul se repet de 2-3 ori. Pregtirea urmelor de adncime n vederea mulrii lor cu cear, parafin sau rsin se face prin turnarea peste suprafata urmei a unui strat foarte subtire de parafin ori cear topit. Dup ce acest strat este bine rcit peste el se pulverizeaz pudr de talc, pentru ca stratul de parafin sau de cear s nu adere la mulaj. Pasta de ghips se pregteste din pulbere fin de ghips, de preferint ghipsul dentar si ap obisnuit, fr corpuri strine care ar putea schimba detaliile urmei. n functie de natura solului pasta va fi mai consistent sau mai fluid. Pentru ridicarea urmelor din soluri cu usoare goluri de structur pasta trebuie s fie mai consistent, iar dac urmele se afl n soluri argiloase, pasta respectiv va fi mai fluid, pentru a reda toate detaliile urmei. Se are n grij s nu rmn n past granule mari de ghips nediluat. Odat realizat, pasta se toarn de preferint cu lingura n urm. Mulajul de ghips, la o temperatur a aerului de 20-30 grade C, se ntreste n timp de 30-40 minute. Ridicarea mulajului deja ntrit se face prin sparea, n prealabil, a pmntului din jurul su, dup care se prinde cu ambele mini din prtile laterale. Splarea lui nu se face imediat dup ridicare, deoarece detaliile urmei sunt nc sensibile. Dup ce este destul de bine zbicit, se poate spla cu ap rece, dar nu sub un curent puternic de ap. Nu se recomand utilizarea periei pentru nlturarea corpurilor strine. Mulajul de ghips, mai ales cel de ghips ___________________ 1. L. Coman, "Aspecte privind cercetarea la fata locului a infractiunilor de omor", 1975, pag. 65. dentar si pstreaz detaliile un timp ndelungat, chiar mai multi ani de zile. Urmele de adncime create pe zpad sau n gheat se pot fixa tot prin mulaj de ghips sau de sulf, mai rar utilizat. n cazul utilizrii ghipsului, pasta se prepar cu ap rece si tot timpul prgtirii ei vasul se tine n zpad, pentru a primi temperatura acesteia. Dup aceea se toarn n urm, aplicnd procedeul de mai sus. Prin folosirea sulfului topit se obtin rezultate foarte bune, dac se lucreaz cu mult grij. Cldura pastei de sulf topit poate s modifice detaliile urmei. Spre a se evita alterarea urmei sulful se topeste la o temperatur nu prea ridicat. Dup topire se las putin s se rceasc si tot timpul se amestec pentru a mpiedica formarea de cristale la suprafat. Cnd este suficient de rece, nainte de ntrire se toarn ntr-un rezervor format dinainte n zpad n asa fel nct din acest sulful topit s se scurg printr-un sant n urm. Datorit granulatiei fine a sulfului topit, mulajul asteptat va reda cu fidelitate caracteristicile de detaliu ale urmei. ntrirea mulajelor de sulf se produce foarte repede, n cteva minute. Ridicarea lor nu creeaz dificultti deosebite, deoarece zpada se nltur cu usurint. 2.2.2.4. Copierea cu pelicul adeziv a urmelor de suprafat.

Este un procedeu la care se recurge, de obicei, n situatia cnd urmele de picioare au anumite detalii semnificative, de mare utilitate pentru cercetarea criminalistic, cum ar fi, de exemplu, detaliile reliefului papilar sau anumite cicatrici n urmele plantare, unele detalii de uzur n urmele de ncltminte. Procedeul de aplicare pe aceste urme ale peliculei adezive este asemntor cu cel de la urmele de mn. Aici se are, ns, n vedere, c suprafata peliculei fiind mai mare sunt mai mari posibilittile de creare a bulelor de aer ntre pelicul si urm. Din aceast cauz, n momentul aplicrii, pelicula se apas bine cu 12

degetele ambelor mini, din centru spre periferie, pentru eliminarea bulelor de aer. Trebuie avut grij ca de aceast operatie si n momentul aplicrii peste urma ridicat a peliculei protectoare s nu se produc alunecri, fapt ce ar conduce la alterarea detaliilor. si aici, ca si la urmele de mini ridicate cu pelicul adeziv, se va tine seama ca pozitia acesteia este invers fat de cum s-a gsit pe obiectul purttor de la fata locului. Deci, negativul obtinut prin fotografierea urmei de pe pelicula adeziv va fi asezat n aparatul de mrit, n vederea obtinerii imaginei pozitive, cu emulsia spre izvorul de lumin. 2.2.3. Particularitti n cercetarea crrii de urme.

Crarea de urme constituie, de asemenea, obiectul unei cercetri atente la fata locului, datorit reflectrii unor caracteristici individuale ale persoanei. n legtur cu aceste caracteristici ale mersului facem precizarea c ele pot oferi indicii pretioase, n legtur cu persoana infractorului, chiar si n ipoteza n care urmele, luate n parte, nu s-au format n conditii bune. Cararea de urme const dintr-un sir de cteva urme consecutiv create de ambele picioare pe traseul de circulatie. Ea poate fi creat la locul faptei att de piciorul descult al omului ct si de ncltmintea sa. Alturi de caracteristicile de grup si individuale ale urmelor propriu-zise, crarea de urme mai are si alte elemente utile cercetrii criminalistice cum ar fi directia de mers, linia mersului, ltimea pasului, unghiul si lungimea pasului. Ceea ce este si mai important, n aceast privint, const n posibilitatea creat de a studia miscrile de ansamblu ale mersului persoanei n cauz. Aceste miscri, fiind formate de-a lungul mai multor ale de viat, devin proprii fiecrei persoane. Astfel, prin intermediul crrii de urme, care nu este altceva dect oglinda n teren a miscrilor de ansamblu din timpul mersului, se poate ajunge chiar la identificarea persoanei, dac elementele sale sunt studiate n colaborare si cu alte urme administrate n cauz. Procesul de formare a deprinderilor omului n mers pn ajunge la o anumit stabilitate a miscrilor de ansamblu, parcurge un timp destul de lung, de mai multi ani de zile, fiind influentat de mai multi factori obiectivi si subiectivi. Printre factorii obiectivi, n aceast privint pot fi amintiti exercitarea ndelungat a unei profesii, circumstantele concrete de miscare de la locul faptei, iar ca factori subiectivi sunt trsturile de temperament, procesul de educatie, talia, tinuta general a corpului, diferite boli fizice sau psihice de care a suferit ori sufer. Unghiul pasului, dup directia deschiderii poate s fie pozitiv, nul sau negativ. Este pozitiv cnd se deschisese n directia mersului, negativ dac deschiderea este n partea opus miscrii si nul, n situatia pozitiei paralele a urmei cu linia de directie a mersului. Principalele elemente ce caracterizeaz o crare de urme sau mersul unei persoane sunt: Directia de miscare, sau axa crrii de urme este linia median ce trece prin intervalul cuprins ntre dou siruri de pasi, indicnd directia de deplasare. Linia mersului reprezint o linie frnt, constituit din segmentele care unesc ntre ele prtile din spate ale fiecrei urme, respectiv clciului. Lungimea pasului determinnd distanta dintre dou urme consecutive msurat la partea din spate sau din fata lor. Ltimea pasului reprezint distanta cuprins ntre partea exterioar ori interioar a urmelor piciorului stng si drept, de regul lundu-se n calcul extremitatea interioar a clciului. 13

Unghiul de mers, este msurat ntre axa crrii de urme si axa longitudinal a tlpii. Crarea de urme se fixeaz prin descrierea amnuntit n procesul verbal, indicndu-se cu precizie elementele mentionate ale mersului, precum si prin fotografiere. Pentru fotografiere, aparatul se fixeaz pe un stativ nalt, deasupra crrii de urme, astfel ca obiectivul s cad perpendicular pe ntreaga crare. Se poate recurge si la executarea fotografieie panoramice, cnd crarea de urme nu intr n obiectiv dintro singur pozitie de fotografiere.

2.2.4 Interpretarea urmelor Interpretarea urmelor la fata locului priveste att urma luat izolat ct si ntreaga crare de urme. Astfel, din interpretarea unor urme izolate pot fi desprinse date privind numrul persoanelor, sexul, talia si vrsta, greutatea aproximativ, viteza de deplasare etc. Crarea de urme contine n plus, date referitoare la directia de deplasare, la caracteristicile mersului sau la eventualele defecte anatomice, la nltime, la starea psiho fizic. De pild, lungimea pasului este mai mare la brbati dect la femei cu cca. 20 cm (70-90 cm fat de 50-60 cm). Unghiul pasului este mai mic la femei, copii si btrni, spre deosebire de persoane obligate prin natura preocuprilor, s-si mentin echilibrul (marinari, constructori). Neregularittile aprute n mers pot indica nu numai o anumit stare psihic sau patologic (boal, betie), dar chiar si ncercri de derutare a cercetrilor, constnd din mersul cu spatele sau de crarea n spate a unei persoane, ori a unei greutti, mprejurare posibil de dedus prin adncimea mai mare a urmei, din usoarele alunecri, din unghiul mic al pasului, purtarea unor pantofi mai mici sau mai mari etc. De asemenea, se mai poate stabili dac persoana cunostea locul, dac s-a folosit de o lumin pe timpul noptii, dac a stat la pnd s.a.

2.3. EXPERTIZA CRIMINALISTIC A URMELOR DE PICIOARE Problemele principale pe care le poate rezolva expertiza criminalistic a urmelor de picioare indiferent dac este vorba de urma picioarului gol ori de cea a ncltmintei, sunt n functie de faptul dac expertului i se trimite spre examinare numai urma ridicat de la locul faptei sau si urma si modelele tip de comparatie. Dac expertului i se trimite numai urma, acesta poate s solutioneze urmtoarele probleme: determinarea sexului, vrstei, taliei si greuttii aproximative a persoanei, a particularittilor anatomo- patologice, mecanismul de formare si vechimea urmei, alte date rezultate din interpretarea elementelor crrii de urme. Referitor la urma plantei piciorului, prin expertiz se poate stabili piciorul si regiunea sa anatomic care a format-o, precum si prezenta caracteristicilor de identificare. n privinta urmelor de ncltminte, este posibil determinarea tipului de ncltminte, pe baza comparrii cu tlpile aflate n colectiile laboratorului de criminalistic, precum si a diferitelor particularitti, uzuri specifice, ce pot fi exploatate n vederea restrngerii urmelor suspectilor, ajungndu-se finalmente chiar la identificarea ncltmintei creatoare de urm. n cazul n care expertului i se pune la dispozitie modelele de comparatie, respectiv impresiunea plantei piciorului sau ncltmintea suspect se poate ajunge la identificarea persoanei sau obiectului creator de 14

urm. Aceasta reclam obtinerea de modele de comparatie pentru ca examinarea comparativ s se efectueze prin modele avnd aceeasi provenient; fotograma cu fotogram, mulaj cu mulaj etc. n obtinerea modelelor, ndeosebi la urma de adncime trebuie s se tin seama de conditiile n care s-a creat urma. Cu toate acestea date fiind greuttile firesti aprute la astfel de expertize, apreciem ca foarte util recomandarea fcut n literatura de specialitate ca, n luarea modelelor de comparatie de la persoanele suspecte, s se foloseasc un material mai plastic, capabil s retin toate detaliile, iar individul bnuit s fie pus s efectueze mai multe impresiuni. Identificarea dup urma piciorului este perfect posibil si n ipoteza piciorului ncltat n ciorapi, nu att dup particularittile materialului din care sunt confectionati acestia, ct dup morfologia piciorului, ponderea detinnd-o caracteristicile regiunii metatarsofalangian si metatarsina. Practic n aceste situatii ne aflm n fata unei expertize complexe traseologice si antropologice.

15