P. 1
NP007 - 97 - Cod de Proiectare Pentru Structuri in Cadre de Beton Armat

NP007 - 97 - Cod de Proiectare Pentru Structuri in Cadre de Beton Armat

|Views: 1,254|Likes:
Published by stardust

More info:

Published by: stardust on Dec 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/24/2015

pdf

text

original

COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN CADRE DE BETON ARMAT

INDICATIV NP 007-97
1. GENERALITATI
Prezentul Cod cuprinde prevederi referitoare la proiectarea structurilor in cadre de beton armat
ale cladirilor.

1.1. Domeniul de aplicare al Codului
Prezentul Cod se aplica la proiectarea structurilor in cadre de beton armat monolit, prefabricat
sau in solutii mixte, in constructiile civile si industriale avand orice mod de distributie a elementelor
si regimuri de inaltime pana la 40 m sau 15 niveluri.
El nu se refera la structurile in cadre care conlucreaza cu peretii structurali de beton armat
(sisteme duale) si nici la cele constituite din cadre cu panouri de umplutura.
Pentru structurile cladirilor cu regim de inaltime de peste 40 m sau 15 niveluri, pentru cladirile cu
plansee tip dala groasa sau tip ciuperca, precum si pentru structurile unor constructii industriale
speciale (buncare, silozuri, turnuri de extractie etc.) Codul de fata va fi utilizat cu caracter de
recomandare sau cu titlu informativ, pe langa prevederile din actele normative specifice.
Prevederile se refera cu precadere la proiectarea unor constructii noi; cu titlu informativ, ele pot
fi utilizate ca elemente de referinta in evaluarea unor construct.ii existente.

1.2. Definitii
1.1.1. Structurile in cadre de beton armat sunt cele la care incarcarile verticale si orizontale sunt
preluate si transmise fundatiilor (sau infrastructurii) in totalitate printr-un sistem spatial de stalpi si
grinzi (rigle).
1.1- in sensul prezentului Cod sunt considerati stalpi elementele portante verticale la care
raportul intre dimensiunile sectiunii transversale (b si h in fig.1.1) respecta conditia:
h/b<5 (1.1)
Fig. 1
1.3. Clasificarea structurilor in cadre de beton armat
Clasificarea structurilor in cadre de beton armat se face in functie de criterii care determina
diferentieri privind aplicarea prezentului Cod, dupa cum urmeaza:

1.2.1. Dupa destinatia constructiei: ,
• cadre pentru constructii civile;
• cadre pentru constructii industriale.
1.2.2. Dupa numarul de niveluri:
• cadre pentru constructii parter:
• cadre pentru constructii etajate cu inaltime redusa (P+1E ... P+4E);
• cadre pentru constructii etajate cu inaltime medie (P+5E ...P+12E);
• cadre pentru constructii etajate inalte (peste P+12E).
1.2.3. Dupa modul de distributie al elementelor structurale:
• cadre ortogonale;
• cadre dispuse dupa directii oarecare;

• structuri tubulare in cadre (tub perimetral, tub in tub, tuburi multiple).
1.2.4. Dupa modul de executie:
• cadre din beton armat monolit;
• cadre din elemente prefabricate de beton armat;
• cadre mixte (din elemente monolite si elemente prefabricate de beton armat).
1.4 Acte normative complementare
Prezentul Cod de proiectare se va utiliza impreuna cu prevederile din actele normative care
precizeaza aspecte specifice de calcul si alcatuire, cum ar fi (lista nu este exhaustiva):
• STAS 10107/0-90 Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor din beton,
beton armat si beton precomprimat.
• STAS 10101/1-91 Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente.
• STAS 10101/2A1-91 Actiuni in constructii. Incarcari datorite procesului de exploatare.
• STAS 10107/1-91 Constructii civile, industriale si agricole. Calculul si alcatuirea planseelor din
beton armat si beton precomprimat. Prevederi generale.
• STAS 10107/2-91 Constructii civile, industriale si agricole, plansee curente din placi si grinzi din
beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire.
• STAS 10107/3-91 Constructii civile, industriale si agricole, plansee cu nervuri dese din beton
armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire.
• STAS 10107/4-91 Constructii civile, industriale si agricole, plansee casetate din beton armat.
Prescriptii de calcul si alcatuire.
• STAS 3300/1-85. Teren de fundare. Principii generale de calcul.
• STAS 3300/2-85 Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe.
• Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale,
agrozootehnice si industriale. Indicativ P100-92.
• Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii. Indicativ
P10-86.
• Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat. C 140-86.
Lista actelor normative complementare se va actualiza in raport de revizuirea sau modificarea
acestora
2. ALCATUIREA DE ANSAMBLU
2.1. La stabilirea formei si alcatuirii de ansamblu a constructiilor cu structura in cadre se
recomanda formele in plan regulate, compacte si simetrice, cu distributii uniforme ale maselor si
rigiditatilor in plan si pe inaltimea aceluiasi tronson.
Pentru constructiile etajate cu inaltime medie si pentru constructiile inalte, amplasate in zonele
seismice A+D (conform Normativului P100-92), se recomanda a se evita formele in plan
neregulate sau complicate, cum sunt constructiile in forma de I, L, T, U, Y cu aripi lungi, care pot
determina solicitari suplimentare in zonele de discontinuitate sau ca efect al momentului de
torsiune generala. Daca respectarea conditiei nu este posibila pentru ansamblul constructiei se
recomanda tronsonarea prin rosturi seismice sau se va tine cont, la proiectare, de consecintele ce
decurg din nerespectarea acestei recomandari.
Se vor evita modificarile bruste de rigiditate pe inaltimea constructiei. Se admit retrageri de la un
nivel la altul daca, prin acestea, caracteristicile dinamice, de deformabilitate si de rezistenta ale
constructiei nu sunt sensibil modificate. In cazul realizarii de retrageri pe inaltimea constructiei se
va urmari limitarea efectelor de torsiune generala indusa de actiunea seismica, prin variatii mici ale
pozitiilor centrului maselor si al centrului de rigiditate intre etaje, respectiv prin prevederea de
retrageri seismice.

2.2.Distributia stalpilor in planul constructiei se recomanda sa fie cat mai uniforma. Se
recomanda ca rigiditatile structurii pe directiile principalesa fie cat mai apropiate.
Grinzile in consola sunt admise cu conditia evitarii unor interactiuni necontrolate cu elemente
structurale sau cu peretii de umplutura din planuri perpendiculare pe axul consolei.

2.3. Planseele structurilor in cadre pot fi realizate in orice solutie constructiva care asigura
conditiile functionale, de rezistenta si de deformabilitate.
Se recomanda ca planseele sa fie astfel alcatuite incat incarcarile verticale sa fie transmise pe
doua directii (la riglele de cadru adiacente tramei), pentru a se evita diferentele mari de solicitari si
de dimensiuni intre acestea. In acest scop se va urmari, pe langa alcatuirea adecvata a planseelor,
realizarea unor structuri la care marimile deschiderilor sa fie apropiate de cele ale traveelor.
Se recomanda a se evita prevederea de goluri mari in plansee sau alte alcatuiri ale acestora
care pot determina reducerea sensibila a rigiditatii sau rezistentei lor in plan orizontal. In cazurile in
care asemenea alcatuiri nu pot fi evitate se vor lua masuri pentru a se asigura planseelor
capacitatea de rezistenta necesara preluarii eforturilor generate de efectul de saiba.
.2.4.Scarile si peretii de la golurile de ascensor se recomanda sa fie alcatuite astfel incat sa
nu constituie elemente de rigidizare a structurii si sa nu realizeze interactiuni defavorabile cu
aceasta.
2.5. La distributia si alcatuirea peretilor despartitori se vor avea in vedere, pe langa conditiile
functionale, si cele referitoare la evitarea unor interactiuni necontrolate sau defavorabile cu
structura principala de rezistenta precum si limitarea degradarii lor in cazul actiunilor seismice de
intensitate corespunzatoare nivelului de protectie antiseismica avut in vedere de catre normele
specifice. In acest sens se vor examina si se va decide asupra aplicarii uneia din urmatoarele
solutii posibile:
a) Realizarea peretilor din materiale cu deformabilitate ridicata sau cu alcatuiri care sa conduca la
separarea lor de cadre;
b) Realizarea unei alcatuiri de ansamblu care sa asigure limitarea deplasarilor orizontale date de
actiunea seismica astfel incat sa se previna degradarea peretilor de umplutura si sa evite
avarierea elementelor cadrelor (stalpi si rigle) ca urmare a conlucrarii acestora cu peretii de
umplutura;
c) Acceptarea degradarii peretilor de compartimentare, in cazul cutremurelor puternice, cu luarea
masurilor corespunzatoare pentru evitarea prabusirii acestora.
2.6. La alegerea sistemului de fundare se vor lua in considerare urmatoarele:
(i) Daca constructia va fi sau nu prevazuta cu subsol. Extinderea subsolului in plan si
adancime;
(ii) Natura terenului de fundare si nivelul apei freatice.
(iii) Conditiile de fundare ale constructiilor invecinate (daca este cazul);
(iv) Ponderea incarcarilor seismice in stabilirea eforturilor de la baza constructiei.
Functie de factorii enumerati, se pot lua in considerare urma-toarele solutii:
a) Fundarea stalpilor pe fundatii directe de suprafata (fundatii izolate, talpi continui, radiere) sau pe
fundatii de adancime. (piloti, barete);
b) Realizarea unei infrastructuri printr-un sistem de pereti structurali pe inaltimea subsolului sau,
uneori, si a unuia sau mai multor niveluri de la partea inferioara a constructiei, conlucrand cu
planseele invecinate si cu talpile sau radierul de fundatie. Se recomanda realizarea unei
infrastructuri rigide in special la constructiile solicitate preponderent de actiunile seismice (cladiri
inalte si cu dimensiuni reduse in plan,amplasate in zone cu seismicitate ridicata) sau a celor
fundate in conditii dificile de teren.

2.7. Dupa caz constructiile vor fi fragmentate prin rosturi, care pot avea urmatoarele functiuni:
- rosturi de dilatare/contractie;
- rosturi seismice;
- rosturi de tasare.
Se va urmari pe cat posibil sa se realizeze cumulat functiunile impuse de conditiile particulare
de amplasament, forma in plan, elevatie etc.
Dimensiunea rosturilor se va stabili astfel incat sa se evite interactiunile necontrolate intre
tronsoanele alaturate.
3. CONDITII GENERALE DE PROIECTARE
3.1. Conditiile generale de proiectare precizeaza cerintele de performanta structurala care,
daca sunt respectate, asigura sistemului structural o comportare favorabila sub incarcarile
gravitationale, climatice si seismice, un nivel controlat de siguranta in exploatare si la starile limita
ultime, conditii favorabile de executie, de intretinere si de reparare/consolidare (in cazul producerii
unor degradari sau avarii).

3.2. indeplinirea conditiilor generale de proiectare (a cerintelor de performanta structurala),
la care se refera prezentul capitol, se realizeaza prin:
a) Conceptia generala de proiectare care sa asigure alegerea unor sisteme structurale adecvate
conditiilor functionale (destinatie, regim de inaltime, forma in plan si elevatie, deschideri, travei,
inaltimi de etaj s.a.), de amplasament (zona seismica, zona climatica, teren de fundare,
vecinatati) si de executie (perioada si durata de executie impuse, disponibilitati de utilaje si de
forta de munca), specifice constructiei;
b) Respectarea prevederilor prezentului Cod de proiectare si a actelor normative complementare
privind calculul si alcatuirea tuturor componentelor sistemului structural si ale elementelor
nestructurale;
c) Utilizarea metodelor de calcul structural (calculul eforturilor si deplasarilor in diferite stadii de
lucru)
adecvate irnportantei constructiei, tipului si caracteristicilor sistemului structural, conditiilor de
amplasament;
d) Efectuarea, in situatiile justificate din punct de vedere tehnic si economic, a unor cercetari
experimentale pe modele sau pe prototipuri realizate la scara naturala si/sau a unor studii
analitice aprofundate care sa precizeze - cat mai apropiat de realitate - particularitatile
sistemului structural in toate stadiile semnificative de comportare.
3.3. Conditii de rezistenta si stabilitate
3.3.1. Toate elementele sistemului structural vor fi dimensionate sau, dupa caz, verificate la
starile limita ultime (de rezistenta si stabilitate) in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-
90, cu ale celorlalte acte normative specifice, precum si cu cele ale prezentului Cod.
3.3.2. Din punctul de vedere al dimensionarii, alcatuirii si armarii se vor diferentia zonele curente
ale elementelor si zonele plastice potentiale. Stabilirea zonelor plastice potentiale si evaluarea
lungimii lor de calcul, in sensul STAS 10107/0-90, pct. 1.2.5. se vor face in conformitate cu
prevederile prezentului Cod.
3.4. Conditii de rigiditate
3.4.1. Sistemul structural, in ansamblul sau, precum si elementele sale componente vor
respecta conditiile de limitare a deplasarilor dupa cum urmeaza:
a) Grinzile cadrelor (riglele) ca si grinzile de rulare (cand acestea fac parte din sistemul structural)
vor fi verificate la starea limita de deformatie in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-
90 pct.3.9, punand conditia ca, sub incarcarile de exploatare, sageata lor sa nu depaseasca
valoarea admisa.
b) Deplasarile relative de nivel maxime (incluzand si componenta post-elastica) date de fortele
seismice orizontale vor respecta prevederile Normativului PI00-92, pct. 6.2.4, precum si cele din
prezentul Cod.
3.4.2. Se recomanda ca rigiditatile la deplasari laterale ale cadrelor (considerate independente)
precum si ale sistemului structural, pentru constructiile situate in zonele seismice A+E sa respecte
urmatoarele conditii:
a) Rigiditatea cadrelor considerate independente sa fie cat mai uniforma. In acest sens se
recomanda ca perioadele corespunzand modului fundamental de vibratie, calculate pentru
cadrele independente si ansamblul constructiei, sa fie cat mai apropiate.
b) Rigiditatile relative de nivel se recomanda sa nu prezinte variatii mari pe inaltimea constructiei;
variatia locala brusca a rigiditatii relative de nivel este admisa in conditiile considerarii in calcule
a efectelor determinate de aceasta.
3.5. Conditii privind mecanismul structural de disipare a energiei la actiuni seismice
3.5.1. Pentru a obtine un mecanism favorabil de disipare a energiei la actiuni seismice se va
urmari ca, la cutremurele de intensitate ridicata (vezi pct. 2.3. din Normativul PI00-92) sa se
respecte urmatoarele:
a) Deformatiile plastice sa apara la inceput in rigle si numai ulterior sa apara - eventual - in stalpi;
b) Se pot admite incursiuni reduse in domeniul post-elastic in terenul de fundare;
c) Nodurile cadrelor, planseele (lucrand ca diafragme orizontale) precum si eventualele elemente
de ductilitate redusa sa fie solicitate numai in domeniul elastic de comportare al materialelor;
d) Infrastructurile si fundatiile vor fi solicitate - de regula - numai in domeniul elastic. In situatii
justificate se pot admite incursiuni in domeniul post-elastic de comportare si in unele elemente
ale infrastructurii, cu luarea masurilor adecvate de asigurare a ductilitatii acestora ca si a
posibilitatii de reparare post-seism.
3.5.2. Indeplinirea cerintelor de la pct. 3.5.1 se face prin ierarhizarea adecvata a capacitatilor de
rezistenta ale celor trei componente ale sistemului structural (suprastructura, infra-structura
fundatii, teren de fundare) precum si ale elementelor structurale (stalpi, rigle, noduri, pereti de
infrastructura, fundatii etc.). Metode practice de proiectare in vederea indeplinirii acestor cerinte
sunt date in cap. 6 al prezentului Cod.
3.6. Conditii privind ductilitatea locala si evitarea ruperilor cu caracter casant
Posibilitatea de dezvoltare efectiva a unui mecanism favorabil de disipare a energiei la actiuni
seismice (pct. 3.5) este conditionata de realizarea unei ductilitati locale suficiente a zonelor plastice
precum si de evitarea producerii unor ruperi premature, casante, ale elernentelor structurale. In
acest scop, se vor respecta

, urmatoarele conditii:
a) Prin dimensionare, alcatuire si armare se va asigura zonelor plastice potentiale din rigle si stalpi
o capacitate ridicata si stabila de deformare post-elastica, fara o scadere semnificativa de
capacitate portanta si/sau rigiditate sectionala la cicluri repetate de incarcari-descarcari in
domeniul plastic de comportare.
b) Prin dimensionarea, alcatuirea si armarea elementelor structurale (rigle, stalpi, noduri, fundatii,
elemente ale infrastructurii) se vor evita ruperile premature, uneori cu caracter casant, care ar
impiedica realizarea mecanismului proiectat de disipare de energie. Se vor evita:
- ruperile in sectiunile inclinate datorate actiunii fortelor taietoare;
- separari ale elementelor in lungul unor planuri de lunecare prefisurate (rosturi de turnare la
elernente monolite, rosturi dintre elemente prefabricate, interfata intre elemente prefabricate si
suprabetonare);
- pierderea ancorajului armaturilor si degradarea conlucrarii beton/armatura in zonele de
innadire;
- ruperea specifica elementelor incovoiate subarmate;
- depasirea limitei admise pentru inaltimea zonei comprimate.
Masuri minimale pentru realizarea acestor conditii sunt prevazute in STAS 10107/0-90, fiind
reluate si completate si in prezentul Cod.

3.7. Conditii specifice structurilor prefabricate sau mixte
La proiectarea structurilor prefabricate sau mixte se vor lua in considerare urmatoarele
recomandari:
a) Fragmentarea structurii in elemente prefabricate va urmari, pe cat posibil, obtinerea de
elemente prefabricate cu forme simple, adecvate transportului, manipularii si montajului; in
acest sens sunt recomandate elementele prefabricate liniare sau de suprafata;
b) Pozitionarea imbinarilor sa fie astfel incat executia lor sa fie cat mai simpla iar stabilitatea si
rezistenta elementelor prefabricate si a structurii (inclusiv in faze intermediare de montaj sau
executie) sa fie asigurata;
c) Prevederea unui numar suficient de legaturi care sa asigure:
- stabilitatea structurii pentru orice combinatie de incarcari;
- comportarea avantajoasa a elementelor la incarcari verticale si orizontale; cand se prevad
imbinari fara continuitate, elementele structurale se impart in:
• elemente neparticipante la preluarea actiunii seismice (cu eforturi neglijabile induse de
seism);
• elemente participante la preluarea actiunii seismice.
Observatie:
Elemente participante sunt cele in care actiunea seismica induce solicitari importante si in care
se localizeaza zonele plastice potentiale.
Conditiile precizate la pct 3.3, 3.4.1.b, 3.4.2, 3.5 si 3.6 se refera, in cazul structurilor
prefabricate, la elementele participante la preluarea actiunii seismice.
d) Dimensionarea, alcatuirea si armarea elementelor structurale (prefabricate, mixte si monolite) si
a imbinarilor va avea in vedere realizarea conditiilor de rezistenta, stabilitate si deformabilitate
in toate fazele intermediare de executie, montaj, manipulare precum si in situatia finala a
constructiei.
4. PROIECTAREA PRELIMINARA A ELEMENTELOR STRUCTURALE (PREDIMENSIONAREA)
4.1. Evaluarea incarcarilor verticale
Incarcarile verticale pe plansee se stabilesc in conditiile prevazute in normele in vigoare (STAS
10107/0-90, STAS 10101/ OA-91, STAS 10101/1-91, STAS 10101/2-91, STAS 10101/2A1-91,
STAS 10101/21-91 etc).
Actiunile verticale pe rigle constau in greutatile lor proprii si din reactiunile transmise de plansee
sau incarcari aplicate direct (pereti, sarcini suspendate etc.).
Incarcarile pe rigle distribuite triunghiular sau trapezoidal se pot considera, in etapa de
predimensionare, ca incarcari uniform distribuite. Incarcarile echivalente vor avea intensitatea
astfel incat sa conduca la aceeasi rezultanta ca si incarcarea "reala" (fig. 4.1.a).
Incarcarile concentrate pe rigle se pot echivala, in faza de predimensionare, cu incarcari
uniform distribuite in conditiile precizate in fig. 4.1.b.
Evaluarea fortelor axiale in stalpi se poate face functie de suprafata de planseu aferenta
stalpului si numarul de niveluri ale constructiei.
4.2. Stabilirea formei si dimensiunilor initiale ale riglelor se va face cu luarea in considerare
a urmatoarelor criterii:
a) inaltimea sectiunii riglelor este conditionata de deschiderea lor; de spatiul liber acceptat in
exploatarea constructiei precum si de raportul dintre rigiditatea stalpilor si a riglelor.
b) Pentru simplificarea executiei riglelor cadrelor din beton monolit se recomanda sectiunile de
forma dreptunghiulara iar dimensiunile acestora (b, h) sa fie multiplu de 50 mm. Pentru riglele
prefabricate se pot accepta si alte forme ale sectiunii transversale.
Fig. 4.1
c) Se recomanda ca inaltimea sectiunii riglelor (h), in raport cu deschiderea (L), sa indeplineasca
conditia:
h/L>l/12 (4.2)
Raportul dimensiunilor sectiunii transversale a riglelor se recomanda sa respecte conditia:
h/b<3 ' (4.3)

4.3. La stabilirea formei si dimensiunilor initiale ale sectiunii stalpilor se vor avea in
vedere urmatoarele aspecte:
a) De regula stalpii din fatade vor avea latime constanta pe toata inaltimea constructiei si retrageri
numai la interior.
b) Dimensiunile sectiunii transversale a stalpilor se iau multiplu de 50 mm.
Retragerile (reducerea sectiunii) se recomanda sa nu se faca concomitent pe ambele directii; pe
inaltimea constructiei se recomanda ca retragerile sa nu fie prea dese (la 2-3 niveluri).
Dimensiunea minima admisa este 300x300 mm
2
in situatii justificate dimensiunea minima se poate
lua 250x250 mm
2
.
c) Pentru respectarea conditiilor de rigiditate si rezistenta la incarcarile orizontale se va proceda
prin incercari, modificand dimensiunile stalpilor si/sau ale riglelor. Conditiile de rigiditate la fortele
seismice de calcul sunt cele prevazute in normativul PI00-92, pct.6.3.3.
d) Pentru stalpii constructiilor amplasate in zonele seismice A-E definite in Normativul PI00-92 se
va evita realizarea de proportii specifice elementelor scurte (stalpi scurti). Se considera stalpi
scurti, stalpii la care raportul dintre distanta H0 (fig. 4.2. a si b) si inaltimea sectiunii (h) este:
H0/h<2 (4.4)
unde:
H0 = Mcap /Qasoc ;
h = inaltimea sectiunii transversale a stalpului.
In acelasi scop, se va urmari ca prin modul de dispunere a zidariei in panourile de cadru (parapeti,
goluri de ferestre etc.) sa nu se ajunga la comportari specifice stalpilor scurti (fig. 4.2.c).
Fig.4 2

5. CALCULUL EFORTURILOR SECTIONALE
5.1. Particularitati de comportare si calcul ale structurilor in cadre din beton armat
5.1.1. Calculul eforturilor in structurile in cadre de beton armat se poate face pnn metode cu
diferite grade de complexitate, clasificate astfel dupa gradul de fidelitate cu care reflecta
comportarea sub incarcari a structurii.
5.1.2. Structurile in cadre din beton armat au, sub incarcari, urmatoarele particularitati de
comportare:
(i) Lucreaza sub forma de cadre spatiale.
(ii) Rigiditatea sectionala a elementelor (grinzi, stalpi) depinde de mai multi factori: tipul de
solicitare, nivelul de solicitare, durata de actiune a incarcarii, conlucrarea cu alte elemente (placi,
elemente de inchidere), modul de armare etc. Valorile admise in calculele curente (vezi pct. 6.3.2)
sunt valori conventionale, medii, acceptabile, mai ales, pentru calculul eforturilor din incarcari
exterioare. Pentru calculul deplasarilor, al eforturilor din temperatura, contractie, tasari de
reazeme, precum si al eforturilor de ordinul II, in situatiile in care aceste marimi sunt semnificative,
se pot lua in considerare valori ale rigiditatii sectionale deduse din modele analitice mai complexe
sau din incercari.
(iii) Sub incarcari crescatoare, in structurile din cadre din beton armat se dezvolta deformatii
plastice care pot genera redistributii importante ale eforturilor fata de cele determinate in
ipoteza comportarii elastice.
(iv) Nodurile structurilor in cadre din beton armat pot fi realizate cu continuitate totala (in cazul
structurilor din beton armat monolit), cu continuitate partiala sau fara continuitate (articulate).
Modul de realizare, caracteristicile de rezistena si de rigiditate ale nodurilor influenteaza
sensibil starea de eforturi in structurile in cadre din beton armat.
(v) Structurile in cadre din beton armat cu stalpi zvelti, in sensul celor precizate m STAS 10107/0-
90 la pct. 3 2.6, prezinta cresteri semnificative ale eforturilor ("eforturi de ordinul II" sau
"efectul P-A"), atat sub incarcari gravitationale cat si sub cele seismice.
(vi) Interactiunea intre cele trei componente principale ale sistemului structural:
- suprastructura (structura in cadre)
- infrastructura si fundatiile
- terenul de fundare
poate avea, de la caz la caz, o influenta semnificativa sau neglijabila asupra distributiei
eforturilor. Conditiile de proiectare a infrastructurilor si fundatiilor sunt precizate in capitolul 10 al
prezentului Cod.

5.1.3. In selectarea metodelor de calcul al efortunlor, proiectantul va tine cont de urmatoarele:
a) Ponderea estimata a factorilor enumerati la pct. 5.1.2 (sau a altor factori semnificativi) in
realizarea starii de eforturi in structura.
b) Categoria de importanta a constructiei si gradul ei de repetitivitate.
c) Caracteristicile geometrice si mecanice ale sistemului structural (deschideri, travei, forma in plan
si elevatie, modul de realizare - monolit, prefabricat, mixt etc.).
d) Tipul si performantele instrumentelor de calcul disponibile (pentru calcul automat, respectiv
pentru calcul manual).
5.2. Schematizarea structurii pentru calcul
5.2.1. Cadrele de beton armat se schematizeaza in calculul static prin reducerea elementelor
componente (rigle si stalpi) la axele lor, corespunzand pozitiei centrului de greutate a sectiunilor
transversale (fig. 5.1.a). Nodurile se considera, de regula, punctuale; in calculele mai detaliate sau
daca AM > 0.15M (fig. 5.1 b) se considera dimensiunea finita a nodului. In calcule se va tine
seama de excentricitatile determinate de dezaxarea prin variatiile de sectiune ale stalpilor. Stalpii
cadrelor etajate din beton armat monolit, la care variatiile de sectiune intre etaje sunt pana la 100
mm si sub h/4, se pot considera cu axul rectiliniu.

5.2.2. Deschiderile si inaltimile de calcul se determina functie de pozitiile axelor stalpilor si grinzilor.
La cadrele care au rigle articulate (din elemente prefabricate, etc.), inaltimea de calcul a stalpilor
se masoara pana la intradosul riglei dispuse pe directia de calcul, in dreptul sectiunii de rezemare
pe stalp. Sectiunile de incastrare a stalpilor la nivelul infrastructurii se considera astfel:
- stalpii rezemati pe fundatii, la fata superioara a acestora;
- stalpii care fac corp comun cu peretii structurali de beton armat (de exemplu peretii de inchidere
de la subsol etc.) se considera incastrati pe directia de calcul longitudinala peretelui, la nivelul
limitei superioare a acestora, iar pe directie perpendiculara planului peretelui la nivelul fundatiei.
–stalpii care fac corp comun cu pereti din beton armat dispusi pe doua directii (stalpi in puncte de
intersectie a peretilor) se considera incastrati la nivelul cotei superioare a peretilor. Daca peretii
sunt dezvoltati diferit pe inaltime, stabilirea legaturilor la nivelul infrastructurii se face cu luarea in
considerare si a prevederilor din aliniatul precedent.
- in situatiile in care infrastructura este sub forma unei cutii rigide realizata din pereti structurali
dispusi pe doua directii conlucrand cu planseele si cu fundatiile, in calculul static, sectiunea
stalpilor de la nivelul planseului care margineste superior infrastructura se poate considera cu
deplasarile orizontale impiedecate.
- rigiditatile sectionale ale elementelor se vor considera in calcul conform Anexei A a prezentului
Cod, tinand cont si de precizarile din aliniatul (ii) al pct. 5.2.1.
5.3. Incarcari. Mase de nivel
5.3.1. incarcarile verticale pe rigle pot fi:
- permanente
- temporare (cvasipermanente si variabile);
- exceptionale.
Incarcarile pe rigle provin din reactiunile planseelor, din greutatile proprii ale riglelor si din
incarcarile aplicate direct pe acestea (pereti, sarcini suspendate, utilaje tehnologice etc.).
Distributia reactiunilor planseelor pe rigle se determina functie de alcatuirea acestora.

5.3.2. Incarcarile temporare pe rigle se vor considera, in calculul structural, cu distributii alternante
(in sah) pentru determinarea solicitarilor extreme in sectiunile riglelor si stalpilor.
Pentru constructiile amplasate in zonele seismice A+D se pot considera urmatoarele distributii
ale incarcarilor temporare:
- distributii alternante (in sah) pentru determinarea momentelor extreme in sectiunile din campul
riglelor; pentru determinarea momentelor in sectiunile din dreptul reazemelor ,incarcarile se
considera distribuite in toate deschiderile;
- in cazurile in care incarcarile temporare reprezinta mai putin decat 50% din incarcarea totala pe
planseu se admite sa se ia in considerare numai distributia acestora pe toate deschiderile
structurii.
5.3.3. Pentru calculul la actiuni seismice, structurile in cadre de beton armat se schematizeaza -
de regula - ca sisteme dinamice cu mase discrete, conform prevederilor din Normativul PI00-92
(sisteme cu numar finit de grade de libertate dinamica). Masele vor fi concentrate astfel incat sa
reflecte cu suficienta acuratete comportarea dinamica reala a sistemului. La structurile etajate din
beton armat monolit masele vor fi concentrate in nodurile cadrelor. La structurile din elemente
prefabricate se vor stabili pozitiile maselor concentrate, prin rationamente inginaresti, tinand cont
de alcatuirea generala a structurii, de rezemarile reciproce ale elementelor si de modul de realizare
a imbinarilor nodurilor.
In masa totala de nivel se vor lua in considerare masele tuturor elementelor (structurale si
nestructurale) antrenate in oscilatiile dupa gradele de libertate dinamica semnificative ale
sistemului, la care se adauga incarcarile temporare de lunga durata.
5.4. Calculul eforturilor in grupari fundamentale de incarcari
5.4.1. Calculul la incarcari verticale se poate face- prin
urmatoarele metode:
a) Calcul elastic simplificat admite urmatoarele ipoteze:
- Structura este cons terenul de fundare
poate avea, de la caz la caz, o influenta semnificativa sau neglijabila asupra distributiei eforturilor.
Conditiile de proiectare a infrastructurilor si fundatiilor sunt precizate in capitolul 10 al prezentului
Cod.
iderata ca fiind formata din cadre plane dispuse dupa directiile principale. Pentru stalpi se vor
considera eforturile rezultate din calculul cadrelor pe directiile principale.
- Cadrele plane, de pe cele doua directii, se pot considera, de regula, a fi cu noduri fixe (se
neglijeaza efectele deplasarilor laterale asupra eforturilor).
- Cadrele incarcate predominant nesimetric sau la care efectele deplasarilor laterale sunt
semnificative se vor considera in calcule cu noduri deplasabile (hale cu poduri rulante, cadre cu
rigle frante sau rezemate articulat si excentric pe stalpi etc).
La cadrele etajate, se poate calcula separat fiecare nivel, neglijandu-se influenta deformatiilor
unui nivel asupra starii de eforturi in celelalte niveluri (fig. 5.2).
Observatii:
1. Dupa caz, in calcul se pot admite una sau mai multe dintre ipotezele simplificatoare enuntate
anterior.
2. Ipotezele simplificatoare admise conduc la neandeplinirea riguroasa a conditiilor de echilibru in
anumite elemente (sau zone) ale structurii.
3. Calculul elastic simplificat este specific calculului manual (efectuat prin metode iterative de tip
Cross) si este admis la tipurile de constructii precizate la pct. 5.5.3 a si b. In situatiile in care
rezulta eforturi semnificative ca urmare a deformatiilor impuse (variatii de temperatura, tasari de
fundatii etc.), la dimensionarea elementelor structurale se vor considera si aceste actiuni.
Fig.5.2.

b) Calculul elastic spatial modeleaza structura ca un sistem spatial de bare (rigle si stalpi) cu
comportare elastica; modelarea este specifica calculului automat prin programe de tipul ETABS,
CASE, SAP etc.
c) Calculul post-elastic, accepta redistribuirea eforturilor determinate prin calculul elastic (metoda a
sau b) ca urmare a deformatiilor post-elastice ale sectiunilor.
Metoda consta in alegerea unor valori ale momentelor, diferite de cele calculate elastic, intr-un
numar m de sectiuni critice:
m<n+1 (unde n este gradul de nedeterminare statica a structurii) astfel incat sa se respecte
urmatoarele conditii:
(i) Introducand articulatii in cele m sectiuni critice sa nu rezulte mecanisme locale cu mai mult de
un grad de libertatecinematica.
(ii) Dand deplasari virtuale care sa antreneze cele m sectiuni critice, lucrul rnecanic determinat de
momentele alese in fiecare dintre aceste sectiuni ("momente plastice") sa fie de semn contrar
lucrului mecanic determinat de incarcarile exterioare.
Eforturile in celelalte sectiuni ale structurii se determina pe baza conditiilor de echilibru.
Diferentele intre momentele calculate elastic si cele calculate cu admiterea redistributiilor post-
elastice nu vor depasi 30% din valoarea momentelor calculate elastic (in oricare sectiune a
structurii).
5.4.2. In selectarea metodei de calcul, pe langa conditiile specificate la pct. 5.1.3, se vor avea in
vedere urmatoarele:
a) Calculul elastic simpliflcat se aplica fara erori mari la structurile regulate, fara nesimetrii
pronuntate si la care nu exista incarcari temporare importante (cum ar fi cele date de poduri
rulante grele, sau de greutatea unor utilaje etc. amplasate excentric pe structura).
b) Se recomanda a se adopta calculul post-elatsic numai in situatiile in care aplicarea sa conduce
la avantaje certe economice sau de executie, cum ar fi: evitarea aglomerarilor de armatura pe
reazeme, simplificarea detaliilor de armare, scaderea cantitatii de armaturi.
c) Nu se recomanda folosirea calculului postelastic atunci cand , eforturile date de incarcarile
temporare sunt mai mari decat dublul celor date de incarcarile permanente.

5.5. Calculul eforturilor in grupari speciale de incarcari
(actiuni seismice)
5.5.1. Analiza structurala la actiuni seismice denumita, in prezentul capitol, "Calculul la actiuni
seismice" cuprinde: determinarea fortelor seismice, a eforturilor si deplasarilor produse de actiunile
seismice in punctele caracteristice ale structurii precum si procedee specifice de stabilire a
eforturilor de dimensionare in scopul indeplinirii conditiilor generale de proiectare de la pct.3 al
prezentului Cod.
5.5.2. Metodele de analiza structurala la actiuni seismice se clasifica si se caracterizeaza
conform tabelului 5.1, adaptat dupa Normativul P100-92.
5.5.3. Metoda de analiza structurala denumita in Normativul P1OO-92 "Metoda curenta de
proiectare (Metoda A)" este obligatorie, cel putin ca etapa preliminara, pentru toate structurile in
cadre. Cand este asociata unui model structural plan, metoda se poate aplica pentru calculul
eforturilor si deplasarilor in vederea dimensionarii si verificarii conditiei de limitare a deplasarilor
laterale pentru urmatoarele tipuri de constructii curente (clasa III si IV de importanta conform
Normativului P100-92):
a) Constructii cu un singur nivel cu structura realizata din cadre regulate, ortogonale, fara
denivelari. Calculul structural poate fi efectuat manual sau automat.
b) Constructii etajate cu inaltime redusa sau medie conform clasificarii de la pct.1.2.2, cu structura
din cadre regulate, ortogonale, avand pe fiecare directie cadre identice sau a caror rigiditate la
deplasari laterale nu difera cu mai mult de 20% si plansee care satisfac ipoteza de saiba
orizontala rigida, cu conditia utilizarii calculului automat pentru deteminarea modurilor proprii de
oscilatie, a eforturilor si a deplasarilor (pentru cadrele plane considerate) si a introducerii
corectiilor pentru a tine cont de efectul torsiunii globale. Pentru constructiile care nu se
incadreaza in cele de la pct. a si b, modelul structural plan poate fi utilizat numai pentru calcule
de predimensionare.
Asociata unui model structural spatial, metoda curenta de proiectare (metoda A) poate fi
utilizata pentru dimensionarea si verificarea structurilor in cadre ale constructiilor etajate curente,
cu inaltime redusa si medie, fara restrictii in ceea ce priveste forma in plan sau elevatie, respectiv
modul de dispunere si alcatuire a cadrelor, cu conditia utilizarii calculului automat.
5.5.4 Metoda de analiza structurala denumita in Normativul P1OO-92 "Metoda de proiectare
bazata pe considerarea proprietatilor de deformare neliniara a structurii (Metoda B)" cuprinde doua
categorii de procedee:
a) Analiza dinamica cu considerarea proprietatilor post-elastice de deformare a sectiunilor, la
actiuni seismice modelate ca o miscare a bazei descrisa prin accelerograme (inregistrate la
cutremure precedente sau generate artificial) este denumita, pe scurt, in prezentul Cod "Analiza
dinamica post-elastica". Este procedeul cel mai avansat de cuantificare a comportarii
structurilor de beton armat la actiuni seismice, insa aplicarea lui este supusa urmatoarelor
limitari:
- necesita programe si echipamente de calcul adecvate;
- necesita un grad ridicat de calificare a utilizatorului precum si un efort tehnic substantial pentru
pregatirea si introducerea datelor si pentru interpretarea rezultatelor. Din aceste motive
procedeul este mai costisitor decat oricare altul;
- procedeul este asociat, in prezent, modelelor structurale plane; utilizarea modelelor structurale
spatiale implica dificultati majore datorita insuficientei datelor privind comportarea sectiunilor de
beton armat supuse unor stari complexe, spatiale, de eforturi precum si datorita necesitatii de a
folosi programe de calcul si echipamente greu accesibile.
b) Calculul static in domeniul post-elastic de comportare, la incarcari gravitationale constante (fixe)
si incarcari orizontale crescatoare monoton, proportionale cu fortele seismice conventionale
("Calcul biografic"). Procedeul pune in evidenta in limitele ipotezelor simplificatoare admise -
succesiunea formarii articulatiilor plastice, valorile fortelor orizontale corespunzatoare formarii
articulatiilor plastice succesive,deplasarile laterale si rotirile in articulatiilor plastice
corespunzatoare acestor forte orizontale .
6. DIMENSIONAREA / VERIFICAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE
6.1. Stabilirea diagramelor infasuratoare ale eforturilor sectionale
6.1.1. Elementele componente ale structurilor in cadre se dimensioneaza (verifica) la starile
limita ultime conform prevederilor din STAS 10107/0-90.
Eforturile sectionale de calcul se stabilesc in conditiile precizate in prezentul Cod.
6.1.2. Diagramele de momente infasuratoare pe rigle se stabilesc pe baza rezultatelor calculului
static si a urmatoarelor conditii:
a) Sectiunile semnificative de calcul de la extremitatile riglelor corespund sectiunii de la fata
reazemului (fig 5.1.b).
b) Situatiile de solicitare considerate corespund gruparilor fundamentale (GF) si speciale (GS) de
incarcari. Se vor considera diagramele de momente corespunzatoare din GF si diagramele de
momente din GS pentru act.iuiri seismice pe directia riglei, in ambele sensuri. Principiul aplicarii
metodei este indicat in fig. 6.1.
Daca sectiunile potentiale de plastificare a riglei (la momente negative) sunt dirijate la distanta
de nod (pct. 11.1, fig. 11.2), eforturile in sectiunea de la fata stalpului si in axul reazemului se
determina in functie de momentele capabile din articulatiile plastice.
Tabel 5.
Caracterizarea metodelor de analiza structurala la actiuni seismice
Nr.
crt.

Mctoda de analiza
structurala

Metoda de
calcul al
eforturilor
Metoda actiunii
seismice

Caracteristici dc baza ale modelului structural Stabilirea eforturilor de dimensionare Modul dc respectare a conditiilor dela
pct.3
lege fizica actiunea
seismica
Modelul
structural
elementul M N Q
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 Metoda A metoda
curenta de
proiectare

Static elastic

Forte
convetionale
conform
P100-92
liniar elastic

Pseudo-
dinamice

Plan+ corectie
pentru.
Torsiune
generala

rigle

Eforturi calcul
static

asociate
momente-
lor
capabile
3.3. Dimensionare la eforturile din
coloanele 9-ll.
3.4. Vcrificarea deplasarilor relative de
nivel (P 100-92. pct.6.2.4)
3.5. Indirect, prin dimensionare la
eforturile din col.9-11.
3.6. Indirect prin respectarea
prevederilor de alcatuire.
stalpi
noduri

majorate fata
de calcul
static

asociate
Mcap rigle

2 Static post-
elastica

Idem

Ideal elasto-
plastic

idem

idem

rigle
stalpi

modificate cu
% 30 ±
fata de
calculul
elastic alculll
claslie
Idem

Static e!astic

Idem

Liniar elastic

idem

spatial

Identic cu 1

4 Metoda B
Metoda bazata pe
considerarea
proprietatii de
Deformare
Inelastica a
structurii

Slatica
neliniara

Forte conv.
Distribuite
similar cu
fortele de
inertie in
raspuns elastic

Neliniara

Static

a) plan
b) spatial

Se stabilesc:
a) Mecanismul structural de
plastificare (pt. Distributia de
forte orizontale);
b) Capacitatea de deformare si
ductilitatea structurii.

5.

Dinamica
neliniara

Accelerograme

neliniara

dinamic

a) plan
b) spatial

a) mecanismul structural de
plastificare;
b) cerintele de deformare si
ductilitate in articulatiile plastice.

Fig. 6.1.
6.1.3. Stabilirea diagramelor de forta taietoare infasuratoare pe rigle are in vedere evitarea
ruperilor casante, prin cedari in sectiuni inclinate, in cazul unor cutremure de mare intensitate care
conduc la solicitari peste limita de comportare elastica a elementelor.
Stabilirea valorilor fortei taietoare asociate momentelor capabile (Qas ) se face cu relatia:
Qas=(
) (
)
\
|
+ +
+
2
1
2 , 1
1
.
. . . .
l p g l
M M
ld n
dr
gr cap
st
gr cap
(6.1.)
In aplicarea relatiei (6.1) se vor lua in considerare urmatoarele precizari:
- momentele capabile M
.
. .
.
. .
,
dr
gr cap
st
gr cap
M , se determina in functie de armaturile efective din rigla si
de armatura din placa (paralela cu armatura longitudinala din rigla si dispusa in latimea de placa
3h
.
3
dr
p
st
p
h + , considerand rezistentele de calcul ale armaturii (R a) majorate cu 25%
- Q se determina pentru ambele sensuri ale actiuni seismice pe directia riglei
- g
n
este incarcarea permanenta (echivalenta) pe rigla, cu valoarea normata, iar p
ld
este
incarcarea temporara (echivalenta) de lunga durata (se va respecta conditia: l,2p
ld
<<p
n
).
- l1 = distanta intre sectiunile in care se formeaza articulatiile plastice, pentru sensul de actiune
seismica considerat.
Observatii:
- Calculul momentelor capabile in sectiunile de plastificare ale riglelor se poate face fara
considerarea eventualelor solicitari axiale de intindere, determinate de conlucrarea cu zidaria de
umplutura sau cu planseul lucrand ca saiba. Daca incarcarile pe rigla nu sunt uniforme, in relatia
(6.1) termenul corespunzator incarcarilor verticale din GS se va considera prin fortele taietoare
date de sarcinile verticale dispuse pe distanta (l1); modul de determinare a distantei l1 este indicat
in fig.6.2.
Valorile diagramei de momente capabile ale riglei se vor stabili astfel incat sa se evite formarea de
articulatii plastice in camp (l1 ÷l0)
Fig 6 .2.

Calculul pe baza relatiei (6.1) nu este aplicabil riglelor articulate la noduri si in cazurile in care, la
constructii cu clasa de importanta III, amplasate in zone seismice F, sau clasa IV in zone seismice
E si F, momentele maxime la extremitatile riglei rezulta din actiuni in GF; in aceste situatii
diagramele de forta taietoare infasuratoare se obtin in conformitate cu cele aratate la pct. 6.1.2.
(suprapuneri de efecte).

6.1.4. Diagramele de momente incovoietoare infasuratoare in stalpi se determina astfel:
a) La constructiile avand clasa III de importanta si amplasate in zone seismice F, sau clasa IV in
zone seismice E si F, daca momentele maxime de la extremitatile stalpului rezulta din actiuni in
GF de incarcari, diagramele de momente infasuratoare pe stalpi se obtin prin suprapunerea
efectelor celor mai defavorabile. Structurile la care stalpii au schema statica de consola verticala
(noduri articulate cu riglele), la determinarea diagramelor de momente infasuratoare se vor
considera situatiile de solicitare cele mai defavorabile din GF si GS de incarcare.
b) In situatiile care nu se incadreaza in prevederile de la pct. a, pentru stabilirea diagramelor
infasuratoare in stalpi se vor considera momentele incovoietoare determinate prin calcul im GF
si GS de incarcari si corectii stabilite functie de mo-mentele capabile in rigle, pentru asigurarea
conditiilor de formare a unor mecanisme favorabile de disipare a energiei induse de miscarea
seismica.
Momentele incovoietoare im sectiunile extreme ale stalpilor,corespunzatoare GS de incarcari, se
determina cu relatia:
M=kMMs
¿ ¿
M gr Mcap / . gr
s s
¢
M
(6.2)

La aplicarea relatiei (6.2.) se vor considera urmatoarele:
Ms momentul incovoietor in stalp in GS de incarcari, considerand actiunea
seismica pe directiile principale ale sectiunii stalpului;
¿ . .gr cap
M suma momentelor capabile in sectiunile in care apar articulatiile plastice la
nivelul considerat, determi-nate pentru acelasi sens de rotire si in conditiile precizate in observatia
de la pct. 6.1.3, fara majorarea rezistentei armaturilor din rigle;

¿
s
gr
M
.
suma algebrica a valorilor momentelor incovoietoare corespunzatoare,
obtinute in GS de incarcari;
semnele momentelor M
s
gr.
se stabilesc functie de sensul rotirii pe nod;
kM coeficient cu valorile;
1.4 pentru constructii amplasate in zonele seismice 'A-C;
1.2 pentru constructii in zonele D-F;
1.0. pentru sectiunile de incastrare si de la ultimul nivel al stalpului
(acoperis/terasa)
Observatie:

¿ gr cap
M
.
si
¿
s
gr
M
.
se refera la riglele cadrului care se calculeaza, posibil a se plastifica.
In cazul cadrelor plane se accepta, de regula, ipoteza plastificarii tuturor riglelor cadrului de la
nivelul considerat; in celelalte cazuri, se vor stabili, prin rationamente ingineresti, riglele posibil a se
plastifica, iar suma se va extinde la acesle rigle.
6.1.5. Diagramele de forte taietoare infasuratoare in stalpi se determina astfel:
a) La constructiile avand clasa de importanta III, amplasate in zone seismice F, sau clasa IV in
zone seismice E si F, daca fortele taietoare maxime pe stalpi rezulta din actiuni din GF de
incarcari, diagramele de forta taietoare infasuratoare pe stalpi se obtin prin suprapunerea
efectelor celor mai defavorabile.
Daca la structurile cladirilor mentionate in aliniatul precedent, fortele taietoare maxime in stalpi
corespund GS de incarcari, pentru determinarea fortelor taietoare de dimensionare (Q), se va
considera relatia:.
Q = 1.2 Qs (6.3)
unde:
Qs = forta taietoare din GS de incarcari;
b) La structurile cu stalpi avand schema statica de consola verticala (noduri articulate cu riglele),
pentru determinarea fortelor taietoare de dimensionare (Q) se va considera valoarea:
Q =1.2
S
ST CAP S
M
M Q
. .
(6.4)
unde:
Qs forta taietoare din GS de incarcari;
Mcap.st. momentul capabil in stalp;
Ms momentul in stalp in GS de incarcari.
c) In situatiile care nu se incadreaza in prevederile de la pct. a si b, determinarea fortelor
taietoare de dimensionare se face cu relatia:
Q
¿
¿
=
s
gr
S
M
gr cap M Q
.
. . 2 . 1
(6.5)
cu limitarile:
( )
OE
l
st cap
S
st cap
H
M M
Q
¿ ¿
+
s
. . . .
(6.6)
si Q JQs / K (6.7)
Notatiile in relatiile 6.5 ÷6.7 sunt:
Qs =forta taietoare in GS de incarcari;
M
l
st cap
s
st cap
M
. . . ..
, = valorile momentelor capabile in sectiunile de la extremitatea superioara,
respectiv inferioara a stalpului, determinate corespunzator fortei axiale din ipoteza de incarcare
considerata;
HOE=inaltimea libera a stalpului;
¢=coeficientul de reducere a fortei seismice, dat in normativul PIOO-92, pct 5.3.6.
6.1.6. Stabilirea fortelor axiale de calcul in stalpi se coreleaza cu situatiile de incarcare care au
determinat valorile maxime ale momentelor incovoietoare. in verificarea stalpilor se vor considera
si situatiile de incarcare care determina fortele axiale maxime si minime, carora li se vor asocia
momentele incovoietoare corespunzatoare.
La stabilirea fortelor axiale in GF de incarcari se vor considera si prevederile din STAS
10101/2A1-91.
Fortele axiale in GS de incarcari se determina astfel:
- riglele de pe directia actiunii seismice, sau cu directii diferite de aceasta cu ±30°, se
considera plastificate la nivelul tuturor planseelor; reactiunile transmise stalpului de aceste rigle se
determina cu relatia 6.1. Se va verifica stalpul pentru ambele sensuri ale actiunii seismice, pe
directiile tuturor riglelor;
- reactiunea transmisa la stalp de riglele neplastificate corespunde GS de incarcari.
Pentru stalpii de colt (la care riglele au axele in plan inscrise intr-un unghi o<120
0
) se va
determina si forta axiala corespunzatoare plastificarii tuturor riglelor.; in acest caz se va considera
efectul indirect (oN) de compresiune.
N = Nld+oNx + oNy (6.8)
Daca in stalpi rezulta forte axiale de intindere (|oN| = oNx + oNy > Nld),reactiunile riglelor
(Q) se pot determina acceptand ipoteza: Mcap.stalp=0.
6.1.7. Redistribuirea momentelor incovoietoare intre extremitatile unui element
In situatiile in care rezulta suprasolicitari locale intr-un un element (rigla sau stalp), se
admite redistribuirea momentelor intre extremitatile elementului in conditiile formulate la pct. 5.4.1.
(3).
Redistribuirea momentelor este admisa in urmatoarele conditii:
1) Redistribuirea momentelor intre extremitatile elementului sa fie mai mica decat 30% din
momentele determinate de ipoteza comportarii elastice;
2) Pe elementele la care se opereaza redistribuiri de momente, forta taietoare determinata din
actiuni seismice nu se modifica (se admit translatii ale diagramelor de momente incovoietoare
ca in fig. 6.3).
6.2. Rigle de cadru
Dimensionarea/verificarea riglelor de cadru se va efectua conform prevederilor din STAS
10107/0-90, pct.3.
Riglele realizate din elemente prefabricate care conlucreaza cu suprabetonarea vor avea
armaturile longitudinale dimensionate in situatiile de alcatuire si solicitare cele mai defavorabile; nu
se insumeaza armaturile corespunzatoare unor faze diferite de alcuire a sectiunii sau de legaturi in
imbinari. Armaturile transversale (etrieri) necesare pentru preluarea lunecarilor dintre prefabricat si
suprabetonare nu se insumeaza cu armatura rezultata din efectul fortei taietoare, momentului de
torsiune sau suspendarea incarcarilor.
Verificarea deschiderii fisurilor si a deformatiilor la grinzile prefabricate care conlucreaza cu
suprabetonarea va considera eforturile unitare in armaturile longitudinale suma eforturilor calculate
pentru faza de montaj si faza finala.
La riglele solicitate si la eforturi de intindere, armaturile longitudinale se vor calcula la intindere
excentrica, iar elementul se va alcatui si arma in consecinta.
Se recomanda ca momentele capabile in rigle sa fie stabilite astfel incat, la actiuni seismice de
mare intensitate, distanta intre sectiunile de formare a articulatiilor plastice (l1) sa respecte conditia
l1>=5/6ln
unde:ln=distanta intre sectiunile in care se formeaza articulatiile plastice de moment negativ,
corespunzator celor doua sensuri ale actiunii seismice.
6.3. Stalpi
Dimensionarea/verificarea stalpilor se va efectua conform prevederilor din STAS 10107/0-90,
pct. 3.
Efectul de ordinul II (efectul P-Q) se va considera in conformitate cu prevederile din STAS
10107/0-90, pct.3.1.2 si 3.2.6.
In calcule se va tine seama de efectul solicitarii la compresiune excentrica oblica (ca efect al
solicitarii pe directii diferite de axele principale ale sectiunii).
Momentele incovoietoare stabilite cu relatia 6.2, pct. 6.1.4, se asociazã cu momentele de pe
alte directii, corespunzand incarcarilor din GS.
Calculul la compresiune excentrica oblica se recomanda a fi efectuat cu programe de calcul
automat, care iau in considerare diagramele S-c pentru beton si armaturi prezentate la pct. 2.1.4 si
2.2.1.5. din STAS 10107/0-90 precum si modul real de alcatuire

al sectiunii.
Pentru sectiunile dreptunghiulare se admite aplicarea procedeului simplificat de calcul precizat in
Anexa B din STAS 10107/ 0-90.
6.4. Noduri de cadru
6.4.1. Prevederile prezentului Cod se aplica nodurilor de cadru ale structurilor de beton armat
executate:
- monolit;
- integral prefabricat din fragmente de cadru care cuprind nodul si portiunile adiacente de grinzi si
stalpi, cu imbinari in zone departate de nod;
- cu stalpi monoliti si grinzi prefabricate oprite la fata nodului sau la o anumita distanta de acestea,
cu imbinari de continuitate.
Prevederile se pot aplica, cu considerarea aspectelor specifice, si altor tipuri de structuri in
cadre integral sau partial prefabricate, ale caror stalpi sunt continui in dreptul nodului si ale caror
imbinari sunt astfel alcatuite incat sa fie capabile sa preia si sa transmita eforturi unitare de
compresiune si de forfecare prin beton.
In cazul nodurilor a caror alcatuire se departeaza mult de solutia monolita, prezentele prevederi
au un caracter orientativ, fiind necesare analize speciale si/sau incercari de laborator care vor fi
stabilite, de la caz la caz, de proiectant.
6.4.2. Nodurile cadrelor trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:
a) sa aiba capacitatea de rezistenta la cele mai defavorabile solicitari, in orice stadiu si la orice
combinatie de incarcari, la care sunt supuse elementele imbinate;
b) sa nu prezinte reduceri semnificative de rigiditate sub eforturile corespunzatoare plastificarii
elementelor adiacente sau a incarcarilor/descarcarilor repetate asociate actiunilor seismice;
c) sa asigure ancorajul armaturilor elementelor adiacente in orice situatie de incarcare, inclusiv in
conditiile plastificarii acestora sau a incarcarilor/descarcarilor repetate generate de actiunile
seismice .
6.4.3 Cerintele de la pct. 6.4.2 se realizeaza, dupa caz, prin proiectarea nodurilor in
conformitate cu prevederile prezentului Cod sau prin utilizarea altor metode de calcul, alcatuire si
armare confirmate de incercari concludente.
. 6.4.4. Nodurile se proiecteaza astfel incat sa poata prelua si transmite fortele taietoare care
actioneaza asupra lor in plan orizontal Qh si in plan vertical Qv.
Fortele taietoare de calcul care actioneaza asupra unui nod de cadru (Qh si Qv,) se deternaina din
conditia de echilibru al eforturilor maxime ce iau nastere in elementele (stalpi si rigle) concurente in
acel nod (fig. 6.4).
La structurile in cadre spatiale, eforturile de calcul, stabilite conform celor de mai sus, vor fi
considerate independent pe fiecare directie principala in parte.
6.4.5. Din punct de vedere al comportarii, calculului, alcatuirii si armarii se diferentiaza
urmatoarele categorii de noduri:
- noduri solicitate predominant de incarcari gravitationale (permanente si temporare);
- noduri solicitate predominant de actiuni seismice.
6.4.6. Nodurile solicitate predominant de incarcari gravitationale sunt nodurile cadrelor la
constructiile amplasate in zonele E si F definite in Normativul P1OO-92.
Cerintele hotaratoare pentru. proiectarea acestor noduri sunt cele referitoare la ancorajul
armaturilor longitudinale ale elementelor care converg in nod. In acest sens dimensiunile nodurilor
vor asigura realizarea lungimilor de ancorare prevazute in STAS 10107/0-90, pct. 6.2.1. Se vor
adopta detalii constructive care sa asigure turnarea si compactarea corecta a betonului, prin
evitarea aglomerarilor excesive de armaturi, iar in cazul nodurilor marginale putandu-se avea in
vedere realizarea unor detalii ca in fig.11.9. Pe inaltimea nodului se vor prevedea cel putin
armaturile transversale din zonele adiacente ale stalpilor.
fig. 6.4.
6.4.7. Nodunle solicitate predominant de actiuni seismice sunt cele care nu se incadreaza in
prevederile pct. 6.4.6 al prezentului Cod.
Fortele taietoare de calcul, la care se,dimensioneaza aceste noduri, se vor determina cu
urmatoarele relatii:
- forta taietoare orizontala
Qh = 1.25(A
a
st + A
a
dr)Ra- Qs (6.9)
unde:
A
st
a, A
dr
a ariile de armatura intinsa din sectiunile de la fata nodului a riglelor de pe directia de calcul;
Qs forta taietoare de calcul in sectiunea de la fata nodului a stalpului superior.
- forta taietoarc verticala
- Qv=Qh,hg/hs (6.10)
6.4.8. Forta taietoare orizontala in nod, determinata conform prevederilor pct. 6.4.7, se preia
prin beton si armaturi transversale, ale caror contributii se insumeaza:

Qh < Qhn + Qhb (6.11)
unde:
Qha este forta taietoare preluata de catre armaturile transversale (orizontale) in nod, care se
calculeaza cu relatia:
Qha = AhRn (6.12)
Ah este suma ariilor armaturilor transversale din nod (etrieri, agrafe) care indeplinesc simultan
urmatoarele conditii:
- intersecteaza planul potential de cedare (pe diagonala nodului), fig. 6.4.
- sunt situate in latimea nodului bn,
- sunt dispuse intre armaturile longitudinale superioare si inferioare din grinzi;
- ramurile etrierilor neperimetrali, dispusi pe directia solicitarii, au lungimile mai mari decat
hs / 3.
Qhb este forta taietoare preluata de catre beton, care se calculeaza cu relatia:
Qhb = [(0.5+n)A'3 /AaJQh (6.13)
A
1
2 si An sunt ariile de armatura comprimata si, respectiv, intinsa
din grinda adiacenta nodului, pentru care rezulta cel
mai mic raport A
1
2/Aa ; se va respecta A
1
2/Aa<1;
n = N/(bn hn Rc).
La verificarea nodurilor la forta taietoare Qh se va respecta conditia:
Qh <=5bnhnRc (6.14)
6.4.9. In cazurile in care, prin respectarea prevederilor de la pct. 6.1 si 6.3 ale prezentului Cod,
se evita aparitia articulatiilor plastice in capetele de stalp ce converg in nod, forta taietoare verticala
in nod Qv, determinata conform pct. 6.4.7, este preluata de catre beton si armaturile verticale din
nod, cu conditia realizarii prevederilor de alcatuire prevazute la pct. 11.3.

7. VERIFICAREA CAPACITATII DE DEFORMARE POSTELASTICA
7.1. Conditii generale
7.1.1 Capacitatea de deformare plastica se poate verifica la nivelul:
-sectiunilor critice ale elementelor cadrului;
- elementelor componente ale cadrului;
- structurii.
7.1.2 Capacitatea de deformare plastica la nivelul sectiunii se exprima prin raportul dintre
curbura ultima si cea corespunzatoare initierii curgerii in armatura intinsa, denumit factor (indice)
de ductilitate sectionala
7.1.3 Capacitatea de deformare plastica la nivelul elernentului se exprima prin raportul dintre
deformatia semnificativa ultima a elementului si deformatia respectiva, corespunzatoare initierii
curgerii armaturii, denumit factor (indice) de ductilitate de element.
In situatiile in care se accepta ipoteza dezvoltarii concentrate a deformatiilor plastice, in
articulatii plastice (punctuale), factorul de ductilitate de element se exprima ca raport ale rotirilor in
articulatia plastica.
7.1.4 Capacitatea de deformare plastica la nivel de structura, in ansamblul ei, se cxprima ca
raport de deplasari orizontale corespunzatoare stadiului ultim (colaps) si celui considerat a
corespunde inceputului comportarii posl-elastice (semnificative) a structurii.
7.1.5 In afara de valorile relative ale capacitatii de deformare plastica, definite la pct.7.1.2, …
7. 1.4, vor fi determinate si valori absolute corespunzatoare deformatiilor/deplasarilor ultime.
7.1.6 Compararea factorilor de ductilitate si a deformatiilor deplasarilor ultime cu cerintele
corespunzatoare, rezultate din calculul dinamic post-elastic, sau din spectre seismice post-elas-
tice, reprezinta verificarea explicita a comportarii post-elastice a structurilor in cadre solicitate
seismic.
7.1.7 Verificarea comportarii post-elastice a structurilor in cadre, in conditiile specificate la
pct.7.1.6, se efectueaza obligatoriu in situatiile in care proiectantul nu respecta integral prevederile
privind ierarhizarea capacitatilor de rezistenta specificate la capitolul 6 al prezentului Cod, pentru
constructiile amplasate in zonele seismice A...D. Aceasta verificare este recomandabil a fi
efectuata in situatiile in care proiectantul considera necesar a avea date mai complete, explicite,
privind comportarea post-elastica a structurii.

7.2 Verificarea la nivelul sectiunii si elementului
7.2.1 Verificarea capacitatii de deformare plastica la nivelul sectiunii se face prin trasarea curbei
moment-cu.rbura prentru elementele solicitate la incovoiere pura, sau cu forta axiala. Relatia
moment-curbura se poate obtine cu programe specifice de calcul automat sau, in mod simplificat,
prin procedeul expus in anexa B a prezentului Cod.
7.2.2 Pentru verificarea capacitatii de deformare in articulatiile plastice, se va admite ca
deformatiile plastice se dezvolta de lungimile plastice l p , calculate cu urmatoarele relatii:
lp = 0.75 h (la rigle) (7.1)
lp = 0.70 h (la stalpi)
unde: h = inaltimea sectiunii transversale a elementului (rigla sau stalp).
In situatiile in care se utilizeaza detalii de alcatuire si armare care nu se incadreaza in
practica curenta, sau daca cuantificarea deformatiilor plastice este hotaratoare pentru evaluarea
comportarii structurii, lungimea zonelor plastice se va stabili pe baza unor incercari concludente.
7.2.3 Capacitatea de rotire in articulatiile plastice se determina considerand curburile
calculate conform pct. 7.2.1 si lungimea zonelor plastice conform precizarilor de la pct. 7.2.2.
Rotirea ultima in articulatia plastica (Wu ) se determina cu relatia:
Wu (Xu --- Xc) lp (7.2)

8. VERIFICAREA LA STAREA LIMITA DE DEFORMATII
8.1. Grupari fundamentale de incarcari
Calculul la starea limita de deformatie a elementelor, subansamblelor sau a ansamblului
structurii se efectueaza in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90, pct. 3.9 si cu cele ale
prezentului Cod.
Conditiile privind deformatiile grinzilor rezemate pe stalpi, sub actiuni verticale, se pot verifica
admitand ca elementul are reazeme netasabile. Sagetile verticale ale grinzilor rezemate pe
console (cu exceptia consolelor scurte ale stalpilor prefabricati), se determina luand in considerare
si deformatiile proprii ale elementelor de rezemare.
In cazul grinzilor prefabricate la care schema statica (legaturile, deschiderea) si/sau sectiunea
activa se schimba in fazele de montaj si finala, deformatiile totale se obtin prin insumarea
deformatiilor calculate pentru fiecare etapa.
Deformatiile in plan orizontal ale grinzilor (grinzi de rulare etc.) se calculeaza considerand si
deformatiile elementelor portante verticale (stalpi etc.).
8.2. Grupari speciale de incarcari
Calculul deformatiilor sub actiuni din gruparile speciale de incarcari implica efectele incarcarilor
seismice orizontale.
Dimensionarea elementelor cadrelor se realizeaza in conditiile respectarii prevederilor privind
calculul la starea limita de deformare din normativul PIOO-92, pct. 6.2.3.
Determinarea deformatiilor (deplasarilor) orizontale ale cadrelor se recomanda sa se realizeze
cu programe adecvate de calcul automat.
Daca s-a considerat un model de calcul bazat pe fortele seismice echivalente si pe
comportarea elastica a materialelor, deplasarile nodurilor corespunzatoare fortelor seismice de cod
se majoreaza cu valoarea 1/ K.
Pentru situatiile in care prezentul cod permite efectuarea calculului static prin schematizarea
structurii sub forma de cadre plane, calculul deplasarilor se va efectua conform precizarilor de la
pct.8.2.1 si 8.2.2.

8.2.1 Ipoteze de calcul
Pentru calculul deplasarilor laterale ale cadrelor se accepta urmatoarele ipoteze:
a) Actiunile corespund gruparii speciale de incarcari, fortele seismice de calcul fiiind considerate
dispuse (succesiv) pe directiile principale ale constructiei.
b) Rigiditatile elementelor cadrului se determina considerand modulul de rigiditate sectionala
K = EbIb (8.1)
c) In calculul deplasarilor orizontale se va considera saiba de planseu nedeformabila.
Daca sistemul constructiv al planseelor sau prevederea unor goluri mari in acestea conduc la
saibe deformabile in raport cu cadrele, calculul deformatiilor se va face considerand comportarea
spatiala a structurii (cadre si plansee deformabile in planul lor)
d) In situatiile in care se admite efectuarea calculului plan, efectul momentului de torsiune generala
se poate considera prin amplificarea deformatiilor de translatie determinate pentru fortele seismice
de calcul, cu coeficientul a i (relatia 8.2):
aI =
) (
¿
+
2
1
i ci ci
i ci
d R F
d SeR
(8.2)
unde:
S - forta seismica totala pe constructie;
e - excentricitatea de calcul medie (distanta intre centrele de greutate si rigiditate);
di - distanta dintre centrul de rigiditate si planul cadrului "i";
Rci - rigiditatea la forte laterale a cadrului "i";
Fci - suma fortelor orizontale aplicate cadrului "i";
¿
2
i ci
d R - se determina pentru ansamblul structurii.
Observatie:
corectiile date de coeficientul ai se aplica eforturilor/ deformatiilor determinate din actiunea
fortelor seismice orizontale (fara considerarea incarcarilor verticale din gruparea speciala).
e) Deplasarile laterale se determina fara considerarea aportului panourilor de zidarie inramata
asupra rigiditatii structurii.

8.2.2. Calculul practic al deplasarilor laterale
In conditiile precizate la pct. 8.2.1, calculul deplasarilor laterale se poate efectua prin procedee
de calcul liniar.
Se recomanda utilizarea de programe de calcul automat, care determina deplasarile generale
ale nodurilor (translatii si rotiri).
Deplasarile relative de nivel
e
r
H
A
, se calculeaza in planul cadrului, considerand Qr conform fig.
8.1:

( )
(
(
¸
(

¸

A ÷ A
÷ A ÷ A
= A
÷ ÷
÷ ÷
dr
i y
st
i y
e
st
i x
st
i x
r
L
H
1 , 1 ,
1 , 1 ,
(8.3)
unde:
K - coeficientul de reducere a fortei seismice considerat in calcul (conform Normativului PIOO-
92, pct. 5.3.6;
- , , , ,
1 , 1 , 1 , ,
dr
i y
st
i y
st
i x
st
i x ÷ ÷ ÷
A A A A He si L sunt precizate in fig.8..
Deplasarile nodurilor sunt determinate in GS de incarcari. Verificarea deplasarii relative de nivel
se va efectua la toate nivelurile.

8.3. Deformatii limita
Deplasarile maxime rezultate din actiuni in gruparile fundamentale de incarcari se vor considera
conform prevederilor din STAS 10107/0-90 pct.3.9 sau prescriptiilor specifice conditiilor de
exploatare a constructiei.
In cazul actiunii seismice orizontale conditiile privind deplasarile relative de nivel maxime sunt
diferentiate astfel:
a) in cazul structurilor cu pereti de umplutura din zidarie de caramida, corpuri din beton cu
agregate grele sau usoare, sau alte materiale similare

e
r
H
A
<0.0035
b) in cazul structurilor cu pereti de compartimentare din materiale care pot urmari deformatiile
structurii fara degradari semnificative, a celor cu panouri a caror legatura cu structura este de
asa natura incat deformatiile structurii nu sunt transmise la pereti, precum si in cazul
constructiilor fara pereti de umplutura

e
r
H
A
<0.007
c) in cazul constructiilor parter la care panourile de perete respecta conditiile de la pct. b

e
r
H
A
<0.01
Conditiile privind deplasarea relativa de nivel pot fi diferentiate pe inaltimea cladirilor etajate
in .functie de solutiile constructive adoptate pentru elementele de compartimentare; in aceste
situatii se vor respecta prevederile de la pct. 3.4.2.
Daca conditiile privind verificarea la starea limita de deformatie nu sunt respectate se va mari
rigiditatea structurii prin majorarea sectiunii stalpilor si/sau riglelor.

9. PROIECTAREA PLANSEELOR STRUCTURILOR IN CADRE

Planseele structurilor in cadre sunt solicitate:
- la incarcari verticale;

- la incarcari orizontale, cand lucreaza ca saibe.
Calculul la incarcari verticale este obligatoriu la toate structurile.
Calculul la incarcari orizontale se'va efectua in situatiile prevazute la pct. 9.2 ale prezentului Cod

9.1. Calculul planseelor la incarcari verticale.
Actiunile verticale pe plansee se considera corespunzator gruparilor fundamentale de
incarcari precizate in STAS 10101/1-91, STAS 10101/2A2-91, sau alte prescriptii.
Calculul si alcatuirea planseelor se va face in conditiile precizate in STAS 10107/1-91,
STAS 10107/2-91, STAS 10107/ 3-77, STAS 10107/4-77, sau alte prescriptii specifice, dupa caz.

9.2. Calculul planseelor la incarcari orizontale.
Planseele structurilor in cadre de beton armat se calculeaza/verifica la incarcari orizontale
in cazul constructilor amplasate in zonele seismice A-D (conform Normativului PI00-92) intr-una
din urmpatoarele situatii:
- planseul face parte din infrastructura;
- daca in planseu sunt goluri ale caror dimensiuni pe cel putin o directie depasesc 20% din
dimensiunea corespunzatoare a planseului;
- daca nu sunt respectate conditiile de alcatuire generala de la pct. 2.1, 2.2. 2.3, 2.4.;
- daca planseele nu sunt din beton monolit (elemente prefabricate cu sau fara
suprabetonare, alte solutii).
9.2.1 Incarcarile orizontale pe plansee considerate ca diafragme orizontale (saibe) se
determina acceptand urmatoarele ipoteze:
a) saibele realizate din plansee de beton armat monolit sau elemente prefabricate masive
cu imbinari de continuitate pe intreg perimetrul se considera nedeformabile in planul lor;
b) incarcarile orizontale corespund fortelor capabile ale cadrelor se va considera actiunea
seismica pe directiile principale ale structurii ca sarcina distribuita liniar, proportional cu masa, si
echivalenta fortelor orizontale dezvoltate in cadre (fig 9.1);
c) la structurile calculate in domeniul neliniar de comportare al materialelor, incarcarile pe
saibe se determina corespunzator diferitelor etape de aparitie a articulatiilor plastice in
structura; in aceste cazuri de verificare a saibelor de planseu, se vor considera rezistentele
medii ale betonului si armaturii.
Reactiunile cadrelor asupra saibelor se pot determina prin izolarea riglelor de la nivelul
considerat.

9.2.2 Calculul eforturilor sectionale in saibe se face functie de solicitarile orizontale determinate
conform pct 9.3.1, prin exprimarea echilibrului in sectiunea considerata.
Eforturile sectionale semnificative pentru verificarea saibelor sunt momentele incovoietoare si
fortele taietoare.
Sectiunile de calcul se considera in dreptul cadrelor de pe directia de calcul considerata; in
situatia unor distante mari intre cadre, se recomanda sa se considere in calcul si sectiunile
intermediare dintre cadre, in care apar solicitari importante.
Eforturile sectionale in saibe se determina corespunzator actiumi seismice pe directiile
principale ale structurii si ambele sensuri de solicitare.
Solicitarile in saibele cu rigiditate medie sau redusa se determina considerand incarcarile
precizate la pct. b sau d, functie de rigiditatile elementelor structurale.
9.2.3 Verificarea planseelor la eforturile sectionale determinate de efectul de saiba se
realizeaza diferentiat, functie de alcatuirea constructiva a acestora (plansee din placi de beton
armat monolit, plansee din elemente prefabricate etc.).
La verificarea planseelor se vor considera eventualele goluri (scari, curti de lumina etc.), care
pot determina concentrari semnificative de eforturi.
Planseele din beton armat monolit se verifica similar cu grinzile pereti (daca rezulta proportii
corespunzatoare); solicitarile de intindere de la marginile planseului se vor considera concentrate
in grinzile (riglele ) corespunzatoare.
Planseele din elemente prefabricate se considera in calcul ca fiind formate din elemente
independente sau care conlucreaza, functie de conditiile de transmiterea lunecarilor in rosturile
dintre acestea.
Imbinarile elementelor prefabricate pe reazeme se verifica si la solicitarile rezultate din efectul
de saiba.
9.3. Structura de rezistenta a scarilor
Structura de rezistenta a scarilor se considera diferentiata astfel:
• structura de rezistenta verticala a casei scarilor;
• structura de rezistenta a scarilor (podeste, rampe,grinzi de
podest, grinzi de vang etc.).
Prezentul Cod se refera numai la alcatuirea structurii de rezistenta a casei scarilor, realizata din
cadre de beton armat.
La alcatuirea generala a scarilor se vor considera recomandarile de pct. 2.4.
In situatiile in care se prevad rigle de cadru intre nivelurile curente ale planseelor (de exemplu
pentru rezemarea podestelor intermediare ale scarilor), se vor evita comportarile specifice stalpilor
scurti; in acest scop se recomanda ca momentele capabile in sectiunile de la extremitatile riglelor
sa fie suficient de mici astfel incat diagrama de momente incovoietoare pe stalp sa corespunda cu
fig. 9.1.
La proiectarea cadrelor adiacente casei scarilor se vor respecta prevederile privind calculul si
alcatuirea cadrelor curente.
9.2.2 Calculul eforturilor sectionale in saibe se face functie de solicitarile orizontale determinate
conform pct 9.3.1, prin exprimarea echilibrului in sectiunea considerata.
Eforturile sectionale semnificative pentru verificarea saibelor sunt momentele incovoietoare si
fortele taietoare.
Sectiunile de calcul se considera in dreptul cadrelor de pe directia de calcul considerata; in
situatia unor distante mari intre cadre, se recomanda sa se considere in calcul si sectiunile
intermediare dintre cadre, in care apar solicitari importante.
Eforturile sectionale in saibe se determina corespunzator actiumi seismice pe directiile
principale ale structurii si ambele sensuri de solicitare.
Solicitarile in saibele cu rigiditate medie sau redusa se determina considerand incarcarile
precizate la pct. b sau d, functie de rigiditatile elementelor structurale.
9.2.3 Verificarea planseelor la eforturile sectionale determinate de efectul de saiba se
realizeaza diferentiat, functie de alcatuirea constructiva a acestora (plansee din placi de beton
armat monolit, plansee din elemente prefabricate etc.).
La verificarea planseelor se vor considera eventualele goluri (scari, curti de lumina etc.), care
pot determina concentrari semnificative de eforturi.
Planseele din beton armat monolit se verifica similar cu grinzile pereti (daca rezulta proportii
corespunzatoare); solicitarile de intindere de la marginile planseului se vor considera concentrate
in grinzile (riglele) corespunzatoare.
Planseele din elemente prefabricate se considera in calcul ca fiind formate din elemente
independente sau care conlucreaza, functie de conditiile de transmiteiea lucrarilor in rosturile dintre
acestea.
Imbinarile elementelor prefabricate pe reazeme se verifica si la solicitarile rezultate din efectul
de saiba.
9.3. Structura de rezistenta a scarilor
Structura de rezistenta a scarilor se considera diferentiata astfel:
• structura de rezistenta verticala a casei scarilor; structura de rezistenta a scarilor (podeste,
rampe, grinzi de podest, grinzi de vang etc.).
Prezentul Cod se refera numai la alcatuirea structurii de rezistenta a casei scarilor, realizata din
cadre de beton armat.
La alcatuirea generala a scarilor se vor considera recomandarile de pct. 2.4.
In situatiile in care se prevad rigle de cadru intre nivelurile curente ale planseelor (de exemplu
pentru rezemarea podestelor intermediare ale scarilor), se vor evita comportarile specifice stalpilor
scurti; in acest scop se recomanda ca momentele capabile in sectiunile de la extremitatile riglelor
sa fie suficient de mici astfel incat diagrama de momente incovoietoare pe stalp sa corespunda cu
fig. 9.1.
La proiectarea cadrelor adiacente casei scarilor se vor respecta prevederile pnvind calculul si
alcatuirea cadrelor curente.

10. INFRASTRUCTURA SI FUNDATIILE
10.1. Generalitati
Preluarea si transmiterea incarcarilor ce actioneaza asupra unei constructii se face prin sistemul
structural constituit din trei componente principale: (1) suprastructura, (2) infrastructura si / sau
fundatiile si (3) terenul de fundare. Aceasta pecizare este deosebit de importanta in cazul
constructiilor supuse predominant actiunilor seismice intrucat, in acest caz, interactiunea celor trei
componente este esentiala pentru intelegerea corecta a comportarii sistemului, in totalitate, si
pentru dirijarea controlata a deformatiilor plastice.
Infrastructura se considera acea componenta a sistemului structural care prezinta, in raport cu
suprastructura, o crestere brusca, semnificativa, de rezistenta si de rigiditate. De obicei
infrastructura este constituita dintr-un sistem de pereti, dispusi pe inaltimea subsolului (sau
subsolurilor), care conlucreaza cu planseele care ii marginesc sau pe care ii strabat; in unele
situatii, infrastructura se poate intinde si pe inaltimea unuia sau mai multor niveluri de la partea
inferioara a constructiei. Fundatiile sant elementele structurale prin care se asigura rezemarea pe
terenul de fundare a infrastructurii sau, in unele cazuri, direct asupra structurii in cazurile in care
erista o infrastructura , aceasta conlucreaza cu fundatiile, prin intermediul carora reazema pe
teren, formand o unica componenta structurala.
Principiile proiectarii infrastructurilor si fundatiilor, conditiile de alcatuire si modelarea lor pentru
calcul fac obiectul prescriptiilor specifice.
Conditiile care pot determina alegerea sistemului de fundare sunt indicate la pct, 2.6.
Structurile in cadre de beton armat pot avea urmatoarele solutii de alcatuire a infrastructurii si
fundatiilor:
a) Structuri fara infrastructuri, la care rezemarea tuturor stalpilor se realizeaza direct pe fundatii.
Fundatiile pot fi de suprafata sau adancime, izolate, continui sau radier.

b) Structuri cu infrastructuri, la care sunt prevazute intre suprastructura (sistsmul de stalpi si grinzi)
si fundatii, sisteme spatiale de pereti structurali, pe unul sau mai multe niveluri, concepute,
calculate, alcatuite si armate astfel incat sa realizeze o crestere semnificativa de rigiditate si
rezistenta. Pe inaltimea infrastructurii pot exista si stalpi rezemati direct pe fundatii. In aceste
situatii de alcatuire (solutii curente la cladiri cu subsol), se va tine seama in calculul infrastructurii si
de eforturile preluate de la stalpii care nu sunt in contact direct cu peretii (fig. 10.1 ).
In cazul cladirilor de inaltime medie sau inalte, amplasate in zonele seismice A-D se recomanda
ca infrastructura sa fie realizata ca un sistem casetat alcatuit din peretii de subsol, planseul peste
subsol iar la partea inferioara printr-un radier sau fundatii continui si placa armata legata de
acestea.
La constructiile amplasate in zonele seismice A-D (conf. Normativului PIOO-92) se va evita, de
regula, realizarea de subsoluri partiale. Cand acestea nu pot fi evitate se va tine seama la calculul
infrastructurii si suprastructurii de efectele de torsiune generala generate de excentricitatea
infrastructurii fata de ansamblul structural.
Planseul (planseele), in contact direct cu peretii de la subsol si fundatiile aferente, constituie
elemente structurale componente ale infrastructurii.
Fig. 10.1
10.2 Calculul infrastructurii
Fundatiile si infrastructura se verifica la actiunile corespunzand gruparilor fundamentale si
gruparilor speciale de incarcari.
Un model de calcul riguros implica considerarea ansamblului spatial suprastructura-
infrastructura-teren de fundare, cu proprietati definite prin legi constitutive fidele comportarii reale a
elementelor care alcatuiesc fiecare din cele trei componente.
Se admite in cazul constructiilor etajate cu inaltime redusa si medie (definite conform pct. 1.2.2)
sa se determine eforturile sectionale in elementele infrastructurii prin studiul echilibrului
infrastructurii izolate, solicitate la fortele de legatura cu suprastructura si la presiunile care apar la
nivelul talpii fundatiilor. In aceste cazuri presiunile pe terenul de fundare se determina functie de
caracteristicile de deformabilitate ale terenului si ale infrastructurii.
In cazul actiunilor corespunzand gruparilor fundamentale de incarcari, fortele de legatura
considerate in calculul infrastructurii sunt cele rezultate din calculul suprastructurii.
Pentru gruparile speciale de incarcari (actiuni seismice) se admite a considera ca reactiunile
suprastructurii sunt asociate mecanismului structural de plastificare (M, Q, N).
In situatiile in care calculul dinamic post-elastic este impus in prezentul Cod (pct. 5.1.3 si 5.4.2),
fortele de legalura cu infrastructura vor fi cele rezultate din acest calcul.
Fortele transmise de suprastructura cuprind si eforturile transmise prin plansee. Planseul peste
subsol transmite la peretii infrastructurii forte de lunecare ca efect al reactiunilor orizontale ale
stalpilor si al fortei seismice corespunzatoare masei concentrate la acest nivel.
In situatiile in care se utilizeaza fundatii de adancime (piloti, barete etc.) in calculul elementelor
infrastructurii se considera (in locul presiunilor pe teren) fortele care se dezvolta in fundatii.
Calculul eforturilor in elementele infrastructurii se recomanda sa se efectueze cu programe de
calcul automat care permit modelarea corecta a legilor constitutive pentru terenul de fundare si
infrastructura. De regula in acest scop se apeleaza la metoda elementelor finite; eforturile
sectionale se obtin prin integrarea eforturilor unitare furnizate de programele de calcul (se admite
modelarea comportarii elastice a materialelor).
Pentru cazurile curente se poate modela infrastructura in calcul ca un sistem de grinzi pe mediu
elastic.
Daca infrastructura este in contact direct cu un singur planseu (placa) se admite neglijarea
rigiditatii la torsiune, proprie a elementelor infrastructurii.
Infrastructura (elementele componente: pereti, plansee) se dimensioneaza/verifica la starea
limita ultima si la starea limita de deforrnatie.
Dimensionarea elementelor va urmari de regula evitarea aparitiei deformatiilor plastice la nivelul
infrastructurii. in acest scop momentele incovoietoare considerate in fortele de legatura cu
suprastructura (in gruparile speciale de incarcari) vor fi determinate cu considerarea
suprarezistentei armaturilor.
Sectiunea de calcul a peretilor infrastructurii se va considera impreuna cu fundatiile si placa
(placile) de planseu adiacente. Sectiunile (orizontale) din rosturile de turnare se verifica, In acest
caz, la forta de lunecare conform STAS 10107/0-90, pct. 3.4.2.
Functie de configuratia diagramei de momente incovoietoare,

peretii de beton armat se
considera pentru calcul astfel:
a) Grinzi de beton armat, in cazurile in care inaltimea de calcul a sectiunii (h) si distanta intre doua
puncte de inflexiune (L) respecta conditia h/L<0.5 . (10.1.)
b) Grinzi pereti, in situatiile in care conditia 10.1. nu este indeplinita
Daca peretii infrastructurii sunt rezemati continuu pe pereti mulati se considera in calcul
ansamblul acestora.
La dimensionarea planseelor si fundatiilor se vor considera efectele cumulate din participarea
acestora la preluarea eforturilor din infrastructura precum si cele proprii acestora.
10.3. Calculul fundatiilor .
Conditiile privind presiunile pe terenul de fundare si de proiectare a fundatiilor sunt cele
precizate;in normalivul PIO-86, STAS 3300/1-85 si STAS 3300/2-85.
Solicitarile transmise la fundatii, corespunzator actiunilor din gruparile fundamentale de
incarcari, se considera conform prevederilor din prescriptiile de proiectare precizate in aliniatul
precedent.
Pentru gruparile speciale de incarcari, incluzand actiunea seismica, eforturile transmise la fundatii
se determima astfel:
a) Eforturile rezultate din analize dinamice neliniare ale structurii.
b) Eforturile corespunzand mecanismului de plastificare al suprastructurii in cazul actiunilor
seismice. Pentru cazurile generale cand, de regula, la actiunea cutremurelor de mare intensitate
sectiunile de la baza stalpilor se pot plastifica, momentele incovoietoare transmise fundatiilor sunt
asociate momentelor capabile ale stalpilor. Se va urmari ca prin dimensionarea adecvata a
fundatiilor, sa se evite dezvoltarea deformatiilor plastice la nivelul terenului sau in elementele de
beton armat ale fundatiilor (mecanismul de disipare prin deformatii plastice a energiei induse de
cutremur sa se dezvolte numai in suprastructura).
Fortele taietoare sunt asociate momentelor incovoietoare in sectiunile de la baza stalpilor.
Daca sub actiuni din gruparile speciale de incarcari terenul de fundare are deformatii
remanente, infrastructura si/sau suprastructura se verifica la efectele tasarilor inegale.

11. ALCATUIREA SI ARMAREA STRUCTURILOR IN CADRE
11.1. Conditii de alcatuire a riglelor de cadru.
Alcatuirea si armarea riglelor se realizeaza in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90
(pct 6.1, 6.2, 6.3 si 6.5) si din prezentul Cod (pct. 4.2, 6.2).
Conditiile de alcatuire si armare sunt diferentiate intre sectiunile curente si zonele potential
plastice.
Se vor considera ca zone potential plastice sectiunile de la capetele tuturor riglelor indiferent de
pozitia acestora in plan sau elevatie.
Prevederile privind alcatuirea si armarea in zonele plastice potentiale se vor considera pe
lungimile plastice indicate in Anexa J din STAS 10107/0-90 (pct J.3).
Se recomanda ca la armarea riglelor de cadru, pe langa prevederile din STAS 10107/0-90, sa
se respecte urmatoarele:
- Armaturile longitudinale sa fie dimensionate si dispuse astfel, incat din actiuni seismice de mare
intensitate, sectiunile potentiale de forrnare a articulatiilor plastice, pentru cele doua sensuri de
actiune, sa coincida.
- Riglele solicitate predominant din actiuni seismice vor avea armaturile longitudinale realizate ca
bare drepte (nu se dispun bare inclinate).
- Daca, ca efect al incarcarilor verticale importante (forte concentrate mari etc.), sunt necesare
armaturi inclinate, acestea se vor dimensiona functie de eforturile corespunzatoare gruparilor
fundamentale de incarcari si se vor verifica in gruparea speciala.
- Nu se admite dispunerea de armaturi inclinate la marginea sectiunii riglei. . '
- Daca in fazele intermediare de lucru ale grinzilor prefabricate care conlucreaza cu
suprabetonarea (decofrare, transport, manipulare si montaj) nu se respecta conditia
Q/(bh„) + M/W, < 0,7R, (11.1)
etrierii se vor dispune conform indicatiilor din fig.11.1.
In situatiile in care se urmareste evitarea formarii de articulatii plastice in sectiunile din apropierea
nodurilor, se recomanda dispunerea armaturilor longitudinale ca in fig.11.2.
In cazul riglelor prefabricate care realizeaza cu stalpii noduri rigide se recomanda evitarea
plastificarii imbinarilor, prin adaptarea solutiei din fig. 11.2. Dimensionarea riglei si a imbinarilor se
va realiza (conform pct. 6:1.2) la eforturi (M, Q) stabilite functie de momentele capabile din
sectiunile de aparitie a articulatiilor plastice.
Fig.11.2
11.2. Conditii de alcatuire a stalpilor
Alcatuirea si armarea stalpilor se realizeaza in conformitate cu prevedenle din STAS 10107/0-
90 si din prezentul Cod (pct. 4.3).
In sectiunile potentiale de aparitie a articulatiilor plastice de la baza stalpilor se recomanda ca
armatura longitudinala sa nu fie innadita prin petrecere sau sudura, fiind dispusa continuu, conform
modelului din fig.11.4.
In situatiile in care se admite innadirea prin petrecere a armaturilor longitudinale din stalp
(STAS 10107/0-90, pct. 6.3), se recomanda utilizarea modelului din fig. 11.3.
Masurile privind asigurarea capacitatii de deformare post-elastica (ductilizare) se vor aplica in
sectiunile de incastrare a stalpilor (in fundatii, sau la nivelul superior al infrastructurii,
precum si in zonele in care apar variatii mari ale sectiunii pe inatimea unui nivel (de exemplu la
stalpii halelor cu poduri rulante, in dreptul grinzii de rulare etc.).
11.3 Noduri de cadru
La proiectarea nodurilor de cadru se vor respecta urmatoarele:
- se recomanda ca axele elementelor adiacente nodului sa fie centrate in axul nodului; daca
aceasta conditie nu se poate realiza (noduri marginale, noduri de colt etc.) excentricitatea in plan
orizontal nu va depasi 1/4 din latura corespunzatoare a sectiunii transversale a stalpului inferior;
-' armaturile longitudinale din stalpi sau grinzi care se ancoreaza in nod se prelungesc de la planul
median al nodului (perpendicular pe armatura) cu lungimea de ancorare determinata conform
STAS 10107/0-90, pct. 6.2. Daca penlru ancorarea armaturilor sunt necesare bucle sau carlige,
aceslea se vor realiza intotdeauna in nod (fig. 11.5; 11.6, 11.7 si 11.10).
Barele longitudinale din stalpul inferior se pot prelungi in stalpul superior prin graifuire (fig.11.2)
daca devierea armaturilor in plan orizontal (d„) respecta conditia:
d0<(hgr-100)/6 [mmJ . (11.2)
unde:
hgr inaltimea sectiunii transversale a riglei in dreptul armaturilor graifuite. Nodurile solicittate
predominant din actiuni seismice vor avea cel putin cate o armatura verticala intermediara pe
fiecare latura nodului; daca armaturile din stalp sunt graifuite, fiecare bara se va amplasa la coltul
unui etrier.
La detalierea armaturii din nod se va avea in vedere realizarea spatiilor necesare turnarii si vibrarii
betonului (nu se conteaza pe turnarea betonului in nod prin grinzi).

a) Bare longitudinale inferioare continue in grinzi
Fig. 11.5 Nod central cu grinzi si stalpi cu sectiuni transversale egale. Barele superioare
se prevad continue prin nod; barele inferioare din grinzi se pot intrerupe

Fig. 11.6 Nod marginal.

Ancorarea borelor longitudinale din grinda
Fig. 11.7 Nod central cu grinzi cu sectiunile transversale neegale.
Ancorarea barelor longi-tudinale din grinzi.
r - raza de curbura conform pct.1 d > dma
Fig 11 .8 Imunatatirea ancorajului barelor de armatura din grinzi prin prevederea unor bare
transversal
Fig. 11.9 Nod marginal cu consola scurta.

Ancorarea armaturilor longitudinale in consola scurta prevazuta in acest scop.
Barele longitudinale din grinda se prevad continue prin nod.

Fig 11 10 Ancorarea barelor longitudinale din stalp, oprite in nod
Fig 11.11 Imbinare inlre stalpi lati si grinzi inguste — detalii de armare.
r> 3de (conform STAS 10107/0-90) si > d (diametrul barei care
se pnnde in ciocul etrierulul.)
Fig 1112 Delaliul pentru ciocul etrierului
Fig. 11.13 Solutii recomandate pentru alcatuirea capetelor grinzilor prefabricate
(a)grinda compusa din elementul prefabricat si suprabetonarea de ta nivelul placii'(solulte
recomondata).
(b)grinzi constituite numai din elermentele prefabricate hg=hgp, agrafele (etrieri} Se ia partea
superioara sint pentru legatura cu monolilizarea, de regula de latime redusa, dintre placile
prefabricate ale planseului.
ANEXA A: RIGIDITATI SECTIONALE PENTRU RIGLE SI STALPI I
Pentru calculul eforturilor in cadrele de beton armat monolit de rigiditate sectionala se pot
considera conforn prevederilor din Tabelul Al.
Tabelul Al
ELEMENTUL MODULUL DE RIGIDITATE
Rigle 0.6 EbIb
Stalpi comprimati 0,8 EbIb
Stalpi intinsi 0,2 EbIb
Modulul de elasticitate al betonului E se va lua conform STAS 10107/0-90, pct. 2.1.3.1.
Tabelul 7.
Momentul de inertie Ib al sectiuni echivalente se determina astiel:
• pentru elementele cu sectiune dreptunghiulara, momentul de inertie al sectiunii brute de beton;
• pentru grinzile cu sectiune T, momentul de inertie al sectiunii brute de beton la care latimea activa
de placa este jumatate din valoarea prevazuta in STAS 10107/0-90, Anexa A.
Pentru verificarile la starea limita de deformatie si in situatiile in care valorile rigiditatii sectionale
sunt hotaratoare asupra rezultatelor calculelor, se vor considera rigiditati sectionale rezultate din
programe de calcul automat care definesc legea moment curbura, din cercetari experimentale
concludente sau relatii de calcul mai exacte date in literatura de specialitate.

ANEXA B: CALCULUL DUCTILITATII DE CURBURA
(SECTIONALE)
Stabilirea diagramei M-Xsi a indicelui de ductilitate sectionala µX se recomanda a se realiza
cu programe de calcul automat specializate. In situatiile in care nu sunt disponibile asemenea
programe, calculul direct ("manual") va considera urmatoarele ipoteze:
• Rezistentele materialelor corespund valorilor lor medii, stabilite conform pct. 3.1.7 din STAS
10107/0-90; |
• Determinarea curburii de curgere ( se face considerand deformatiile si eforturile pe sectiune ca in
fig. B.l.a.
• Curbura ultima se poate calcula conform situatiei, de deformatii si eforturi pe sectiune, din fig.
B.l.b.
• Legile constitutive pentru beton si armatura (diagramele- _.`) corespund prevederilor din STAS
10107/0-90, sau pot fi considerate simplificat ca in fig. B.l.c, unde valorile ultime ale deformatiilor
specifice sunt date pentru cazurile curente.
• In calcul se va considera si aportul armaturilor distribuite pe inaltimea sectiunii.
Indicele de ductilitate sectionala ( µ0 ) se calculeaza cu relatia:
µX=Xu/Xc (B.l)
unde:
Xu- curbura ultima, de rupere;
Xc - curbura in momentul initierii curgerii in armatura

intinsa.

BETON PRECOMPRIMAT ARMATURA
fig. B.1

COMENTARII LA CODUL DE PROIECTARE PENTRU
STRUCTURI IN CADRE DIN BETON ARMAT
1. GENERALITATI

Prezentul Cod de proiectare cuprinde prevederi referitoare la proiectarea si calculul de
rezistenta ale structurilor in cadre de beton armat ale cladirilor. Cerintele particulare, specifice
structurilor in cadre sunt precizate in Codul de fata, iar pentru prevedenle cu caracter mai larg,
generale, continute in prescniptii de rang superior, s-au facut trimiterile corespunzatoare.

Principalele etape ale proiectarii structurilor in cadre de beton armat sunt prezentate in fig. C.l.l
Alcatuirea de ansamblu a structuri Cap.2 si 3 (cap. 4)
Alcatuirea elementelor structurale STAS 10107/ 0-90,
P10-86 STAS 10107/
1.2.3.4-91 etc
Alcatuire noduri / Imbinari
Cap. 11.3
Schematizarea structurii pentru calcul
Cap.5: pct 5.2, anexa
A
Stabilirea incarcarilor
STAS 10101/ 1, 2A1-
91;
Pct. 1. 4;.5.3.
Calculul etorturilor si al deplasarilor
Pct 5.4; 5.5
Verificarea conditiilor de rigiditate a
ansamblului structurii
P 100-92
Pct.3.4; 6.3.1; 6.3.2.
Verificarea elementelor structurale:
- stari limita: rezistenta deformatii
deschideri de fisuri
- ductilitate / mecanism structural de
plastificare
STAS 10107/ 0-90 ;
STAS 10107/ 1,2,3,4-
91 STAS 3300/ 1,2
;P10-86 Cap . 6 ,7 ,8,
10 etc .
Stabilirea detaliilor de alcatuire
STAS 10107/0-90.
STAS 10107/1.2,3.4-
91 P10-86.Cap. 11 etc

Fig. C.l.l.
C.l.l. Se considera structuri in cadre acele structuri care sunt alcatuite din stalpi si rigle si
realizeaza preluarea si transmiterea integrala la terenul de fundare a incarcarilor verticale si
orizontale ale constructiei (fig. C.1.2).
Fig. C.1.2.

In sensul prezentului Cod, se intelege prin "cadre cu panouri de umplutura", solutiile
constructive la care structura in cadre conlucreaza din punctul de vedere al rezistentei si / sau al
rigiditatii cu pereti din zidarie sau din alte materiale, care modifica semnificativ comportarea
cadrului.
C.1.2. Conditia (1.1) limiteaza superior raportul intre laturile sectiunii transversale a stalpilor.
Aceasta limitare este dictata de domeniul de aplicare al prezentului cod. Stalpii lamelari si peretii
structurali (diafragme verticale) prezinta elemente specifice de comportare si calcul (deformatia
limita a betonului comprimat, comportarea la compresiune excentrica oblica etc.), care nu pot fi
extrapolate cadrelor curente. Pentru.aceste tipuri de structuri se vor aplica actele normative
specifice.
C.1.3. Clasificarea conform numarului de niveluri trebuie privita diferentiat in raport cu zona
seismica in care este amplasata constructia. Clasificarea nu subantelege neaparat un anumit tip
de comportare din punctul de vedere al ponderii diferitelor actiuni , ci , de la caz la caz, serveste
la precizarea anumitor caracteristici specifice.
2. ALCATUIREA DE ANSAMBLU
C.2.1. Alcatuirea de ansamblu a structurii in cadre urmareste reducerea efectelor de torsiune
generala datorita excentricitatii intre centrul de rigiditate si rezultanta fortelor seismice. Acest
principiu trebuie respectat si in stadiul post-elastic de comportare al structurii, prin stabilirea
capacitatilor de rezistenta proportional cu rigiditatea la forte orizontale (reducerea excentricitatii
intre centrul de rezistenta si forta seismica rezultanta ).
C.2.2. In cazul constructiilor cu bovindouri, daca pereti din fatada pot constitui elemente de
rigidizare la forte orizontale, grinzile (in consola) de sustinere se vor dimensiona si la eforturile
rezultate din interactiunea cu acesti pereti.
C.2.3. Conditiile de rezistenta se lefera la:
a) preluarea si transmiterea incarcarilor gravitationale
b) realizarea efectului de saiba orizontala rigida.
Alcatuirile care pot determina reducerea sensibila a rigiditatii sau rezistentei, in plan orizontal,
ale planseelor sunt, in special, cele corespunzatoare planseelor realizate din elemente prefabri-
cate. Masurile pentru asigurarea acestor plansee a rolului de saiba orizontala sunt, de exemplu:
suprabetonarea cu un strat de beton de 4-6 cm., armat cu plase si /sau prevederea de centuri pe
contur, prevederea de detalii care sa asigure transmiterea sigura a lunecarilor intre elementele
prefabricate si preluarea momentelor incovoietoare dezvoltate in plan orizontal prin efectul de
saiba. Deasemenea, dispunerea unor goluri mari in plansee, sau in zonele "sensibile". (fig. C 2.1)
este de n.atura sa reduca rigiditatea si rezistenta saibei.
Evaluarea cantitativa a solicitarilor generate de actiunile seismice, care apar in saibele
orizontale realizate de plansee, este o problema dificila, care implica un grad ridicat de incerti-
tudine. Calitativ se constata ca, la structurile regulate in cadre, avand rigiditati egale sau apropiate
ale cadrelor, solicitarile in saibele orizontale sunt sensibil mai mici decat in cazul altor sisteme
structurale, cum ar fi cele cu pereti structurali rari sau structurile duale (cadre conlucrand cu pereti
structurali). Data fiind dificultatea determinarii riguroase a eforturilor maxume din saibe de preferat
intotdeauna solutiile de alcatuirile clare , cu planseu la acelasi nivel pentru toata cladirea, goluri cat
mai mici (amplasate la interior) etc.
Fig. C 2.1. Exemple de goluri in plansee (saibe) amplasate defavorabil

C.2.4. Cadrele care marginesc casa scarii pot avea o rigiditate sporita fata de cadrele curente
datorita prevederii unor grinzi suplimentare, la jumatatea inaltimii etajului, pentru rezemarea
podestelor, precum si conlucrarii cu peretii de umplutura. In zona casei scarilor elemente
suplimentare de rigidizare pot constitui scarile si peretii golurilor de ascensor. In cazul actiunilor
seismice, zonele cu rigiditate sporita se incarca mai mult decat cadrele curente fiind, astfel, expuse
unei deteriorari pronuntate si deseori, necontrolata. In scopul evitarii sau dmnnuarii acestor
concentrari de solicitare se vor avea in vedere masuri adecvate cum ar fi:
- rezemarea podestelor intermediare sa se faca pe riglele nivelului inferior, cu rosturi fata de stalpi;
- alcatuirea peretilor golurilor de ascensor sa se faca astfel incat acestia sa nu se incarce cu forte
orizontale. In acest sens, se pot prevedea rosturi intre pereti si planseul superior, la fiecare
nivel.
C.2.5. Punctul (b) se refera la:
- asigurarea unei rigiditati la deplasari laterale a cadrelor, in conformitate cu prevederile
Normativului P 100-92, astfel incat, in cazul unor cutremure puternice deplasarile in planul
peretilor sa nu conduca la avarierea pronuntata a acestora;
- prevederea unor masuri de alcatuire care sa limiteze degradarea peretilor de zidarie si sa
impiedice prabusirea lor (centuri si samburi din beton armat la peretii cu inaltimi sau cu lungimi
mari, la calcane, aticuri inalte etc.);
- realizarea de detalii adecvate de prindere de structura sau de asigurare a rezistentei si stabilitatii
elementelelor prefabricate (panouri.de fatada, frontoane si pereti de inchidere la hale etc.);
- distribuirea cat mai simetrica in plan a peretilor care conlucreaza cu cadrele, limitandu-se efecte
defavorabile de torsiune sau suprasolicitari locale ale unor cadre;
- relizarea unui raport intre capacitatile portante si rigiditatile cadrelor si peretilor de umplutura care
sa asigure preluarea de catre elementele cadrelor a eforturilor generate de interactiunea cu
peretii, evitandu-se pericolul unor avarii locale.

C.2.7. Rosturile de dilatare/ contractie si rosturile seismice nu traverseaza fundatiile; rosturile de
tasare trebuie sa separe complet intregul sistem structural al constructiei, prin urmare si fundatiile.
Latimea rosturilor seismice se determina conform Normativului PIOO-92, pct.4.4.4.
3. CONDITII GENERALE DE PROIECTARE
C.3.1. "Cerintele de performanta structurala" constituie o parte din cerintele de performanta
definite prin STAS 12400-89.
Se intelege prin "sistem structural" ansamblul de elemente care indeplinesc functia de a prelua
si transmite actiuni (incarcari gravitationale, din vant, tasari diferentiate, actiunea seismica etc.). In
mod general, sistemul structural are trei componente principale:
- suprastructura;
- infrastructura si fundatiile;
- terenul de fundare.
-
C.3.2. Metodele de analiza structurala suntmetodele de determinare a eforturilor si deplasarilor
in punctele caracteristice ale diferitelor componente ale sistemului structural. Ele au diferite grade
de complexitate dupa modul in care reflecta caracterul real al comportarii sistemului. Astfel, de
exernplu, raspunsul structurii la actiuni seismice are, in general, un caracter spatial, post-elastic si
dinamic. Metodele de analiza structurala la actiuni seismice, pentru structurile in cadre din beton
armat, functie de modul in care este modelata actiunea si de fidelitafcea modelarii raspunsului au
grade crescatoare de complexitate de la (i) la (v) dupa cum urmeaza: , .
(i) Calculul static elastic, plan, al fiecarui cadru, la incarcari seismice orizontale
(conventionale) determinate pentru modurile proprii de vibratie semnificative, conform
Normativului P 100-92 (pct .5.3);
(ii) Calculul static, elastic, spatial al ansamblului suprastructurii la incarcarile seismice,orizontale,
similare celor de la pct. (i). Calculul pune in evidenta efectele de torsiune generala precum si
modul in care participa fiecare cadru, ce intra in alcatuirea suprastructurii, la preluarea
fortelor seismice totale de nivel;
(iii) Analiza dinamica liniara, plana sau spatiala, a structurii la actiunea seismica modelata prin
accelerograme (inregistrate sau generate artificial);
(iv) Calculul static sau post-elastic la incarcari seismice orizontale ce cresc monoton si la incarcari
gravitationale constante;
(v) Analiza dinamica post-elastica.
Observatii:
1. Metodele (iv) si (v) se pot aplica, in principiu, atat structurilor plane cat si celor spatiale,
rezultand o diversificare corespunzatoare a metodelor de calcul. Totusi, in practica, pentru
exprimarea conditiei de plastificare a sectiunilor de beton armat solicitate spatial (stare triaxiala
de tensiuni) nu se dispune de date concludente astfel incat metodele de calcul post-elastic se
aplica cu precadere structurilor plane.
2. Metodele (i) - (iii) se incadreaza, conform Normativului PIOO-92, in "Metode de proiectare
curenta (metoda A)", iar metodelele (iv) si (v) in "Metode de calcul de complexitate superioara
(metoda B)".
Cerintele c si d se refera la necesitatea de "a alege metode de calcul si analiza, diferentiat
pentru diferite categorii de constructii: pentru constructiile curente - metode curente, simplificate,
de calcul; pentru constructiile cu inaltimi, deschideri incarcari, forme deosebite, amplasate in zone
cu seismicitate ridicata sau cu conditii dificile de teren se vor alege metode mai complexe de calcul
sau se va face apel la, incercari sau studii analitice speciale.

4. PROIECTAREA PRELIMINARA A ELEMENTELOR
STRUCTURALE
C.4.1. In evaluarea incarcarilor verticale, la predimensionarea structurii, se pot admite
simplificari/aproximari privind distributia acestora in lungul riglei. in cazurile curente se pot extinde
unele schematizari ale incarcarii ca o sarcina uniforma si in calculele, de dimensionare/verificare la
momente incovoietoare; pentru actiunea fortelor taietoare aceste schematizari ale incarcarii nu
sunt admise.
C.4.2. Conditiile de la pct. 4.2.b. constitue o recomandare menita sa permita simplificarea cofrajului
si turnarii betonului:
in situatiile in care sunt necesare alte forme ale sectiunilor de rigla (din considerente arhitecturale,
inglobarea termoizolatiei etc.) se vor lua masuri care sa permita turnarea in bune conditii a
betonului.
Prevederile privind sectiunea transversala (relatiile 4.1 si 4.2) constituie conditii care pot fi
considerate limitele admise; pentru a asigura o buna comportare a riglelor in domeniul post-elastic
de comportare, raportul intre laturile sectiunii transversale se recomanda sa nu depaseasca limita:
b
h
s 2 (C.4.2)
C.4.3. Nu s-au precizat conditii privind forma sectiunii de beton a stalpilor (
b
h
); in cazul
structurilor in cadre fara elemente de rigidizare suplimentare (hale cu portal, pereti etc.) se reco-
manda sectiuni cat mai apropiate de forma patrata sau circulara.
C.4.3.d. Daca stalpii pot fi considerati incastrati la capete, conditia 4.4 devine:
h
H
s 4 (C.4.3)
unde: H = inaltimea stalpului.

5. CALCULUL EFORTURILOR SECTIONALE
C.5.1.1. Considerarea structurilor in cadre ca sisteme spatiale determina in elementele
componente si deformatii de torsiune. Torsiunea generala a constructiei induce in stalpi efecte de
torsiune iar rotirile nodurilor (Wx, Wy) provoaca deformatii de rasucire in riglele de pe directiile "y"
respectiv "x". Se admite ca efectele acestor deformatii pot fi neglijate datorita rigiditatilor reduse la
torsiune precum si a faptului ca sunt rezultate din conditii de compatibilitate a deformatiilor pe
structura si nu din conditii de echilibru intre incarcarile exterioare si eforturile in structura.
Efectul spatial realizat de transmiterea prin torsiune a eforturilor este relativ redus intrucat
rigiditatea la torsiune a elementelor liniare din beton armat scade considerabil odata cu aparitia
fisurilor (in stadiul II). Efectul spatial realizat prin legaturile orizontale create de plansee depinde de
modul de alcatuire al acestora (saibe rigide, saibe semirigide sau plansee fara rigiditate
semnificativa in planul lor).
C.5.1.2. Calculul eforturilor sectionale se recomanda a fi realizat cu programe de calcul
automat; astfel, pe langa posibilitatea utilizarii unor procedee avansate de calcul, se permite
reluarea facila a acestora in cazul modificarii sectiunii elementelor.

C.5.1.3. Echivalarea incarcarilor gravitationale pe deschiderea riglei va respecta si conditiile
date la pct. C.4.1 si C.6.1.7.
6. DIMENSIONAREA/VERIFICAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE
C.6.1. Stabilirea diagramelor infasuratoare (M si Q) pe elementele cadrelor trebuie sa asigure
atat capacitatea de rezistenta necesara cat si o dirijare favorabila a mecanismului structural de
plastificare in cazul actiunilor seismice putemice.
Stabilirea diagramelor infasuratoare se bazeaza pe cerintele privind dezvoltarea de articulatii
plastice in sectiunile de la capetele riglelor si nu in stalpi sau noduri, precum si evitarea cedarilor
premature la forta taietoare.
C. 6.1.2.b Pentru stabilirea diagramelor de eforturi se considera ca valori minime efectele
corespunzand solicitarilor din gruparile fundamentale si speciale de incarcari. Pentru aceasta se
vor considera toate ipotezele de incarcari plauzibile precum si efectele din actiuni seismice pe
directiile principale ale constructiei. Situatiile de actiune seismica pe directii oblice (±45°) nu sunt
impuse explicit (verificarea elementelor, pentru aceste situatii de solicitare, realizandu-se indirect).
Pentru constructiile la care stalpii au scheme statice de console verticale (hale) etc, verificarea
explicita la actiuni seismice pe directiile oblice este obligatorie.
C.6.1.5. Stabilirea momentelor de dimensionare a stalpilor cu relatia (6.2). este menita sa evite
formarea de articulatii plastice in stalpi si dirijarea acestora in riglele cadrelor. Verificarile facute
prin analize dinamice post-elastice pe cadre plane au confirmat realizarea dezideratului mentionat.
Trebuie mentionat ca in cazul considerarii comportarii spatiale a structurii, prin plastificarea riglelor
de pe ambele directii, stalpii sunt solicitati la compresiune excentrica oblica corespunzator
momentelor capabile ale riglelor; pentru acest nivel de solicitare, plastificarea stalpilor nu este
evitata prin calculul cu relatia (6.2). Un alt efect care poate conduce la dezvoltarea de zone
plastice in stalpi este determinat de relativa imprecizie cu care este determinata forta axiala pe
sectiune, care intervine cu pondere insemnata in calculul momentului capabil. Unele dintre
componentele fortei axiale, greu de cuantificat in calcul, sunt: efectul cumulat al fortelor taietoare in
riglele adiacente (efectul indirect aN), actiunea seismica verticala etc.
C.6.1.6. Avand in vedere pericolul cedarii casante la forta taietoare a stalpilor, pentru
dimensionare s-au considerat fortele taietoare asociate momentelor capabile. Este necesar a se
preciza ca, fata de eforturile de calcul rezultate din calculul prin metoda "A", admisa in Normativul
PIOO-92, de regula corectiile (necesare pentru a tine seama de raspunsul "real") privind fortele
taietoare in stalpi sunt mai mari decat ale mornentelelor incovoietoare.
Verificarea la forta taietoare in sectiunile de incastrare a stalpilor va considera conditiile de
calcul specifice zonelor de aparitie a articulatiilor plastice.
C.6.1.7. Deoarece forta axiala intervine cu pondere semnificativa in determinarea momentelor
capabile si stabilirea capacitatii de deformare plastica a stalpilor se impune stabilirea cat mai
riguroasa a valorilor de calcul, inclusiv a fortelor axiale extreme (Nmax, Nmin).
Forta axiala determinata de incarcarile gravitationale aplicate pe rigle (in GF sau GS) este
influentata de deformatiile axiale neuniforme ale stalpilor (echivalente cu tasari de reazeme). Daca
deformatiile axiale din stalpi la nivelul unei rigle (rigide) sunt mult diferite, pot apare modificari
semnificative ale reactiunilor transmise stalpului. Acest efect nu poate fi considerat direct si pentru
incarcarile gravitationale din greutatea proprie a planseelor, care se aplica in etape, functie de
executia nivelelor. Fenomenul este influentat si de deformatiile de curgere lenta din stalpi si rigle,
precum si de deformatiile infrastructurii sau tasarii fundatiilor. In aceste conditii complexe de
comportare,este mai potrivit ca la determinarea fortelor axiale din incarcari gravitationale
permanente sa se considere suprafetele de planseu aferente fiecarui stalp.
In cazul actiunii seismice, fortele axiale din stalpi sunt asociate mecanismului structural de
plastificare. Pentru stabilirea eforturilor axiale s-au considerat numai situatiile actiunii seismice pe
directiile principale ale cadrelor ortogonale (sau ale riglelor, in cazul cadrelor dispuse pe directii
oarecare). Similar calculului momentelor incovoietoare, nu s-a considerat explicit situatia actiunii
seismice pe directii oblice (±45
0
), cu exceptia stalpilor de colt. Ipoteza plastificarii simultane a
tuturor riglelor adiacente unui stalp, posibila in cazul unor solicitari seismice extreme pe directie
oblica, nu a fost prevazuta. In literatura de specialitate, aceasta ipoteza nu este acceptata integral
chiar in cazul actiunii seismice pe una din directiile principale ale constructiei, fiind operate reduceri
ale efectului indirect aN (afectat de coeficientul c = 1 - 0.015 ne.s., unde ne.s. este numarul de
niveluri superioare sectiunii de calcul; ne.s. s 20).
Daca, urmare a efectului indirect, stalpii sunt solicitati la intindere (N s 0), modulul de rigiditate
sectionala se reduce apreciabil, fapt care conduce la redistribuirea eforturilor intre elemente.
Pentru aceste situatii de solicitare s-a acceptat (simplificat) considerarea riglelor ca fiind articulate
in dreptul stalpului solicitat la intindere (superior si inferior). Reactiunea acestora se va determina
ca atare, pe schema statica cu rigle articulate in dreptul stalpilor intinsi.
C.6.2. Conditia ll >
6
5
ll , este bazata pe considerentele de la C 11.1.
C.6.4.
C.6.4.6. Nodurile interioare de cadru, solicitate predominant de incarcarile gravitationale, de regula
sunt solicitate cu forte taietoare reduse (nesemnificative pentru dimensionare) ca atare in aceste
situatii este suficienta prevederea privind asigurarea ancorarii armaturilor. In cazul nodurilor
marginale sau de colt, daca riglele sunt putemic armate, pot fi semnificative verificarile specifice
nodurilor solicitate predominant de actiuni seismice, relatia (6.9) fiind inlocuita cu:
Qh =
s gr
d s
Q h
M M
÷
÷ 25 . 1
(C.6.1)
unde: Ms si Md sunt momentele din riglele de pe directia de calcul, cu semnele stabilite functie
de pozitia armaturii intinse.
C.6.4.7. Conditiile de rezistenta la momente incovoietoare si forte axiale se considera realizate
daca sectiunea (orizontala) de beton a nodului este identica cu a stalpului inferior (mai mare) si
armaturile au asigurata ancorarea.
Solicitarea nodurilor cu forta taietoare este semnificativa pentru dimensionarea sectiunii de
beton si a armaturilor (longitudinale si etrieri) din nod. Este cunoscut ca la cutremurele de pamant
din anii 1977, 1986 si 1990 nu s-au constatat degradari generalizate ale nodurilor structurilor in
cadre, cu toate ca, de regula, acestea nu erau verificate explicit prin calcul. in prezent, datorita
cresterii fortelor seismice de calcul din Normativul PIOO-92 in comparatie cu versiunile anterioare,
deci si a momentelor capabile ale riglelor, se majoreaza corespunzator si fortele taietoare care
solicita nodul cadrului.
8. VERIFICAREA LA STAREA LIMITA DE DEFORMATII
C.8.1. In verificarile la starea limita de deformatie sub actiunile din gruparile fundamentale de
incarcari se vor considera rigiditatile sectionale (modulul de rigiditate) in conformitate cu
prevederile din STAS 10107/0-90 sau valori obt.inute prin programe de calcul care modeleaza mai
corect legile constitutive ale materialelor (beton, armaturi) si a conlucrarii dintre acestea. Este de
preferat utilizarea de programe de calcul specializate care realizeaza integrarea curburilor "reale"
pe lungimea elementelor. In cazul elementelor cu sectiune variabila (grinzi cu vute etc.) daca
verificarea la starea limita de deformatie este hotaratoare asupra dimensionarii, se va aplica
procedeul de calcul mentionat, in care pe lungimea elementului se vor considera cel putin cinci
zone (boltari) pe care se definesc modulii de rigiditate sectionala.
Calculul deformatiilor determinate de incarcarile verticale la plansee si riglele cadrelor in general
se poate efectua considerand numai deformatiile proprii ale acestora daca elementele principale
pe care reazema (grinzi principale sau stalpi) au deplasari mici. In anumite situatii particulare
reazemele nu mai pot fi considerate fixe, deci in calculul deformatiilor trebuie considerat ansamblul
structurii; prevederile din Cod precizeaza asemenea cazuri, care nu cuprind exhaustiv domeniul de
interes.
Elementele prefabricate la care sectiunile de beton sunt zvelte (ca urmare a utilizarii betoanelor
de rezistenta ridicata etc.) sau la care o parte insemnata a incarcarii verticale actioneaza pe o
schema statica cu legaturi articulate la capete, verificarea la starea limita de deformatie poate fi
semnificativa pentru dimensionare. Daca schema statica sau sectiunea activa se schimba in
diferite faze intermediare, dupa montajul in pozitia finala sagetile totale se obtin prin insumarea
sagetilor calculate in fazele intermediare (montaj, structura finala). Procedeul de calcul mentionat,
in care se considera modulii de rigiditate prevazuti in STAS 10107/0-90 pct. 3.9 si 3.6.2, conduce
la supraevaluarea efectului curgerii lente a betonului asupra deformatiei finale; se poate accepta
ca aceasta ipoteza acoperitoare, compenseaza efectul defavorabil determinat de contractia
betonului din monolitizarile nodurilor sau suprabetonare.
C.8.2. Proiectarea structurilor in cadre este conditionata si de necesitatea limitarii deplasarilor
relative de nivel in cazul actiunii seismice.
Prin limitarea deplasarilor se urmareste asigurarea globala a unor cerinte ca:
• limitarea degradarilor la peretii inramati (zidarii de umplutura);
• limitarea efectelor de ordinul II (efectul P-Q);
• reducerea diferentelor de rigiditate la forte orizontale intre etaje/cadre ca efect al degradarii
avansate a peretilor de la unele niveluri ale constructiei (prin degradarea peretilor inramati de la
nivelurile inferioare structura in cadre se apropie de comportarea la actiuni seismice specifica
structurilor ngide cu parter flexibil);
• limitarea efectelor de torsiune generala ca urmare a schimbarii pozitiei centrului de rigiditate (sau
de rezistenta) al etajului/cladirii prin avarierea exagerata a unora dintre peretii de umplutura ai
cadrelor.
Aceste cerinte globale determina si principiul de baza pentru calculul deplasarii relative de nivel
precum si modul de precizare a conditiilor limita.
C.8.2.1.b. Modulul de rigiditate sectionala stabilit conform relatiei 8.1, este folosit in calculul
caractensticilor dinamice ale structurii (perioade de vibratie, moduri proprii etc.) si al deplasarilor
relative de nivel (
e
H
A
). Deoarece in Anexa 1 sunt date valori diferite ale modulului de rigiditate
sectionala, utilizate in calculul eforturilor (pct.5.2.2), rezulta ca fiind necesara efectuarea calculelor
statice pentru cele doua conditii de rigiditate ale elementelor. Pentru cazurile curente, cadre de
inaltime mica sau medie, se admite considerarea modulului de rigiditate conform relatiei 8.1; in
aceste cazuri la stabilirea sectiunii de calcul a riglei se considera bp =0.
C.8.2.2. Deformatiile cadrelor induc in panourile de zidarie de umplutura o stare complexa de
eforturi; efectele specifice lunecarilor au ponderea cea mai mare. Cazul general de deformare a
panoului de zidarie de umplutura prezentat in fig. 8.1. evidentiaza metodologia de calcul in baza
relatiei 8.3.
Observatii:
• In fig. 8.1 toate deplasarile de noduri sunt pozitive;
• Deplasarile nodurilor se vor considera cu semnele corespunzatoare (+ / );
• Calculul deplasarii relative de nivel se poate efectua, in principiu, in orice panou al etajului.
In anumite situatii particulare pot exista diferente intre valorile deplasarilor relative calculate in
diferite panouri (deschideri) la acelasi nivel al cadrului. De regula calculul deplasarii relative de
nivel se va efectua intr-o deschidere interioara, unde efectul deformatiilor axiale in stalpi (din forta
axiala indirecta aN) este minim.
8.3. Deplasarile relative de nivel limita precum si fortele orizontale de calcul (din actiunea
seismica), sunt cele precizate in Normativul PI00-92.
Deplasarea relativa de nivel maxima, poate fi limitata superior functie de deformatiile limita
admise de elementele de inchidere sau compartimentare (prinderile peretilor cortina etc.).
9. PROIECTAREA PLANSEELOR STRUCTURILOR IN, CADRE
C.9.2. Eforturile in saibele de planseu ale structurilor in cadre calculate in functie de actiunea
seismica de cod si acceptand comportarea elastica a elementelor structurale, sunt de regula
nesemnificative pentru dimensionare. Stadiul de solicitare post-elastic al cadrelor conduce la
cresterea substantiala a solicitarilor in saibe ca efect al redistribuirii fortelor orizontale intre
cadre.Un calcul riguros implica considerarea pentru fiecare nivel al stadiilor diferite de aparitie a
deformatiilor post-elastice in structura; variatia rigiditatii cadrelor ca urmare a dezvoltarii treptate a
articulatiilor plastice poate determina chiar schimbarea sensului fortelor orizontale la unele niveluri
deci si a modului de solicitare al saibei. Calculul dinamic post-elastic sau procedeele de calcul
biografic (aplicate pe scheme de calcul plan), permit determinarea fortelor de legatura cu saiba
(prin diferentele intre fortele taietoare de etaj sau fortele de legatura intre cadre).
Posibilitatea cresterii solicitarilor in saibe este sporita de existenta peretilor de compartimentare
care rigidizeaza unele cadre.

10. INFRASTRUCTURA SI FUNDATIILE
C.10.2. Realizarea unei infrastructuri (partiale sau totale) la structurile in cadre este de natura sa
creeze legaturi suplimentare (reazeme, incastrari) pentru stalpi la nivelul planseului peste
infrastructura. Dimensionarea infrastructurilor trebuie sa considere in totalitate acest sistem de
eforturi (momente concentrate si forte de lunecare transmise prin plansee).
Structurile cu subsolul partial au, de regula, cote diferite de incastrare a stalpilor la baza. Daca
asemenea alcatuiri nu pot fi evitate, in calcul se va modela cat mai fidel structura reala
(suprastructura-infrastructura-teren de fundare), inclusiv in ce priveste realizarea mecanismului
structural de plastificare.
Structurile in cadre se dimensioneaza astfel incat, de regula, sa fie evitate incursiunile in
domeniul post-elastic de comportare al terenului de fundare sau al infrastructurii si fundatiilor.
Pentru realizarea acestui deziderat, la dimensionare in gruparile speciale de incarcari, se
considera eforturile asociate mecanismului de plastificare al suprastructurii.
C.10.3. Dimensionarea fundatiilor, considerate ca elemente de beton armat, de regula
urmareste dirijarea aparitiei de deformatii plastice in suprastructura sau, eventual, la nivelul
terenului de fundare. In acest scop dimensionarea fundatiilor se va face la valorile momentelor
capabile din stalpi, sau la solicitarile transmise de infrastructura.
La dimensionarea fundatiilor de stalpi, care la nivelul planseului peste subsol au deplasarile
orizontale impiedecate (subsol rigid), se vor considera momentele incovoietoare din sectiunile de
la nivelul primului planseu al subsolului.
Prin limitarea zonei active a fundatiilor izolate din Normativul PIO-86, rezulta ca in situatia in
care stalpii sunt solicitati la intindere (urmare a efectului indirect), de regula acest tip de fundatie
nu este adecvat, fiind necesare retele de talpi continui sau o infrastructura tip cutie rigida.
Momentele capabile ale stalpilor se calculeaza considerand rezistentele de calcul ale armaturii -
majorate cu 10%.

11. ALCATUIREA SI ARMAREA
C.11.1. Rezultatele analizelor dinamice neliniare efectuate pe un numar mare de structuri in
cadre etajate, la care dimensionarea la momente incovoietoare respecta conditiile date in
prezentul Cod si Normativul PIOO/92, arata ca, la actiuni seismice putemice, in sectiunile de la
capetele majoritatii riglelor apar articulatii plastice; aceasta impune luarea de masuri adecvate
pentru ductilizarea zonelor de plastificare (limitarea valorii b, asigurarea corespunzatoare la forta
taietoare, evitarea flambajului armaturilor comprimate etc.).
Conditiile constructive, date in acest sens in STAS 10107/ 0-90 si in prezentul Cod, urmaresc
pe langa ductilizarea zonelor de aparitie a deformatiilor plastice si asigurarea unei degradari
reduse a modulului de rigiditate si rezistentei in articulatiile plastice. Scaderea rigiditatii si
capacitatii de rezistenta este de regula defavorabila sub multiple aspecte.
Principalele prevederi de alcatuire a riglelor de cadru sunt date in STAS 10107/0-90 la pct. 6.1,
6.2, 6.3, 6.5, Anexa J etc. si nu au fost reluate in prezentul Cod.
Precizarile suplimentare de la pct.11.1 au urmatoarele ratiuni:
- in situatiile in care momentele incovoietoare din incarcari gravitationale sunt comparabile cu
cele din actiunea seismica este posibil ca sectiunile de plastificare a riglelor la momente pozitive
sa apara in deschiderea acesteia, nu langa reazeme. Aceasta situatie conduce la formarea, in
final, a 3 ÷4 articulatii plastice intr-o deschidere, cu cerinte mari de ductilitate si forte taietoare
asociate momentelor capabile majorate (scade distanta l1). Pentru evitarea acestora se
recomanda ca, prin dimensionarea si dispunerea armaturilor de rezistenta de la partea
inferioara a sectiunii riglei (alegerea convenabila a diagramei Mcap ), sa se dirijeze articulatiile
plastice de momente pozitive in sectiunile de plastificare la momente negative (pe o deschidere
sa apara doua articulatii plastice).
- Pentru a controla cat mai bine formarea articulatiilor plastice in riglele de cadru solicitate
predominant din actiuni seismice este de preferat armarea cu bare drepte; armarea cu bare
drepte si bare inclinate este specifica grinzilor incarcate gravitational. Daca armatura de la
partea inferioara a sectiunii nu poate fi constanta pe deschidere (de exemplu din ratiunile
prezentate in aliniatul precedent), acestea se pot intrerupe in camp, cu asigurarea
corespunzatoare a lungimilor de ancorare si verificarea atenta a diagramei de momente
(pozitive) capabile. La partea superioara cantitatea de armatura trebuie variata prin intreruperea
calaretilor (variatia momentelor negative in diagrama infasuratoare este de regula mare). Este
de preferat ca dispunerea calaretilor sa se faca ca in fig. C.11.1.a; dimensionarea armaturii de
la partea superioara in camp trebuie sa considere momentul precizat in fig. C.11.1.b.
- Daca nu se poate evita armarea cu bare inclinate, dispunerea acestora la marginea sectiunii
transversale nu este recomandata (in portiunile curbe ale armaturilor, asupra betonului sunt
transmise presiuni ridicate, care pot duce la fisurarea acestuia prin despicare in stratul de
acoperire).
- Riglele prefabricate (cu suprabetonare) care in fazele intermediare de lucru sunt solicitate
relativ puternic la forte taietoare si/sau momente de torsiune se recomanda a fi armate cu etrieri
corect ancorati (etrierii de conectare prefabricat suprabetonare, daca inaltimea grinzii
prefabricate (hgr.pref.) este mica, nu au asigurata ancorarea corespunzatoare la partea superi-
oara).
C.11.2. Conditiile de alcatuire pentru stalpi sunt considerate conform prevederilor dm STAS
10107/0-90, pct. 6.1, 6.2, 6.3, 6.4 etc. Masurile privind ductilizarea zonelor potentiale de aparitie a
deformatiilor plastice sunt obligatorii in sectiunile de incastrare (deasupra fundatiilor sau a
planseului superior al infrastructuriilor rigide).
Aparitia de deformatii plastice in sectiunile mentionate este practic inevitabila; tinand cont de
faptul ca in zonele de dezvoltare a deformatiilor plastice conlucrarea dintre beton si armatura
este afectata, s-a recomandat evitarea innadirii prin petrecere a armaturilor longitudinale in aceste
zone. Aceasta recomandare este valabila si in cazul innadirii armaturilor prin sudura (cu eclise,
jgheab etc.), care pot avea comportari necontrolate la solicitari alternante in domeniul post-elastic.
Fig. C.11.1.
Daca in sectiunile de incastrare ale stalpilor, armaturile nu sunt continui, ca in fig. 11.4,
innadirea prin sudura este obligatorie pentru barele cu diametre > 16 mm.
Intrucat aparitia deformatiilor plastice pe inaltimea stalpilor, in cazul unor actiuni seismice de
mare intensitate, nu poate fi evitata cu certitudine, innadirea armaturilor longitudinale cu diametre
>25 mm prin sudura este obligatorie.
Innadirea prin suprapunere a armaturilor longitudinale din stalpi se va conforma prevederilor din
STAS 10107/0-90, pct. 6.3.3. Modelul de innadirea prin petrecere a armaturilor longitudinale din
fig.11.3 este curent aplicat in alte tari. El prezinta avantaje privind comportarea si capacitatea de
rezistenta a stalpului, dar si de executie; ca atare se recomanda adoptarea acestuia in practica
proiectarii. In portiunile de graifuire a armaturilor longitudinale din stalpi, etrierii trebuie indesiti
corespunzator conditiilor specifice zonelor plastice potentiale, fiecare bara longitudinala fiind legata
cu etrieri sau agrafe. In punctele de indoire a armaturilor graifuite etrieri se vor suda de barele
longitudinale.

• cadre pentru constructii civile; • cadre pentru constructii industriale. 1.2.2. Dupa numarul de niveluri: • cadre pentru constructii parter: • cadre pentru constructii etajate cu inaltime redusa (P+1E ... P+4E); • cadre pentru constructii etajate cu inaltime medie (P+5E ...P+12E); • cadre pentru constructii etajate inalte (peste P+12E). 1.2.3. Dupa modul de distributie al elementelor structurale: • cadre ortogonale; • cadre dispuse dupa directii oarecare; • structuri tubulare in cadre (tub perimetral, tub in tub, tuburi multiple). 1.2.4. Dupa modul de executie: • cadre din beton armat monolit; • cadre din elemente prefabricate de beton armat; • cadre mixte (din elemente monolite si elemente prefabricate de beton armat). 1.4 Acte normative complementare Prezentul Cod de proiectare se va utiliza impreuna cu prevederile din actele normative care precizeaza aspecte specifice de calcul si alcatuire, cum ar fi (lista nu este exhaustiva): • STAS 10107/0-90 Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat. • STAS 10101/1-91 Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente. • STAS 10101/2A1-91 Actiuni in constructii. Incarcari datorite procesului de exploatare. • STAS 10107/1-91 Constructii civile, industriale si agricole. Calculul si alcatuirea planseelor din beton armat si beton precomprimat. Prevederi generale. • STAS 10107/2-91 Constructii civile, industriale si agricole, plansee curente din placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire. • STAS 10107/3-91 Constructii civile, industriale si agricole, plansee cu nervuri dese din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire. • STAS 10107/4-91 Constructii civile, industriale si agricole, plansee casetate din beton armat. Prescriptii de calcul si alcatuire. • STAS 3300/1-85. Teren de fundare. Principii generale de calcul. • STAS 3300/2-85 Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe. • Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale. Indicativ P100-92. • Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii. Indicativ P10-86. • Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat. C 140-86. Lista actelor normative complementare se va actualiza in raport de revizuirea sau modificarea acestora 2. ALCATUIREA DE ANSAMBLU 2.1. La stabilirea formei si alcatuirii de ansamblu a constructiilor cu structura in cadre se recomanda formele in plan regulate, compacte si simetrice, cu distributii uniforme ale maselor si rigiditatilor in plan si pe inaltimea aceluiasi tronson.

Pentru constructiile etajate cu inaltime medie si pentru constructiile inalte, amplasate in zonele seismice A+D (conform Normativului P100-92), se recomanda a se evita formele in plan neregulate sau complicate, cum sunt constructiile in forma de I, L, T, U, Y cu aripi lungi, care pot determina solicitari suplimentare in zonele de discontinuitate sau ca efect al momentului de torsiune generala. Daca respectarea conditiei nu este posibila pentru ansamblul constructiei se recomanda tronsonarea prin rosturi seismice sau se va tine cont, la proiectare, de consecintele ce decurg din nerespectarea acestei recomandari. Se vor evita modificarile bruste de rigiditate pe inaltimea constructiei. Se admit retrageri de la un nivel la altul daca, prin acestea, caracteristicile dinamice, de deformabilitate si de rezistenta ale constructiei nu sunt sensibil modificate. In cazul realizarii de retrageri pe inaltimea constructiei se va urmari limitarea efectelor de torsiune generala indusa de actiunea seismica, prin variatii mici ale pozitiilor centrului maselor si al centrului de rigiditate intre etaje, respectiv prin prevederea de retrageri seismice. 2.2.Distributia stalpilor in planul constructiei se recomanda sa fie cat mai uniforma. Se recomanda ca rigiditatile structurii pe directiile principalesa fie cat mai apropiate. Grinzile in consola sunt admise cu conditia evitarii unor interactiuni necontrolate cu elemente structurale sau cu peretii de umplutura din planuri perpendiculare pe axul consolei. 2.3. Planseele structurilor in cadre pot fi realizate in orice solutie constructiva care asigura conditiile functionale, de rezistenta si de deformabilitate. Se recomanda ca planseele sa fie astfel alcatuite incat incarcarile verticale sa fie transmise pe doua directii (la riglele de cadru adiacente tramei), pentru a se evita diferentele mari de solicitari si de dimensiuni intre acestea. In acest scop se va urmari, pe langa alcatuirea adecvata a planseelor, realizarea unor structuri la care marimile deschiderilor sa fie apropiate de cele ale traveelor. Se recomanda a se evita prevederea de goluri mari in plansee sau alte alcatuiri ale acestora care pot determina reducerea sensibila a rigiditatii sau rezistentei lor in plan orizontal. In cazurile in care asemenea alcatuiri nu pot fi evitate se vor lua masuri pentru a se asigura planseelor capacitatea de rezistenta necesara preluarii eforturilor generate de efectul de saiba. .2.4.Scarile si peretii de la golurile de ascensor se recomanda sa fie alcatuite astfel incat sa nu constituie elemente de rigidizare a structurii si sa nu realizeze interactiuni defavorabile cu aceasta. 2.5. La distributia si alcatuirea peretilor despartitori se vor avea in vedere, pe langa conditiile functionale, si cele referitoare la evitarea unor interactiuni necontrolate sau defavorabile cu structura principala de rezistenta precum si limitarea degradarii lor in cazul actiunilor seismice de intensitate corespunzatoare nivelului de protectie antiseismica avut in vedere de catre normele specifice. In acest sens se vor examina si se va decide asupra aplicarii uneia din urmatoarele solutii posibile: a) Realizarea peretilor din materiale cu deformabilitate ridicata sau cu alcatuiri care sa conduca la separarea lor de cadre; b) Realizarea unei alcatuiri de ansamblu care sa asigure limitarea deplasarilor orizontale date de actiunea seismica astfel incat sa se previna degradarea peretilor de umplutura si sa evite avarierea elementelor cadrelor (stalpi si rigle) ca urmare a conlucrarii acestora cu peretii de umplutura;

c) Acceptarea degradarii peretilor de compartimentare, in cazul cutremurelor puternice, cu luarea masurilor corespunzatoare pentru evitarea prabusirii acestora. 2.6. La alegerea sistemului de fundare se vor lua in considerare urmatoarele: (i) Daca constructia va fi sau nu prevazuta cu subsol. Extinderea subsolului in plan si adancime; (ii) Natura terenului de fundare si nivelul apei freatice. (iii) Conditiile de fundare ale constructiilor invecinate (daca este cazul); (iv) Ponderea incarcarilor seismice in stabilirea eforturilor de la baza constructiei. Functie de factorii enumerati, se pot lua in considerare urma-toarele solutii: a) Fundarea stalpilor pe fundatii directe de suprafata (fundatii izolate, talpi continui, radiere) sau pe fundatii de adancime. (piloti, barete); b) Realizarea unei infrastructuri printr-un sistem de pereti structurali pe inaltimea subsolului sau, uneori, si a unuia sau mai multor niveluri de la partea inferioara a constructiei, conlucrand cu planseele invecinate si cu talpile sau radierul de fundatie. Se recomanda realizarea unei infrastructuri rigide in special la constructiile solicitate preponderent de actiunile seismice (cladiri inalte si cu dimensiuni reduse in plan,amplasate in zone cu seismicitate ridicata) sau a celor fundate in conditii dificile de teren. 2.7. Dupa caz constructiile vor fi fragmentate prin rosturi, care pot avea urmatoarele functiuni: - rosturi de dilatare/contractie; - rosturi seismice; - rosturi de tasare. Se va urmari pe cat posibil sa se realizeze cumulat functiunile impuse de conditiile particulare de amplasament, forma in plan, elevatie etc. Dimensiunea rosturilor se va stabili astfel incat sa se evite interactiunile necontrolate intre tronsoanele alaturate. 3. CONDITII GENERALE DE PROIECTARE 3.1. Conditiile generale de proiectare precizeaza cerintele de performanta structurala care, daca sunt respectate, asigura sistemului structural o comportare favorabila sub incarcarile gravitationale, climatice si seismice, un nivel controlat de siguranta in exploatare si la starile limita ultime, conditii favorabile de executie, de intretinere si de reparare/consolidare (in cazul producerii unor degradari sau avarii). 3.2. indeplinirea conditiilor generale de proiectare (a cerintelor de performanta structurala), la care se refera prezentul capitol, se realizeaza prin: a) Conceptia generala de proiectare care sa asigure alegerea unor sisteme structurale adecvate conditiilor functionale (destinatie, regim de inaltime, forma in plan si elevatie, deschideri, travei, inaltimi de etaj s.a.), de amplasament (zona seismica, zona climatica, teren de fundare, vecinatati) si de executie (perioada si durata de executie impuse, disponibilitati de utilaje si de forta de munca), specifice constructiei; b) Respectarea prevederilor prezentului Cod de proiectare si a actelor normative complementare

privind calculul si alcatuirea tuturor componentelor sistemului structural si ale elementelor nestructurale; c) Utilizarea metodelor de calcul structural (calculul eforturilor si deplasarilor in diferite stadii de lucru) adecvate irnportantei constructiei, tipului si caracteristicilor sistemului structural, conditiilor de amplasament; d) Efectuarea, in situatiile justificate din punct de vedere tehnic si economic, a unor cercetari experimentale pe modele sau pe prototipuri realizate la scara naturala si/sau a unor studii analitice aprofundate care sa precizeze - cat mai apropiat de realitate - particularitatile sistemului structural in toate stadiile semnificative de comportare. 3.3. Conditii de rezistenta si stabilitate 3.3.1. Toate elementele sistemului structural vor fi dimensionate sau, dupa caz, verificate la starile limita ultime (de rezistenta si stabilitate) in conformitate cu prevederile din STAS 10107/090, cu ale celorlalte acte normative specifice, precum si cu cele ale prezentului Cod. 3.3.2. Din punctul de vedere al dimensionarii, alcatuirii si armarii se vor diferentia zonele curente ale elementelor si zonele plastice potentiale. Stabilirea zonelor plastice potentiale si evaluarea lungimii lor de calcul, in sensul STAS 10107/0-90, pct. 1.2.5. se vor face in conformitate cu prevederile prezentului Cod. 3.4. Conditii de rigiditate 3.4.1. Sistemul structural, in ansamblul sau, precum si elementele sale componente vor respecta conditiile de limitare a deplasarilor dupa cum urmeaza: a) Grinzile cadrelor (riglele) ca si grinzile de rulare (cand acestea fac parte din sistemul structural) vor fi verificate la starea limita de deformatie in conformitate cu prevederile din STAS 10107/090 pct.3.9, punand conditia ca, sub incarcarile de exploatare, sageata lor sa nu depaseasca valoarea admisa. b) Deplasarile relative de nivel maxime (incluzand si componenta post-elastica) date de fortele seismice orizontale vor respecta prevederile Normativului PI00-92, pct. 6.2.4, precum si cele din prezentul Cod. 3.4.2. Se recomanda ca rigiditatile la deplasari laterale ale cadrelor (considerate independente) precum si ale sistemului structural, pentru constructiile situate in zonele seismice A+E sa respecte urmatoarele conditii: a) Rigiditatea cadrelor considerate independente sa fie cat mai uniforma. In acest sens se recomanda ca perioadele corespunzand modului fundamental de vibratie, calculate pentru cadrele independente si ansamblul constructiei, sa fie cat mai apropiate. b) Rigiditatile relative de nivel se recomanda sa nu prezinte variatii mari pe inaltimea constructiei; variatia locala brusca a rigiditatii relative de nivel este admisa in conditiile considerarii in calcule a efectelor determinate de aceasta. 3.5. Conditii privind mecanismul structural de disipare a energiei la actiuni seismice

pierderea ancorajului armaturilor si degradarea conlucrarii beton/armatura in zonele de innadire. Metode practice de proiectare in vederea indeplinirii acestor cerinte sunt date in cap. Conditii specifice structurilor prefabricate sau mixte .numai in domeniul elastic. alcatuire si armare se va asigura zonelor plastice potentiale din rigle si stalpi o capacitate ridicata si stabila de deformare post-elastica. 3. elemente ale infrastructurii) se vor evita ruperile premature.1 se face prin ierarhizarea adecvata a capacitatilor de rezistenta ale celor trei componente ale sistemului structural (suprastructura.eventual . uneori cu caracter casant.1.7. 3. b) Se pot admite incursiuni reduse in domeniul post-elastic in terenul de fundare.3. noduri.2. In acest scop. pereti de infrastructura.5. . . Indeplinirea cerintelor de la pct.de regula .ruperea specifica elementelor incovoiate subarmate. 3. rigle. Conditii privind ductilitatea locala si evitarea ruperilor cu caracter casant Posibilitatea de dezvoltare efectiva a unui mecanism favorabil de disipare a energiei la actiuni seismice (pct.5.5.ruperile in sectiunile inclinate datorate actiunii fortelor taietoare.6. ale elernentelor structurale. planseele (lucrand ca diafragme orizontale) precum si eventualele elemente de ductilitate redusa sa fie solicitate numai in domeniul elastic de comportare al materialelor. c) Nodurile cadrelor.depasirea limitei admise pentru inaltimea zonei comprimate. 3. noduri. . teren de fundare) precum si ale elementelor structurale (stalpi.). rosturi dintre elemente prefabricate. fundatii. casante. fiind reluate si completate si in prezentul Cod. d) Infrastructurile si fundatiile vor fi solicitate .3. . care ar impiedica realizarea mecanismului proiectat de disipare de energie. In situatii justificate se pot admite incursiuni in domeniul post-elastic de comportare si in unele elemente ale infrastructurii. Se vor evita: . interfata intre elemente prefabricate si suprabetonare).5) este conditionata de realizarea unei ductilitati locale suficiente a zonelor plastice precum si de evitarea producerii unor ruperi premature. se vor respecta . infra-structura fundatii.separari ale elementelor in lungul unor planuri de lunecare prefisurate (rosturi de turnare la elernente monolite.in stalpi. alcatuirea si armarea elementelor structurale (rigle. fara o scadere semnificativa de capacitate portanta si/sau rigiditate sectionala la cicluri repetate de incarcari-descarcari in domeniul plastic de comportare. 6 al prezentului Cod. urmatoarele conditii: a) Prin dimensionare. b) Prin dimensionarea. din Normativul PI00-92) sa se respecte urmatoarele: a) Deformatiile plastice sa apara la inceput in rigle si numai ulterior sa apara . 2. la cutremurele de intensitate ridicata (vezi pct. Pentru a obtine un mecanism favorabil de disipare a energiei la actiuni seismice se va urmari ca. cu luarea masurilor adecvate de asigurare a ductilitatii acestora ca si a posibilitatii de reparare post-seism. stalpi. Masuri minimale pentru realizarea acestor conditii sunt prevazute in STAS 10107/0-90. fundatii etc. 3.

. 4.1. Incarcarile concentrate pe rigle se pot echivala. c) Prevederea unui numar suficient de legaturi care sa asigure: . in etapa de predimensionare. 3.5 si 3. Actiunile verticale pe rigle constau in greutatile lor proprii si din reactiunile transmise de plansee sau incarcari aplicate direct (pereti.4. sarcini suspendate etc. STAS 10101/2-91. STAS 10101/1-91. elementele structurale se impart in: • elemente neparticipante la preluarea actiunii seismice (cu eforturi neglijabile induse de seism). Stabilirea formei si dimensiunilor initiale ale riglelor se va face cu luarea in considerare a urmatoarelor criterii: a) inaltimea sectiunii riglelor este conditionata de deschiderea lor.b. PROIECTAREA PRELIMINARA A ELEMENTELOR STRUCTURALE (PREDIMENSIONAREA) 4. in faza de predimensionare. b) Pozitionarea imbinarilor sa fie astfel incat executia lor sa fie cat mai simpla iar stabilitatea si rezistenta elementelor prefabricate si a structurii (inclusiv in faze intermediare de montaj sau executie) sa fie asigurata. 4.2. stabilitate si deformabilitate in toate fazele intermediare de executie.stabilitatea structurii pentru orice combinatie de incarcari.1. Incarcarile echivalente vor avea intensitatea astfel incat sa conduca la aceeasi rezultanta ca si incarcarea "reala" (fig. . d) Dimensionarea. obtinerea de elemente prefabricate cu forme simple. STAS 10101/ OA-91. Conditiile precizate la pct 3.4. montaj.1.1. ca incarcari uniform distribuite. Evaluarea fortelor axiale in stalpi se poate face functie de suprafata de planseu aferenta stalpului si numarul de niveluri ale constructiei. pe cat posibil. in cazul structurilor prefabricate.2. manipularii si montajului. 3. alcatuirea si armarea elementelor structurale (prefabricate. STAS 10101/2A1-91. STAS 10101/21-91 etc).). cu incarcari uniform distribuite in conditiile precizate in fig. adecvate transportului.3. 4. mixte si monolite) si a imbinarilor va avea in vedere realizarea conditiilor de rezistenta. la elementele participante la preluarea actiunii seismice. Incarcarile pe rigle distribuite triunghiular sau trapezoidal se pot considera. Evaluarea incarcarilor verticale Incarcarile verticale pe plansee se stabilesc in conditiile prevazute in normele in vigoare (STAS 10107/0-90. manipulare precum si in situatia finala a constructiei. 3.a).La proiectarea structurilor prefabricate sau mixte se vor lua in considerare urmatoarele recomandari: a) Fragmentarea structurii in elemente prefabricate va urmari. de spatiul liber acceptat in exploatarea constructiei precum si de raportul dintre rigiditatea stalpilor si a riglelor.comportarea avantajoasa a elementelor la incarcari verticale si orizontale. • elemente participante la preluarea actiunii seismice.6 se refera. Observatie: Elemente participante sunt cele in care actiunea seismica induce solicitari importante si in care se localizeaza zonele plastice potentiale.b. cand se prevad imbinari fara continuitate. in acest sens sunt recomandate elementele prefabricate liniare sau de suprafata. 4.

in raport cu deschiderea (L). pe inaltimea constructiei se recomanda ca retragerile sa nu fie prea dese (la 2-3 niveluri). a si b) si inaltimea sectiunii (h) este: . Retragerile (reducerea sectiunii) se recomanda sa nu se faca concomitent pe ambele directii. sa indeplineasca conditia: h/L>l/12 (4. La stabilirea formei si dimensiunilor initiale ale sectiunii stalpilor se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: a) De regula stalpii din fatade vor avea latime constanta pe toata inaltimea constructiei si retrageri numai la interior. Pentru riglele prefabricate se pot accepta si alte forme ale sectiunii transversale. 4. h) sa fie multiplu de 50 mm.2.2) Raportul dimensiunilor sectiunii transversale a riglelor se recomanda sa respecte conditia: h/b<3 ' (4.3.1 c) Se recomanda ca inaltimea sectiunii riglelor (h).b) Pentru simplificarea executiei riglelor cadrelor din beton monolit se recomanda sectiunile de forma dreptunghiulara iar dimensiunile acestora (b. Fig.3) 4. pct. d) Pentru stalpii constructiilor amplasate in zonele seismice A-E definite in Normativul PI00-92 se va evita realizarea de proportii specifice elementelor scurte (stalpi scurti). Conditiile de rigiditate la fortele seismice de calcul sunt cele prevazute in normativul PI00-92.6.3. 4. modificand dimensiunile stalpilor si/sau ale riglelor. Dimensiunea minima admisa este 300x300 mm2 in situatii justificate dimensiunea minima se poate lua 250x250 mm2. c) Pentru respectarea conditiilor de rigiditate si rezistenta la incarcarile orizontale se va proceda prin incercari. stalpii la care raportul dintre distanta H0 (fig.3. b) Dimensiunile sectiunii transversale a stalpilor se iau multiplu de 50 mm. Se considera stalpi scurti.

nivelul de solicitare. pentru calculul eforturilor din incarcari exterioare.H0/h<2 (4. Fig. se pot lua in considerare valori ale rigiditatii sectionale deduse din modele analitice mai complexe sau din incercari. al eforturilor din temperatura. 6.1.2. modul de armare etc. mai ales. in structurile din cadre din beton armat se dezvolta deformatii plastice care pot genera redistributii importante ale eforturilor fata de cele determinate in ipoteza comportarii elastice. 5. 4. sub incarcari. contractie.2) sunt valori conventionale. In acelasi scop. cu continuitate partiala sau fara continuitate (articulate). urmatoarele particularitati de comportare: (i) Lucreaza sub forma de cadre spatiale. se va urmari ca prin modul de dispunere a zidariei in panourile de cadru (parapeti. tasari de reazeme. Valorile admise in calculele curente (vezi pct.c). caracteristicile de rezistena si de rigiditate ale nodurilor influenteaza sensibil starea de eforturi in structurile in cadre din beton armat. elemente de inchidere). Structurile in cadre din beton armat au.4 2 5. stalpi) depinde de mai multi factori: tipul de solicitare. in situatiile in care aceste marimi sunt semnificative.1. durata de actiune a incarcarii. medii.1. goluri de ferestre etc. CALCULUL EFORTURILOR SECTIONALE 5.) sa nu se ajunga la comportari specifice stalpilor scurti (fig. conlucrarea cu alte elemente (placi.1. clasificate astfel dupa gradul de fidelitate cu care reflecta comportarea sub incarcari a structurii.4) unde: H0 = Mcap /Qasoc . Calculul eforturilor in structurile in cadre de beton armat se poate face pnn metode cu diferite grade de complexitate. (ii) Rigiditatea sectionala a elementelor (grinzi. Modul de realizare. Particularitati de comportare si calcul ale structurilor in cadre din beton armat 5.2. . precum si al eforturilor de ordinul II. (iii) Sub incarcari crescatoare. Pentru calculul deplasarilor. (iv) Nodurile structurilor in cadre din beton armat pot fi realizate cu continuitate totala (in cazul structurilor din beton armat monolit). h = inaltimea sectiunii transversale a stalpului.3. acceptabile.

monolit.). b) Categoria de importanta a constructiei si gradul ei de repetitivitate.1. 5. modul de realizare . 5. in calculele mai detaliate sau daca AM > 0. de regula. La cadrele care au rigle articulate (din elemente prefabricate.). se pot considera cu axul rectiliniu.terenul de fundare poate avea. la care variatiile de sectiune intre etaje sunt pana la 100 mm si sub h/4. 5. In selectarea metodelor de calcul al efortunlor. Stalpii cadrelor etajate din beton armat monolit. respectiv pentru calcul manual). etc. Deschiderile si inaltimile de calcul se determina functie de pozitiile axelor stalpilor si grinzilor.1.(v) Structurile in cadre din beton armat cu stalpi zvelti. o influenta semnificativa sau neglijabila asupra distributiei eforturilor. in dreptul sectiunii de rezemare pe stalp. forma in plan si elevatie. 3 2. travei. atat sub incarcari gravitationale cat si sub cele seismice.2.15M (fig.a).suprastructura (structura in cadre) .3. Conditiile de proiectare a infrastructurilor si fundatiilor sunt precizate in capitolul 10 al prezentului Cod. c) Caracteristicile geometrice si mecanice ale sistemului structural (deschideri.6. Schematizarea structurii pentru calcul 5. punctuale. 5. inaltimea de calcul a stalpilor se masoara pana la intradosul riglei dispuse pe directia de calcul. mixt etc.1 b) se considera dimensiunea finita a nodului. .stalpii rezemati pe fundatii.2 (sau a altor factori semnificativi) in realizarea starii de eforturi in structura. de la caz la caz. prezinta cresteri semnificative ale eforturilor ("eforturi de ordinul II" sau "efectul P-A"). prefabricat. 5. in sensul celor precizate m STAS 10107/090 la pct. Cadrele de beton armat se schematizeaza in calculul static prin reducerea elementelor componente (rigle si stalpi) la axele lor.2. Sectiunile de incastrare a stalpilor la nivelul infrastructurii se considera astfel: .2. corespunzand pozitiei centrului de greutate a sectiunilor transversale (fig.infrastructura si fundatiile . proiectantul va tine cont de urmatoarele: a) Ponderea estimata a factorilor enumerati la pct.1. la fata superioara a acestora.1. In calcule se va tine seama de excentricitatile determinate de dezaxarea prin variatiile de sectiune ale stalpilor. d) Tipul si performantele instrumentelor de calcul disponibile (pentru calcul automat. 5. (vi) Interactiunea intre cele trei componente principale ale sistemului structural: .2. Nodurile se considera.

Pentru calculul la actiuni seismice. in calculul static.stalpii care fac corp comun cu peretii structurali de beton armat (de exemplu peretii de inchidere de la subsol etc. sectiunea stalpilor de la nivelul planseului care margineste superior infrastructura se poate considera cu deplasarile orizontale impiedecate.permanente . Distributia reactiunilor planseelor pe rigle se determina functie de alcatuirea acestora.distributii alternante (in sah) pentru determinarea momentelor extreme in sectiunile din campul riglelor. Masele vor fi concentrate astfel incat sa reflecte cu suficienta acuratete comportarea dinamica reala a sistemului. –stalpii care fac corp comun cu pereti din beton armat dispusi pe doua directii (stalpi in puncte de intersectie a peretilor) se considera incastrati la nivelul cotei superioare a peretilor.temporare (cvasipermanente si variabile). Pentru constructiile amplasate in zonele seismice A+D se pot considera urmatoarele distributii ale incarcarilor temporare: . 5. 5. . Incarcari.in situatiile in care infrastructura este sub forma unei cutii rigide realizata din pereti structurali dispusi pe doua directii conlucrand cu planseele si cu fundatiile. de rezemarile reciproce ale elementelor si de modul de realizare a imbinarilor nodurilor. sarcini suspendate.3.3.rigiditatile sectionale ale elementelor se vor considera in calcul conform Anexei A a prezentului Cod.) se considera incastrati pe directia de calcul longitudinala peretelui.2. 5.ca sisteme dinamice cu mase discrete. . din greutatile proprii ale riglelor si din incarcarile aplicate direct pe acestea (pereti. Daca peretii sunt dezvoltati diferit pe inaltime. stabilirea legaturilor la nivelul infrastructurii se face cu luarea in considerare si a prevederilor din aliniatul precedent.1. in calculul structural. La structurile din elemente prefabricate se vor stabili pozitiile maselor concentrate.3. conform prevederilor din Normativul PI00-92 (sisteme cu numar finit de grade de libertate dinamica). cu distributii alternante (in sah) pentru determinarea solicitarilor extreme in sectiunile riglelor si stalpilor.exceptionale.). . iar pe directie perpendiculara planului peretelui la nivelul fundatiei. Incarcarile temporare pe rigle se vor considera. tinand cont si de precizarile din aliniatul (ii) al pct. .incarcarile se considera distribuite in toate deschiderile..3. Mase de nivel 5. prin rationamente inginaresti. utilaje tehnologice etc. .in cazurile in care incarcarile temporare reprezinta mai putin decat 50% din incarcarea totala pe planseu se admite sa se ia in considerare numai distributia acestora pe toate deschiderile structurii. incarcarile verticale pe rigle pot fi: .3. structurile in cadre de beton armat se schematizeaza de regula . 5. Incarcarile pe rigle provin din reactiunile planseelor. la nivelul limitei superioare a acestora. pentru determinarea momentelor in sectiunile din dreptul reazemelor .1. La structurile etajate din beton armat monolit masele vor fi concentrate in nodurile cadrelor.2. tinand cont de alcatuirea generala a structurii.

4.Structura este cons terenul de fundare poate avea.3 a si b.5. iderata ca fiind formata din cadre plane dispuse dupa directiile principale. in calcul se pot admite una sau mai multe dintre ipotezele simplificatoare enuntate anterior. se pot considera.5.Cadrele plane. . o influenta semnificativa sau neglijabila asupra distributiei eforturilor.2. cadre cu rigle frante sau rezemate articulat si excentric pe stalpi etc). 5. . la care se adauga incarcarile temporare de lunga durata. de la caz la caz. la dimensionarea elementelor structurale se vor considera si aceste actiuni. Observatii: 1. de pe cele doua directii. CASE. b) Calculul elastic spatial modeleaza structura ca un sistem spatial de bare (rigle si stalpi) cu comportare elastica. 3. neglijandu-se influenta deformatiilor unui nivel asupra starii de eforturi in celelalte niveluri (fig. La cadrele etajate. . 2. Conditiile de proiectare a infrastructurilor si fundatiilor sunt precizate in capitolul 10 al prezentului Cod. tasari de fundatii etc. Pentru stalpi se vor considera eforturile rezultate din calculul cadrelor pe directiile principale.Cadrele incarcate predominant nesimetric sau la care efectele deplasarilor laterale sunt semnificative se vor considera in calcule cu noduri deplasabile (hale cu poduri rulante.prin urmatoarele metode: a) Calcul elastic simplificat admite urmatoarele ipoteze: . Fig. 5. de regula. Dupa caz. Calculul elastic simplificat este specific calculului manual (efectuat prin metode iterative de tip Cross) si este admis la tipurile de constructii precizate la pct.In masa totala de nivel se vor lua in considerare masele tuturor elementelor (structurale si nestructurale) antrenate in oscilatiile dupa gradele de libertate dinamica semnificative ale sistemului. se poate calcula separat fiecare nivel. Ipotezele simplificatoare admise conduc la neandeplinirea riguroasa a conditiilor de echilibru in anumite elemente (sau zone) ale structurii. In situatiile in care rezulta eforturi semnificative ca urmare a deformatiilor impuse (variatii de temperatura. modelarea este specifica calculului automat prin programe de tipul ETABS. Calculul eforturilor in grupari fundamentale de incarcari 5. Calculul la incarcari verticale se poate face.4.1.2). SAP etc. a fi cu noduri fixe (se neglijeaza efectele deplasarilor laterale asupra eforturilor). 5.).

simplificarea detaliilor de armare.3. b) Se recomanda a se adopta calculul post-elatsic numai in situatiile in care aplicarea sa conduce la avantaje certe economice sau de executie. Metoda de analiza structurala denumita in Normativul P1OO-92 "Metoda curenta de proiectare (Metoda A)" este obligatorie.4. cum ar fi: evitarea aglomerarilor de armatura pe reazeme. lucrul rnecanic determinat de momentele alese in fiecare dintre aceste sectiuni ("momente plastice") sa fie de semn contrar lucrului mecanic determinat de incarcarile exterioare.1. se vor avea in vedere urmatoarele: a) Calculul elastic simpliflcat se aplica fara erori mari la structurile regulate. 5. sau de greutatea unor utilaje etc. Metodele de analiza structurala la actiuni seismice se clasifica si se caracterizeaza conform tabelului 5. Analiza structurala la actiuni seismice denumita. Eforturile in celelalte sectiuni ale structurii se determina pe baza conditiilor de echilibru.5. eforturile date de incarcarile temporare sunt mai mari decat dublul celor date de incarcarile permanente. metoda se poate aplica pentru calculul eforturilor si deplasarilor in vederea dimensionarii si verificarii conditiei de limitare a deplasarilor laterale pentru urmatoarele tipuri de constructii curente (clasa III si IV de importanta conform Normativului P100-92): .3.c) Calculul post-elastic. intr-un numar m de sectiuni critice: m<n+1 (unde n este gradul de nedeterminare statica a structurii) astfel incat sa se respecte urmatoarele conditii: (i) Introducand articulatii in cele m sectiuni critice sa nu rezulte mecanisme locale cu mai mult de un grad de libertatecinematica. 5. "Calculul la actiuni seismice" cuprinde: determinarea fortelor seismice. Calculul eforturilor in grupari speciale de incarcari (actiuni seismice) 5. 5. c) Nu se recomanda folosirea calculului postelastic atunci cand .5.2. cel putin ca etapa preliminara. pe langa conditiile specificate la pct. 5. in prezentul capitol.2. amplasate excentric pe structura). fara nesimetrii pronuntate si la care nu exista incarcari temporare importante (cum ar fi cele date de poduri rulante grele. In selectarea metodei de calcul. adaptat dupa Normativul P100-92. pentru toate structurile in cadre. diferite de cele calculate elastic. Diferentele intre momentele calculate elastic si cele calculate cu admiterea redistributiilor postelastice nu vor depasi 30% din valoarea momentelor calculate elastic (in oricare sectiune a structurii). a eforturilor si deplasarilor produse de actiunile seismice in punctele caracteristice ale structurii precum si procedee specifice de stabilire a eforturilor de dimensionare in scopul indeplinirii conditiilor generale de proiectare de la pct.5. accepta redistribuirea eforturilor determinate prin calculul elastic (metoda a sau b) ca urmare a deformatiilor post-elastice ale sectiunilor. Metoda consta in alegerea unor valori ale momentelor.5. Cand este asociata unui model structural plan.3 al prezentului Cod. (ii) Dand deplasari virtuale care sa antreneze cele m sectiuni critice.1. scaderea cantitatii de armaturi. 5.1.

la incarcari gravitationale constante (fixe) si incarcari orizontale crescatoare monoton. b) Constructii etajate cu inaltime redusa sau medie conform clasificarii de la pct. Din aceste motive procedeul este mai costisitor decat oricare altul. Stabilirea diagramelor infasuratoare ale eforturilor sectionale . . avand pe fiecare directie cadre identice sau a caror rigiditate la deplasari laterale nu difera cu mai mult de 20% si plansee care satisfac ipoteza de saiba orizontala rigida.procedeul este asociat. pe scurt.necesita un grad ridicat de calificare a utilizatorului precum si un efort tehnic substantial pentru pregatirea si introducerea datelor si pentru interpretarea rezultatelor. Procedeul pune in evidenta in limitele ipotezelor simplificatoare admise succesiunea formarii articulatiilor plastice. respectiv modul de dispunere si alcatuire a cadrelor. ortogonale.5.necesita programe si echipamente de calcul adecvate. a eforturilor si a deplasarilor (pentru cadrele plane considerate) si a introducerii corectiilor pentru a tine cont de efectul torsiunii globale. a si b. cu structura din cadre regulate. Este procedeul cel mai avansat de cuantificare a comportarii structurilor de beton armat la actiuni seismice. fara denivelari. metoda curenta de proiectare (metoda A) poate fi utilizata pentru dimensionarea si verificarea structurilor in cadre ale constructiilor etajate curente. b) Calculul static in domeniul post-elastic de comportare.2. 6. utilizarea modelelor structurale spatiale implica dificultati majore datorita insuficientei datelor privind comportarea sectiunilor de beton armat supuse unor stari complexe. de eforturi precum si datorita necesitatii de a folosi programe de calcul si echipamente greu accesibile. fara restrictii in ceea ce priveste forma in plan sau elevatie. Asociata unui model structural spatial. cu conditia utilizarii calculului automat pentru deteminarea modurilor proprii de oscilatie. spatiale. insa aplicarea lui este supusa urmatoarelor limitari: . la actiuni seismice modelate ca o miscare a bazei descrisa prin accelerograme (inregistrate la cutremure precedente sau generate artificial) este denumita. ortogonale.1.2.a) Constructii cu un singur nivel cu structura realizata din cadre regulate. modelelor structurale plane. modelul structural plan poate fi utilizat numai pentru calcule de predimensionare.1. DIMENSIONAREA / VERIFICAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE 6. 5. cu conditia utilizarii calculului automat.deplasarile laterale si rotirile in articulatiilor plastice corespunzatoare acestor forte orizontale . Pentru constructiile care nu se incadreaza in cele de la pct. in prezentul Cod "Analiza dinamica post-elastica". Calculul structural poate fi efectuat manual sau automat. cu inaltime redusa si medie.4 Metoda de analiza structurala denumita in Normativul P1OO-92 "Metoda de proiectare bazata pe considerarea proprietatilor de deformare neliniara a structurii (Metoda B)" cuprinde doua categorii de procedee: a) Analiza dinamica cu considerarea proprietatilor post-elastice de deformare a sectiunilor. valorile fortelor orizontale corespunzatoare formarii articulatiilor plastice succesive. proportionale cu fortele seismice conventionale ("Calcul biografic"). . in prezent.

1. Se vor considera diagramele de momente corespunzatoare din GF si diagramele de momente din GS pentru act. Elementele componente ale structurilor in cadre se dimensioneaza (verifica) la starile limita ultime conform prevederilor din STAS 10107/0-90. 11.iuiri seismice pe directia riglei.1.1. Diagramele de momente infasuratoare pe rigle se stabilesc pe baza rezultatelor calculului static si a urmatoarelor conditii: a) Sectiunile semnificative de calcul de la extremitatile riglelor corespund sectiunii de la fata reazemului (fig 5. in ambele sensuri.2. b) Situatiile de solicitare considerate corespund gruparilor fundamentale (GF) si speciale (GS) de incarcari. eforturile in sectiunea de la fata stalpului si in axul reazemului se determina in functie de momentele capabile din articulatiile plastice.1.1. Principiul aplicarii metodei este indicat in fig.1. 6. 6. fig.2). 11. Daca sectiunile potentiale de plastificare a riglei (la momente negative) sunt dirijate la distanta de nod (pct. .b). Eforturile sectionale de calcul se stabilesc in conditiile precizate in prezentul Cod.6.

pct.3. Caracterizarea metodelor de analiza structurala la actiuni seismice Nr.idem plastic idem rigle stalpi modificate cu fata de calculul elastic alculll claslie Static e!astic 4 Metoda B Slatica Metoda bazata pe neliniara considerarea proprietatii de Deformare Inelastica structurii 5.Idem Ideal elasto. Neliniara Distribuite similar cu fortele de inertie in raspuns elastic Se stabilesc: a) Mecanismul structural de plastificare (pt.1. Stabilirea diagramelor de forta taietoare infasuratoare pe rigle are in vedere evitarea ruperilor casante. Vcrificarea deplasarilor relative de nivel (P 100-92. crt. Capacitatea de deformare si ductilitatea structurii. Idem Modul dc respectare a conditiilor dela pct.3 1 1 Metoda A metoda Static elastic curenta de proiectare Plan+ corectie rigle pentru.4. Stabilirea valorilor fortei taietoare asociate momentelor capabile (Qas ) se face cu relatia: . structural de b) cerintele de deformare si ductilitate in articulatiile plastice.1. in cazul unor cutremure de mare intensitate care conduc la solicitari peste limita de comportare elastica a elementelor.3. a Dinamica neliniara Idem Liniar elastic idem Static spatial a) plan b) spatial Identic cu 1 ± 30% Forte conv. Torsiune generala stalpi noduri majorate fata de calcul static 2 Static elastica post. 6. 3.6. Indirect prin respectarea prevederilor de alcatuire. prin cedari in sectiuni inclinate. prin dimensionare la eforturile din col. Distributia de forte orizontale).4) 3. Mctoda de analiza Metoda structurala calcul eforturilor 2 3 de Metoda actiunii Caracteristici dc baza ale modelului structural Stabilirea eforturilor de dimensionare al seismice lege fizica 4 Forte convetionale conform P100-92 5 liniar elastic actiunea seismica 6 Pseudodinamice Modelul structural 7 elementul 8 M 9 Eforturi calcul static N 10 Q 11 asociate momentelor capabile asociate Mcap rigle 12 3.2. Indirect.Tabel 5. Fig. Dimensionare la eforturile din coloanele 9-ll.5. b) Accelerograme neliniara dinamic a) plan b) spatial a) mecanismul plastificare. 6.6. 3.9-11.

se determina in functie de armaturile efective din rigla si de armatura din placa (paralela cu armatura longitudinala din rigla si dispusa in latimea de placa dr 3h st +3h p . dr .1) termenul corespunzator incarcarilor verticale din GS se va considera prin fortele taietoare date de sarcinile verticale dispuse pe distanta (l1). . pentru sensul de actiune seismica considerat.1) se vor lua in considerare urmatoarele precizari: st . considerand rezistentele de calcul ale armaturii (R a) majorate cu 25% p .2 p )l 1 2 (6. Daca incarcarile pe rigla nu sunt uniforme. Calculul pe baza relatiei (6.1) nu este aplicabil riglelor articulate la noduri si in cazurile in care. . gr . Diagramele de momente incovoietoare infasuratoare in stalpi se determina astfel: a) La constructiile avand clasa III de importanta si amplasate in zone seismice F. cu valoarea normata.) In aplicarea relatiei (6.Q se determina pentru ambele sensuri ale actiuni seismice pe directia riglei .2. .4.2. Observatii: Calculul momentelor capabile in sectiunile de plastificare ale riglelor se poate face fara considerarea eventualelor solicitari axiale de intindere. Valorile diagramei de momente capabile ale riglei se vor stabili astfel incat sa se evite formarea de articulatii plastice in camp (l1 l0) Fig 6 . iar pld este incarcarea temporara (echivalenta) de lunga durata (se va respecta conditia: l. (suprapuneri de efecte).momentele capabile M cap . daca momentele maxime de la extremitatile stalpului rezulta din actiuni in . sau clasa IV in zone seismice E si F.1. .6.2pld<<pn). . amplasate in zone seismice F. n dr + M cap.Qas (M =( st cap.gn este incarcarea permanenta (echivalenta) pe rigla.1. ld ) l1 + g + 1. la constructii cu clasa de importanta III. momentele maxime la extremitatile riglei rezulta din actiuni in GF. sau clasa IV in zone seismice E si F. gr . determinate de conlucrarea cu zidaria de umplutura sau cu planseul lucrand ca saiba. M cap. gr .2. gr .l1 = distanta intre sectiunile in care se formeaza articulatiile plastice. 6. modul de determinare a distantei l1 este indicat in fig. .1. in relatia (6. 6. in aceste situatii diagramele de forta taietoare infasuratoare se obtin in conformitate cu cele aratate la pct.

Momentele incovoietoare im sectiunile extreme ale stalpilor. se vor stabili. pentru stabilirea diagramelor infasuratoare in stalpi se vor considera momentele incovoietoare determinate prin calcul im GF si GS de incarcari si corectii stabilite functie de mo-mentele capabile in rigle.4 pentru constructii amplasate in zonele seismice 'A-C. iar suma se va extinde la acesle rigle. 1. suma momentelor capabile in sectiunile in care apar articulatiile plastice la nivelul considerat. Structurile la care stalpii au schema statica de consola verticala (noduri articulate cu riglele). 6. kM coeficient cu valorile. semnele momentelor M sgr. considerand actiunea Ms seismica pe directiile principale ale sectiunii stalpului. In cazul cadrelor plane se accepta. M cap. b) In situatiile care nu se incadreaza in prevederile de la pct. (6. diagramele de momente infasuratoare pe stalpi se obtin prin suprapunerea efectelor celor mai defavorabile. la determinarea diagramelor de momente infasuratoare se vor considera situatiile de solicitare cele mai defavorabile din GF si GS de incarcare. sau clasa IV in zone seismice E si F. daca fortele taietoare maxime pe stalpi rezulta din actiuni din GF de incarcari. s M gr .1. determi-nate pentru acelasi sens de rotire si in conditiile precizate in observatia de la pct. Daca la structurile cladirilor mentionate in aliniatul precedent. se refera la riglele cadrului care se calculeaza. se va considera relatia:.) se vor considera urmatoarele: momentul incovoietor in stalp in GS de incarcari. riglele posibil a se plastifica. pentru determinarea fortelor taietoare de dimensionare (Q). obtinute in GS de incarcari.0. Diagramele de forte taietoare infasuratoare in stalpi se determina astfel: a) La constructiile avand clasa de importanta III.1.2 pentru constructii in zonele D-F.2) La aplicarea relatiei (6. pentru sectiunile de incastrare si de la ultimul nivel al stalpului (acoperis/terasa) Observatie: M cap.2 Qs .3) Q = 1. 6. gr si s M gr .5. amplasate in zone seismice F.corespunzatoare GS de incarcari. pentru asigurarea conditiilor de formare a unor mecanisme favorabile de disipare a energiei induse de miscarea seismica.2. de regula. suma algebrica a valorilor momentelor incovoietoare corespunzatoare. fortele taietoare maxime in stalpi corespund GS de incarcari. diagramele de forta taietoare infasuratoare pe stalpi se obtin prin suprapunerea efectelor celor mai defavorabile. a. prin rationamente ingineresti. 1. se stabilesc functie de sensul rotirii pe nod. posibil a se plastifica. fara majorarea rezistentei armaturilor din rigle.3. in celelalte cazuri. 1.gr / M gr s M (6. ipoteza plastificarii tuturor riglelor cadrului de la nivelul considerat. se determina cu relatia: M=kMMs Mcap.gr .GF de incarcari.

(6.6) si Q JQs / K (6. pct 5.4) unde: Qs forta taietoare din GS de incarcari. sau cu directii diferite de aceasta cu ±30°. 6. gr.unde: Qs = forta taietoare din GS de incarcari.2 Q S M CAP . MS (6. s M gr . st . c) In situatiile care nu se incadreaza in prevederile de la pct. se considera plastificate la nivelul tuturor planseelor. dat in normativul PIOO-92.1. = valorile momentelor capabile in sectiunile de la extremitatea superioara.. carora li se vor asocia momentele incovoietoare corespunzatoare. Fortele axiale in GS de incarcari se determina astfel: .1. reactiunile transmise stalpului de aceste rigle se determina cu relatia 6. M cap. La stabilirea fortelor axiale in GF de incarcari se vor considera si prevederile din STAS 10101/2A1-91.st . . HOE=inaltimea libera a stalpului. determinarea fortelor taietoare de dimensionare se face cu relatia: Q= 1. pe directiile tuturor riglelor.5 ÷6.ST . a si b. Stabilirea fortelor axiale de calcul in stalpi se coreleaza cu situatiile de incarcare care au determinat valorile maxime ale momentelor incovoietoare. b) La structurile cu stalpi avand schema statica de consola verticala (noduri articulate cu riglele).7) Notatiile in relatiile 6. pentru determinarea fortelor taietoare de dimensionare (Q) se va considera valoarea: Q =1. + l M cap. determinate corespunzator fortei axiale din ipoteza de incarcare considerata. Mcap.reactiunea transmisa la stalp de riglele neplastificate corespunde GS de incarcari. momentul capabil in stalp.st.2Q S M cap. s l M cap . respectiv inferioara a stalpului.6. Se va verifica stalpul pentru ambele sensuri ale actiunii seismice.7 sunt: Qs =forta taietoare in GS de incarcari. Ms momentul in stalp in GS de incarcari.st . .3. .5) cu limitarile: Q ( S M cap. st . =coeficientul de reducere a fortei seismice.6.riglele de pe directia actiunii seismice. ) H OE (6. in verificarea stalpilor se vor considera si situatiile de incarcare care determina fortele axiale maxime si minime.

nu se insumeaza armaturile corespunzatoare unor faze diferite de alcuire a sectiunii sau de legaturi in imbinari. Armaturile transversale (etrieri) necesare pentru preluarea lunecarilor dintre prefabricat si suprabetonare nu se insumeaza cu armatura rezultata din efectul fortei taietoare. forta taietoare determinata din actiuni seismice nu se modifica (se admit translatii ale diagramelor de momente incovoietoare ca in fig. Redistribuirea momentelor este admisa in urmatoarele conditii: 1) Redistribuirea momentelor intre extremitatile elementului sa fie mai mica decat 30% din momentele determinate de ipoteza comportarii elastice. Riglele realizate din elemente prefabricate care conlucreaza cu suprabetonarea vor avea armaturile longitudinale dimensionate in situatiile de alcatuire si solicitare cele mai defavorabile. (3).8) Daca in stalpi rezulta forte axiale de intindere (| N| = Nx + Ny > Nld).1. 5. iar elementul se va alcatui si arma in consecinta. Verificarea deschiderii fisurilor si a deformatiilor la grinzile prefabricate care conlucreaza cu suprabetonarea va considera eforturile unitare in armaturile longitudinale suma eforturilor calculate pentru faza de montaj si faza finala. Rigle de cadru Dimensionarea/verificarea riglelor de cadru se va efectua conform prevederilor din STAS 10107/0-90.reactiunile riglelor (Q) se pot determina acceptand ipoteza: Mcap..7. 6.3. pct.Pentru stalpii de colt (la care riglele au axele in plan inscrise intr-un unghi <1200) se va determina si forta axiala corespunzatoare plastificarii tuturor riglelor. in acest caz se va considera efectul indirect ( N) de compresiune.stalp=0. momentului de torsiune sau suspendarea incarcarilor. Redistribuirea momentelor incovoietoare intre extremitatile unui element In situatiile in care rezulta suprasolicitari locale intr-un un element (rigla sau stalp).3). La riglele solicitate si la eforturi de intindere.4. se admite redistribuirea momentelor intre extremitatile elementului in conditiile formulate la pct. N = Nld+ Nx + Ny (6. 2) Pe elementele la care se opereaza redistribuiri de momente.1. 6. armaturile longitudinale se vor calcula la intindere excentrica.2. . 6.

In cazul nodurilor a caror alcatuire se departeaza mult de solutia monolita. fiind necesare analize speciale si/sau incercari de laborator care vor fi stabilite. Nodurile cadrelor trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: a) sa aiba capacitatea de rezistenta la cele mai defavorabile solicitari.4. la care sunt supuse elementele imbinate.1. din STAS 10107/0-90 precum si modul real de alcatuire al sectiunii. ale caror stalpi sunt continui in dreptul nodului si ale caror imbinari sunt astfel alcatuite incat sa fie capabile sa preia si sa transmita eforturi unitare de compresiune si de forfecare prin beton.integral prefabricat din fragmente de cadru care cuprind nodul si portiunile adiacente de grinzi si stalpi. Momentele incovoietoare stabilite cu relatia 6.2. 6. la actiuni seismice de mare intensitate.3.1. si altor tipuri de structuri in cadre integral sau partial prefabricate. b) sa nu prezinte reduceri semnificative de rigiditate sub eforturile corespunzatoare plastificarii elementelor adiacente sau a incarcarilor/descarcarilor repetate asociate actiunilor seismice. cu imbinari in zone departate de nod. de proiectant. cu considerarea aspectelor specifice. . corespunzand incarcarilor din GS.5. Noduri de cadru 6.2 si 3. 6. 2.1. Pentru sectiunile dreptunghiulare se admite aplicarea procedeului simplificat de calcul precizat in Anexa B din STAS 10107/ 0-90.4.2. in orice stadiu si la orice combinatie de incarcari. corespunzator celor doua sensuri ale actiunii seismice. se asociazã cu momentele de pe alte directii. de la caz la caz.2.1.2. distanta intre sectiunile de formare a articulatiilor plastice (l1) sa respecte conditia l1>=5/6ln unde:ln=distanta intre sectiunile in care se formeaza articulatiile plastice de moment negativ. prezentele prevederi au un caracter orientativ. 6.4. In calcule se va tine seama de efectul solicitarii la compresiune excentrica oblica (ca efect al solicitarii pe directii diferite de axele principale ale sectiunii).1. . Prevederile se pot aplica.monolit.cu stalpi monoliti si grinzi prefabricate oprite la fata nodului sau la o anumita distanta de acestea. Prevederile prezentului Cod se aplica nodurilor de cadru ale structurilor de beton armat executate: . pct. Efectul de ordinul II (efectul P-Q) se va considera in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90.4 si 2.4. Calculul la compresiune excentrica oblica se recomanda a fi efectuat cu programe de calcul automat. pct. cu imbinari de continuitate. 3.Se recomanda ca momentele capabile in rigle sa fie stabilite astfel incat. pct. .pentru beton si armaturi prezentate la pct. 6. care iau in considerare diagramele S.6.3. Stalpi Dimensionarea/verificarea stalpilor se va efectua conform prevederilor din STAS 10107/0-90.

4.4. Fortele taietoare de calcul.forta taietoare orizontala . 6.4.4. iar in cazul nodurilor marginale putandu-se avea in vedere realizarea unor detalii ca in fig. Se vor adopta detalii constructive care sa asigure turnarea si compactarea corecta a betonului. In acest sens dimensiunile nodurilor vor asigura realizarea lungimilor de ancorare prevazute in STAS 10107/0-90. dupa caz. 6.dimensioneaza aceste noduri.2.6.4. Cerintele hotaratoare pentru. la care se.6 al prezentului Cod. . 6. calculului. eforturile de calcul. 6. Fortele taietoare de calcul care actioneaza asupra unui nod de cadru (Qh si Qv. Pe inaltimea nodului se vor prevedea cel putin armaturile transversale din zonele adiacente ale stalpilor.5. se vor determina cu urmatoarele relatii: . pct. . 6. 6.2 se realizeaza. Nodurile se proiecteaza astfel incat sa poata prelua si transmite fortele taietoare care actioneaza asupra lor in plan orizontal Qh si in plan vertical Qv.11.7.noduri solicitate predominant de actiuni seismice. stabilite conform celor de mai sus. Din punct de vedere al comportarii. proiectarea acestor noduri sunt cele referitoare la ancorajul armaturilor longitudinale ale elementelor care converg in nod. 6.9. 6. alcatuirii si armarii se diferentiaza urmatoarele categorii de noduri: . alcatuire si armare confirmate de incercari concludente.4. 6. Nodurile solicitate predominant de incarcari gravitationale sunt nodurile cadrelor la constructiile amplasate in zonele E si F definite in Normativul P1OO-92. prin proiectarea nodurilor in conformitate cu prevederile prezentului Cod sau prin utilizarea altor metode de calcul.c) sa asigure ancorajul armaturilor elementelor adiacente in orice situatie de incarcare.4.noduri solicitate predominant de incarcari gravitationale (permanente si temporare).1.4. inclusiv in conditiile plastificarii acestora sau a incarcarilor/descarcarilor repetate generate de actiunile seismice .3 Cerintele de la pct. La structurile in cadre spatiale.4. prin evitarea aglomerarilor excesive de armaturi. Nodunle solicitate predominant de actiuni seismice sunt cele care nu se incadreaza in prevederile pct.4). vor fi considerate independent pe fiecare directie principala in parte.) se deternaina din conditia de echilibru al eforturilor maxime ce iau nastere in elementele (stalpi si rigle) concurente in acel nod (fig. fig. 6.

6.Qv=Qh.3 ale prezentului Cod.9.7.12) Ah este suma ariilor armaturilor transversale din nod (etrieri.forta taietoarc verticala (6. intinsa din grinda adiacenta nodului. care se calculeaza cu relatia: Qha = AhRn (6.1.1. au lungimile mai mari decat hs / 3.3. Adra ariile de armatura intinsa din sectiunile de la fata nodului a riglelor de pe directia de calcul. determinata conform pct.sunt situate in latimea nodului bn.structurii. se preia prin beton si armaturi transversale. 6. 6.4.intersecteaza planul potential de cedare (pe diagonala nodului). 11.1 si 6. .Qh = 1.8. .Qs (6.4. care se calculeaza cu relatia: Qhb = [(0. determinata conform prevederilor pct. Qhb este forta taietoare preluata de catre beton.5+n)A'3 /AaJQh (6. este preluata de catre beton si armaturile verticale din nod. La verificarea nodurilor la forta taietoare Qh se va respecta conditia: (6.4. VERIFICAREA CAPACITATII DE DEFORMARE POSTELASTICA 7. agrafe) care indeplinesc simultan urmatoarele conditii: . In cazurile in care. . pentru care rezulta cel mai mic raport A12/Aa .11) unde: Qha este forta taietoare preluata de catre armaturile transversale (orizontale) in nod.ramurile etrierilor neperimetrali. forta taietoare verticala in nod Qv. 6.13) A12 si An sunt ariile de armatura comprimata si.elementelor componente ale cadrului. .10) . Forta taietoare orizontala in nod. Qs forta taietoare de calcul in sectiunea de la fata nodului a stalpului superior. prin respectarea prevederilor de la pct. Conditii generale 7. dispusi pe directia solicitarii. se evita aparitia articulatiilor plastice in capetele de stalp ce converg in nod. 7.1 Capacitatea de deformare plastica se poate verifica la nivelul: -sectiunilor critice ale elementelor cadrului.25(Aast + Aadr)Ra.4.14) Qh <=5bnhnRc 6. n = N/(bn hn Rc).4. . ale caror contributii se insumeaza: Qh < Qhn + Qhb (6.sunt dispuse intre armaturile longitudinale superioare si inferioare din grinzi.7. .hg/hs 6. fig.9) unde: Asta. respectiv. cu conditia realizarii prevederilor de alcatuire prevazute la pct. . se va respecta A12/Aa<1.

Relatia moment-curbura se poate obtine cu programe specifice de calcul automat sau.D.70 h (la stalpi) unde: h = inaltimea sectiunii transversale a elementului (rigla sau stalp). corespunzatoare initierii curgerii armaturii. In situatiile in care se accepta ipoteza dezvoltarii concentrate a deformatiilor plastice.7.5 In afara de valorile relative ale capacitatii de deformare plastica.1. denumit factor (indice) de ductilitate sectionala 7. privind comportarea post-elastica a structurii.1.. explicite. In situatiile in care se utilizeaza detalii de alcatuire si armare care nu se incadreaza in practica curenta.4.7. in articulatii plastice (punctuale). 7. Aceasta verificare este recomandabil a fi efectuata in situatiile in care proiectantul considera necesar a avea date mai complete.7. rezultate din calculul dinamic post-elastic.6 Compararea factorilor de ductilitate si a deformatiilor deplasarilor ultime cu cerintele corespunzatoare.2 Pentru verificarea capacitatii de deformare in articulatiile plastice. lungimea zonelor plastice se va stabili pe baza unor incercari concludente.1.2. se va admite ca deformatiile plastice se dezvolta de lungimile plastice l p . sau din spectre seismice post-elastice. se cxprima ca raport de deplasari orizontale corespunzatoare stadiului ultim (colaps) si celui considerat a corespunde inceputului comportarii posl-elastice (semnificative) a structurii.2. sau daca cuantificarea deformatiilor plastice este hotaratoare pentru evaluarea comportarii structurii.2.1.4 Capacitatea de deformare plastica la nivel de structura.2 Verificarea la nivelul sectiunii si elementului 7. in mod simplificat. definite la pct. 7. sau cu forta axiala.1. .1. in conditiile specificate la pct. 7.1.6..1 Verificarea capacitatii de deformare plastica la nivelul sectiunii se face prin trasarea curbei moment-cu. vor fi determinate si valori absolute corespunzatoare deformatiilor/deplasarilor ultime.7 Verificarea comportarii post-elastice a structurilor in cadre.rbura prentru elementele solicitate la incovoiere pura.1. prin procedeul expus in anexa B a prezentului Cod. 7. denumit factor (indice) de ductilitate de element. factorul de ductilitate de element se exprima ca raport ale rotirilor in articulatia plastica.3 Capacitatea de deformare plastica la nivelul elernentului se exprima prin raportul dintre deformatia semnificativa ultima a elementului si deformatia respectiva.75 h (la rigle) lp = 0. 1. se efectueaza obligatoriu in situatiile in care proiectantul nu respecta integral prevederile privind ierarhizarea capacitatilor de rezistenta specificate la capitolul 6 al prezentului Cod. reprezinta verificarea explicita a comportarii post-elastice a structurilor in cadre solicitate seismic. in ansamblul ei. pentru constructiile amplasate in zonele seismice A. calculate cu urmatoarele relatii: (7. … 7.2 Capacitatea de deformare plastica la nivelul sectiunii se exprima prin raportul dintre curbura ultima si cea corespunzatoare initierii curgerii in armatura intinsa.1) lp = 0. 7. 7.

2. pct.1. Pentru situatiile in care prezentul cod permite efectuarea calculului static prin schematizarea structurii sub forma de cadre plane. 6.1 si lungimea zonelor plastice conform precizarilor de la pct. 3. deformatiile totale se obtin prin insumarea deformatiilor calculate pentru fiecare etapa. fortele seismice de calcul fiiind considerate dispuse (succesiv) pe directiile principale ale constructiei. Deformatiile in plan orizontal ale grinzilor (grinzi de rulare etc. In cazul grinzilor prefabricate la care schema statica (legaturile. 7. calculul deplasarilor se va efectua conform precizarilor de la pct. se pot verifica admitand ca elementul are reazeme netasabile.2.1 si 8. Dimensionarea elementelor cadrelor se realizeaza in conditiile respectarii prevederilor privind calculul la starea limita de deformare din normativul PIOO-92.1 Ipoteze de calcul Pentru calculul deplasarilor laterale ale cadrelor se accepta urmatoarele ipoteze: a) Actiunile corespund gruparii speciale de incarcari. b) Rigiditatile elementelor cadrului se determina considerand modulul de rigiditate sectionala (8. 8. Conditiile privind deformatiile grinzilor rezemate pe stalpi. 7.2) 8.2.Xc) lp (7. pct.3.9 si cu cele ale prezentului Cod.2.8. sub actiuni verticale. deplasarile nodurilor corespunzatoare fortelor seismice de cod se majoreaza cu valoarea 1/ K.3 Capacitatea de rotire in articulatiile plastice se determina considerand curburile calculate conform pct.2. VERIFICAREA LA STAREA LIMITA DE DEFORMATII 8.2. . Grupari fundamentale de incarcari Calculul la starea limita de deformatie a elementelor. Determinarea deformatiilor (deplasarilor) orizontale ale cadrelor se recomanda sa se realizeze cu programe adecvate de calcul automat. Rotirea ultima in articulatia plastica (Wu ) se determina cu relatia: Wu (Xu --.7.2. Sagetile verticale ale grinzilor rezemate pe console (cu exceptia consolelor scurte ale stalpilor prefabricati). Daca s-a considerat un model de calcul bazat pe fortele seismice echivalente si pe comportarea elastica a materialelor. 8.). deschiderea) si/sau sectiunea activa se schimba in fazele de montaj si finala.) se calculeaza considerand si deformatiile elementelor portante verticale (stalpi etc. subansamblelor sau a ansamblului structurii se efectueaza in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90.2. se determina luand in considerare si deformatiile proprii ale elementelor de rezemare.1) K = E bI b c) In calculul deplasarilor orizontale se va considera saiba de planseu nedeformabila. Grupari speciale de incarcari Calculul deformatiilor sub actiuni din gruparile speciale de incarcari implica efectele incarcarilor seismice orizontale.2.2.

considerand Qr conform fig.2.i 1 . Verificarea deplasarii relative de nivel se va efectua la toate nivelurile.distanta dintre centrul de rigiditate si planul cadrului "i". e) Deplasarile laterale se determina fara considerarea aportului panourilor de zidarie inramata asupra rigiditatii structurii. calculul deformatiilor se va face considerand comportarea spatiala a structurii (cadre si plansee deformabile in planul lor) d) In situatiile in care se admite efectuarea calculului plan.1.3) unde: K . Calculul practic al deplasarilor laterale In conditiile precizate la pct. He si L sunt precizate in fig. care determina deplasarile generale ale nodurilor (translatii si rotiri).3. st y. .suma fortelor orizontale aplicate cadrului "i". di . = st x .2. R ci d i2 . se calculeaza in planul cadrului. e . pct.i 1 He st y . cu coeficientul a i (relatia 8.. calculul deplasarilor laterale se poate efectua prin procedee de calcul liniar. Rci . Fci .coeficientul de reducere a fortei seismice considerat in calcul (conform Normativului PIOO92.se determina pentru ansamblul structurii. st x.2): aI = unde: S . 8.Daca sistemul constructiv al planseelor sau prevederea unor goluri mari in acestea conduc la saibe deformabile in raport cu cadrele.2.forta seismica totala pe constructie.i 1 ) (8.rigiditatea la forte laterale a cadrului "i".2) r He .6.8. dr y.i 1 dr y . efectul momentului de torsiune generala se poate considera prin amplificarea deformatiilor de translatie determinate pentru fortele seismice de calcul. Observatie: corectiile date de coeficientul ai se aplica eforturilor/ deformatiilor determinate din actiunea fortelor seismice orizontale (fara considerarea incarcarilor verticale din gruparea speciala).1: r (F 1 + SeR ci d i ci Rci d i2 ) (8.i 1 L ( st x . Deplasarile nodurilor sunt determinate in GS de incarcari. 5.i 1 .excentricitatea de calcul medie (distanta intre centrele de greutate si rigiditate).i 1 . i . Se recomanda utilizarea de programe de calcul automat. st x. Deplasarile relative de nivel 8. 8.

9. . sau alte materiale similare r He <0. Daca conditiile privind verificarea la starea limita de deformatie nu sunt respectate se va mari rigiditatea structurii prin majorarea sectiunii stalpilor si/sau riglelor. In cazul actiunii seismice orizontale conditiile privind deplasarile relative de nivel maxime sunt diferentiate astfel: a) in cazul structurilor cu pereti de umplutura din zidarie de caramida.la incarcari verticale. PROIECTAREA PLANSEELOR STRUCTURILOR IN CADRE Planseele structurilor in cadre sunt solicitate: . 9.la incarcari orizontale. Calculul la incarcari orizontale se'va efectua in situatiile prevazute la pct. Deformatii limita Deplasarile maxime rezultate din actiuni in gruparile fundamentale de incarcari se vor considera conform prevederilor din STAS 10107/0-90 pct. Calculul la incarcari verticale este obligatoriu la toate structurile. in aceste situatii se vor respecta prevederile de la pct.3. 3.4. b He <0.3. cand lucreaza ca saibe.9 sau prescriptiilor specifice conditiilor de exploatare a constructiei.2.2 ale prezentului Cod 9.007 c) in cazul constructiilor parter la care panourile de perete respecta conditiile de la pct. Calculul planseelor la incarcari verticale.functie de solutiile constructive adoptate pentru elementele de compartimentare.8. precum si in cazul constructiilor fara pereti de umplutura r He r <0.01 Conditiile privind deplasarea relativa de nivel pot fi diferentiate pe inaltimea cladirilor etajate in . corpuri din beton cu agregate grele sau usoare. .0035 b) in cazul structurilor cu pereti de compartimentare din materiale care pot urmari deformatiile structurii fara degradari semnificative. a celor cu panouri a caror legatura cu structura este de asa natura incat deformatiile structurii nu sunt transmise la pereti.1.

. . Planseele structurilor in cadre de beton armat se calculeaza/verifica la incarcari orizontale in cazul constructilor amplasate in zonele seismice A-D (conform Normativului PI00-92) intr-una din urmpatoarele situatii: . in aceste cazuri de verificare a saibelor de planseu. STAS 10107/ 3-77. STAS 10107/4-77.daca in planseu sunt goluri ale caror dimensiuni pe cel putin o directie depasesc 20% din dimensiunea corespunzatoare a planseului. Calculul planseelor la incarcari orizontale.2. sau alte prescriptii specifice. . b) incarcarile orizontale corespund fortelor capabile ale cadrelor se va considera actiunea seismica pe directiile principale ale structurii ca sarcina distribuita liniar. c) la structurile calculate in domeniul neliniar de comportare al materialelor.3. 2.daca nu sunt respectate conditiile de alcatuire generala de la pct. STAS 10101/2A2-91.4.. 9. si echivalenta fortelor orizontale dezvoltate in cadre (fig 9.1.Actiunile verticale pe plansee se considera corespunzator gruparilor fundamentale de incarcari precizate in STAS 10101/1-91. 2.planseul face parte din infrastructura. Calculul si alcatuirea planseelor se va face in conditiile precizate in STAS 10107/1-91. STAS 10107/2-91. Reactiunile cadrelor asupra saibelor se pot determina prin izolarea riglelor de la nivelul considerat. . incarcarile pe saibe se determina corespunzator diferitelor etape de aparitie a articulatiilor plastice in structura. 9. dupa caz. sau alte prescriptii.1).daca planseele nu sunt din beton monolit (elemente prefabricate cu sau fara suprabetonare.2. 2. proportional cu masa. alte solutii). se vor considera rezistentele medii ale betonului si armaturii.2.1 Incarcarile orizontale pe plansee considerate ca diafragme orizontale (saibe) se determina acceptand urmatoarele ipoteze: a) saibele realizate din plansee de beton armat monolit sau elemente prefabricate masive cu imbinari de continuitate pe intreg perimetrul se considera nedeformabile in planul lor. 2.

curti de lumina etc.2. prin exprimarea echilibrului in sectiunea considerata. functie de alcatuirea constructiva a acestora (plansee din placi de beton armat monolit.1. Solicitarile in saibele cu rigiditate medie sau redusa se determina considerand incarcarile precizate la pct. 9.). functie de conditiile de transmiterea lunecarilor in rosturile dintre acestea. functie de rigiditatile elementelor structurale. Structura de rezistenta a scarilor Structura de rezistenta a scarilor se considera diferentiata astfel: • structura de rezistenta verticala a casei scarilor.2. Eforturile sectionale in saibe se determina corespunzator actiumi seismice pe directiile principale ale structurii si ambele sensuri de solicitare. 2. grinzi de vang etc. 9. in acest scop se recomanda ca momentele capabile in sectiunile de la extremitatile riglelor sa fie suficient de mici astfel incat diagrama de momente incovoietoare pe stalp sa corespunda cu fig. se recomanda sa se considere in calcul si sectiunile intermediare dintre cadre. realizata din cadre de beton armat.3. b sau d. La alcatuirea generala a scarilor se vor considera recomandarile de pct. se vor evita comportarile specifice stalpilor scurti. Prezentul Cod se refera numai la alcatuirea structurii de rezistenta a casei scarilor. Eforturile sectionale semnificative pentru verificarea saibelor sunt momentele incovoietoare si fortele taietoare. • structura de rezistenta a scarilor (podeste.3 Verificarea planseelor la eforturile sectionale determinate de efectul de saiba se realizeaza diferentiat. 9.). In situatiile in care se prevad rigle de cadru intre nivelurile curente ale planseelor (de exemplu pentru rezemarea podestelor intermediare ale scarilor). .grinzi de podest. solicitarile de intindere de la marginile planseului se vor considera concentrate in grinzile (riglele ) corespunzatoare.3. in care apar solicitari importante. La proiectarea cadrelor adiacente casei scarilor se vor respecta prevederile privind calculul si alcatuirea cadrelor curente. Planseele din beton armat monolit se verifica similar cu grinzile pereti (daca rezulta proportii corespunzatoare).1.9.4.). rampe. Sectiunile de calcul se considera in dreptul cadrelor de pe directia de calcul considerata. care pot determina concentrari semnificative de eforturi.2 Calculul eforturilor sectionale in saibe se face functie de solicitarile orizontale determinate conform pct 9. plansee din elemente prefabricate etc. Imbinarile elementelor prefabricate pe reazeme se verifica si la solicitarile rezultate din efectul de saiba. in situatia unor distante mari intre cadre. La verificarea planseelor se vor considera eventualele goluri (scari. Planseele din elemente prefabricate se considera in calcul ca fiind formate din elemente independente sau care conlucreaza.

care pot determina concentrari semnificative de eforturi. functie de conditiile de transmiteiea lucrarilor in rosturile dintre acestea. Structura de rezistenta a scarilor Structura de rezistenta a scarilor se considera diferentiata astfel: • structura de rezistenta verticala a casei scarilor. La alcatuirea generala a scarilor se vor considera recomandarile de pct. in situatia unor distante mari intre cadre.3. plansee din elemente prefabricate etc. 9. rampe. curti de lumina etc. Planseele din elemente prefabricate se considera in calcul ca fiind formate din elemente independente sau care conlucreaza.). La verificarea planseelor se vor considera eventualele goluri (scari. Prezentul Cod se refera numai la alcatuirea structurii de rezistenta a casei scarilor.3. functie de alcatuirea constructiva a acestora (plansee din placi de beton armat monolit.2 Calculul eforturilor sectionale in saibe se face functie de solicitarile orizontale determinate conform pct 9. se recomanda sa se considere in calcul si sectiunile intermediare dintre cadre. in care apar solicitari importante. . solicitarile de intindere de la marginile planseului se vor considera concentrate in grinzile (riglele) corespunzatoare. grinzi de podest. 9. Eforturile sectionale semnificative pentru verificarea saibelor sunt momentele incovoietoare si fortele taietoare.9. functie de rigiditatile elementelor structurale.2.). Imbinarile elementelor prefabricate pe reazeme se verifica si la solicitarile rezultate din efectul de saiba. Sectiunile de calcul se considera in dreptul cadrelor de pe directia de calcul considerata. Planseele din beton armat monolit se verifica similar cu grinzile pereti (daca rezulta proportii corespunzatoare). Eforturile sectionale in saibe se determina corespunzator actiumi seismice pe directiile principale ale structurii si ambele sensuri de solicitare. prin exprimarea echilibrului in sectiunea considerata.4. realizata din cadre de beton armat. Solicitarile in saibele cu rigiditate medie sau redusa se determina considerand incarcarile precizate la pct.1. grinzi de vang etc.3 Verificarea planseelor la eforturile sectionale determinate de efectul de saiba se realizeaza diferentiat. 2. structura de rezistenta a scarilor (podeste.2.). b sau d.

formand o unica componenta structurala. concepute. sisteme spatiale de pereti structurali.1 ). in unele situatii. calculate. Principiile proiectarii infrastructurilor si fundatiilor. planseul peste . De obicei infrastructura este constituita dintr-un sistem de pereti. in acest caz. continui sau radier. In cazul cladirilor de inaltime medie sau inalte. (2) infrastructura si / sau fundatiile si (3) terenul de fundare. se vor evita comportarile specifice stalpilor scurti. interactiunea celor trei componente este esentiala pentru intelegerea corecta a comportarii sistemului. si pentru dirijarea controlata a deformatiilor plastice. prin intermediul carora reazema pe teren. aceasta conlucreaza cu fundatiile. dispusi pe inaltimea subsolului (sau subsolurilor). Conditiile care pot determina alegerea sistemului de fundare sunt indicate la pct. b) Structuri cu infrastructuri. infrastructura se poate intinde si pe inaltimea unuia sau mai multor niveluri de la partea inferioara a constructiei. la care rezemarea tuturor stalpilor se realizeaza direct pe fundatii.1. pe unul sau mai multe niveluri. alcatuite si armate astfel incat sa realizeze o crestere semnificativa de rigiditate si rezistenta. Fundatiile pot fi de suprafata sau adancime. in raport cu suprastructura. Structurile in cadre de beton armat pot avea urmatoarele solutii de alcatuire a infrastructurii si fundatiilor: a) Structuri fara infrastructuri. la care sunt prevazute intre suprastructura (sistsmul de stalpi si grinzi) si fundatii. 2. in unele cazuri. semnificativa. in totalitate. Generalitati Preluarea si transmiterea incarcarilor ce actioneaza asupra unei constructii se face prin sistemul structural constituit din trei componente principale: (1) suprastructura. La proiectarea cadrelor adiacente casei scarilor se vor respecta prevederile pnvind calculul si alcatuirea cadrelor curente. Infrastructura se considera acea componenta a sistemului structural care prezinta. se va tine seama in calculul infrastructurii si de eforturile preluate de la stalpii care nu sunt in contact direct cu peretii (fig. de rezistenta si de rigiditate. amplasate in zonele seismice A-D se recomanda ca infrastructura sa fie realizata ca un sistem casetat alcatuit din peretii de subsol. in acest scop se recomanda ca momentele capabile in sectiunile de la extremitatile riglelor sa fie suficient de mici astfel incat diagrama de momente incovoietoare pe stalp sa corespunda cu fig.In situatiile in care se prevad rigle de cadru intre nivelurile curente ale planseelor (de exemplu pentru rezemarea podestelor intermediare ale scarilor). 9.6. care conlucreaza cu planseele care ii marginesc sau pe care ii strabat. izolate. Aceasta pecizare este deosebit de importanta in cazul constructiilor supuse predominant actiunilor seismice intrucat. In aceste situatii de alcatuire (solutii curente la cladiri cu subsol). 10.1. 10. INFRASTRUCTURA SI FUNDATIILE 10. Fundatiile sant elementele structurale prin care se asigura rezemarea pe terenul de fundare a infrastructurii sau. direct asupra structurii in cazurile in care erista o infrastructura . o crestere brusca. Pe inaltimea infrastructurii pot exista si stalpi rezemati direct pe fundatii. conditiile de alcatuire si modelarea lor pentru calcul fac obiectul prescriptiilor specifice.

in contact direct cu peretii de la subsol si fundatiile aferente.1. solicitate la fortele de legatura cu suprastructura si la presiunile care apar la nivelul talpii fundatiilor. constituie elemente structurale componente ale infrastructurii. Un model de calcul riguros implica considerarea ansamblului spatial suprastructurainfrastructura-teren de fundare. Se admite in cazul constructiilor etajate cu inaltime redusa si medie (definite conform pct.2) sa se determine eforturile sectionale in elementele infrastructurii prin studiul echilibrului infrastructurii izolate. realizarea de subsoluri partiale. Calculul eforturilor in elementele infrastructurii se recomanda sa se efectueze cu programe de calcul automat care permit modelarea corecta a legilor constitutive pentru terenul de fundare si . Cand acestea nu pot fi evitate se va tine seama la calculul infrastructurii si suprastructurii de efectele de torsiune generala generate de excentricitatea infrastructurii fata de ansamblul structural.3 si 5. 1. Normativului PIOO-92) se va evita.2. In situatiile in care calculul dinamic post-elastic este impus in prezentul Cod (pct. 5. Q. 10. Pentru gruparile speciale de incarcari (actiuni seismice) se admite a considera ca reactiunile suprastructurii sunt asociate mecanismului structural de plastificare (M.1 10. de regula. Fortele transmise de suprastructura cuprind si eforturile transmise prin plansee. Fig. fortele de legatura considerate in calculul infrastructurii sunt cele rezultate din calculul suprastructurii. fortele de legalura cu infrastructura vor fi cele rezultate din acest calcul.2 Calculul infrastructurii Fundatiile si infrastructura se verifica la actiunile corespunzand gruparilor fundamentale si gruparilor speciale de incarcari.4. N). barete etc. In cazul actiunilor corespunzand gruparilor fundamentale de incarcari. Planseul peste subsol transmite la peretii infrastructurii forte de lunecare ca efect al reactiunilor orizontale ale stalpilor si al fortei seismice corespunzatoare masei concentrate la acest nivel.) in calculul elementelor infrastructurii se considera (in locul presiunilor pe teren) fortele care se dezvolta in fundatii. In aceste cazuri presiunile pe terenul de fundare se determina functie de caracteristicile de deformabilitate ale terenului si ale infrastructurii. La constructiile amplasate in zonele seismice A-D (conf. Planseul (planseele). cu proprietati definite prin legi constitutive fidele comportarii reale a elementelor care alcatuiesc fiecare din cele trei componente.subsol iar la partea inferioara printr-un radier sau fundatii continui si placa armata legata de acestea. In situatiile in care se utilizeaza fundatii de adancime (piloti.2).

Solicitarile transmise la fundatii. De regula in acest scop se apeleaza la metoda elementelor finite. se considera conform prevederilor din prescriptiile de proiectare precizate in aliniatul precedent. Sectiunile (orizontale) din rosturile de turnare se verifica. Sectiunea de calcul a peretilor infrastructurii se va considera impreuna cu fundatiile si placa (placile) de planseu adiacente. plansee) se dimensioneaza/verifica la starea limita ultima si la starea limita de deforrnatie. Dimensionarea elementelor va urmari de regula evitarea aparitiei deformatiilor plastice la nivelul infrastructurii. (10.4. 3.2. momentele incovoietoare transmise fundatiilor sunt asociate momentelor capabile ale stalpilor. proprie a elementelor infrastructurii. pct. Infrastructura (elementele componente: pereti. Se va urmari ca prin dimensionarea adecvata a fundatiilor.1. Pentru gruparile speciale de incarcari. Functie de configuratia diagramei de momente incovoietoare. Calculul fundatiilor . Daca infrastructura este in contact direct cu un singur planseu (placa) se admite neglijarea rigiditatii la torsiune. La dimensionarea planseelor si fundatiilor se vor considera efectele cumulate din participarea acestora la preluarea eforturilor din infrastructura precum si cele proprii acestora.3. STAS 3300/1-85 si STAS 3300/2-85. la actiunea cutremurelor de mare intensitate sectiunile de la baza stalpilor se pot plastifica. in situatiile in care conditia 10.1. 10. Pentru cazurile generale cand. In acest caz. eforturile transmise la fundatii se determima astfel: a) Eforturile rezultate din analize dinamice neliniare ale structurii. peretii de beton armat se considera pentru calcul astfel: a) Grinzi de beton armat.) b) Grinzi pereti.in normalivul PIO-86.5 . nu este indeplinita Daca peretii infrastructurii sunt rezemati continuu pe pereti mulati se considera in calcul ansamblul acestora. sa se evite dezvoltarea deformatiilor plastice la nivelul terenului sau in elementele de . b) Eforturile corespunzand mecanismului de plastificare al suprastructurii in cazul actiunilor seismice. corespunzator actiunilor din gruparile fundamentale de incarcari. de regula. Pentru cazurile curente se poate modela infrastructura in calcul ca un sistem de grinzi pe mediu elastic.infrastructura. in cazurile in care inaltimea de calcul a sectiunii (h) si distanta intre doua puncte de inflexiune (L) respecta conditia h/L<0. eforturile sectionale se obtin prin integrarea eforturilor unitare furnizate de programele de calcul (se admite modelarea comportarii elastice a materialelor). Conditiile privind presiunile pe terenul de fundare si de proiectare a fundatiilor sunt cele precizate. la forta de lunecare conform STAS 10107/0-90. in acest scop momentele incovoietoare considerate in fortele de legatura cu suprastructura (in gruparile speciale de incarcari) vor fi determinate cu considerarea suprarezistentei armaturilor. incluzand actiunea seismica.

< 0.2. . sectiunile potentiale de forrnare a articulatiilor plastice.3 si 6. pe langa prevederile din STAS 10107/0-90.7R.Armaturile longitudinale sa fie dimensionate si dispuse astfel. . (11. Conditiile de alcatuire si armare sunt diferentiate intre sectiunile curente si zonele potential plastice. Se vor considera ca zone potential plastice sectiunile de la capetele tuturor riglelor indiferent de pozitia acestora in plan sau elevatie.Daca in fazele intermediare de lucru ale grinzilor prefabricate care conlucreaza cu suprabetonarea (decofrare. Q) stabilite functie de momentele capabile din sectiunile de aparitie a articulatiilor plastice. . ' . ALCATUIREA SI ARMAREA STRUCTURILOR IN CADRE 11. Prevederile privind alcatuirea si armarea in zonele plastice potentiale se vor considera pe lungimile plastice indicate in Anexa J din STAS 10107/0-90 (pct J. pentru cele doua sensuri de actiune.Riglele solicitate predominant din actiuni seismice vor avea armaturile longitudinale realizate ca bare drepte (nu se dispun bare inclinate). 4.5) si din prezentul Cod (pct. acestea se vor dimensiona functie de eforturile corespunzatoare gruparilor fundamentale de incarcari si se vor verifica in gruparea speciala.Daca.1. . In cazul riglelor prefabricate care realizeaza cu stalpii noduri rigide se recomanda evitarea plastificarii imbinarilor. Conditii de alcatuire a riglelor de cadru.Nu se admite dispunerea de armaturi inclinate la marginea sectiunii riglei. 6.2. se recomanda dispunerea armaturilor longitudinale ca in fig.2). In situatiile in care se urmareste evitarea formarii de articulatii plastice in sectiunile din apropierea nodurilor. incat din actiuni seismice de mare intensitate. prin adaptarea solutiei din fig. sunt necesare armaturi inclinate. 11. sa se respecte urmatoarele: . transport.2) la eforturi (M. infrastructura si/sau suprastructura se verifica la efectele tasarilor inegale.1. 6. manipulare si montaj) nu se respecta conditia Q/(bh„) + M/W.1) etrierii se vor dispune conform indicatiilor din fig. sa coincida.beton armat ale fundatiilor (mecanismul de disipare prin deformatii plastice a energiei induse de cutremur sa se dezvolte numai in suprastructura). Alcatuirea si armarea riglelor se realizeaza in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90 (pct 6.2. 11. ca efect al incarcarilor verticale importante (forte concentrate mari etc. Dimensionarea riglei si a imbinarilor se va realiza (conform pct.11.). Se recomanda ca la armarea riglelor de cadru.3). 6:1. . Fortele taietoare sunt asociate momentelor incovoietoare in sectiunile de la baza stalpilor. Daca sub actiuni din gruparile speciale de incarcari terenul de fundare are deformatii remanente. 6.1.11.2.

.2 11.11. se recomanda utilizarea modelului din fig.). conform modelului din fig.3). in dreptul grinzii de rulare etc.2. sau la nivelul superior al infrastructurii. 6.3). pct. In situatiile in care se admite innadirea prin petrecere a armaturilor longitudinale din stalp (STAS 10107/0-90. precum si in zonele in care apar variatii mari ale sectiunii pe inatimea unui nivel (de exemplu la stalpii halelor cu poduri rulante.11. Masurile privind asigurarea capacitatii de deformare post-elastica (ductilizare) se vor aplica in sectiunile de incastrare a stalpilor (in fundatii.4. fiind dispusa continuu. 11. 4. In sectiunile potentiale de aparitie a articulatiilor plastice de la baza stalpilor se recomanda ca armatura longitudinala sa nu fie innadita prin petrecere sau sudura.Fig.3. Conditii de alcatuire a stalpilor Alcatuirea si armarea stalpilor se realizeaza in conformitate cu prevedenle din STAS 10107/090 si din prezentul Cod (pct.

11. daca aceasta conditie nu se poate realiza (noduri marginale.) excentricitatea in plan orizontal nu va depasi 1/4 din latura corespunzatoare a sectiunii transversale a stalpului inferior.11.7 si 11. Barele longitudinale din stalpul inferior se pot prelungi in stalpul superior prin graifuire (fig.5. . 11. aceslea se vor realiza intotdeauna in nod (fig. 6.2. Daca penlru ancorarea armaturilor sunt necesare bucle sau carlige.se recomanda ca axele elementelor adiacente nodului sa fie centrate in axul nodului.6.10). 11. -' armaturile longitudinale din stalpi sau grinzi care se ancoreaza in nod se prelungesc de la planul median al nodului (perpendicular pe armatura) cu lungimea de ancorare determinata conform STAS 10107/0-90. Nodurile solicittate predominant din actiuni seismice vor avea cel putin cate o armatura verticala intermediara pe fiecare latura nodului. pct. daca armaturile din stalp sunt graifuite. fiecare bara se va amplasa la coltul unui etrier. noduri de colt etc. 11. La detalierea armaturii din nod se va avea in vedere realizarea spatiilor necesare turnarii si vibrarii betonului (nu se conteaza pe turnarea betonului in nod prin grinzi). (11.2) daca devierea armaturilor in plan orizontal (d„) respecta conditia: .2) d0<(hgr-100)/6 [mmJ unde: hgr inaltimea sectiunii transversale a riglei in dreptul armaturilor graifuite.3 Noduri de cadru La proiectarea nodurilor de cadru se vor respecta urmatoarele: .

barele inferioare din grinzi se pot intrerupe Fig.6 Nod marginal. Ancorarea borelor longitudinale din grinda .5 Nod central cu grinzi si stalpi cu sectiuni transversale egale. Barele superioare se prevad continue prin nod.a) Bare longitudinale inferioare continue in grinzi Fig. 11. 11.

. r .9 Nod marginal cu consola scurta.Fig.7 Nod central cu grinzi cu sectiunile transversale neegale.raza de curbura conform pct. 11.8 Imunatatirea ancorajului barelor de armatura din grinzi prin prevederea unor bare transversal Fig. Barele longitudinale din grinda se prevad continue prin nod. 11. Ancorarea barelor longi-tudinale din grinzi. Ancorarea armaturilor longitudinale in consola scurta prevazuta in acest scop.1 d > dma Fig 11 .

11 Imbinare inlre stalpi lati si grinzi inguste — detalii de armare. oprite in nod Fig 11. r> 3de (conform STAS 10107/0-90) si > d (diametrul barei care se pnnde in ciocul etrierulul.) Fig 1112 Delaliul pentru ciocul etrierului .Fig 11 10 Ancorarea barelor longitudinale din stalp.

de regula de latime redusa. se vor considera rigiditati sectionale rezultate din programe de calcul automat care definesc legea moment curbura. Anexa A.1. din cercetari experimentale concludente sau relatii de calcul mai exacte date in literatura de specialitate. agrafele (etrieri} Se ia partea superioara sint pentru legatura cu monolilizarea. Tabelul 7.2 EbIb Modulul de elasticitate al betonului E se va lua conform STAS 10107/0-90. pct.1. ANEXA B: CALCULUL DUCTILITATII DE CURBURA (SECTIONALE) .Fig. momentul de inertie al sectiunii brute de beton.13 Solutii recomandate pentru alcatuirea capetelor grinzilor prefabricate (a)grinda compusa din elementul prefabricat si suprabetonarea de ta nivelul placii'(solulte recomondata).6 EbIb 0. (b)grinzi constituite numai din elermentele prefabricate hg=hgp. Momentul de inertie Ib al sectiuni echivalente se determina astiel: • pentru elementele cu sectiune dreptunghiulara. ANEXA A: RIGIDITATI SECTIONALE PENTRU RIGLE SI STALPI I Pentru calculul eforturilor in cadrele de beton armat monolit de rigiditate sectionala se pot considera conforn prevederilor din Tabelul Al. 2.8 EbIb 0. • pentru grinzile cu sectiune T. Pentru verificarile la starea limita de deformatie si in situatiile in care valorile rigiditatii sectionale sunt hotaratoare asupra rezultatelor calculelor. Tabelul Al ELEMENTUL Rigle Stalpi comprimati Stalpi intinsi MODULUL DE RIGIDITATE 0.3. 11. momentul de inertie al sectiunii brute de beton la care latimea activa de placa este jumatate din valoarea prevazuta in STAS 10107/0-90. dintre placile prefabricate ale planseului.

`) corespund prevederilor din STAS 10107/0-90.7 din STAS 10107/0-90. Indicele de ductilitate sectionala ( µ0 ) se calculeaza cu relatia: (B. | • Determinarea curburii de curgere ( se face considerand deformatiile si eforturile pe sectiune ca in fig.l. • Legile constitutive pentru beton si armatura (diagramele. calculul direct ("manual") va considera urmatoarele ipoteze: • Rezistentele materialelor corespund valorilor lor medii.l. BETON PRECOMPRIMAT ARMATURA . Xc . In situatiile in care nu sunt disponibile asemenea programe. din fig.l.a. de rupere.curbura ultima. B.l) µX=Xu/Xc unde: Xu.curbura in momentul initierii curgerii in armatura intinsa.c.1. B. • Curbura ultima se poate calcula conform situatiei. sau pot fi considerate simplificat ca in fig._.Stabilirea diagramei M-X si a indicelui de ductilitate sectionala µX se recomanda a se realiza cu programe de calcul automat specializate.b. 3. de deformatii si eforturi pe sectiune. unde valorile ultime ale deformatiilor specifice sunt date pentru cazurile curente. • In calcul se va considera si aportul armaturilor distribuite pe inaltimea sectiunii. stabilite conform pct. B.

1.3.2 .2. C. anexa A STAS 10101/ 1.3. 2A191. Pct.l. iar pentru prevedenle cu caracter mai larg. Verificarea elementelor structurale: . continute in prescniptii de rang superior.2. s-au facut trimiterile corespunzatoare.l.3. 11 etc Fig.3 Cap. STAS 10107/ 1.7 . 6.2. STAS 10107/1.3.ductilitate / mecanism structural de plastificare STAS 10107/ 0-90 .491 P10-86.2 si 3 (cap.3..stari limita: rezistenta deformatii deschideri de fisuri .l Alcatuirea de ansamblu a structuri Cap. 4.Cap.4-91 etc Cap.1.3. Calculul etorturilor si al deplasarilor Verificarea conditiilor de rigiditate a ansamblului structurii Stabilirea detaliilor de alcatuire .491 STAS 3300/ 1. C. Cerintele particulare. 11.fig.5. 6 . Principalele etape ale proiectarii structurilor in cadre de beton armat sunt prezentate in fig.4. 6. P10-86 STAS 10107/ 1. B. specifice structurilor in cadre sunt precizate in Codul de fata. generale.4.P10-86 Cap . GENERALITATI Prezentul Cod de proiectare cuprinde prevederi referitoare la proiectarea si calculul de rezistenta ale structurilor in cadre de beton armat ale cladirilor.5: pct 5.l.2.3. 4) Alcatuirea elementelor structurale Alcatuire noduri / Imbinari Schematizarea structurii pentru calcul Stabilirea incarcarilor STAS 10107/ 0-90. STAS 10107/0-90. 5.2.1 COMENTARII LA CODUL DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN CADRE DIN BETON ARMAT 1.5 P 100-92 Pct.8. 10 etc . Pct 5.

1) limiteaza superior raportul intre laturile sectiunii transversale a stalpilor. In sensul prezentului Cod. ale planseelor sunt. Aceasta limitare este dictata de domeniul de aplicare al prezentului cod.l.C.2.1. in special. Fig. Clasificarea nu subantelege neaparat un anumit tip de comportare din punctul de vedere al ponderii diferitelor actiuni . Pentru. C.). solutiile constructive la care structura in cadre conlucreaza din punctul de vedere al rezistentei si / sau al rigiditatii cu pereti din zidarie sau din alte materiale.2. Conditia (1. serveste la precizarea anumitor caracteristici specifice. Masurile pentru asigurarea acestor plansee a rolului de saiba orizontala sunt.3. C. prin stabilirea capacitatilor de rezistenta proportional cu rigiditatea la forte orizontale (reducerea excentricitatii intre centrul de rezistenta si forta seismica rezultanta ).2). Se considera structuri in cadre acele structuri care sunt alcatuite din stalpi si rigle si realizeaza preluarea si transmiterea integrala la terenul de fundare a incarcarilor verticale si orizontale ale constructiei (fig.2.1.aceste tipuri de structuri se vor aplica actele normative specifice. comportarea la compresiune excentrica oblica etc.3. C. daca pereti din fatada pot constitui elemente de rigidizare la forte orizontale. 2. Clasificarea conform numarului de niveluri trebuie privita diferentiat in raport cu zona seismica in care este amplasata constructia.2. In cazul constructiilor cu bovindouri. care nu pot fi extrapolate cadrelor curente.1.1. cele corespunzatoare planseelor realizate din elemente prefabricate. grinzile (in consola) de sustinere se vor dimensiona si la eforturile rezultate din interactiunea cu acesti pereti. ALCATUIREA DE ANSAMBLU C. Conditiile de rezistenta se lefera la: a) preluarea si transmiterea incarcarilor gravitationale b) realizarea efectului de saiba orizontala rigida. de exemplu: . in plan orizontal. de la caz la caz.2. C. Stalpii lamelari si peretii structurali (diafragme verticale) prezinta elemente specifice de comportare si calcul (deformatia limita a betonului comprimat. C. Alcatuirea de ansamblu a structurii in cadre urmareste reducerea efectelor de torsiune generala datorita excentricitatii intre centrul de rigiditate si rezultanta fortelor seismice. se intelege prin "cadre cu panouri de umplutura".l.2. Alcatuirile care pot determina reducerea sensibila a rigiditatii sau rezistentei. ci .1. care modifica semnificativ comportarea cadrului. C. Acest principiu trebuie respectat si in stadiul post-elastic de comportare al structurii.

cu planseu la acelasi nivel pentru toata cladirea. prevederea de detalii care sa asigure transmiterea sigura a lunecarilor intre elementele prefabricate si preluarea momentelor incovoietoare dezvoltate in plan orizontal prin efectul de saiba. In acest sens. Deasemenea. goluri cat mai mici (amplasate la interior) etc. . In cazul actiunilor seismice. pentru rezemarea podestelor. aticuri inalte etc. Exemple de goluri in plansee (saibe) amplasate defavorabil C.de fatada. se pot prevedea rosturi intre pereti si planseul superior.2. (fig. Cadrele care marginesc casa scarii pot avea o rigiditate sporita fata de cadrele curente datorita prevederii unor grinzi suplimentare. astfel. In scopul evitarii sau dmnnuarii acestor concentrari de solicitare se vor avea in vedere masuri adecvate cum ar fi: .suprabetonarea cu un strat de beton de 4-6 cm. Data fiind dificultatea determinarii riguroase a eforturilor maxume din saibe de preferat intotdeauna solutiile de alcatuirile clare .4. la structurile regulate in cadre. Fig. in conformitate cu prevederile Normativului P 100-92. dispunerea unor goluri mari in plansee. In zona casei scarilor elemente suplimentare de rigidizare pot constitui scarile si peretii golurilor de ascensor.).).1) este de n. precum si conlucrarii cu peretii de umplutura. zonele cu rigiditate sporita se incarca mai mult decat cadrele curente fiind.alcatuirea peretilor golurilor de ascensor sa se faca astfel incat acestia sa nu se incarce cu forte orizontale. care implica un grad ridicat de incertitudine. . cum ar fi cele cu pereti structurali rari sau structurile duale (cadre conlucrand cu pereti structurali). . armat cu plase si /sau prevederea de centuri pe contur. sau in zonele "sensibile". expuse unei deteriorari pronuntate si deseori. solicitarile in saibele orizontale sunt sensibil mai mici decat in cazul altor sisteme structurale. C. C 2.rezemarea podestelor intermediare sa se faca pe riglele nivelului inferior. .realizarea de detalii adecvate de prindere de structura sau de asigurare a rezistentei si stabilitatii elementelelor prefabricate (panouri. C 2.prevederea unor masuri de alcatuire care sa limiteze degradarea peretilor de zidarie si sa impiedice prabusirea lor (centuri si samburi din beton armat la peretii cu inaltimi sau cu lungimi mari. la jumatatea inaltimii etajului.atura sa reduca rigiditatea si rezistenta saibei.. astfel incat. este o problema dificila. in cazul unor cutremure puternice deplasarile in planul peretilor sa nu conduca la avarierea pronuntata a acestora. Punctul (b) se refera la: .1. care apar in saibele orizontale realizate de plansee. la fiecare nivel. la calcane. avand rigiditati egale sau apropiate ale cadrelor. Calitativ se constata ca. necontrolata.2. cu rosturi fata de stalpi.asigurarea unei rigiditati la deplasari laterale a cadrelor.5. frontoane si pereti de inchidere la hale etc. Evaluarea cantitativa a solicitarilor generate de actiunile seismice.

in practica. prin urmare si fundatiile.4.orizontale. in general. rosturile de tasare trebuie sa separe complet intregul sistem structural al constructiei. la preluarea fortelor seismice totale de nivel. al fiecarui cadru. raspunsul structurii la actiuni seismice are.). (ii) Calculul static.2. Observatii: 1. 3. post-elastic si dinamic.4. atat structurilor plane cat si celor spatiale. Astfel. C. Ele au diferite grade de complexitate dupa modul in care reflecta caracterul real al comportarii sistemului.1. Se intelege prin "sistem structural" ansamblul de elemente care indeplinesc functia de a prelua si transmite actiuni (incarcari gravitationale.terenul de fundare. similare celor de la pct. functie de modul in care este modelata actiunea si de fidelitafcea modelarii raspunsului au grade crescatoare de complexitate de la (i) la (v) dupa cum urmeaza: .7.3. ce intra in alcatuirea suprastructurii.5. plana sau spatiala. Rosturile de dilatare/ contractie si rosturile seismice nu traverseaza fundatiile. din vant. elastic. Metodele de analiza structurala suntmetodele de determinare a eforturilor si deplasarilor in punctele caracteristice ale diferitelor componente ale sistemului structural. plan.suprastructura. (v) Analiza dinamica post-elastica. . Calculul static elastic. (iv) Calculul static sau post-elastic la incarcari seismice orizontale ce cresc monoton si la incarcari gravitationale constante. C.3. la incarcari seismice orizontale (i) (conventionale) determinate pentru modurile proprii de vibratie semnificative.3). (i). evitandu-se pericolul unor avarii locale. Latimea rosturilor seismice se determina conform Normativului PIOO-92. conform Normativului P 100-92 (pct . pentru . "Cerintele de performanta structurala" constituie o parte din cerintele de performanta definite prin STAS 12400-89.distribuirea cat mai simetrica in plan a peretilor care conlucreaza cu cadrele. (iii) Analiza dinamica liniara. .. pentru structurile in cadre din beton armat.infrastructura si fundatiile. CONDITII GENERALE DE PROIECTARE C. Metodele de analiza structurala la actiuni seismice. Calculul pune in evidenta efectele de torsiune generala precum si modul in care participa fiecare cadru. a structurii la actiunea seismica modelata prin accelerograme (inregistrate sau generate artificial). . . un caracter spatial.relizarea unui raport intre capacitatile portante si rigiditatile cadrelor si peretilor de umplutura care sa asigure preluarea de catre elementele cadrelor a eforturilor generate de interactiunea cu peretii. de exernplu. Metodele (iv) si (v) se pot aplica. tasari diferentiate. sistemul structural are trei componente principale: . actiunea seismica etc. In mod general. pct. in principiu. Totusi. limitandu-se efecte defavorabile de torsiune sau suprasolicitari locale ale unor cadre. spatial al ansamblului suprastructurii la incarcarile seismice.2. rezultand o diversificare corespunzatoare a metodelor de calcul.4.

exprimarea conditiei de plastificare a sectiunilor de beton armat solicitate spatial (stare triaxiala de tensiuni) nu se dispune de date concludente astfel incat metodele de calcul post-elastic se aplica cu precadere structurilor plane.3. 4. Daca stalpii pot fi considerati incastrati la capete.4. C. forme deosebite. deschideri incarcari. . de calcul.4. Conditiile de la pct. incercari sau studii analitice speciale.metode curente. PROIECTAREA PRELIMINARA A ELEMENTELOR STRUCTURALE C. conditia 4. conform Normativului PIOO-92. pentru a asigura o buna comportare a riglelor in domeniul post-elastic de comportare.d. Metodele (i) . 4. Prevederile privind sectiunea transversala (relatiile 4. pentru constructiile cu inaltimi. constitue o recomandare menita sa permita simplificarea cofrajului si turnarii betonului: in situatiile in care sunt necesare alte forme ale sectiunilor de rigla (din considerente arhitecturale.4.4. la predimensionarea structurii. amplasate in zone cu seismicitate ridicata sau cu conditii dificile de teren se vor alege metode mai complexe de calcul sau se va face apel la. simplificate.b.) se recomanda sectiuni cat mai apropiate de forma patrata sau circulara.1.2) constituie conditii care pot fi considerate limitele admise. pentru actiunea fortelor taietoare aceste schematizari ale incarcarii nu sunt admise. inglobarea termoizolatiei etc.2. pereti etc. diferentiat pentru diferite categorii de constructii: pentru constructiile curente .4. iar metodelele (iv) si (v) in "Metode de calcul de complexitate superioara (metoda B)". C. 2. Cerintele c si d se refera la necesitatea de "a alege metode de calcul si analiza. In evaluarea incarcarilor verticale. in "Metode de proiectare curenta (metoda A)". in cazurile curente se pot extinde unele schematizari ale incarcarii ca o sarcina uniforma si in calculele.2) h b C.1 si 4. raportul intre laturile sectiunii transversale se recomanda sa nu depaseasca limita: h b 2 (C. Nu s-au precizat conditii privind forma sectiunii de beton a stalpilor ( ).) se vor lua masuri care sa permita turnarea in bune conditii a betonului.4 devine: H h 4 (C.(iii) se incadreaza. de dimensionare/verificare la momente incovoietoare. se pot admite simplificari/aproximari privind distributia acestora in lungul riglei.3.3) unde: H = inaltimea stalpului.2.4. in cazul structurilor in cadre fara elemente de rigidizare suplimentare (hale cu portal.

7.1. Pentru constructiile la care stalpii au scheme statice de console verticale (hale) etc. 6. Torsiunea generala a constructiei induce in stalpi efecte de torsiune iar rotirile nodurilor (Wx.5. DIMENSIONAREA/VERIFICAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE C. pentru acest nivel de solicitare. Se admite ca efectele acestor deformatii pot fi neglijate datorita rigiditatilor reduse la torsiune precum si a faptului ca sunt rezultate din conditii de compatibilitate a deformatiilor pe structura si nu din conditii de echilibru intre incarcarile exterioare si eforturile in structura. Pentru aceasta se vor considera toate ipotezele de incarcari plauzibile precum si efectele din actiuni seismice pe directiile principale ale constructiei. Stabilirea momentelor de dimensionare a stalpilor cu relatia (6. C. Stabilirea diagramelor infasuratoare (M si Q) pe elementele cadrelor trebuie sa asigure atat capacitatea de rezistenta necesara cat si o dirijare favorabila a mecanismului structural de plastificare in cazul actiunilor seismice putemice.1. C.6. Considerarea structurilor in cadre ca sisteme spatiale determina in elementele componente si deformatii de torsiune. stalpii sunt solicitati la compresiune excentrica oblica corespunzator momentelor capabile ale riglelor. C. Efectul spatial realizat de transmiterea prin torsiune a eforturilor este relativ redus intrucat rigiditatea la torsiune a elementelor liniare din beton armat scade considerabil odata cu aparitia fisurilor (in stadiul II).1.6.1. C.b Pentru stabilirea diagramelor de eforturi se considera ca valori minime efectele corespunzand solicitarilor din gruparile fundamentale si speciale de incarcari. se permite reluarea facila a acestora in cazul modificarii sectiunii elementelor. pe langa posibilitatea utilizarii unor procedee avansate de calcul. Trebuie mentionat ca in cazul considerarii comportarii spatiale a structurii.5. Verificarile facute prin analize dinamice post-elastice pe cadre plane au confirmat realizarea dezideratului mentionat.1. Stabilirea diagramelor infasuratoare se bazeaza pe cerintele privind dezvoltarea de articulatii plastice in sectiunile de la capetele riglelor si nu in stalpi sau noduri.2. prin plastificarea riglelor de pe ambele directii.5. pentru aceste situatii de solicitare. astfel.1. plastificarea stalpilor nu este .5. verificarea explicita la actiuni seismice pe directiile oblice este obligatorie. realizandu-se indirect). Efectul spatial realizat prin legaturile orizontale create de plansee depinde de modul de alcatuire al acestora (saibe rigide.1 si C.6.4. precum si evitarea cedarilor premature la forta taietoare.5.3. saibe semirigide sau plansee fara rigiditate semnificativa in planul lor). CALCULUL EFORTURILOR SECTIONALE C. C. Calculul eforturilor sectionale se recomanda a fi realizat cu programe de calcul automat. Echivalarea incarcarilor gravitationale pe deschiderea riglei va respecta si conditiile date la pct.2.1.2). Situatiile de actiune seismica pe directii oblice (±45°) nu sunt impuse explicit (verificarea elementelor. Wy) provoaca deformatii de rasucire in riglele de pe directiile "y" respectiv "x".1. este menita sa evite formarea de articulatii plastice in stalpi si dirijarea acestora in riglele cadrelor. 6.

ne. Este necesar a se preciza ca. greu de cuantificat in calcul. in cazul cadrelor dispuse pe directii oarecare).1.6.7. pe schema statica cu rigle articulate in dreptul stalpilor intinsi. functie de executia nivelelor. Un alt efect care poate conduce la dezvoltarea de zone plastice in stalpi este determinat de relativa imprecizie cu care este determinata forta axiala pe sectiune. C. cu exceptia stalpilor de colt. Ipoteza plastificarii simultane a tuturor riglelor adiacente unui stalp. aceasta ipoteza nu este acceptata integral chiar in cazul actiunii seismice pe una din directiile principale ale constructiei. Avand in vedere pericolul cedarii casante la forta taietoare a stalpilor. precum si de deformatiile infrastructurii sau tasarii fundatiilor. Daca deformatiile axiale din stalpi la nivelul unei rigle (rigide) sunt mult diferite.1.2). inclusiv a fortelor axiale extreme (Nmax. urmare a efectului indirect. Nmin).6. modulul de rigiditate sectionala se reduce apreciabil.015 ne.6.s. stalpii sunt solicitati la intindere (N 0). care se aplica in etape. sunt: efectul cumulat al fortelor taietoare in riglele adiacente (efectul indirect aN). Acest efect nu poate fi considerat direct si pentru incarcarile gravitationale din greutatea proprie a planseelor.s. pentru dimensionare s-au considerat fortele taietoare asociate momentelor capabile. fata de eforturile de calcul rezultate din calculul prin metoda "A".este mai potrivit ca la determinarea fortelor axiale din incarcari gravitationale permanente sa se considere suprafetele de planseu aferente fiecarui stalp. 20). este numarul de niveluri superioare sectiunii de calcul. Verificarea la forta taietoare in sectiunile de incastrare a stalpilor va considera conditiile de calcul specifice zonelor de aparitie a articulatiilor plastice. Fenomenul este influentat si de deformatiile de curgere lenta din stalpi si rigle. nu a fost prevazuta. Daca. admisa in Normativul PIOO-92. In literatura de specialitate. Deoarece forta axiala intervine cu pondere semnificativa in determinarea momentelor capabile si stabilirea capacitatii de deformare plastica a stalpilor se impune stabilirea cat mai riguroasa a valorilor de calcul. fapt care conduce la redistribuirea eforturilor intre elemente. In cazul actiunii seismice. C. fiind operate reduceri ale efectului indirect aN (afectat de coeficientul c = 1 . care intervine cu pondere insemnata in calculul momentului capabil. Pentru aceste situatii de solicitare s-a acceptat (simplificat) considerarea riglelor ca fiind articulate in dreptul stalpului solicitat la intindere (superior si inferior).0. Reactiunea acestora se va determina ca atare. . actiunea seismica verticala etc. nu s-a considerat explicit situatia actiunii seismice pe directii oblice (±450). Unele dintre componentele fortei axiale. Similar calculului momentelor incovoietoare.. de regula corectiile (necesare pentru a tine seama de raspunsul "real") privind fortele taietoare in stalpi sunt mai mari decat ale mornentelelor incovoietoare. pot apare modificari semnificative ale reactiunilor transmise stalpului. Pentru stabilirea eforturilor axiale s-au considerat numai situatiile actiunii seismice pe directiile principale ale cadrelor ortogonale (sau ale riglelor. fortele axiale din stalpi sunt asociate mecanismului structural de plastificare.s. posibila in cazul unor solicitari seismice extreme pe directie oblica. In aceste conditii complexe de comportare. Forta axiala determinata de incarcarile gravitationale aplicate pe rigle (in GF sau GS) este influentata de deformatiile axiale neuniforme ale stalpilor (echivalente cu tasari de reazeme). unde ne.evitata prin calculul cu relatia (6.

In cazul nodurilor marginale sau de colt.6. C. de regula sunt solicitate cu forte taietoare reduse (nesemnificative pentru dimensionare) ca atare in aceste situatii este suficienta prevederea privind asigurarea ancorarii armaturilor. Solicitarea nodurilor cu forta taietoare este semnificativa pentru dimensionarea sectiunii de beton si a armaturilor (longitudinale si etrieri) din nod. In verificarile la starea limita de deformatie sub actiunile din gruparile fundamentale de incarcari se vor considera rigiditatile sectionale (modulul de rigiditate) in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90 sau valori obt. 8.7. care nu cuprind exhaustiv domeniul de interes. Elementele prefabricate la care sectiunile de beton sunt zvelte (ca urmare a utilizarii betoanelor de rezistenta ridicata etc.9) fiind inlocuita cu: Qh = 1.4. VERIFICAREA LA STAREA LIMITA DE DEFORMATII C. Conditia ll 5 ll . pot fi semnificative verificarile specifice nodurilor solicitate predominant de actiuni seismice.1.1.6.) sau la care o parte insemnata a incarcarii verticale actioneaza pe o . Conditiile de rezistenta la momente incovoietoare si forte axiale se considera realizate daca sectiunea (orizontala) de beton a nodului este identica cu a stalpului inferior (mai mare) si armaturile au asigurata ancorarea. in prezent. 1986 si 1990 nu s-au constatat degradari generalizate ale nodurilor structurilor in cadre. Este de preferat utilizarea de programe de calcul specializate care realizeaza integrarea curburilor "reale" pe lungimea elementelor.6. este bazata pe considerentele de la C 11. Este cunoscut ca la cutremurele de pamant din anii 1977. C. in care pe lungimea elementului se vor considera cel putin cinci zone (boltari) pe care se definesc modulii de rigiditate sectionala. se majoreaza corespunzator si fortele taietoare care solicita nodul cadrului.) daca verificarea la starea limita de deformatie este hotaratoare asupra dimensionarii.4.2. deci in calculul deformatiilor trebuie considerat ansamblul structurii. daca riglele sunt putemic armate. Nodurile interioare de cadru. cu toate ca. de regula. prevederile din Cod precizeaza asemenea cazuri.inute prin programe de calcul care modeleaza mai corect legile constitutive ale materialelor (beton.8.6.4. relatia (6.1) unde: Ms si Md sunt momentele din riglele de pe directia de calcul.C. armaturi) si a conlucrarii dintre acestea. solicitate predominant de incarcarile gravitationale.25 M s h gr Md Qs (C.6. In anumite situatii particulare reazemele nu mai pot fi considerate fixe. In cazul elementelor cu sectiune variabila (grinzi cu vute etc. acestea nu erau verificate explicit prin calcul. datorita cresterii fortelor seismice de calcul din Normativul PIOO-92 in comparatie cu versiunile anterioare. Calculul deformatiilor determinate de incarcarile verticale la plansee si riglele cadrelor in general se poate efectua considerand numai deformatiile proprii ale acestora daca elementele principale pe care reazema (grinzi principale sau stalpi) au deplasari mici. se va aplica procedeul de calcul mentionat. cu semnele stabilite functie de pozitia armaturii intinse. deci si a momentelor capabile ale riglelor.6. 6 C.

• limitarea efectelor de ordinul II (efectul P-Q).9 si 3. Cazul general de deformare a panoului de zidarie de umplutura prezentat in fig.b. utilizate in calculul eforturilor (pct.1 toate deplasarile de noduri sunt pozitive.2. De regula calculul deplasarii relative de .3. Daca schema statica sau sectiunea activa se schimba in diferite faze intermediare. • Deplasarile nodurilor se vor considera cu semnele corespunzatoare (+ / ). in orice panou al etajului. Modulul de rigiditate sectionala stabilit conform relatiei 8. Pentru cazurile curente. Procedeul de calcul mentionat.2). se admite considerarea modulului de rigiditate conform relatiei 8. cadre de inaltime mica sau medie. In anumite situatii particulare pot exista diferente intre valorile deplasarilor relative calculate in diferite panouri (deschideri) la acelasi nivel al cadrului. 8.1. 3. se poate accepta ca aceasta ipoteza acoperitoare. Aceste cerinte globale determina si principiul de baza pentru calculul deplasarii relative de nivel precum si modul de precizare a conditiilor limita. efectele specifice lunecarilor au ponderea cea mai mare.2. compenseaza efectul defavorabil determinat de contractia betonului din monolitizarile nodurilor sau suprabetonare.8.schema statica cu legaturi articulate la capete. Deoarece in Anexa 1 sunt date valori diferite ale modulului de rigiditate sectionala.) si al deplasarilor relative de nivel ( He ). verificarea la starea limita de deformatie poate fi semnificativa pentru dimensionare. C. Deformatiile cadrelor induc in panourile de zidarie de umplutura o stare complexa de eforturi.6. este folosit in calculul caractensticilor dinamice ale structurii (perioade de vibratie. conduce la supraevaluarea efectului curgerii lente a betonului asupra deformatiei finale. in principiu. Observatii: • In fig.2.5. • reducerea diferentelor de rigiditate la forte orizontale intre etaje/cadre ca efect al degradarii avansate a peretilor de la unele niveluri ale constructiei (prin degradarea peretilor inramati de la nivelurile inferioare structura in cadre se apropie de comportarea la actiuni seismice specifica structurilor ngide cu parter flexibil). in aceste cazuri la stabilirea sectiunii de calcul a riglei se considera bp =0. dupa montajul in pozitia finala sagetile totale se obtin prin insumarea sagetilor calculate in fazele intermediare (montaj. • limitarea efectelor de torsiune generala ca urmare a schimbarii pozitiei centrului de rigiditate (sau de rezistenta) al etajului/cladirii prin avarierea exagerata a unora dintre peretii de umplutura ai cadrelor.2. 8. Proiectarea structurilor in cadre este conditionata si de necesitatea limitarii deplasarilor relative de nivel in cazul actiunii seismice. C.1.1. structura finala). moduri proprii etc.2.8.1. rezulta ca fiind necesara efectuarea calculelor statice pentru cele doua conditii de rigiditate ale elementelor. evidentiaza metodologia de calcul in baza relatiei 8. C. Prin limitarea deplasarilor se urmareste asigurarea globala a unor cerinte ca: • limitarea degradarilor la peretii inramati (zidarii de umplutura).8.2. in care se considera modulii de rigiditate prevazuti in STAS 10107/0-90 pct. • Calculul deplasarii relative de nivel se poate efectua.

de regula. unde efectul deformatiilor axiale in stalpi (din forta axiala indirecta aN) este minim. 9. Dimensionarea fundatiilor.3.2. se considera eforturile asociate mecanismului de plastificare al suprastructurii. . considerate ca elemente de beton armat.). Dimensionarea infrastructurilor trebuie sa considere in totalitate acest sistem de eforturi (momente concentrate si forte de lunecare transmise prin plansee). eventual. 10. cote diferite de incastrare a stalpilor la baza. Realizarea unei infrastructuri (partiale sau totale) la structurile in cadre este de natura sa creeze legaturi suplimentare (reazeme. INFRASTRUCTURA SI FUNDATIILE C. PROIECTAREA PLANSEELOR STRUCTURILOR IN. Daca asemenea alcatuiri nu pot fi evitate. 8.3.10. sunt cele precizate in Normativul PI00-92. de regula urmareste dirijarea aparitiei de deformatii plastice in suprastructura sau. permit determinarea fortelor de legatura cu saiba (prin diferentele intre fortele taietoare de etaj sau fortele de legatura intre cadre). variatia rigiditatii cadrelor ca urmare a dezvoltarii treptate a articulatiilor plastice poate determina chiar schimbarea sensului fortelor orizontale la unele niveluri deci si a modului de solicitare al saibei. in calcul se va modela cat mai fidel structura reala (suprastructura-infrastructura-teren de fundare). Calculul dinamic post-elastic sau procedeele de calcul biografic (aplicate pe scheme de calcul plan). CADRE C. Stadiul de solicitare post-elastic al cadrelor conduce la cresterea substantiala a solicitarilor in saibe ca efect al redistribuirii fortelor orizontale intre cadre. Pentru realizarea acestui deziderat. Eforturile in saibele de planseu ale structurilor in cadre calculate in functie de actiunea seismica de cod si acceptand comportarea elastica a elementelor structurale. Deplasarea relativa de nivel maxima. incastrari) pentru stalpi la nivelul planseului peste infrastructura. Structurile in cadre se dimensioneaza astfel incat.2. sunt de regula nesemnificative pentru dimensionare.10. C.9. Deplasarile relative de nivel limita precum si fortele orizontale de calcul (din actiunea seismica). Structurile cu subsolul partial au. sau la solicitarile transmise de infrastructura. In acest scop dimensionarea fundatiilor se va face la valorile momentelor capabile din stalpi.Un calcul riguros implica considerarea pentru fiecare nivel al stadiilor diferite de aparitie a deformatiilor post-elastice in structura. sa fie evitate incursiunile in domeniul post-elastic de comportare al terenului de fundare sau al infrastructurii si fundatiilor. la nivelul terenului de fundare.nivel se va efectua intr-o deschidere interioara. Posibilitatea cresterii solicitarilor in saibe este sporita de existenta peretilor de compartimentare care rigidizeaza unele cadre. inclusiv in ce priveste realizarea mecanismului structural de plastificare. poate fi limitata superior functie de deformatiile limita admise de elementele de inchidere sau compartimentare (prinderile peretilor cortina etc. de regula. la dimensionare in gruparile speciale de incarcari.

Principalele prevederi de alcatuire a riglelor de cadru sunt date in STAS 10107/0-90 la pct. urmaresc pe langa ductilizarea zonelor de aparitie a deformatiilor plastice si asigurarea unei degradari reduse a modulului de rigiditate si rezistentei in articulatiile plastice. sa se dirijeze articulatiile plastice de momente pozitive in sectiunile de plastificare la momente negative (pe o deschidere sa apara doua articulatii plastice). la care dimensionarea la momente incovoietoare respecta conditiile date in prezentul Cod si Normativul PIOO/92. 6. . Pentru evitarea acestora se recomanda ca. se vor considera momentele incovoietoare din sectiunile de la nivelul primului planseu al subsolului. acestea se pot intrerupe in camp. Aceasta situatie conduce la formarea. care la nivelul planseului peste subsol au deplasarile orizontale impiedecate (subsol rigid). Prin limitarea zonei active a fundatiilor izolate din Normativul PIO-86.11.1.1 au urmatoarele ratiuni: . evitarea flambajului armaturilor comprimate etc. date in acest sens in STAS 10107/ 0-90 si in prezentul Cod. prin dimensionarea si dispunerea armaturilor de rezistenta de la partea inferioara a sectiunii riglei (alegerea convenabila a diagramei Mcap ). fiind necesare retele de talpi continui sau o infrastructura tip cutie rigida. arata ca. Scaderea rigiditatii si capacitatii de rezistenta este de regula defavorabila sub multiple aspecte. a 3 ÷ 4 articulatii plastice intr-o deschidere. Precizarile suplimentare de la pct. ALCATUIREA SI ARMAREA C. in sectiunile de la capetele majoritatii riglelor apar articulatii plastice. asigurarea corespunzatoare la forta taietoare.5. rezulta ca in situatia in care stalpii sunt solicitati la intindere (urmare a efectului indirect). armarea cu bare drepte si bare inclinate este specifica grinzilor incarcate gravitational.1.La dimensionarea fundatiilor de stalpi. La partea superioara cantitatea de armatura trebuie variata prin intreruperea calaretilor (variatia momentelor negative in diagrama infasuratoare este de regula mare). la actiuni seismice putemice. cu cerinte mari de ductilitate si forte taietoare asociate momentelor capabile majorate (scade distanta l1). 11. si nu au fost reluate in prezentul Cod.). Anexa J etc. Rezultatele analizelor dinamice neliniare efectuate pe un numar mare de structuri in cadre etajate.Pentru a controla cat mai bine formarea articulatiilor plastice in riglele de cadru solicitate predominant din actiuni seismice este de preferat armarea cu bare drepte. 6. aceasta impune luarea de masuri adecvate pentru ductilizarea zonelor de plastificare (limitarea valorii b. Daca armatura de la partea inferioara a sectiunii nu poate fi constanta pe deschidere (de exemplu din ratiunile prezentate in aliniatul precedent). 6. in final.3.2.in situatiile in care momentele incovoietoare din incarcari gravitationale sunt comparabile cu cele din actiunea seismica este posibil ca sectiunile de plastificare a riglelor la momente pozitive sa apara in deschiderea acesteia. Conditiile constructive. Momentele capabile ale stalpilor se calculeaza considerand rezistentele de calcul ale armaturii majorate cu 10%. de regula acest tip de fundatie nu este adecvat.11. Este . nu langa reazeme. 6. cu asigurarea corespunzatoare a lungimilor de ancorare si verificarea atenta a diagramei de momente (pozitive) capabile.

In punctele de indoire a armaturilor graifuite etrieri se vor suda de barele longitudinale. asupra betonului sunt transmise presiuni ridicate.1.4 etc. C.11. daca inaltimea grinzii prefabricate (hgr.4. innadirea armaturilor longitudinale cu diametre 25 mm prin sudura este obligatorie. Intrucat aparitia deformatiilor plastice pe inaltimea stalpilor.3. in cazul unor actiuni seismice de mare intensitate.2. Innadirea prin suprapunere a armaturilor longitudinale din stalpi se va conforma prevederilor din STAS 10107/0-90. ca in fig. .a. 6. El prezinta avantaje privind comportarea si capacitatea de rezistenta a stalpului. etrierii trebuie indesiti corespunzator conditiilor specifice zonelor plastice potentiale. nu au asigurata ancorarea corespunzatoare la partea superioara).). Modelul de innadirea prin petrecere a armaturilor longitudinale din fig.3. 6.11. Daca in sectiunile de incastrare ale stalpilor. 6. dar si de executie. care pot duce la fisurarea acestuia prin despicare in stratul de acoperire). .11.1.3.11. jgheab etc. care pot avea comportari necontrolate la solicitari alternante in domeniul post-elastic. Aceasta recomandare este valabila si in cazul innadirii armaturilor prin sudura (cu eclise.1.pref. ca atare se recomanda adoptarea acestuia in practica proiectarii.Riglele prefabricate (cu suprabetonare) care in fazele intermediare de lucru sunt solicitate relativ puternic la forte taietoare si/sau momente de torsiune se recomanda a fi armate cu etrieri corect ancorati (etrierii de conectare prefabricat suprabetonare. Masurile privind ductilizarea zonelor potentiale de aparitie a deformatiilor plastice sunt obligatorii in sectiunile de incastrare (deasupra fundatiilor sau a planseului superior al infrastructuriilor rigide).Daca nu se poate evita armarea cu bare inclinate.1. C.3 este curent aplicat in alte tari. 11. tinand cont de faptul ca in zonele de dezvoltare a deformatiilor plastice conlucrarea dintre beton si armatura este afectata. pct. 6.de preferat ca dispunerea calaretilor sa se faca ca in fig. C. s-a recomandat evitarea innadirii prin petrecere a armaturilor longitudinale in aceste zone. pct. innadirea prin sudura este obligatorie pentru barele cu diametre 16 mm.2. dimensionarea armaturii de la partea superioara in camp trebuie sa considere momentul precizat in fig. In portiunile de graifuire a armaturilor longitudinale din stalpi. dispunerea acestora la marginea sectiunii transversale nu este recomandata (in portiunile curbe ale armaturilor.b. armaturile nu sunt continui. C.) este mica. nu poate fi evitata cu certitudine. Aparitia de deformatii plastice in sectiunile mentionate este practic inevitabila. .11. Fig. Conditiile de alcatuire pentru stalpi sunt considerate conform prevederilor dm STAS 10107/0-90. 6. fiecare bara longitudinala fiind legata cu etrieri sau agrafe.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->