Universitatea Petru Maior, tiine Ecomoice, Juridicee Trgu Mure

Facutatea de i Administrative

Referat din sociologie Religia mea

17.11.2011,

Horvth Orolya,

Trgu Mure

ECTS, anul II

ORIGINEA Motto-ul credintei unitariene este: Unus est Deus - "Unul este Dumnezeu". Egy az Isten God is One. Biserica Unitariana a luat fiinta in ianuarie 1568, cand, pentru prima data in lume, la Dieta de la Turda, s-a proclamat si s-a legiferat libertatea constiintei si a tolerantei religioase. Acest eveniment a fost legat de numele regelui Ioan Sigismund (primul principe al Transilvaniei, apoi rege al Ungariei) si al lui David Ferenc (Francisc), intemeietorul si primul episcop al Bisericii Unitariene, martirizat in noiembrie 1579, in Cetatea Devei, dupa decesul regelui Ioan Sigismund. Cultul unitarian a fost supus unor persecuii din partea principilor catolici i chiar din partea celor reformai, ceea ce a determinat ca numrul adepilor si s scad cu timpul. Astfel, de la 425 parohii cte erau la sfritul secolului al XVI-lea, s-a ajuns, n anul 1700, la numai 125. Identitatea teologica si structurala a Bisericii s-a conturat in secolul al XVI-lea. Dupa Reforma luterana si calvina, Unitarianismul s-a autodefinit ca un curent spiritual religios, liberalist si iudaizant, care s-a eliberat de dogmele traditionale crestine, prin reintoarcere la invatatura omului Iisus din Nazaret. Identitatea unitariana este puternica din toate punctele de vedere, si noutatile care au aparut in viata si exprimarea ei, bazata pe aceasta identitate, nu au dorit niciodata altceva decat adaptarea la cerintele omului religios in contextul istoric, social si spiritual al epocii, pentru permanenta slujire a lui Dumnezeu si a omului. Dintre ideile de baza ale acestei confesiuni, in care nu exista dogme, ci numai principii, trebuie mentionate: Dumnezeu-Tatal este creatorul Universului, unicul Domn si are caracter transcendental; Iisus Cristos este profet si invatator, nascut om, care trebuie urmat, nu venerat ca Dumnezeu; in El nu exista nimic divin; Iisus a atins nivelul cel mai inalt de traire, dat prin pildele sale; apartenenta la biserica, indiferent de confesiune, are o dubla conotatie: una divina si una naturala; acestea doua se bazeaza pe decizia liber consimtita a individului adult, dupa aceasta, regulile de joc sunt facute de comunitate; statutul bisericii este unul popular-democratic in care ierarhia clerica se stabileste dupa criteriul autoritatii spirituale, valorice; catehismul unitarian spune despre aceasta problema: conducatorul Bisericii Unitariene este Iisus, iar ceilalti sunt sau pot fi egali cu el in slujire; credinta individuala, ca dar de la Dumnezeu, nu cunoaste nici o ingradire, chiar prin esenta ei; biserica trebuie sa vegheze permanent asupra realizarii acestei libertati. Teza fundamental a religiei unitariene este credina ntr-un Dumnezeu unic i indivizibil. Iisus Hristos este considerat om, nu i Dumnezeu, deci nu este admis dogma Sfintei Treimi. Bisericile sunt simple att n exterior, ct i n interior, pereii sunt albi, simboliznd puritatea i claritatea credinei unitariene; n biseric nu se afl icoane, picturi, monumente sau altar. Fondatorul si primul episcop al Bisericii Unitariene din Transilvania a fost Francisc David (Dvid Ferenc), care a trait intre anii 1510-1579. Acesta s-a nascut la Cluj-Napoca si a studiat teologia la Cluj, Alba-Iulia, Wittemberg si Frankfurt. Dupa ce a revenit in tara, Francisc David a fost invatator, iar dupa aceea preot la Cluj. Dupa anul 1565 a inceput reforma unitariana, cea mai tanara ramura a Reformei care s-a format in Transilvania, proclamand ca Dumnezeu este

Unul Singur (conceptie antitrinitariana), si ca fiecare om este liber sa aleaga religia dupa propria credinta pentru ca credinta este darul lui Dumnezeu. La data de 20.01.1566 Francisc David a tinut prima predica unitariana intr-o biserica din Cluj. Multi au acceptat credinta noua, chiar si regele de atunci Joan Sigismund, devenind Unitarieni. Intre 06-13.01.1568, Dieta de la Turda a proclamat libertate si toleranta religioasa pentru toti credinciosii. Preotii pot predica si explica Evanghelia in orice loc, fiecare dupa intelegerea lui si daca membrii congregatiei il plac, este bine, dar daca nu, pot alege un alt predicator care sa le satisfaca cerintele religioase si care sa le placa credinciosilor. De aceea, nici unul dintre superintendenti (episcopi, etc) nu are voie sa faca abuz de preoti, sa pedepseasa din cauza credintei lor, sa mute dintr-un loc in altul din cauza vorbelor, spuselor sale, pentru ca credinta este darul lui Dumnezeu, care vine din auz iar auzul vine de la vorbele lui Dumnezeu. Cultul unitarian, cu sediul central la Cluj, cuprinde peste 70.000 de credincioi de naionalitate maghiar. Marea lor majoritate este grupat n judeele: Cluj, Braov, Covasna, Harghita i Mure, unde, de altfel, sunt organizate i cele 6 protopopiate: Cluj-Turda, Mure, Trnava, Cristuru Secuiesc, Trei Scaune-Alba de Sus i Odorheiul Secuiesc. Numrul parohiilor este de 126, iar al filiilor de 32. n parohii i filii, numrul lcaurilor de cult este de 143, iar al preoilor este de 115. Organizarea cultului are la baz principiul sinodo-presbiterial, ceea ce nseamn c laicii au un rol important, conducerea este colectiv, iar unitile de baz sunt autonome. Organele centrale de conducere sunt Sinodul, Consistoriul Suprem i Consistoriul Bisericesc. Sinodul este format, din oficiu, din episcop, doi curatori generali, ali demnitari bisericeti i laici, precum i din delegai alei de protopopiate i parohii. n total, acest for numr circa 250 de membri. Sinodul se ntrunete o dat la 3 ani i are ca principale atribuii alegerea episcopului, sfinirea preoilor i modificarea Constituiei Bisericii. Consistoriul Suprem este compus din membri alei i din oficiu, preoi i laici; se ntrunete anual la Cluj i are ca principal atribuie guvernarea anual a Bisericii. ntre sesiunile Consistoriului Suprem, conducerea operativ este asigurat de Consistoriul Bisericesc, care se ntrunete trimestrial. Preedinia Bisericii este reprezentat de episcop, vicar, cei doi curatori generali i directorul afacerilor publice. La nivel de protopopiat i parohie, organele de conducere sunt: adunarea general a protopopiatelor, respectiv adunarea general parohial. Pregtirea preoilor se face n cadrul seciei unitariene a Institutului Teologic Protestant Unic din Cluj. Cultul are i dou licee confesionale la Cluj-Napoca i Cristuru Secuiesc. Cultul Unitarian public revista trimestrial n limba maghiar Magvet Keresztny (Semntorul Cretin) i publicaia lunar Unitrius Kzlny (Monitorul Unitarian). Biserica Unitarian este membr a Asociaiei Internaionale pentru Libertate Religioas (I.A.R.F.), cu sediul la Frankfurt pe Main (Germania) i a Consiliului Internaional al Unitarienilor (I.C.U.U.).

DOCTRINA UNITARIANA Esenta Unitarianismului o reprezinta toleranta religioasa si atitudinea ferma de a sprijini libertatea de constiinta. Francisc David a accentuat ca religia trebuie sa fie libera, pentru ca in chestiuni de credinta nu trebuie sa existe forta, constrangere, si ca propovaduirea, raspandirea Evangheliei nu necesita arme, violenta, pentru ca credinta este darul lui Dumnezeu. Prin urmare, Unitarianismul inseamna libertatea de constiinta si credinta. Nu exista mai mare absurditate si irationalism decat de a forta constiinta si spiritul uman cu puteri externe, cand numai Creatorul lui are putere, autoritate asupra lui. EMBLEMA UNITARIANA In mijlocul emblemei se afla un sarpe, de culoare alba, care formeaza un cerc, iar in mijlocul cercului se afla un porumbel pe o stanca. Cercul este simbolul completului, perfectului, deplinului, iar stanca sugereaza ca porumbelul sta pe un fundament solid si tare. Deasupra sarpelui si porumbelului se afla o coroana regala, sugerand ca dupa nasterea noii religii chiar regele de atunci a tarii, Ioan Sigismund, (Janos Zsigmond) a devenit unitarian (singurul rege unitarian din istorie). n prezent unitarienii sunt rspndii n special n Ungaria, Romnia, Scoia, rile de Jos i Americii. Unitarieni celebri:

Francisc David (1510-1579), promotorul religiei unitariene; John Adams (1735 - 1826), primul vicepreedinte al Statelor Unite ale Americii i doilea preedinte al Statelor Unite ale Americii; Bla Bartk (1881 - 1945), compozitor; Alexander Graham Bell, inventator american; Neville Chamberlain, prim-ministru al Marii Britanii; Charles Dickens, scriitor englez; Thomas Stearns Eliot, scriitor, laureat al Premiului Nobel pentru Literatur n anul 1948; Edvard Grieg, compozitor norvegian; Henry David Thoreau (1817 - 1862), eseist, scriitor, transcendentalist, filozof american; Frank Lloyd Wright (1867 - 1959), arhitect american, promotor al arhitecturii organice.