Introducere

-timpul istoric curge neintrerupt -anul -deceniul -secolul -epoca Epocile istorice Exemple: -Epoca Pietrei si Epoca Metalelor -denumite astfel dupa materialul, armele si uneltele descoperite si folosite in acea perioada -Epoca lui Pericle -denumita dupa o personalitate marcanta din perioada respectiva -Epoca Medievala -denumita astfel dupa gradul de dezvoltare al societatii din acele timpuri -Epoca Moderna -inceputul este considerat in anul 1492 odata cu Descoperirea Americii -se sfarseste in anul 1640 prin Revolutia Burgheza din Anglia -in aceasta perioada, are loc Revolutia Industriala -Epoca Contemporana -perioada zilelor noastre

Colegiul National Mihai Viteazul Bucuresti

TEMA 1-ISTORIA ANGLIEI

-Istoria Angliei a fost un subiect abordat de multi autori, din care amintim pe Andre Moloir si pe Revelyan ( Istoria ilustrata a Angliei ) -Dinastia Tudorilor se incheie odata cu stingerea Elisabetei in anul 1623 -vine la conducere o dinastie cu origine scotiana si religie catolica: Dinastia Stewart: Iacob I Stewart si Carol I Stewart(1625-1649), ultimul fiind un revolutionar decapitat in anul 1649 -odata cu Carol I se instaleaza monarhia absolutista, intreaga putere este concentrata in mainile regelui, care conduce ajutat de Curtea Instelata Plan Social Militar VECHI Monarhie absoluta nobilimea cavaleria NOU Monarhie aconstitutionala burghezia+noua nobilime pedestrimea

-pedestrimea era alcatuita din taranii liberi si Oastele de Fier ( generalul Oliver Kromwell-1644, Marston Moore-1645, Naseby-1649, Preston Rapelt ) -Biseria era impartita in anglicani, independenti si prezbiterieni -esenta Revolutiei Engleze a fost conflictul dintre rege si Parlament -Parlamentul englez este si in ziua de astazi alcatuit din Camera Lorzilor si Camera Comunelor -Anglia nu avea constitutie, functiona pe baza vointei monarhului si a unor acte elaborate de Parlament: -1628: Bilul Drepturilor -se ingradeau puterile regelui, precizandu-se atributiile reprezentantilor -regele riposteaza si dizolva Parlamentul in mai multe randuri -in Parlament se crease o opozitie fata de monarh -in 1642 monarhul intra cu garzi in Parlament sa aresteze opozitia, dar fruntasii opozitiei se refugiasera in Londra -atunci Carol I Stewart a rostit celebrele vorbe Pasarile si-au luat zborul -Parlamentul infrunta regele, nu se mai lasa dizolvat -Parlamentul cel lung -1651,1653: Actele de navigatie -protejarea comertului englez de concurenta olandeza Masuri Protectioniste: -comert doar pe vase englezesti -pe produse de alte proveniente se aplicau taxe -taxa pe corabii platita de burghezie : Shipmoney, taxa simbloica dar jignitoare, a declansat riposta burgheziei -1673: Habeas Corpus Act -are la baza Magna Cartha Libertatum (1215) -limiteaza drepturile monarhiei

Colegiul National Mihai Viteazul Bucuresti

-1689: Declaratia Drepturilor -a pus bazele juridice ale monarhiei constitutionale -a fost semnata de un strain: Wilhelm de Orania, fost guvernator al Olandei care devine rege constitutional al Angliei -1701: Legea de succesiune -linia primogeniturii masculine -exemplu relevant: Dinastia de Hanovra ( dupa Primul Razboi Mondial si-a schimbat numele in Dinastia de Winston ) -1707: Act Legislativ -se pun bazele Marii Britanii, in timpul reginei Ann REGIMURI POLITICE 1. Monarhie absolutista 2. Republica burgheza -instaurata dupa decapitarea lui Carol I ( 1649-1651 ) -burghezia mica si mijlocie nu a castigat nimic -in consecinta, au loc miscari ( diggeri si levelerii-John Lilburn ) -revolutia se ingusteaza 3.Protectorat -autor: Oliver Cromwell-lord protector ( 1651-1653 ) -formula de Protectorat a fost gasita de autor -puteri mai mari decat ale regelui -din considerente diplomatice, Oliver Cromwell nu s-a proclamat rege -ii urmeaza Richard Fiul, dar regimul esueaza -nobilimea-gruparea conservatoire Tory face un compromise cu burgheziagruparea liberala- Whig si indreapta lucrurile 4. Restaurarea monarhiei -au fost readusa Dinastia Stewart: Carol al II lea, fiul celui decapitat si Iacob II, cei doi alcatuind RESTAURATIA ( 1660-1688 ) -se incearca restaurarea absolutismului -in 1688 are loc Revolutia Glorioasa, glorioasa pentru Whigi si Tory, nu o revolutie reala, ci un compromis prin care Staathouden-ul Wilhelm de Orania (guvernator al Olandei) a fost adus pe tronul Angliei -a fost pus sa semneze in 1689 Declaratia Drepturilor care ii limita puterea 5. Monarhia constitutionala -Dinastia de Hanovra ( numita astfel pana la sfarsitul primul razboi mondial, cand isi schimba numele in Dinastia de Winston ) -in 1701 este data Legea de Succesiune masculina -in Anglia se naste sistemul Parlamentar clasic, sistemul de vot cenzitar -in acea vreme erau orase putine, aflate in curs de dezvoltare dupa Revolutia Industriala -legea este depasita de realitate in sec XIX, cand orasele devin multe si numeroase, astfel ca in 1834 este data Legea Targurilor Putrede

Colegiul National Mihai Viteazul Bucuresti

TEMA 2-ABSOLUTISMUL: FILOZOFIE SI PRACTICA POLITICA

-secolele XVII-XVIII -filozofie iluminista practicata in Franta si in Tarile Germane, Aufklarung si Transilvania -se pune accent pe ratiune, educatie, instructie si ridicarea nivelului maselor prin cultura -secolul XVIII este considerat secolul volterian, inchinat cunoscutului iluminist Voltaire -miscarea este cea mai simpla forma de miscare: rectilinie si uniforma -in acea vreme, fizica era cea mai dezvoltata stiinta -acest tip de miscare este extins la om si societate -miscarea nu corespundea societatii ( omul ceasornic ) -de aici rezulta nevoia de reforme in societate -burghezia domina pe plan economic, era interesata in industrie , si pe plan financiar -pe plan politic, regimurile acestor perioade sunt monarhiile absolutiste (iluminate) deschise spre reforma, impreuna cu burghezia, in folosul nobilimii -monarhiile absolutiste caracterizeaza sfarsitul Evului Mediu si inceputul Epocii moderne -iluminismul era ateu -modelul clasic: Franta, unde nobilii sunt o clasa cu titluri, pensii si datorii iar preotii pasari ce se ingrasa la intuneric -ganditori: Montesquieu-Lucrarea despre spiritul Legilor, JJ Rousseau- Contractul social, Descartes, Voltaire -regi ai Frantei: Henric IV, Ludovic XIII, XIV,XV si XVI, ultimul fiind ghilotinat Ren Descartes (31 martie 1596 11 februarie 1650), cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filozof i matematician francez. S-a nscut n localitatea La Haye en Touraine n 1596, fiind al treilea copil al cuplului Joachim i Jeanne Descartes, o familie de mici nobili din regiunea Touraine, Frana. La numai un an de la naterea lui Ren, mama sa se stinge din via ; Descartes va fi crescut de o doic i se pare c a fost contaminat de boala de plmni care a cauzat moartea acestuia. n 1604, la vrsta de 8 ani, este ncredinat noului aezmnt al iezuiilor din La Fleche, bastion al gndirii aristotelice. Aici studiaz latina i greaca, precum i matematica, fizica, logica, morala i metafizica. l cunoate pe polimatul Marin Mersenne, cu care va purta o vast i variat coresponden i va ntreine o relaie ndelungat de prietenie intelectual. ntre 1614 i 1617 i ia bacalaureatul i licena n drept la Universitatea din Poitiers. n 1618 Descartes se nroleaz ntr-una din armatele "la mod" de pe atunci, cea a prinului de Orania, fr vreun imbold deosebit pentru viaa militar. ncartiruit n Olanda, la Breda, Descartes se va ntlni pe 10 noiembrie 1618 cu un om care-i va marca destinul: Isaac Beeckman, matematician i fizician care-i

Colegiul National Mihai Viteazul Bucuresti

stimuleaz lui Descartes gustul inveniei iinifice. Tot n 1618, Descartes scrie un mic tratat de muzic (Compendium Musicae), dedicat lui Beeckman, i se ocup intens de matematic. n aprilie 1619 pleac din Olanda spre Danemarca i Germania. Asist la ncoronarea (28 iulie) mpratului Ferdinand al II-lea, la Frankfurt. Petrece iarna la Neuburg, pe Dunre, angajat n armata catolic a ducelui de Bavaria n decursul "rzboiului de 30 de ani" (1618-1648). n noaptea de 10-11 noiembrie are un faimos vis ce i relev "fundamentele unei tiine admirabile", ideile directoare ale metodei sale de mai trziu.

Voltaire, pe numele su adevrat Franois-Marie Arouet, (n. 21 noiembrie 1694 la Paris - d. 30 mai 1778 la Paris), a fost un scriitor i filozof al Iluminismului francez. Fiind fiul unui notar avut, Voltaire a mers la colegiul iezuit Louis-le-Grand. Aici ia descoperit spiritul critic. Unchiul su l-a introdus n cercul deitilor. La rugmintea tatlui su, n 1711 a nceput Dreptul, pe care nu avea s-l termine, interesat fiind mai mult de discuiile intelectualilor,scriitorilor i aristocrailor, ce se desfurau n palatele sau n cafenelele din Paris. Din pricina viziunilor sale critice, pe care le reda n batjocur, a fost ntemniat n 1717 pentru unsprezece luni la Bastilia. Fiind ameninat de o nou arestare n Frana, a petrecut un timp (din 1726 pn n1729) n Anglia. Acolo, el a fost influenat de empirismul lui John Locke Empirismus i de nou-aprutul deism. n ale sale Lettres philosophiques, a detaliat liberalismul englez (1731). Ca deist i francmason, Voltaire a practicat criticismul n fiecare form a religiei instituionale, dar i n nenelegerile politice. El s-a autonumit Theist, un om cu credina n Dumnezeu, dar care a renunat la cretinism. Cnd a fost emis un nou mandat de arestare mpotriva lui n 1734, el a fugit n Lorena. Din 1734 pn n 1748, a trit cu prietena sa milie du Chtelet la Castelul Cirey n Champagne. Aici i-a scris memoriile, tratatele de tiine naturiste, istorie i politic, dar i opere dramatice i poetice. Prin mijlocirea Madamei de Pompadour la curile regale, Voltaire a fost numit istoriograf i acceptat n Academia Francez. Frederic cel Mare, care aparinea el nsui spiritelor iluminate ale secolului XVIII, l-a luat cu el n 1750 la Potsdam, unde i-a putut Colegiul National Mihai Viteazul Bucuresti

exprima credinele sale anticlericale i unde a putut lucra la o istorie universal, a putut colabora la Encyclopdie a lui Denis Diderot i unde a putut scrie primele articole pentru Dictionnaire philosophique portatif. Totui, Voltaire a ajuns la contradicii cu Friedrich al II-lea, aa nct a fost necesar s prseasc Potsdamul n 1753. Voltaire a continuat s se ngrijeasc de corespondena cu Friedrich cel Mare . n 1755 s-a stabilit lng Geneva, unde i-a petrecut pe proprietatea sa din Ferney ultimul deceniu ca "neleptul din Ferney". Voltaire a rmas celebru pentru ocara sa periculoas. Cnd au fost ndeprtai jumtate din caii grajdurilor regale din motive economice, el a propus ironic, c ar fi fost mai bine s fi fost eliberai jumtate din mgarii de la curtea regal. Pe de alt parte a devenit cunoscut i pentrutolerana sa. Astfel i-a exprimat odat punctul su contradictoriu fa de un adversar: "Prerea dumneavoastr mi se pare respingtoare, dar m-a lsa omort, pentru ca dumneavoastr s putei s v-o exprimai." Concepia sa politic se ntemeiaz pe armonia dintre monarhii care dein puterea politic i filozofii care dein nelepciunea. De asemenea, Voiltaire reprezint spiritul cel mai nalt al epocii sale, doctrina sa fiind unul din fundamentele Revoluiei din 1789. Voltaire a fost mpreun cu Jean-Jacques Rousseau un iniiator al Revoluiei franceze. Mari realizri i sunt atribuite i ca istoric iluminist. n Dictionnaire philosophique (1764) i-a imaginat Senzualismul.

Colegiul National Mihai Viteazul Bucuresti