DAS WEISSE BAND

(THE WHITE RIBBON)

2
DAS WEISSE BAND

,Das Weisse Band (in engleza: ,The White Ribbon, in romaneste: ,Panglica alba) este un
Iilm germano-austriac din 2009, alb-negru, scris si regizat de Michael Haneke. ParaIrazandu-l pe
regizor, Iilmul este despre ,radacinile oricarui tip de terorism, de la politic la cel religios.
Michael Haneke, nascut pe data de 23 martie 1942, este un scenarist si regizor, cunoscut mai ales
din cauza stilului sau sumbru, Iilmele sale ilustrand, de multe ori, punctele deIectuoase si esecurile
societatii.
Nascut in Munich (Germania), Haneke a urmat cursurile Universitatii din Viena despre IilosoIie,
psihologie si drama, dupa ce a esuat in incercarile sale de a activa pe planul actoriei si al muzicii. Dupa
absolvire, el a devenit critic de Iilm si intre 1967 si 1970, a Iost editor si dramaturg la o televiziune
germana. Debutul sau ca director in televiziune a avut loc in anul 1974.
De asemenea, debutul sau in arta cinematograIica a avut loc in 1989, cu Iilmul ,The Seventh
Continent, Iilm ce a insemnat inceputul dezvoltarii viziunii violente si sumbre a lui Haneke. El s-a
remarcat odata cu ,Benny`s Video, dar a devenit celebru in 2001 datorita ,The Piano Teacher, Iilm
Irantuzesc cu recenzii de succes. A castigat Marele Premiu la Festivalul de Film de la Cannes (2001),
castigatori Iiind si actorii sai. A lucrat cu Juliette Binoche (in doua Iilme) si cu cuplul (si din viata reala)
Ulrich Mhe si Susanne Lothar.
Majoritatea Iilmelor sale intruchipeaza cuplul burghez Iormat din doua persoane numite
Anna/Anne si Georg/Georges (,The Seventh Continent, ,Benny's Video, ,Funny Games, ,Code
Unknown, ,Time oI the WolI etc). Identitatea cuplului si Iigurile actorilor diIera de la Iilm la Iilm.
Cand nu Iormeaza un cuplu, personajele sale ce primesc aceleasi nume sunt necasatorite sau nu exista
grad de rudenie intre ele.
Ca dramaturg, Haneke a regizat numeroase piese de teatru in Germania, cateva scrise Strindberg,
Goethe si H. von Kleist. In 2006 si-a Iacut debutul ca regizor de opera, punand in scena ,Don Giovanni
a lui Mozart, la Palatul Garnier pentru Opera Nationala din Paris.

Primind numeroase premii, ,Das Weisse Band este un Iilm germano-austriac, vorbit in limba
germana, avand ca timp de desIasurare 144 minute si ca buget 12 milioane de euro. Din distributie Iac
parte: Christian Friedel (invatatorul satului), Ernst Jacobi (naratorul sau invatatorul dupa multi ani de la
parasirea satului), Leonie Benesch (Eva, dadaca gemenilor baronului si viitoarea logodnica a
invatatorului), Ulrich Tukur (baronul), Burghart Klaussner (pastorul), Maria-Victoria Dragus (Klara,
Iata cea mare a pastorului), Leonard ProxauI (Martin, baiatul cel mare al pastorului), Rainer Bock
3
(doctorul satului), Susanne Lothar (moasa satului si amanta doctorului) etc. Fimul a insemnat proiectia
vizuala a unui proiect intins pe mai mult de zece ani, el Iiind realizat alb-negru pentru a reconstitui
imaginea trecutului si pentru ca accentul sa Iie pus Ioarte mult pe personaje.
Majoritatea receptarilor critice au Iost pozitive, vorbindu-se mult despre imaginea sociala creata,
despre regizorul incredibil de 'uman in incercarea sa de a Iace vizibile anumite idei, stilul sobru si
copiii excelent 'incadrati in Iilm, ei Iiind, de Iapt, chiar personajele principale. Facand o trecere in
revista a celor mai importante recenzii, opera cinematograIica a lui Haneke este analizata, pe larg, din
perspectiva sa sociala, strans legata de viitorul politic al Germaniei. Intr-un sat din nordul tarii, lucruri
ciudate se intampla timp de cateva luni, inainte de Primul Razboi Mondial, Haneke cautand 'sa
localizeze semintele Iascismului intr-o generatie inIectata de ipocrizie religioasa si abuzuri de putere
asemanatoare autoritarismului (Ann Hornaday, ,The Washington Post). ,Maladia satului este vazuta
ca Iiind maladia germana ,si, de asemenea, maladia omului (Joe Morgenstern, ,Wall Street Journal).
Din punct de vedere al impactului vizual si psihologic, Iilmul (,The darker his theme, the more brilliant
his execution) este precum ,o vacanta in abis (Kyle Smith, ,New York Post) si ,arata precum un Iilm
clasic, chiar daca il vizionezi pentru prima oara (Scott Foundas, ,La Weekly).

Cu un impact deosebit in lumea cinematograIica, 'Das Weisse Band, printre multiplele
nominalizari la diIerite categorii, a Iost laureat la premiile Academiei Europene de Film (2009) 'Cel
mai bun Iilm, 'Cel mai bun regizor, 'Cel mai bun scenarist, la premiile Festivalului de la Cannes
(2009) 'Palme d`Or, premiile Globul de Aur (2010) 'Cel mai bun Iilm strain si premiile Gopo
(2011) 'Cel mai bun Iilm european.

,Das Weisse Band
Intre iulie 1913 si august 1914, intr-un mic sat din partea de nord a Germaniei (Iictionalul sat
protestant Eichwald) incep sa se petreaca evenimente stranii ce par a avea lagatura cu un ritual de
pedepsire. Cineva intinde o sarma intre doi copaci, calul doctorului se impiedica de obstacol, iar
calaretul cade si se raneste grav. O taranca moare prabusindu-se prin podeaua putrezita a unei Iabrici de
cherestea aIlata in proprietatea baronului si a nevestei lui, dupa care baiatul baronului este rapit, legat si
batut. Copilul handicapat al moasei este rapit si ranit in mod brutal, Iiind la un pas de orbire. Un hambar
este incendiat, iar gradina de legume a sotiei baronului este devastata de catre un localnic, cu ocazia unei
sarbatori a recoltei. Socat de intamplarile oribile din sat, un invatator timid investigheaza cazul si aIla ca
adolescentii si copiii localnicilor sunt autorii Iaptelor, initial, inexplicabile.
4
In Iilm este vorba de o societate patriarhala, un sat ai carui localnici (Iermierii, Iemeile si copiii)
asculta de pastor, baron si doctor. Pastorul sustine ca duce o viata dictata de cerintele puritaniste, oIera
lectii de buna conduita copiilor la scoala si aplica pedepse propriilor copii, aIlati la varsta pubertatii,
pentru nerespectarea regulilor casei parintesti (la o prima vedere, lipsa Iara motiv de la cina a celor doi
copii mai mari, Klara si Martin). Acestia sunt obligati sa poarte mai mult timp cate o panglica alba
legata de mana pentru a-si aduce aminte de inocenta si puritanismul de la care se incep sa se abata. De
asemenea, din cauza acuzatiei aduse de pastor lui Martin (acuzatia de activitati impure precum
masturbarea), baiatul este legat de pat pe timpul noptii. Doctorul (vaduv), desi este vazut de localnici a
avea o conduita de respectat, umileste sexual Iemeia care are grija de casa (moasa satului) si proIita de
propria Iata. Baronul organizeaza sarbatoarea recoltei pentru localnici, majoritatea Iermieri imigranti
aIlati sub serviciul sau. Isi concediaza, aparent Iara motiv, dadaca gemenilor sai, Eva, insa apara
integritatea Iermierului al carui Iiu ii distruge plantatia de varza.
Naratorul povestilor din sat este un batran croitor, care, in acel rastimp al evenimentelor ciudate
din satul Eichwald, preda la scoala din sat, loc unde isi intalneste viitoarea logodnica, Eva. Dupa
investigarea cazurilor, acesta descopera Iaptul ca tinerii din sat sunt cei din spatele evenimentelor stranii
si merge la pastor pentru a-si expune concluziile. Cand acesta din urma aude ca invatatorul crede ca si
Klara si Martin sunt suspectati, il ameninta, simtindu-se proIund oIensat. Filmul se termina cu declaratia
de razboi a Austro-Ungariei contra Serbiei si cu imaginea tuturor localnicilor la slujba bisericii. Cu toate
ca invatatorul pare ca a aIlat adevarul si ca nelinistea predomina in aparenta nepasare a satenilor, nimeni
nu este acuzat si totul ramane o enigma. Naratorul paraseste satul Eichwald, loc in care nu se intoarce
niciodata. Evenimentele bizare ce au loc la scoala locala conduc la ideea unei pedepse ritualice, parca a
unei ecranizari la dimensiuni minime a ceea ce urma sa se petreaca in Germania de dupa Primul Razboi
Mondial. AstIel, se pun intrebari privind legatura dintre anumite actiuni si structura institutiei de
invatamant, dintre scoala si Iascism.
SemniIicativa este introducerea din Iilm, imaginea pe care croitorul o construieste in legatura cu
evenimentele din timpul cand el era un timid invatator la scoala din sat: 'Nu stiu daca povestea pe care
vreau sa v-o spun este adevarata in totalitate. O parte o cunosc doar din auzite. Dupa atatia ani, mare
parte este inca obscura si multe intrebari raman Iara raspuns. Insa sunt de parere ca trebuie sa povestesc
despre ciudatele intamplari care au avut loc in satul nostru. Ele ar putea sa clariIice anumite lucruri care
au avut loc in tara noastra. Totul a inceput, cred, cu accidentul doctorului.
In ciuda violentelor, a 'aparentelor accidente petrecute, satenii au tendinta de a nu da acestora
prea mult interes, pentru a reveni cat mai repede la 'tiparul lor cotidian de viata. Ei continua sa-si vada
5
de treaba (exempliIicativa Iiind hotararea sotului Iemeii, care moare la Iabrica de cherestea, de a nu Iace
o 'ancheta personala pentru gasirea unui vinovat, in ciuda insistentelor baiatului cel mare), sa dea
ascultare autoritatilor din comunitatea lor (baronul, pastorul si doctorul), primii doi proIitand de orice
ocazie pentru a vorbi despre valori morale, de a oIeri sIaturi sau a ameninta verbal pe cei care par a dori
sa distruga echilibrul micii comunitati. In ciuda valului de evenimente bizare, oamenii Iac eIorturi de a
reveni la rutina zilnica. Atunci cand durerea pricinuita este coplesitoare, aleg calea evadarii: Iuga din sat
a moasei, mutarea sotiei baronului din sat cu copiii sai sau sinuciderea taranului a carui sotie murise la
Iabrica. Mai mult decat o oarecare indiIerenta Iata de prezent, satenii par ca doresc sa tainuiasca
evenimentele si sa nu dea in vileag posibilii vinovati. Sugestiv este si un pasaj din Iilm, cu ocazia venirii
Anului Nou: 'In ciuda evenimentelor ciudate care au perturbat linistea satului, ne-am gandit la noi ca si
cum am Ii uniti in credinta ca viata comunitatii noastre era vointa lui Dumnezeu si trebuia sa o traim asa
cum era.
Intr-un decor alb-negru, ce pare sa ampliIice obscuritatea Iilmului, lumea este retinuta si in plan
personal, isi inIraneaza sentimentele si sustin ca Iac asta pentru respectarea unor valori morale.
Cu toate ca tinerii din sat sunt in spatele violentelor, ei construiesc si cele mai emotionante scene
din Iilm: Iiul cel mic al doctorului (Rudi) care plange dupa tatal sau dus la spital in urma accidentului si
care e consolat de sora sa mai mare, copiii de la scoala ce vin la cei doi pentru a-i intreba daca ii pot
ajuta, scena in care Rudi se intereseaza de chestiunea mortii si ajunge la concluzia ca mama sa a murit si
nu a plecat intr-o calatorie sau scena unde baiatul cel mic al parohului isi respecta promisiunea de a reda
libertatii un pui de vrabie pe care il pastrase in casa pentru a-l ingriji.
Intr-un ton mai optimist si relaxant sunt scenele cu inIiriparea povestii de dragoste intre invatator
si Eva, cu toate ca si aici exista unele momente de tensiune din cauza greutatii de a-si exprima
sentimente, a Iricii de a nu se depasi anumite bariere 'pudice, morale. De asemenea, cand invatatorul
ajunge acasa la tatal Evei, acesta din urma se intereseaza Ioarte mult (si intr-un ton dur) despre situatia
posibilului ginere, impunand si anumite reguli inainte ca acestia sa Iie capabili sa-si uneasca destinele.

Asa cum s-a speciIicat mai sus, Iilmul lui Michael Haneke naste discutii privind legatura dintre
sistemul de invatamant si Iascismul din Germania (nazismul), intre cei care Irecventeaza scoala si cei
care vor activa, in viitor, in acest sistem Iascist, desi nu exista scene propriu-zise de violenta sau altIel de
scene care sa trimita clar la aceasta realitate. AstIel, 'Das Weisse Band reprezinta materializarea
crezului lui Haneke: 'Este de datoria artei sa puna intrebari, nu sa Iurnizeze raspunsuri.