UNIVERSITATEA AL. I.

CUZA FACULTATEA DE FILOSOFIE I TIINE SOCIAL-POLITICE SPECIALIZAREA ASISTEN SOCIAL ANUL III GRUPA III STUDENT TIRON ELENA-OZANA CODUL MUNCII Dreptul la preaviz Persoanele concediate beneficiaz de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 15 zile lucrtoare. n situaia n care n perioada de preaviz contractul individual de munc este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunztor. Decizia de concediere se comunic salariatului n scris i trebuie s conin: -motivele care determin concedierea; -durata preavizului; -criteriile de stabilire a ordinii de prioriti, n cazul concedierii colective; -lista tuturor locurilor de munca disponibile n unitate i termenul n care salariaii urmeaz s opteze pentru a ocupa un loc de munc vacant. Decizia de concediere produce efecte de la data comunicrii ei salariatului. Controlul i sanctionarea concedierilor nelegale. n cazul n care concedierea a fost n mod netemeinic sau nelegal, instana va dispune anularea ei i va obliga angajatorul la plata unei despgubiri egale cu salariile indexate, majorate i reactualizate i cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. La solicitarea angajatului, instana care a dispus anularea concedierii va repune parile n situaia anterioar emiterii actului de concediere. Demisia Demisia reprezint actul unilateral de voin a salariatului care, printr-o notificare scris, comunic angajatorului ncetarea contractului individual de munc, dup mplinirea unui termen de preaviz. Refuzul angajatorului de a accepta demisia d dreptul angajatului de a face dovada prin orice mijloace de prob. Termenul de preaviz este stabilit de pari n contractul individual de munc i nu poate fi mai mare de 15 zile pentru salariaii cu funcii de execuie, respectiv de 30 de zile pentru salariaii care ocup funcii de conducere. Contractul individual de munc nceteaz o data cu expirarea termenului de preaviz sau la data renunrii totale sau pariale de ctre angajator la termenul respectiv. Salariatul putnd demisiona far preaviz, dac angajatorul nu i ndeplinete obligaiile asumate prin contractul individual de munc. Contractul individual de munc pe durat determinat

Contractul individual de munc pe durat determinat poate fi ncheiat numai n form scris cu precizarea expres a duratei pentru care se ncheie. Acesta poate fi prelungit i dup expirarea termenului iniial cu acordul scris al prilor, dar de cel mult dou ori. Nu poate fi ncheiat pentru o perioad mai mare de 24 de luni. Contractul individual de munc pe durat determinat poate fi ncheiat numai n urmtoarele cazuri: -nlocuirea unui salariat n cazul suspendrii contractului su de munc, cu excepia cazului n care acel salariat particip la grev; -creterea temporar a activitii angajatorului; -desfurarea unor activiti cu caracter sezonier; -n situaia n care este ncheiat n temeiul unor dispoziii legale cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fr loc de munc; -angajarea pensionarilor care pot cumula pensia cu salariul; -n alte condiii prevzute de lege. Salariatul ncadrat cu contract individual de munc pe perioada determinat poate fi supus unei perioade de prob ce nu va depai: -5 zile lucrtoare pentru contractul individual de munc pe o perioad mai mic de 3 luni; -15 zile lucrtoare pentru contractul individual de munc pe o perioad cuprins ntre 3 i 6 luni; -30 de zile lucrtoare pentru contractul individual de munc mai mare de 6 luni; -45 de zile lucrtoare pentru salariaii ce ocup funcii de conducere, pentru o durat a contractului individual de munc mai mare de 6 luni; Angajatorii sunt obligai s informeze salariaii angajai cu contracte individuale de munc pe perioad determinat despre locurile de munc vacante, sau care vor deveni vacante, corespunztor pregatirii lor profesionale, si sa le asigure accesul la acestea n condiii egale cu cele ale salariailor angajai cu contracte individuale de munc pe perioad nedeterminat. Acest informare se face prin afiarea unui anun la sediul angajatorului. Munca prin agent de munc temporar (capitolul VII) Munca prin agent de munc temporar este munca prestat de un salariat temporar care, din dispoziia agentului de munc temporar, presteaz munca n favoarea unui utilizator. Salariatul temporar este persoana ncadrat la un angajator agent de munc temporar, pus la dispoziie unui utilizator pe durata necesar ndeplinirii unor anumite sarcini precise i cu caracter temporar. Agentul de munc temporar este societatea comercial autorizat de Ministerul Muncii Familiei i Proteciei Sociale, care pune provizoriu la dispoziie utilizatorului personal calificat i/sau necalificat pe care l angajeaz i l salarizeaz n acest scop. Utilizatorul este angajatorul cruia agentul de munc temporar i pune la dispoziie un salariat temporar pentru ndeplinirea anumitor sarcini precise i cu caracter temporar. Un utilizator poate apela la un agent de munc temporar, doar n urmtoarele cazuri: -pentru nlocuirea unui salariat al carui contract individual de munca este suspendat, pe durata suspendarii; - pentru prestarea unor activitati cu caracter sezonier; -pentru prestarea unor activitati specializate ori ocazionale; Munca temporara se stabileste pe un termen care nu poate fi mai mare de 12 luni si poate fi prelungita o singura data cu maxim 6 luni.

Agentul de munca temporara pune la dispozitie utilizatorului un salariat angajat prin contract de munca temporara, in baza unui contract de punere la dispozitie incheiat in forma scrisa. Contractul de punere la dispozitie cuprinde: -motivul pentru care este necesara angajarea unui salariat temporar; -termenul misiunii, si dupa caz, posibilitatea modificarii termenului misiunii; -caracteristicile postului, in special calificarea necesara, locul executarii misiunii si programul de lucru; -conditiile concrete de munca; -echipamentele individuale de protectie si de munca pe care salariatul temporar trebuie sa le utilizeze; -orice alte servicii si facilitate in favoarea salariatului temporar; -valoarea contractului de care beneficiaza agentul de munca temporara, precum si remuneratia la care are dreptul salariatul. Contractul de munca temporara este un contract de munca ce se incheie intre agentul de munca temporara si salariatul temporar, de regula, pe durata unei misiuni, si se precizeaza conditiile in care urmeaza sa se desfasoare misiunea, durata misiunii, identitatea si sediul utilizatorului, precum si modalitatile de remunerare a salariatului temporar. Prin contractul temporar de munca se poate stabili o perioada de proba, dar nu poate depasi: -2 zile lucratoare pentru contractul de munca temporar incheiat pentru o perioada mai mica sau egala cu o luna; -3 zile lucratoare pentru contractul de muca incheiat pentru o perioada cuprinsa intre o luna si 2 luni; -5 zile lucratoare pentru contractul de munca temporar incheiat pentru o perioada mai mare de 2 luni. La incetarea misiunii salariatul temporar poate incheia cu utilizatorul un contract individual de munca. In cazul in care utilizatorul angajeaza, dupa o misiune, un salariat temporar, durata misiunii efec tuate s e ia in calcul la stabilirea drepturilor salariale, precum si a celorlalte drepturi prevazute de legislatia muncii. Contractul individual de munca cu timp partial (capitolul VIII) Salariatul cu fractiune de norma este salariatul al carui numar de ore normale de lucru, calculate saptamanal sau ca medie lunara, este inferior numarului de ore normale de lucru al unui salariat cu norma intreaga comparabil. Angajatorul poate incadra salariati cu fractiune de norma prin contracte individuale de munca pe perioada determinate sau nedeterminata, denumite contracte individuale de munca cu timp partial. Acesta se incheie numai prin forma scrisa. Salariatul comparabil este salariatul cu norma intreaga din aceeasi unitate, care are acelasi tip de contract individual de munca, presteaza aceeasi activitate sau una similara cu cea a salariatului angajat cu contract individual de munca cu timp partial, avandu-se in vedere si alte considerente, cum ar fi vechimea n munca si calificarea/aptitudinile profesionale. Contractul individual de munca cu timp partial cuprinde: - durata muncii si repartizarea programului de lucru; - conditiile in care se poate modifica programul de lucru;

-interdictia de a efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor acestora. Salariatul incadrat cu contract de munca cu timp partial se bucura de drepturile salariatilor cu norma intreaga. Angajatorul este obligat sa informeze la timp cu privire la aparitia unor locuri de munca cu fractiune de norma sau cu norma intreaga, pentru a facilita transferurile de la norma intreaga la fractiune de norma si invers. Aceasta informare se face printr-un anunt afisat la sediul angajatorului. Munca la domiciliu Salariatii cu munca la domiciliu sunt acei salariati care indeplinesc, la domiciliul lor, atributiile specifice functiei pe care o detin. In vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin, salariatii cu munca la domiciliu isi stabilesc singuri programul de lucru. Angajatorul este in drept sa verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, in conditiile stabilite prin contractul individual de munca. Contractul individual de munca la domiciliu se incheie numai in forma scrisa si contine: - precizarea expresa ca salariatul lucreaza la domiciliu; - programul in cadrul caruia angajatorul este in drept sa controleze activitatea salariatului sau si modalitatea concreta de realizare a controlului; - obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la domiciliul salariatului, dupa caz, al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza in activitate, precum si al produselor finite pe care le realizeaza. Timpul de munca si timpul de odihna Timpul de munca Durata timpului de munca Timpul de munc reprezint orice perioad n care salariatul presteaz munca, se afl la dispoziia angajatorului i ndeplinete sarcinile i atribuiile sale. Pentru salariaii angajai cu norm ntreag durata normal a timpului de munc este de 8 ore pe zi i de 40 de ore pe sptmn. n cazul tinerilor n vrst de pn la 18 ani durata timpului de munc este de 6 ore pe zi i de 30 de ore pe sptmn. Repartizarea timpului de munc n cadrul sptmnii este, de regul, uniform, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu dou zile de repaus. Durata maxim legal a timpului de munc nu poate depi 48 de ore pe sptmn, inclusiv orele suplimentare. Pentru anumite sectoare de activitate, uniti sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durat zilnic a timpului de munc mai mic sau mai mare de 8 ore. Durata zilnic a timpului de munc de 12 ore va fi urmat de o perioad de repaus de 24 de ore. Durata zilnic a timpului de munc este mprit n dou perioade: o perioad fix n care personalul se afl simultan la locul de munc i o perioad variabil, mobil, n care salariatul i alege orele de sosire i de plecare, cu respectarea timpului de munc zilnic. Munca suplimentara

Munca prestat n afara duratei normale a timpului de munc sptmnal este considerat munc suplimentar. Munca suplimentar se compenseaz prin ore libere pltite n urmtoarele 30 de zile dup efectuarea acesteia. n aceste condiii salariatul beneficiaz de salariul corespunztor pentru orele prestate peste programul normal de lucru. n cazul n care compensarea prin ore libere pltite nu este posibil n n luna urmtoare, munca suplimentar va fi pltit salariatului prin adugarea unui spor la salariu corespunztor duratei acesteia. Sporul pentru munca suplimentar, se stabilete prin negociere, n cadrul contractului colectiv de munc sau, dup caz, al contractului individual de munc, i nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baz. Tinerii n vrst de pn la 18 ani nu pot presta munc suplimentar.

Munca de noapte Munca prestat ntre orele 22,00 - 6,00 este considerat munc de noapte. Salariatul de noapte reprezint, dup caz: - salariatul care efectueaz munc de noapte cel puin 3 ore din timpul su zilnic de lucru; - salariatul care efectueaz munc de noapte n proporie de cel puin 30% din timpul su lunar de lucru. Durata normal a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depi o medie de 8 ore pe zi, calculat pe o perioad de referin de maximum 3 luni calendaristice. Durata normal a timpului de lucru, pentru salariaii de noapte a cror activitate se desfoar n condiii speciale sau deosebite de munc, stabilite potrivit dispoziiilor legale, nu va depi 8 ore pe parcursul oricrei perioade de 24 de ore, n care presteaz munc de noapte. Salariaii de noapte beneficiaz: - fie de program de lucru redus cu o or fa de durata normal a zilei de munc, pentru zilele n care efectueaz cel puin 3 ore de munc de noapte, fr ca aceasta s duc la scderea salariului de baz; - fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de baz pentru fiecare or de munc de noapte prestat. Salariaii care urmeaz s desfoare munc de noapte sunt supui unui examen medical gratuit nainte de nceperea activitii i dup aceea, periodic. Norma de munca Norma de munc exprim cantitatea de munc necesar pentru efectuarea operaiunilor sau lucrrilor de ctre o persoan cu calificare corespunztoare, care lucreaz cu intensitate normal, n condiiile unor procese tehnologice i de munc determinate. Norma de munc cuprinde timpul productiv, timpul pentru ntreruperi impuse de desfurarea procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale n cadrul programului de munc. Normele de munc se elaboreaz de ctre angajator, conform normativelor n vigoare sau, n cazul n care nu exist normative, normele de munc se elaboreaz de ctre angajator cu acordul sindicatului ori, dup caz, al reprezentanilor salariailor. Repausuri periodice

Perioada de repaus reprezint orice perioad care nu este timp de munc. n cazurile n care durata zilnic a timpului de munc este mai mare de 6 ore, salariaii au dreptul la pauz de mas i la alte pauze, n condiiile stabilite prin contractul colectiv de munc aplicabil sau prin regulamentul intern. Tinerii n vrst de pn la 18 ani beneficiaz de o pauz de mas de cel puin 30 de minute, n cazul n care durata zilnic a timpului de munc este mai mare de 4 ore i jumtate. Pauzele nu se vor include n durata zilnic normal a timpului de munc. Munc n schimburi reprezint orice mod de organizare a programului de lucru, potrivit cruia salariaii se succed unul pe altul la acelai post de munc, potrivit unui anumit program, inclusiv program rotativ, i care poate fi de tip continuu sau discontinuu, implicnd pentru salariat necesitatea realizrii unei activiti n intervale orare diferite n raport cu o perioad zilnic sau sptmnal, stabilit prin contractul individual de munc. Repausul saptamanal Repausul sptmnal se acord n dou zile consecutive, de regul smbta i duminica. n cazul n care repausul n zilele de smbt i duminic ar prejudicia interesul public sau desfurarea normal a activitii, repausul sptmnal poate fi acordat i n alte zile stabilite prin contractul colectiv de munc aplicabil sau prin regulamentul intern. n aceasta situatie salariaii vor beneficia de un spor la salariu stabilita prin contractul colectiv de munc sau, dup caz, prin contractul individual de munc. n situaii de excepie zilele de repaus sptmnal sunt acordate cumulat, dup o perioad de activitate continu ce nu poate depi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munc i cu acordul sindicatului sau, dup caz, al reprezentanilor salariailor. Srbtorile legale Zilele de srbtoare legal n care nu se lucreaz sunt: - 1 i 2 ianuarie; prima i a doua zi de Pati; - 1 mai; - prima i a doua zi de Rusalii; - Adormirea Maicii Domnului; - 1 decembrie; - prima i a doua zi de Crciun; - 2 zile pentru fiecare dintre cele dou srbtori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele dect cele cretine, pentru persoanele aparinnd acestora. n cazul n care, din motive justificate, nu se acord zile libere, salariaii beneficiaz, pentru munca prestat n zilele de srbtoare legal, de un spor la salariul de baz ce nu poate fi mai mic de 100 % din salariul de baz corespunztor muncii prestate n programul normal de lucru. Concediile Concediul de odihn anual i alte concedii ale salariailor

Dreptul la concediu de odihn anual pltit este garantat tuturor salariailor. Durata minim a concediului de odihn anual este de 20 de zile lucrtoare. Concediul de odihn se efectueaz n fiecare an. Angajatorul este obligat s acorde concediu, pn la sfritul anului urmtor, tuturor salariailor care ntr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihn la care aveau dreptul. Salariaii care lucreaz n condiii grele, periculoase sau vtmtoare, nevztorii, alte persoane cu handicap i tinerii n vrst de pn la 18 ani beneficiaz de un concediu de odihn suplimentar de cel puin 3 zile lucrtoare. Efectuarea concediului de odihn se realizeaz n baza unei programri colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dup caz, a reprezentanilor salariailor, pentru programrile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programrile individuale. Programarea se face pn la sfritul anului calendaristic pentru anul urmtor. Pentru perioada concediului de odihn salariatul beneficiaz de o indemnizaie de concediu, care nu poate fi mai mic dect salariul de baz, indemnizaiile i sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiv, prevzute n contractul individual de munc. Indemnizaia de concediu de odihn reprezint media zilnic a drepturilor salariale din ultimele 3 luni anterioare celei n care este efectuat concediul, multiplicat cu numrul de zile de concediu. n cazul unor evenimente familiale deosebite, salariaii au dreptul la zile libere pltite, care nu se includ n durata concediului de odihn. Pentru rezolvarea unor situaii personale salariaii au dreptul la concedii fr plat. Concediile pentru formare profesional Salariaii au dreptul s beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesional. Acestea se pot acorda cu sau fr plat. Durata concediului pentru formare profesional nu poate fi dedus din durata concediului de odihn anual i este asimilat unei perioade de munc efectiv n ceea ce privete drepturile cuvenite salariatului, altele dect salariul. Salarizarea Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca. Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani. Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri. Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, se stabileste prin hotarare a Guvernului, dupa consultarea sindicatelor si a patronatelor. In cazul in care programul normal de munca, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de baza minim brut orar se calculeaza prin raportarea salariului de baza minim brut pe tara la numarul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat. Angajatorul este obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara. Plata salariului

Salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz. Salariul se plateste direct titularului sau persoanei imputernicite de acesta. In caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pana la data decesului sunt platite, in ordine, sotului supravietuitor, copiilor majori ai defunctului sau parintilor acestuia. Daca nu exista nici una dintre aceste categorii de persoane, drepturile salariale sunt platite altor mostenitori, in conditiile dreptului comun. Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit. Protectia drepturilor salariatilor in cazul transferului intreprinderii, al unitatii sau al unor parti ale acesteia Salariatii beneficiaza de protectia drepturilor lor in cazul in care se produce un transfer al intreprinderii, al unitatii sau al unor parti ale acesteia catre un alt angajator, potrivit legii. Drepturile si obligatiile cedentului, care decurg dintr-un contract sau raport de munca existent la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului. Transferul intreprinderii, al unitatii sau al unor parti ale acesteia nu poate constitui motiv de concediere individuala sau colectiva a salariatilor de catre cedent ori de catre cesionar.