Sunteți pe pagina 1din 7

ANALIZA SWOT A PRODUSULUI TURISTIC BRNCUI

ABSTRACT: DIN RAIUNI OBIECTIVE, DAR MAI ALES SUBIECTIVE, OPERELE LUI BRNCUI DE LA TRGU JIU NU AU FOST PROMOVATE CU PROFESIONALISM PENTRU ATRAGEREA TURISTILOR SI DEZVOLTAREA IMPLICITA, A TURISMULUI CA RAMURA ECONOMICA SI ALTERNATIVA LA POFILUL ENERGETIC AL JUDETULUI. DESI VALOAREA ARTISTICA DEOSEBITA A CELOR TREI OPERE CREATE LA TG JIU POATE CONSTITUI O GARANIE A ATRACTIEI TURISTILOR, NU S-A REUSIT SA SE IMPUNA PE PIATA TURISTICA MONDIAL CELEBRA MARC BRNCUI. FR O CORELARE CU SERVICIILE OPERELOR BRNCUSIENE LA TRGU JIU NU A FOST SUFICIENTA PENTRU INDUSTRIALIZAREA TURISMULUI SI INTRODUCEREA PE SCARA LARGA IN CIRCUITUL TURISTIC INTERN SI INTERNATIONAL A PRODUSULUI TURISTIC BRNCUI LA TARGU JIU. CUVINTE CHEIE: STRATEGIE, PROMOVARE, TUROPERATORI. BRNCUI, TRIPTIC, TURISM,

Valoarea si densitatea monumentelor istorice biserici si mnstiri (Tismana, Polovragi , Lainici, Visina etc.), cetatile dacice si castrele romane, vestitele cule ale Gorjului situeaz judetul printre primele in tara din punct de vedere al resurselor cultural istorice. Unic si inegalabil in lume ramane Complexul muzeistic Brancusian in aer liber de la Tg Jiu, daltuit pentru eternitate de titanul de la Hobita. Acesta reprezinta un deosebit de atractiv obiectiv turistic de interes international, care, prin punerea in valoare, ofera posibilitatea dezvoltarii accentuate a turismului, sector ce poate constitui o sursa de crestere economica semnificativa a intregii zone in urmatorii ani. Gorjul este renumit pentru frumusetea peisajelor sale, pentru bogatia traditiilor, pentru manastirile sale, si mai ales pentru capodoperele artei populare. Toate aceste aspecte au fost stilizate si imortalizate cu genialitate prin forta simbolurilor de catre Constantin Brancusi prin tripticul de la Tg Jiu: Masa tacerii, Poarta sarutului si Coloana recunostintei fara de sfarsit. Din ratiuni obiective, dar mai ales subiective, operele lui Brancusi de la Tg Jiu nu au fost promovate cu profesionalism pentru atragerea turistilor si dezvoltarea, implicita, a turismului ca ramura economica si alternativa la profilul energetic al judetului, Desi valoarea artsitica deosebita a celor trei opere create la Tg Jiu poate constitui o garantie a atractiei turistilor, lipsa masurilor coerente a responsabililor din acest domeniu nu au reusit sa impuna pe piata turistica mondiala celebra marca Brancusi. Fara o corelare cu sreviciile turistice si cu activitatea turoperatorilor locali, existenta operelelor bramcusiene la Targu Jiu nu a fost

suficienta pentru industrializarea turismului si introducerea pe scara larga in circuitul turistic intern si international a produsului turistic Brancusi la Targu Jiu. Gorjul reprezinta o destinatie turistica atractiva in cadrul macroprodusului turistic Romania. n tarile cu traditie in domeniul indistriei ospitalitatii exista programe turistice de 12 zile in care turistii nu au timp sa se plictiseasca. Un produs turistic care se desfasoara pe parcursul a 7 zile numai in Gorj n-ar fi deocamdata posibil, deoarece turistul strain este dinamic, amator d eprograme dense. El vrea sa puncteze cat mai multe obiective, atractii si activitati turistice in agenda sa turistica (turoperatorii din SUA promoveaza in cadrul ofertelor lor programul Europa in numai 5 zile). In vederea atingerii acestui deziderat trebuie pornit de la realizarea unei analize SWOT a produsului turistic Brancusi. Astfel, printre punctele tari ale produsului turistic Brancusi putem mentiona: Valoarea artistica exceptioala a complexului operelor brancusiene de la Tg Jiu; Valoarea de unicat. Reprezinta cel mai mare complex in aer liber realizat vreodata de Brancusi, avand o valoare incomensurabila; Amplasarea operelor ce formeaza tripticul brancusian pe axa care imparte orasul Tg Jiu in doua parti egale. Axa Brancusi are o lungime de 1752 m si este pietonala, fiind locul preferat de pelerinaje ale localnicilor si turistilor; n proximitatea operelor brancusiene, pe axa se afla celemai importante structuri de primire cu functiuni de cazare, restauratie si agrement ( hotelurile Gorj si Miami, biblioteca Cristian Tell, Universitatea C. Brancusi, Catedrala Sfintii Apostoli etc.); Organizarea anuala la Tg Jiu a concursului international de sculptura Constantin Brancusi; Brancusi este cea mai cunoscuta personalitate din istoria Romaniei, in tara si in strainatate, fiind o punte de legatura intre arta si turism; Brancusi este universal, apartine prinopera sa si prin imagine patrimoniului universal; Brancusi reprezinta o marca a calitatii in arta, o institutie, o certitudine. Promovarea imaginii lui Brancusi in turism reprezinta garantia reusitei in conditiile promovaii profesioniste a produsului turistic;

Numarul mare de iubitori ai artei lui Brancusi constituie un atu important in promovarea turismului cultural in Romania in general si in Gorj in special;

Existenta in intreaga lume a peste o suta de fundatii, asociatii si cluburi care promoveaza opera si imaginea lui C. Brancusi;

Turismul de tip evenimenteprin organizarea manifestarilor culturale legate de C. Brancusi (Stagiunea de iarna a Scolii de arte, Omagierea sculptorului cu ocazia zilei de nastere, Salonul de iarna al artelor populare, Simpozionul Brancusi cel fara de sfarsit, Sacrul in arta Salonul national de fotografie de arta Masa tacerii, Miracolul Brancusi spectacol de sunet si lumina la Coloana fara sfarsit, Raliul Coloana infinitului, Colocviu : Brancusi energia infinitului, Tabara de sculptura Constantin Brancusi, Colocviu: Mostenirea Brancusi solutii si responsabilitati, Nominalizarea pemiilor Brancusi, Salonul de toamna al artelor populare, Salonul de toamna al sculptorilor gorjeni, Festivalul acordarii anuale a premiilor Brancusi pentru arta).

Existenta unui potential turistic alternativ care permite realizarea unor programe turistice complexe si variate, avand ca principal punct de atractie operele brancusiene de la Tg Jiu: case traditionale, artizanat, posibilitati de turism sportiv (vara iarna), potential natural ridicat ( existenta unor izvoare naturale), forme de relief deosebite, mediul natural bine conservat, diversitatea deosebita, peisajele naturale atractive (cu paduri, rauri, lacuri, munti), specialitatile gastronomice locale, bucataria traditionala, obiceuiurile si traditiile, muzica si dansurile traditionale, sporturile de iarna, agroturismul, ecoturismul;

Populatia locala este primitoare si deschisa turismului; in plus autoritatile locale (responsabilii politici si administrativi ai judetului) au identificat turismul ca o activitate prioritara in dezvoltarea economica a judetului, care ar putea conduce la dezvoltarea economica generala a regiunii Oltenia; firmele private manifesta, de asemenea, un interes sporit pentru turism. Turismul fiind domeniul propice pentru reconversia fosrtei de munca disponibilizate din sectorul energetic (inca majoritar in judetul Gorj);

Infrastructura turistica de baza din anumite locuri poate fi dezvoltata de la zero; Multitudinea formelor de turism practicate in judetul Gorj: turismul itinerant cu valente culturale, turismul balnear, turismul rural, ecoturismul, turismul de tranzit, turismul pentru vanatoare si pescuit, turismul pentru echitatie, turismul pentru

sporturile de iarna, turismul de congrese si reuniuni, turismul de odihna, recreare si agrement. Turismul cultural prezinta mari posibilitati de atractie pentru turistii straini prin integrarea valorilor de patrimoniu cultural national in cel european si mondial (operele lui Brancusi). In plus, o atractie deosebita a zonei o constituie numeroasele activitati artizanalae ce au loc aici: confectionarea de obiecte din sticla (existenta in Tg Jiu a trei fabrici de sticla si a doi maestrii sticlari recunoscuti in lumea intreaga), pictarea icoanelor (pe sticla si icoane de vatra, unice in lume: Tismana , Polovragi), sculpura in lemn (Pestisani Hobita, Novaci), olaritul (Galesoaia), sculptura inpiatra (Pestisani, Dobrita), tesutul (Tismana, Arcani, Runcu celebrele ii gorjenesti si covoarele de Tismana) si lucraturile din piele, blanarie (Novaci, Baiaa de fier). Ca urmare, consideram ca este indispensabila crearea unor retele de expozitii cu vanzare a artizanatului gorjean, care sa aiba activitate de centre de informare si promovare turistica. Turismul rural, forma particulara de turism, mai complexa, cuprinzand atat activitatea turistica propriu zisa (cazare, pensiune, circulatie turistica, presta de servicii suplimentare) cat si cea economica (de regula agricola) gaseste in satele gorjene premise favorabile de dezvoltare. Promovarea circuitului brancusian include satele legate de copilaria, scoala si calatoriile de cunoastere ale lui Brancusi (Hobita, Pestisani, Bradiceni, Tismana). Turismul in arii naturale protejate. In judetul Gorj exista urmatoarele rezervatii: Izbucul Jalesului, Rezervatia Botanica Cioclovina, Padurea Gorganu, Sfinxul Lainicilor, Cheile Sohodolului, Muntele Oslea, Piatra Buha, Pestera Gura Plaiului, Cotul cu Aluni, Pestera Cioaca cu brebenei, Piatra Biserica Dracilor, Poiana narciselor din Tg Jiu si Preajba. Turismul de tranzit necesita imbunatiri multiple legate de modernizarea si extinderea cailor rutiere si feroviare, cat si a serviciilor aferente. Turismul de congrese si reuniuni se propune a se intensifica utilizand infrastructura turistica imbunatatita a unor orase ca Tg Jiu, Motru, Targu Carbunesti, zona avand atuuri mari pentru a fi inclusa in oferta turistica nationala si internationala pentru acest tip nou de turism.

Tursimul de recreare, odihna si agrement trebuie extins prin amenajari mai ales in zona pietonala. Punctele slabe ale produsului turistic Brancusi: Inexistenta unui muzeu Brancusi cu toate operele in miniatura si explicatiile scrise aferente; Inexistenta unor ghizi bine pregatiti in cunoasterea operei si biografiei lui Brancusi precum si a limbilor straine; Lipsa de comunicare si de coeziune intre autoritatile locale si fundatiile si asociatiile pro Brancusi pentru realizarea unor obiectuce de interes comun; Mentalitatea unor oameni de a face rapid bani, mai degraba decat sa ofere servicii de calitate, inclusiv servicii turistice legate direct de promovarea operelor si imaginii lui Brancusi; Indiferenta oamenilor pentru protejarea operelor de arta si a mediului; Numarul mare de cersetori care agasaseaza grupurile de turisti straini, creand o imagine generala defavorabila; Inexistenta unui salon restaurant cu specific brancusian (Brancusi fiind un priceput si pasionat bucatar, autor de retete culinare de mare valoare); Insuficienta pregatire de specialitate a unor lucratori din industria ospitalitatii, lipsa de motivare a personalului; Interes scazut pentru investitii; Calitatea relativ slaba a serviciilor turistice oferite in regiune; Indicele redus de ocupare a capacitatii de cazare (cea 30%); Perturbarea transportului datorat starii de acces (infrastructura precara, lipsa indicatoare, gropi); Deficiente ale infrastructurii turistice: lipsa magazinelor de specialitate (articole sportive, suveniruri, harti, ghiduri, pliante etc.), starea de conservare si de curatenie a unor monumente; Lipsa unor marcaje turistice; Existenta in unele cazuri a unor conditii precare de cazare, lipsa curateniei; Insuficienta oferta de agrement; Insuficienta dezvoltare a potentialului turistic existent; Insuficienta promovare a unor obiective turistice (lipsa unor indicatoare rutiere si a unei semnalizari eficienta, u unor informatii turistice), inexistenta centrelor de

informare turistica, lipsa materialelor promotionale de tipul brosurilor oferite gratuit in cadrul unitatilor de cazare sau in parcul municipal unde sunt amplasate doua din operele lui C. Brancusi, lipsa unor ghiduri culturale din care turismul s apoata afla activitatile si evenimentele culturale ce se desfasoara pe parcursul sejurului sau; lipsa organizarii evenimentelor care pun in evidenta traditiile si obieceiurile din regiune; Aparenta saracie vazuta din exterior si impresia neglijarii multor monumente chiar din zonele istorice. Oportunitati: Refacerea retelei judetene de drumuri, prioritare avand cele care asigura accesul spre punctele de interes turistic, de regula frecvent cautate; Consolidarea relatiilor de parteneriat intre toti operatorii din zona; in acest sens trebuie concepute si promovate programe turistice care sa combine vizitarea obiectivelor turistice din Gorj, Valcea si Mehedinti sau realizarea unui circuit Turismul in Oltenia ne nord care sa includa manastirile renumite din aceasta zona, turismul rural si operele lui C. Brancusi; Crearea unei Burse de turism la Tg Jiu; Organizarea de inchirieri de case traditionale pentru perioada de vacanta. Aceste case ar putea fi integrate in una sau mai multe retele europene profesionale de locatie si distributie de reteaua de agentii de turism din Romania; Dotarea structurilor de primire cu Sali de conferinte, seminarii precum si infrastructura aferenta, deoarece afacerile se numara printre motivatiile principale ale turistilor de a reveni in Gorj si de a cunoaste zona; Incurajarea dezvoltarii unor forme noi de tursim (de aventura, stiintific, treking, waching birds etc); Sustinerea proiectelor care introduc valoare turistica, obiective si evenimente culturale si spirituale legate de Brancusi; Crearea de noi locuri de munca si aparitia oportunitatilor de a face cariera in domeniul industriei ospitalitatii; Imbunatatirea unei retele de centre de informare turistica in apropierea principalelor obiective turistice; Crearea unui centru international de afaceri in apropierea axei Brancusi;

Crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori straini in sectorul turistic; integrarea in programele finantate de Uniunea Europeana;

Amenintari: Eventuala degradare prematura a monumentelor de arta si arhitectura; Cresterea competitivitatii intre regiuni si lipsa de colaborare intre acestea;