Sunteți pe pagina 1din 4

Influenta sociala -reprezinta o componenta extrem de importanta a vietii sociale per ansamblu Efectele influentei sociale se regasesc in urmatoarele

fenomene: 1. In fenomene de uniformitate 2. Conformism 3. Supunere Efectele derivate din rezistenta la influenta sociala se regasesc in fenomene de : anomie, reactana, devianta si delincventa 1. Uniformitatea: reprezinta rezultatul unei influente acceptate de subiect din dorinta de a fi asemanator cu ceilalti. Realizarea uniformitatii sociale presupune o relatie dinamica, dar si contradictorie intre presiune grupului spre similariate si tendinta omului de a fi original, de a avea un eu distinct, si o personaliatate aparte. Rezultatul concret al acestor tendinte opuse va fi detarminat de particularitatile structurale ale personalitatii indivizilor, dar va fi si in functie de carcteristicile sistemului socio-cultural. Motivele tinerii spre uniformitate tin pe de-o parte de un asa numit spirit gregar si de imitatie, dar tin si de unele fenomene psihosociale cum ar fi presiunea normelor, sau procesul comparatiei sociale. Fara a fi o simpla reactie instinctuala imitatia are o determinatie complexa si deriva din: ascendenta pe care o are un anumit model cultural, un model consacrat(de prestigu) asupra oamenilor intr-un anumit grup social in care se promoveaza acel model social facori ce tin de o asa numita economie a proceselor psihice intrucat creativitatea si inovatia sunt mult mai costisitoare dpdv psihologic decat imitatia nevoia de recunoastere si protectie in cadrul grupului social, stiindu-se faptul ca devianta provoaca marginalizare, excludere Presiunea normelor: este un alt factor generator de uniformitate, intrucat respectarea regulilor si prescripiilor apare ca normalitate. Incalcarea lor, producand aparitia tensiunilor interpersonale. Atunci intre o situatie in care exista tensiune si una in care nu exist conflicte, tendinta oamenilor este de a o alege pe a2a. Din acesta perspectiva comportamentu deviant reprezinta un simptom al disfunctionalitatii in plan social Comparatia sociala: este o alta sursa generatoare de uniformitate intrucat tendinta de a te compara cu cei din jur apare ca un reper in corectarea si adecvarea propriei conduite 2. Comformismul este rezultatul unei infulente in care subiectul cedeaza in fata presiunii normelor, modelelor, pt a nu fi sanctionat. Explicatie:prin intermediul controlului social si al opiniei majoritare se realizeaza o presiune mai mare spre conformism. Acesta presiune este conditionata de o sumedenie de factori cum ar fi: natura si coeziunea grupului precum j importanta si semnificatia care o au acele norme in viata grupului. De regula presiunea spre conformism este mai mare in acele grupuri cu o puternica structurare ierarhica sau in cazul colectivitatilor religioase.

Gradul concret de conformism manifestat de un individ in cadrul grupului este rezultatul actiunii convergente a 3 categorii de factori: a. presiunea spre conformism din cadrul grupului b. particularitati psihologice ale personalitatii acelui om c. toleranta si permisivitate ale spatiului sociocultural careia ii apartine grupul Presiunea grupului: este considerata de marea majoritatea psihologilor ca fiind principalul factor ce determina adoptarea atitudinii conformiste. KELMAN distinge 3 tipuri de procese psihosociale implicate in aparitia conformismului ca urmare a presiunii de grup, respectiv: acceptarea : proces ce exprima cedarea in fata presiunii grupului pt a evita sanctiunilor. In acest caz particular, acceptarea publica nu conduce implicit si la schimbarea convingerilor intime, fiind vorba de un conformism formal derivat din nevoia de a nu fi respins. Intergrarea: exprima preluarea opiniilor, atitudiniilor, normelor comportamentelor promovate de grup datorita convingerii intime a individului ca grupul are drepatate, astfel valorile grupului sunt introiectate si asimilate ca fiind valori personale Identificarea: presupune cedarea in fata presiunii grupului datorita faptului ca grupul poseda calitati dorite de catre subiect si pe care urmeaza sa le adopte. In acest caz nu actioneaza nici teama de sanctiune, nici credinta adevarului promovate de grup, ci actioneaza prin dorinta de a fi precum grupul Personaliataea individului: reprezinta un al2lea factor important in determinarea comportam conformism: anumite trasaturi de personaliatat,favorizeaza o anumita predispozitie spre conformare in timp ce alte trasaturi configureaza unui profil de personalitate de tip opus(nonconformist). Exemple: persoanele cu o slaba incredere in ele insele, cu complexe, cu esecuri repetate au o tendinta mai accentuata spre conformism datorita unei nevoi puternice de recunoastere si de securitate sociala. autoritarismul ca trasatura de personalit determina un mai inalt grad de comformism. Apoi gandirea divergenta(creatoare) coreleaza pozitiv cu nonconformismul in timp ce gandirea convergenta (reproductiva) favorizeaza atitudinile conformiste. persoanele independente sunt mai putin conformiste intrucat aceptarea neconditionata a conventilor sociale este perceputa ca o limitare a libertatii lor Natura sistemelor religioase, ideologice, politice: toate aceste influenteaza tendintele spre comportament, iar in cazul regimurilor totalitare comformismul impus neconditionat reprezinta chiar suportul existentei si functionarii acestor sisteme. 3. Supunerea/ obedienta: reprezinta cea mai accentuata forma de acceptare a influentelor exercitate de o autoritate formala sau informala. Fenomenul acesta este inteles ca o forma degradata a relatiei dintre atoritate si persoanele asupra carora se exercita influenta, conducand la forme de agresiune si violente.

Fenomenul de supunere distructiva se regaseste in situatia in care o persoana cu un comporament normal este antrenata in asa numite actiuni de agresiune comandata, invocandu-se respectarea unor dispozitii din partea autoritatii. Explicatia acestui fenom este data de Milgram, care invoca existenta urmatorilor factori in aceasta situatie: a. Conditiile socializarii: periada in care individul si-a introiectat supunerea dat statuluilui de dependenta al copilului fata de parinte(distorsiune in conditiile socializarii) b. fragilitatea rezistentei umane: in fata autoritatii pe fondul dispersiei responsabilitatilor care ii revin fiecarei persoane c. factor de context aferctiv emotional d. facori psiho individulai ce conduc la o dependenta excesiva fata de autoritate pe fondul unei neincrederi in sine si p fondul unui sentiment accentuat de insecuritate sociala e. persistenta unor modele culturale ce promoveaza modelul autoritar-ierarhic de organizare a vietii sociale, ca fiind unul absolut, ca avand o valoare sociala incontestabila Efecte derivate din rezistenta la influenta sociala: 1. Reactanta: consta in dezvoltarea unei motivatii negative fata de influenta formativa legata de sentimentul pierderii libertatii personale sub influenta factorilor sociali, conctret este vorba de adoptarea unui comportament independent atunci cand omul este supus unor influente considerate tiranice sau arbitrare. Reactanta isi are originea in nevoia de libertate individuala iar efectul imediat consta in adoptarea unei atitudini sau a unui comportament prin care se incearca recastigarea liberatii personale. Acest fenomen sporeste in concordanta cu importanta si cu semnificatia pe care omul o acorda atitudinii sau comportamentului amenintat, iar reactia este proportionala cu intensitatea convingerii potrivit careia fiecare pers are dreptul la libertate. Factorii educationali in acest sens influenteaza in mod semnificativ dezvoltarea unor trasaturi de personalitate ce antreneaza atitudini de tip liberal sau nonconformist ce predispun idividul la reactanta. Climatul social general influenteaza de asemenea intensitatea reactantei. Astfel ca societatilor traditionale tolereaza intr-o f mica masura comportamentele independente, in acest caz insa dezvoltandu-se forme de dedublare axiologica si normativa a vietii individuale. 2.Anomia : reprezinta o stare sociala disfunctionala generata de incongruentele sau conflictele existente intre valorile normative ale grupului si valorilor individului. In aceasta stare normele sociale isi pierd partial/total suportul axiologic si au un caracter contraditoriu si un caracter inconsistent. Anomia este acea stare si acel rezultat al fapului ca societatea propune anumite standarde, obiective fara sa ofere si mijloacele obtinerii / atingerii acestor obiective. Anomia este un proces psihosocial prin care structurile sociale genereaza prin ele insele conditiile incalcarile codului moral, si astfel, datorita implicatiilor majore psihosocile a justifica , genereaza o sumedemie de fenomene negative din lumea contemporana cum ar fi devianta delincventa suicidul

3.devianta: exprima o forma de comportament aflata in contradictie / in afara normelor si valorilor general cunoscute intr-un spatiu sociocultural: grupurile sociale stabilesc anumite limite de normalitate comportamentala, acestea reprezentand ceea ce este dezirabil, acceptat de majoritatea membrilor, in general vorbind, orice incalcare a acestor limite va insema o anumita forma de devianta, totusi devianta va fi sanctionata in grupul respectiv in functie de amplitudinea devierii in afara limtelor de comportament considerat normal, apoi in functie de importanta normelor incalcate si in functie de consecintele sociale ale respectivului comportament deviant. Potrivit psihologului social Merton, devianta reprezinta ansamblul comportamentelor care ameninta echilibrul social si caracterul lor disfunctional perturband raporturile considerate normale in viata cotidiana. Uneori insa exista cazuri in care, ca o forma de respingere a conformismului rigid, a conservatorismului, devianta poate capata caracterul unui efort spre schimbare, iar in istoria umanitatii avem nenumarate exemple in care devianta a fundamentat miscari revolutionare/ reformatoare. Cel mai bun exemplu este cel al epocii renasterii. Printre sursele psihologice ale deviantei, ca fenomene psihosocial putem enumera: a. deficiente in procesul formarii personalitatii (interiorizarea defectuasa a normelor morale) b. deficiente in procesul integrarii sociale c. anomia ca sursa a deviantei: in acest caz declingolare sistemului social se transforma in deruta,,,, d. excesul controlului social e. disfunctionalitati sociale majore cum ar fi momente de criza economica , momente de criza ideologica, morala f. tendinte comportamentale de tip psihopat: diferite tulburari de personalit imbraca forma unor manifestari deviante; 4.delincventa: ansamblul comportamentelor cu caracter antisocial prin care se incalca legile unei societati. In toate formele ei de manifestare delincventa constituie o amenintare pentru echilibrul social. Studiul fenomenelor legate de delincventa trebie sa vizeze atat structura personalitatii individului respectiv factorii psihogeni care stau la baza producerii comportamentului discordant cat si aspecte legate de contextul social. Per ansamblu, profilul psihologic al delincventei include urmatoarele aspecte: tendinte agrsive manifeste sau latente, carentele educationale, instabilitatea emotinala/ fragilitatea eului, semtiment accentuat de insecuritate si frustrare, inadaptare sociala si profesionala, provenienta din fam dezorganizate / in care au existat stari disfunctionale majore, anturajul si influenta directa a unor grupuri del , tendinte spre conduite deficitare si egocentrice, tulburari de pers si de comport. Consumul de alcool si droguri constituie unul dintre cei mai importanti factori in producerea comportamentelor deviante j delincvente. Alti factori sunt:esecurile repetate pe plan intim, familial, profesional, starile de frustrare si agresivitate.