SIS1LMA1I2AkLA DLkINDLkILCk MC1kICL

Dup n|ve|u| de automat|zare

deprinderi elementare - sunt complet automatizate yi au la baz miycri ciclice;
deprinderi complexe - par(ial automatizate, fiind formate din miycri aciclice.

uup nive/u/ fino/it}ii /or
deprinderi de baz yi utilitar-aplicative - specifice activitjii cotidiene curente;
deprinderi specifice ramurilor si probelor sportive - cuprind totalitatea acjiunilor
tehnice specifice ramurilor de sport.

Dup n|ve|u| part|c|pr|| s|stemu|u| nervos |a formarea | ut|||zarea |or pot f|
deprinderi motrice propriu-zise;
deprinderi perceptiv-motrice;
deprinderi inteligent-motrice.

Dup scopu| ut|||zr|| |or
deprinderi tehnice;
deprinderi tactice.

Dup pos|b|||ta||e de s|metr|zare ef|c|ent (8du D 2006)
deprinderi asimetrizabile.

uup modu/ de execu}ie (8du D 2006)
deprinderi simetrice (ex: prinderea mingii cu dou mini, pasarea mingii de la piept cu
dou mini);
deprinderi asimetrice (pasa azvrlit de deasupra umrului, pasele speciale, aruncrile
la poart etc).

L1ALLL ICkMkII DM
Metod|ca educa|e| f|z|ce cons|dera c etape|e |nvatar|| motr|ce | pr|nc|pa|e|e |or ob|ect|ve
sunt urmtoare|e (dup 8du D 2006)
etapa initierii n bazele tehnicii de execujie a deprinderii motrice cu urmtoarele
obiective: formarea unei reprezentari clare asupra deprinderii respective, formarea
ritmului general de execujie, preintampinarea sau corectarea greyelilor tipice de
execujie. n prima etapa predomina volumul efortului fizic.
etapa consolidarii deprinderii motrice, cu urmtoarele obiective: formarea tehnicii de
execujie, exersarea deprinderii n condijii relativ yi predominant constante, proritate
acordata corectarii greyelilor individuale de execujie. In aceasta etapa creste rolul
intensitatii efortului fizic.
etapa perfecjionarii deprinderii motrice, cu urmtoarele principale obiective: sporirea
variantelor de execujie a fiecarei deprinderi, desavarsirea procedeelor tehnice
specifice, exersarea deprinderii cu precadere n condiji cat mai variate yi apropiate de
cele intalnite n practica.
lLLu8ACk
enLru ob(lnerea unul proces de inv(are eflclenL se lmpune neceslLaLea cunoa;Lerll
permanenLe pe parcursul desf;urrll celor Lrel faze ale inv(rll a LuLuror aspecLelor pozlLlve ;l
negaLlve precum ;l a msurllor care se lmpun in corecLarea acesLora
AcesL clrculL care se creeaz poarL denumlrea de feedback" ;l el Lrebule s se repeLe pn la
nlvelul de suprainv(are
@udo;l SLefan (2001) deflne;Le asLfel feedbackul conexlunea lnvers speclflc slsLemelor
clberneLlce prln care verlga de execu(le lnfluen(eaz verlga de comand"
1ICLCGIA ILLD8ACkULUI
leed backul poaLe fl de dou Llpurl
intrisec permlLe culegerea de lnforma(ll cu a[uLorul anallzaLorllor vesLlbularl ;l a senza(lllor
proprlocepLlve cu prlvlre la ceea ce se inLmpl in inunLrul" ml;crll
extrinsec care ofer lnforma(ll acusLlce vlzuale clnemaLlce de eflclen( de spa(lu ;l Llmp a
rezulLaLelor ac(lunll