Politica preului

Politica preului

O parte component a politicii economice ce are menirea : de a susine dezvoltarea relaiilor de pia; de a servi ca mijloc de ocrotire a proprietii de stat i a altor forme de proprietate; de a contribui la dezvoltarea concurenei; de a contribui la libera dezvoltare a marfurilor,serviciilor,etc. de a asigura accesibilitatea fizic i economic a populaiei la medicamente.

Preul
este expresia monetara a valorii,care caracterizeaza relatiile economice dintre vinzatori si cumparatori cu privirea la cumpararea - vinzarea marfurilor si serviciilor.

Pretul unui produs este influentat si influenteaza la rndul sau numeroase variabile de marketing pe parcursul planificarii de marketing. Este unicul element al complexului de marketing,care aduce venit,pe cnd celelalte componente presupun cheltuieli. Cuprinde consumurile de munc vie materializat n limite determinate de timp,de munc pentru realizarea unui produs.

Mixul de marketing

1.

pretul unui produs sau serviciu se bazeaza pe calitatile si trasaturile acestuia - cu ct acestea sunt mai bune, cu att pretul stabilit este mai mare. De asemenea, pretul unui produs determina si nivelul cererii pentru acest produs si al consumului acestuia; distributia. Preturile practicate sunt direct corelate cu modalitatile de distribuire a produselor. Astfel, daca bunurile de consum cu preturi reduse sunt distribuite prin aproape toate retelele de desfacere posibile (magazin general, supermarket), bunurile durabile si cu preturi ridicate, cum este si automobilul, presupun puncte de desfacere n locuri special amenajate (dealeri, saloane de prezentare) ceea ce nseamna si preturi mai mari;

2.

3.

Promovarea. Sunt numeroase caile prin care pretul si activitatea promotionala interactioneaza: - preturile mari pentru un nou produs pot furniza fondurile necesare programelor de informare a consumatorilor asupra produsului respectiv; - publicitatea are un impact mai mare asupra vnzarilor la preturi mici; - promovarea agresiva si continua reduce sensibilitatea consumatorilor la pret. Concuren. Adoptarea unei strategii ofensive bazata pe cupoane, discounturi, cantitati mai mari la acelasi pret. Cererea.Cu ct pretul unui produs va fi mai mare, cu att consumatorii vor fi mai putin dispusi sa-l cumpere; cu ct pretul va fi mai mic, cu att mai mare va fi cantitatea ceruta din acel produs. Oferta.Stocul de medicamente.

4.

5.

6.

Funciile preului
De calcul i de msurare bneasc a valorilor care au fost create n producia material De eviden a consumurilor i de planificare a activitii ntreprinderii De stimulare a unitilor economice i a colectivelor de lucrtori pentru mbuntirea activitii ntreprinderii

De recuperare a cheltuielilor i formare a beneficiilor.

Tipuri de preuri:
1. Preul de achiziie- preul productorului diminuat cu suma rabatului comercial acordat,ce nu poate fi mai mare dect preul productorului nregistrat n catalogul de naional de preuri de la productor cu luarea n calcul a drepturilor de import achitate, a cheltuielilor de transport i a plii pentru control. Rabatul comercial -reducere din preul productorului (distribuitorului) convenit anterior ntre pri conform clauzelor prevzute n contract. Preul de livrare- preul la care productorul autohton comercializeaz medicamente pe teritoriul RM n cadrul cruia este prevzut un normativ de rentabilitate pn la 15%. Preul cu ridicata -se atribuie de ctre depozitul farmaceutic,la comerializarea angro a medicamentelor spre farmacii i alte instituii medico- sanitare.

2.

3.

4.

5.

6.

7. 8.

Preul comparabil -preul efectiv dintr-un anumit an,este folosit n calcule economice cu scop de comparare a datelor i urmrire a evoluiei n timp a unor indicatori economici. Preul de aprovizionare- preul de facturare a furnizorului cheltuieli de transport cheltuieli de depozitare de la furnizor la depozitul cumprtorului. Preul de producere- preul format din costurile medii calculate ce include i cota de beneficii Preul unitar- preul stabilit pentru o unitate de msur reprezentativ pentru fiecare produs i se fixeaz pe bucat sau pe un lot indivizibil de produse.

Procesul de elaborare a strategiei de formare a preurilor include:

Stabilirea scopului i sarcinilor n procesul stabilirii preurilor; Determinarea cererii i sensibilitii acesteia la pre; Aprecierea cheltuielilor pentru diferite volume de producere i diferite vnzri; Analiza preului i caliti mrfurilor concurente i stabilirea nivelului minim i maxim al concurenei. Calcularea preului iniial; Stabilirea preului final; Analiza strategiei curente de formare a preului i modificarea acesteia n dependen de modificrile de pe pia.

Obiective de pre:
a) maximizarea profiturilor este obiectivul cel mai atractiv urmarit de o ntreprindere, dar ridica si unele probleme, cum ar fi faptul ca neglijeaza rezultatele financiare pe termen lung n favoarea celor curente; realizarea unui indice de randament al investitiilor - prin care se urmareste utilizarea ct mai buna a capitalului; maximalizarea volumului de vnzri i obtinerea unei cote anume de piata. Multe din cele mai importante companii din lume considera acest obiectiv ca fiind primul pe lista lor de prioritati sau unul din cel mai importante. Uneori aceasta strategie este riscanta deoarece urmarind numai cresterea cotei de piata se pot pierde din vedere numeroase alte oportunitati.

b)

c)

d) stabilizarea preturilor - se urmareste deoarece cele mai multe ntreprinderi nu agreaza variatiile bruste ale preturilor. Variatiile preturilor au efecte negative asupra tuturor competitorilor doar daca nu cumva curba cererii este foarte elastica iar piata pentru produsul respectiv se poate modifica cu repeziciune, ceea ce este putin probabil; e) descurajarea concurentei - prin practicarea unor preturi mici sau chiar foarte mici (predatory prices), obiectiv ce nu-si atinge ntotdeauna scopul deoarece si concurentii au investit n uzine, echipamente, personal si deci nu au nici un interes sa se retraga de pe piata.

Factorii cererii:
1.

2. 3. 4.

5. 6. 7.

Proprietile individuale ale medicamentelor(reacii adverse,indicaii,contraindicaii); Proprietile terapeutice; Categoria de medici care pot prescrie preparatul dat; Doza medicamentoas,frecvena administrrii,durata curei de tratament; Mrimea segmentului de pia i a consumatorilor poteniali; Durata posibil a ciclului de via al produsului; Noi grupe de consumatori.

Factorii ofertei:
Medicamente analoage de pe pia; Este medicaia brand sau nu; Posibilitatea imitrii; Procedura de autorizaie a medicamentelor; Controlul calitii medicamentelor i controlul procesului tehnologic; Durata termenului de valabilitate a medicamentului; Sursa de aprovizionare material n producerea medicamentului; Cheltuielile n cercetare,dezvoltare; Nivelul de dezvoltare a canalelor de distribuie; Amplasarea locurilor de producere i al depozitelor; Elaborarea medicamentelor cu perspectiv pentru tratamentul maladiilor.

Factorii mediului extern:

Marimea produsului intern brut i tempul creterii; Cheltuielile pentru sntate; Finanarea procurrii medicamentelor din cheltuielile pentru sntate; Nivelul de trai al populaiei; Stabilitatea politic i economic; Caracterul consumului de medicamente; Rolul statului n acvhitarea cheltuielilor pentru sntate; Reglementarea preurilor la medicamente de ctre stat; Reglementari vamale,tarife,taxe; Reglementarea operaiilor de import-export.

Stabilirea preului de productor se face cnd se produce un medicament nou,se depoziteaz ntr-un canal de distribuie nou sau cnd depune o ofert la licitaie pentru adjudecarea unui contract.

Cost total= cost fix+cost variabil Costuri variabile - cheltuieli ce depind de nivelul direct al produciei (materie prim, estensile,ambalaj,cheltuieli de transport); Costuri fixe - cheltuieli independente de volumul de producie(arenda,plata pentru energie electric,amortizarea mijloacelor fixe).

Limite
Limita maximal este determinat de concuren,pentru prima dat introdus pe pia; Limita minimal acoper doar cheltuielile de producere.

Elasticitatea - gradul de apreciere a cererii:

1. Cerere elastic: E>1,cererea crete sau scade ntr-un tempou mai rapid dect preul; 2. Cererea nenelastic:E<1,cererea crete sau scade ntr-un tempou mai lent dect preul; 3. Cerere unitar: E=1,cererea creste sau scade intr-un tempou uniform i corespunde variaiei preului.

Metode de formare a preurilor:

orientarea dupa costuri este cea mai elementara metoda de calculare a pretului si presupune ca pretul sa acopere integral costurile si sa permita obtinerea unui profit; orientarea dupa concurenta - concurenta joaca un rol important n stabilirea nivelului de pret si implica si o doza de risc. Daca ntreprinderea hotaraste sa ridice pretul la un produs iar concurenta nu urmeaza aceasta tendinta, produsul poate fi scos astfel n afara pietei. Pe de alta parte, daca se opteaza pentru o reducere de pret si concurenta se decide pentru o reducere si mai mare la produsele proprii, se poate ajunge la un adevarat razboi al preturilor care nu aduce profituri nici unei parti; orientarea dupa cerere - este mai putin utilizata, intervenind de obicei cnd cererea devanseaza oferta si atunci pretul este superior celui calculat n functie de costuri. Binenteles, atunci cnd oferta este mai mare dect cererea, pretul va fi diminuat corespunzator.

Mai pot fi utilizate si alte metode de stabilire a preturilor: metoda venitului - presupune stabilirea unui nivel anume al eficientei a investitiei ce va fi asigurat prin pret ; metoda valorii percepute - bazata pe ideea: un pret mai mare pentru o calitate superioara este adoptata de producatorii care vad n modul de percepere a valorii de catre cumparatori baza stabilirii preturilor. Este utilizata de ntreprinderile care urmaresc crearea unei anumite imagini produsului lor care va atrage cumparatori dispusi sa cheltuiasca sume mari de bani pentru procurarea acestora ; metoda valorii - practicata de producatorii care folosesc un pret scazut pentru o oferta de nalta calitate.