~

Capitolu12

A. Proprietatea ~i formele sale

Proprietatea reprezinhi 0 relatie intre oameni, un Exercitarea contract social, cu privire la bunurile materiale, spirituale atributelor ~i de alta natura existente in societate sau obtinute prin proprietatii activitatea economica. Aceasta relatie releva exercitarea asupra unui bun, unuia, mai multora sau a tuturor atributelor proprietatii: in conditii dreptul de posesiune, dreptul de utilizare, dreptul de normale, tine in dispozitie ~i dreptul de uzufruct. Proprietarul se bucura de exclusivitate de un bun care ii apartine in mod exclusiv $i absolut, insa in subiectul limitele prevazute de lege. proprietatii, de '. dreptul de posesiune releva dreptul de a avea sau detine proprietar. bunurile care constituie obiectul proprietatii sau, altfel spus, prerogativa proprietarului de a stapani in fapt direct $i nemijlocit bunul respectiv; dreptul de folosinta sau utilizare asigura proprietarului dreptul de folosire a bunului aflat in proprietatea sa, a$a cum crede el ca este mai bine pentru a-$i realiza interesul; dreptul de dispozitie confera proprietarului puterea de a instraina bunul ce-i apaqine, de a constitui asupra acestuia anumite drepturi in favoarea altei persoane etc.; dreptul de uzufruct este dreptul proprietarului de a-$i insu$i $i utiliza rodul unui bun, venitul unei mo~teniri, dobanda unui imprumut etc.). Intotdeauna, proprietatea se prezinta sub forma unitatii a doua elemente: obiectul ~i subiectul proprietatii. Obiectul proprietatii 11constituie bunurile, ceea ce este comun vietii economicosociale. Bunurile pot fi clasificate dupa mai multe criterii; dupa forma lor materiala, bunurile se pot grupa in: obiecte Obiectul stabile, servicii ~i informatii; proprietatii este dupa profunzimea proceselor economice la care au fost format supuse, bunurile pot fi primare (desprinse direct din natura), intotdeauna din intermediare (aflate in diferite faze succesive de prelucrare) bunuri. $i finale (care nu mai sunt supuse niciunei transformari ~i urmeaza sa intre in utilizarea lor finala); dupa modul de utilizare, bunurile pot fi: pentru consum ~i pentru produqie. Bunurile pentru consum sunt destinate satisfacerii nemijlocite a trebuintelor umane $i se numesc satisfactori; celelalte sunt folositoare omului indirect, la obtinerea celor dintai ~i se numesc prodfactori. Delimitarea intre satisfactori $i prodfactori nu este absoluta, un bun economic putand fi utilizat in ambele sensuri. De exemplu, fructele: consumate ca atare sunt satisfactori, dar folosite ca materie prima pentru obtinerea de sucuri, compoturi etc. sunt prodfactori; dupa modul in care circula in cadrul economiei, exista bunuri cu caracter de marfuri $i bunuri care circula fara a fi marfuri.

_ economici ..:e proprietate - - eratoare de area unui

.cestui
ep: _a motivatie _conomici; - de relatii onomici) in Y-;:or; -rietate ~i ire ele; de actiune