Sunteți pe pagina 1din 145

UNIVERSITATEA CRE$TIN ,DIMITRIE

CANTEMIR
FACULTATEA DE FINANTE, BNCI $I
CONTABILITATE
Prof.univ.dr. Emil Dinga
ICONOMII I
- MICROICONOMII -
- note de cors -
2
CUPRINS
CUPRINS ........................................................................................................ 2
1. PROBLEMELE FUNDAMENTALE ALE ECONOMIEI POLITICE...... 5
1.1. ntrebrile Iundamentale pe care (si) le pune teoria economic........... 5
1.2. Nevoile economice sursa activittii economice................................. 6
1.3. Bunurile economice.............................................................................. 7
1.4. Activitatea economic .......................................................................... 9
1.5. Resursele economice si Iactorii de productie ....................................... 9
1.6. Raritate si alegere. Avantajul comparativ, specializarea si schimbul. 11
1.7. Frontiera posibilittilor de productie .................................................. 11
1.8. Costul de oportunitate........................................................................ 13
1.9. Economie pozitiv vs economie normativ........................................ 13
1.10. Microeconomie, macroeconomie, mondoeconomie......................... 14
2. PIATA SI ACTORII EI............................................................................. 15
2.1. Economia natural vs economia monetar ......................................... 15
2.2. Ce este piata ?..................................................................................... 17
2.3. Tipologia pietei................................................................................... 18
2.4. Agentii economici (actorii pietei)....................................................... 19
2.5. Moneda si piata................................................................................... 20
2.6. Mecanismul pietei............................................................................... 23
2.7. Piata si guvernul ................................................................................. 23
2.8. Fluxurile economice ........................................................................... 25
3. TEORIA CONSUMULUI. COMPORTAMENTUL
CONSUMATORULUI.............................................................. 26
3.1. Teoria utilittii .................................................................................... 26
3.2. Utilitatea total si Iunctia de utilitate.................................................. 27
3.3. Utilitate marginal. Paradoxul ap-diamant ....................................... 28
3.4. Curba de indiIerent ........................................................................... 31
3.5. Bugetul consumatorului...................................................................... 34
3.6. Alegerea optim a consumatorului ..................................................... 36
3.7. Variatia bugetului la preturi constante................................................ 38
3.8. Variatia preturilor la buget constant ................................................... 40
3.9. Arbitrajul n timp al consumatorului .................................................. 44
4. TEORIA PRODUCTIEI. COMPORTAMENTUL
PRODUCTORULUI.............................................................. 46
4.1. Functia de productie ........................................................................... 46
4.2. Produs global si produs marginal. Productivitatea Iactorilor ............. 49
4.3. Izocuanta............................................................................................. 52
3
4.4. Bugetul productorului ....................................................................... 56
4.5. Alegerea optim a productorului ...................................................... 57
4.6. Variatia bugetului la preturi constante................................................ 60
4.7. Variatia preturilor la buget constant ................................................... 62
5. COSTUL DE PRODUCTIE. PRETUL..................................................... 64
5.1. Conceptul si tipologia costului de productie ...................................... 64
5.2. Functia costului pe termen scurt ......................................................... 67
5.3. Punctul mort al Iirmei (pragul de rentabilitate) .................................. 72
5.4. Punctul de nchidere a Iirmei.............................................................. 73
5.5. Pretul de oIert.................................................................................... 74
5.6. Costul de productie pe termen lung.................................................... 75
6. CEREREA SI OFERTA. ECHILIBRUL MICROECONOMIC............... 77
6.1. Conceptul de cerere. Surplusul consumatorului ................................. 77
6.2. Conceptul de oIert. Surplusul productorului................................... 82
6.3. Elasticittile ........................................................................................ 87
6.4. Mna invizibil. Pretul de echilibru ................................................... 92
6.5. Interdependenta pietelor - Legea Walras - ......................................... 95
6.6. Ajustarea echilibrului microeconomic................................................ 96
7. CONCURENTA ECONOMIC. CONCURENTA PERFECT............ 98
7.1. Conceptul de concurent economic .................................................. 98
7.2. Tipologia concurentei economice....................................................... 98
7.3. Axiomele concurentei perIecte........................................................... 99
7.4. Modelul concurentei perIecte ........................................................... 100
7.5. Deciziile economice n concurenta perIect..................................... 101
8. MONOPOLUL, MONOPSONUL, FIRMA MONOPOLISTIC.......... 105
8.A1. Monopolul...................................................................................... 106
8.A1.1. Conceptul de monopol ............................................................ 106
8.A1.2. Sursele puterii de monopol ..................................................... 106
8.A1.3. Modelul economic al monopolului......................................... 107
8.A1.4. Deciziile economice n concurenta monopolist .................... 108
8.A1.5. IneIicienta economic si social a monopolului..................... 112
8.A1.6. Discriminarea pretului de ctre monopol ............................... 113
8.A1.7. Bariere la intrarea pe piata monopolist ................................. 115
8.A1.8. Gradul de monopolizare a pietei............................................. 117
8.A2. MONOPSONUL............................................................................ 118
8.A2.1. Conceptul de monopson ......................................................... 118
8.A2.2. Modelul economic al monopsonului ...................................... 118
8.A2.3. Deciziile economice n conditii de monopson........................ 119
8.A3. MONOPOLUL BILATERAL....................................................... 121
8.A3.1. Conceptul de monopol bilateral.............................................. 121
4
8.A3.2. Modelul economic al monopolului bilateral........................... 121
8.A3.3. Deciziile economice n monopolul bilateral ........................... 122
8.A4. Concurenta monopolistic ............................................................. 123
8.A4.1. Conceptul de Iirm (concurent) monopolistic..................... 123
8.A4.2. Modelul economic al concurentei monopolistice................... 124
8.A4.3. Teorema excesului de capacitate ............................................ 125
9. OLIGOPOLUL........................................................................................ 127
9.1. Conceptul si tipologia oligopolului .................................................. 127
9.2. Pretul de oligopol.............................................................................. 128
9.3. Strategii oligopoliste......................................................................... 129
9.4. Strategii concurentiale oligopolul omogen.................................... 130
9.4.1. Duopolul Cournot ...................................................................... 131
9.4.2. Duopolul Stackelberg ................................................................ 136
9.4.3. Duopolul Bowley....................................................................... 138
9.4.4. Duopolul Bertrand..................................................................... 140
9.5. Strategii concurentiale oligopolul diIerentiat ................................ 141
9.6. Strategii de cooperare pe piata oligopolist...................................... 142
9.7. Conglomeratul .................................................................................. 145
5
TEMA NR. 1
1. PROBLEMELE FUNDAMENTALE ALE
ECONOMIEI POLITICE
1. ntrebrile fundamentale pe care (yi) le pune teoria economic
2. Nevoile economice - sursa activit(ii economice
3. Bunurile economice
4. Activitatea economic
5. Resursele economice yi factorii de produc(ie
6. Raritate yi alegere. Avantajul comparativ, specializarea yi
schimbul
7. Frontiera posibilit(ilor de produc(ie
8. Costul de oportunitate
9. Economie pozitiv vs economie normativ
10. Microeconomie, macroeconomie, mondoeconomie
1.1. ntrebrile fundamentale pe care (i) le pune teoria
economic
1eoria economic a aprut ca urmare a necesittii de a gsi
Iundamente logico-rationale la alocarea resurselor rare pentru utilizri
alternative, n scopul atingerii unui grad si structuri acceptabile ale
satisIacerii nevoilor economice
n context, teoria economic (si) pune urmtoarele ntrebri:
Ce s se produc
Cum s se produc
Ct s se produc
Pentru cine s se produc
Rspunsul la cele patru ntrebri esentiale descrie tipul de sistem
economic:
6
Sistem economic de comand: rspunsul este dat de un grup de
experti-birocrati, pe baza centralizrii inIormatiilor si
deciziilor la nivelul economiei nationale
Sistem economic de piat: rspunsul este dat de Iortele
impersonale ale pietei, pe baza descentralizrii maximale a
inIormatiei si deciziei
Sistem economic mixt: rspunsul reprezint o combinatie ntre
centralizarea si descentralizarea inIormatiei si deciziei, n
Iunctie de caracterul public sau privat al bunului/actiunii
economic(e) respectiv(e).
1.2. Nevoile economice - sursa activitJii economice
Definijie: nevoia economic reprezint o necesitate de natur
material, destinat s asigure existenta si dezvoltarea biologic a
individului/grupului social
1rsturile nevoii economice:
este o nevoie de natur material
are, concomitent, un caracter obiectiv si subiectiv
este persistent: odat satisIcut, nu dispare, ci revine cu o
anumit periodicitate si intensitate
este generatoare de noi nevoi economice: prin satisIacerea sa,
nevoia economic poate determina aparitia altor nevoi
economice conexe sau explicitarea unor nevoi economice
implicite
are caracter dinamic: nevoia economic se modiIic, Iie c
este Iie c nu este satisIcut (deseori, chiar n Iunctie de
gradul si calitatea satisIacerii ei)
Iormeaz un sistem, supus caracteristicilor de
complementaritate, substituibilitate si competitivitate
are tendinta cresterii nelimitate (cantitativ, structural, calitativ)
1ipologia nevoii economice
dup natura lor:
naturale (Iiziologice)
sociale
de dezvoltare (rationale)
7
dup structura lor.
elementare
complexe (superioare)
Funcjiile nevoii economice
(satisIacerea sa) reprezint obiectivul Iinal (scopul) oricrei
actiuni (activitti) economice
constituie declansatorul (causa eIiciens) oricrei actiuni
(activitti) economice
reprezint pilonul de constituire si nchidere a oricrui circuit
economic (material si/sau monetar)
NEVOA
ECONOMC
BUNUR
ECONOMCE
ACUNE (ACTVTATE)
ECONOMC
FACTOR DE
PRODUCE
RESURSE
ECONOMCE
RESTMULAREA
SSTEMULU DE NEVO
ECONOMCE
C i r
c
u
i
t
u
l
e
c
o
n
o
m
i
c
fun
d
a
m
e
n
t
a
l
Figura 1: Circuitul economic fundamental
1.3. Bunurile economice
Definijie: Orice entitate, rezultat al actiunii umane, destinat s
satisIac o nevoie economic dat
Clasificare:
dup origine.
bunuri libere nu sunt rezultat al actiunii umane, nu au
costuri de procurare
8
bunuri economice sunt rezultat al actiunii umane, au
costuri de procurare
dup modul de circulatie.
bunuri marI trec de la productor la consumator
prin piat
bunuri non-marI trec de la productor la consumator
Ir intermedierea pietei
dup scopul consumului.
bunuri Iinale sunt destinate consumului Iinal (bunuri
de consum)
bunuri intermediare sunt destinate consumului
productiv (bunuri de echipament sau de investitii)
dup sectorul economic in care sunt produse.
bunuri publice sunt destinate satisIacerii nevoilor
economice publice (colective)
bunuri private sunt destinate satisIacerii nevoilor
economice private (individuale)
dup tangibilitate.
bunuri sunt substantiale (tangibile) : momentul
producerii lor diIer de momentul consumului
servicii sunt non-substantiale : momentul producerii
lor coincide cu momentul consumului
1rsturile bunurilor economice:
sunt rezultat al actiunii (activittii) umane
sunt utile
sunt disponibile (accesibile)
sunt rare
Raritatea: proprietatea unui bun (sau resurs economic) de a Ii
insuIicient() n raport cu nevoia sau nevoile economice generatoare
Raritatea este o relatie ntre nevoia economic si bunul
(resursa) asociat()
RE) f(NE, R BE); , ( = = NE I R
unde: R este raritatea, NE este nevoia economic, BE este bunul economic asociat nevoii
economice, RE este resursa economic asociat nevoii economice
9
1.4. Activitatea economic
Definijie: ansamblul de actiuni umane, individuale sau socializate,
destinate s obtin bunurile economice necesare satisIacerii nevoilor
economice
Forme ale activittii economice:
dup forma de proprietate asupra bunurilor intermediare
utili:ate.
activitti economice private produc bunuri si servicii
private (individuale)
activitti economice publice produc bunuri si servicii
publice (colective)
dup gradul de prelucrare a bunurilor de consum.
sectorul primar: bunurile economice au un grad de
prelucrare primar, incipient
sectorul secundar: bunurile economice au un grad
de prelucrare superior
sectorul tertiar: bunurile economice apar exclusiv sub
Iorma serviciilor
dup transparenta in raport cu contabilitatea national.
activitti economice oIiciale: sunt contabilizabile de
ctre autoritatea public
productoare de mrIuri: agentii economici
propriu-zisi
productoare de bunuri economice non-marI:
economia casnic (gospodrii)
activitti economice subterane: scap contabilizrii
autorittii publice
1.5. Resursele economice i factorii de producJie
Definijie: Orice entitate, natural sau artiIicial (arteIact) susceptibil
s Iie atras n circuitul economic Iundamental n scopul obtinerii de
bunuri economice
1ipologie:
10
populatia sursa Iactorului munc
resursele naturale sursa Iactorului pmnt
potentialul creativ sursa Iactorului capital
potentialul managerial sursa Iactorului antreprenoriat
Bariere n calea atragerii resurselor economice n circuitul economic
Iundamental
limita tehnologic accesibilitatea tehnologic a resurselor
are caracter istoric
are caracter ireversibil
limita economic pretul prohibitiv sau nu n atragerea
resurselor
are caracter reversibil
depinde si de Iactori non-economici dar care
inIluenteaz Iactorii economici
limita ecologic gradul de deteriorare a mediului ambiant
unii analisti consider c este, de Iapt, o specie a
limitei economice (n sensul c poate Ii redus la o
chestiune de acceptabilitate/non-acceptabilitate a
pretului
limita furidic stipularea, prin norme juridice, a regimului de
atragere a unor resurse economice n circuitul economic
Iundamental
limita moral cutume, traditii, etc. care reglementeaz, sub
sanctiuni non-juridice, regimul de atragere a unor resurse
economice n circuitul economic
Factorii de producjie
Definijie: acele resurse economice care depsesc barierele
mentionate mai sus si sunt atrase eIectiv n circuitul economic
1ipologie:
dup natur: munc, capital, pmnt (resurse naturale)
dup origine: a) primari (munc, resurse naturale); b)
secundari (capital)
11
1.6. Raritate i alegere. Avantajul comparativ,
specializarea i schimbul
Datorit rarittii, este necesar alegerea ntre utilizrile alternative ale
resursei economice rare
Costul alegerii ntre alternative se numeste cost de oportunitate
Definijia costului de oportunitate: avantajul maxim la care se renunt
atunci cnd se Iace o alegere
1rsturile costului de oportunitate:
Iunctioneaz n orice decizie, nu numai n cele privind
activitatea economic (reprezint o evaluare economic a
oricrei decizii)
nu are ntotdeauna (si nici n mod exhaustiv) o expresie
monetar
Alegerea rajional se Iace atunci cnd se minimizeaz costul de
oportunitate (se realizeaz avantajul comparativ)
Alegerea rational conduce la specializare: cptarea abilittilor de
orice Iel (tehnologice, manageriale etc.) de a realiza un anumit bun
economic cu costuri mai mici dect realizarea oricrui alt bun
economic dintr-o resurs economic dat
Urmarea logic a specializrii este schimbul economic: cedarea
bunului n care s-a realizat specializarea n schimbul altui bun necesar
economic, asa nct, pe ansamblul sistemului economic, s se
realizeze satisIacerea global a tuturor nevoilor economice
1.7. Frontiera posibilitJilor de producJie
Definijie: Irontiera posibilittilor de productie reprezint ansamblul
punctelor ce semniIic alegeri eIiciente (care epuizeaz resursa) ale
agentului economic n ceea ce priveste combinatia de productie dintr-
o resurs economic rar, cu utilizri alternative, dat
Particularitji:
este descresctoare (explicatie: cresterea cantittii produse
dintr-un bun, din resursa limitat R, are ca eIect scderea
cantittii produse din bunul alternativ si invers)
12
este concav: (explicatie: pe msur ce coborm dinspre
punctul A spre punctul B, se va renunta la cantitti din ce n ce
mai mari din bunul y pentru a produce o unitate suplimentar
din bunul x)
x
y
x
max
y
max
A
x
A
y
A
B
x
B
y
B
C
x
C
y
C
D
x
D
x
D
R
Figura 2: Frontiera posibilitjilor de producjie
Ecuajie: Pe baza notatiilor din Iigura anterioar si pe baza relatiilor
cunoscute din geometria analitic, se poate determina ecuatia
Irontierei (curbei) posibilittilor de productie:
x
x
y
y
y
x
x
= = +
max
max
max
max max
y y 1
13
1.8. Costul de oportunitate
Pe baza Irontierei posibilittilor de productie se poate vizualiza costul
de oportunitate al unei decizii economice:
x
y
x
max
y
max
B
X
B
y
B
C
x
C
y
C
dx
BC
dy
BC
1
Co
1
A
y
A
x
A
dy
BA
dx
BA
2
Co
2
Figura 3: Costul de oportunitate al deciziei economice
1.9. Economie pozitiv vs economie normativ
,
Economia pozitiv: acea disciplin care, n materia Ienomenului
economic, stabileste eIectul rezultat n urma variatiei unor variabile
economice independente, n conditii bine precizate
nu produce judecti de valoare si nici nu pleac de la ele
14
Economia normativ: acea disciplin care, n materia Ienomenului
economic, este preocupat de aspectul axiologic al procesului
economic, inclusiv al msurilor de politic economic
pleac de la si ajunge la judecti de valoare cu privire la
dezirabilitatea, moralitatea etc. dinamicii economice
Analiza economic nu este niciodat pur pozitiv sau pur normativ,
cele dou abordri interconditionndu-se. Totusi, se pare c, n
cercetarea abstract, domin economia pozitiv n timp ce, n politica
economic, domin economia normativ
1.10. Microeconomie, macroeconomie, mondoeconomie
Microeconomie: acel nivel de agregare a (activittilor) agentilor
economici la care decizia economic precum si inIluentele acesteia se
iau si se exercit la nivel de individ (persoan Iizic, gospodrie,
Iirm)
- practic, sunt considerate decizii microeconomice deciziile
individuale
Macroeconomie: acel nivel de agregare a (activittilor) agentilor
economici la care decizia economic se ia si si exercit inIluentele la
nivelul ansamblului economiei nationale
- practic, sunt considerate decizii macroeconomice deciziile
guvernamentale
Mondoeconomie: acel nivel de agregare a (activittilor) agentilor
economici la care deciziile (Iie individuale, Iie guvernamentale) se iau
si si exercit inIluentele de ctre/asupra agentilor economici din tri
diIerite
Corespunztor celor trei niveluri de agregare a activittilor (agentilor
economici), exist trei categorii de pieje generice: piete
microeconomice (pentru Iiecare bun economic); piete nationale; piete
internationale (mondiale)
15
TEMA NR. 2
2. PIA|A I ACTORII EI
1. Economia natural vs economia monetar
2. Ce este pia(a ?
3. Tipologia pie(ei
4. Agen(ii economici (actorii pie(ei)
5. Moneda yi pia(a
6. Mecanismul pie(ei
7. Pia(a yi guvernul
8. Fluxurile economice
2.1. Economia natural vs economia monetar
Economia natural: acel mod de organizare a activittii economice
prin care toate nevoile economice sunt satisIcute din productia
proprie a agentului economic, neIiind necesar schimbul economic
- conditii de existent: libertatea economic (proprietatea
privat asupra resurselor)
Piaja: acel mod de organizare a activittii economice prin care
ansamblul nevoilor economice nu poate Ii satisIcut dect prin
specializarea agentilor economici n realizarea diIeritelor bunuri
economice si prin schimbul acestora ntre agenti
- conditii de existent:
a) specializarea
b) schimbul (nu neaprat prin intermedierea monedei)
Economia de schimb (economie monetar): acea piat n care
tranzactiile economice se desIsoar prin intermedierea monedei
- conditii de existent:
a) specializarea
b) schimbul
c) moneda ca mijloc general de schimb
16
Economia de piaj: acea economie de schimb caracterizat prin
libertate economic (proprietatea privat asupra resurselor economice
si asupra rezultatelor activittii economice)
- conditii de existent:
a) libertatea economic
b) specializarea
c) schimbul
d) moneda
OBS:
1. Economia natural nu implic piata, n timp ce
economia de schimb implic aparitia si Iunctionarea
pietei
2. Economia natural se caracterizeaz prin alocarea
suboptimal a resurselor, n timp ce economia de
schimb realizeaz alocarea resurselor pe baza
avantajului comparativ
3. Elemente de economie natural sau de economie de
schimb nemonetar se ntlnesc si n sistemele
economice moderne
elemente de economie natural: productia casnic a
gospodriilor
elemente de economie de schimb nemonetar: barter
(troc) eIectuat pentru a contracara lipsa de lichiditti
monetare sau pentru a contracara deprecierea rapid a
monedei
17
Economie naturaI
P
i
a

E
c
o
n
o
m
i
e
d
e
s
c
h
i
m
b
E
c
o
n
o
m
i
e
d
e
p
i
a

Figura 4: Formele de organizare a activitjii economice


2.2. Ce este piaJa ?
Definijie: ansamblul relatiilor de vnzare-cumprare eIectuate ntr-o
anumit perioad, cu privire la un bun economic determinat
NB: n continuare, prin piat vom ntelege, ntotdeauna, economia de
piat, asa
cum a Iost deIinit mai sus
Funcjii (rol):
punerea n contact a cererii cu oIerta si stabilirea echilibrului
microeconomic
crearea semnalelor (sistemului de preturi relative) privind
alocarea resurselor si distribuirea rezultatelor activittii
economice: rspunsul la cele 4 ntrebri ale economiei
locul de maniIestare a 'minii invizibile: concurenta
economic pur
coordonarea deciziilor microeconomice optime
18
2.3. Tipologia pieJei
Dup natura obiectului.
piata de bunuri si servicii
piata Iinanciar (de capital)
piata creditului (monetar)
piata muncii
Dup modul de efectuare a tran:actiilor.
piata de gros
piata en detail
Dup tangibilitatea obiectului.
piata de bunuri
piata de servicii
Dup structura pietei (dup gradul de competitivitate).
piat perIect (cu concurent perIect)
piat imperIect (cu concurent imperIect)
monopolistic
monopolist
oligopolist
Dup diferentierea incheierii tran:actiei de reali:area ei.
piete la vedere (momentul ncheierii tranzactiei coincide cu cel
al realizrii ei)
piete Iutures (momentul realizrii tranzactiei este ulterior
momentului ncheierii ei)
Dup gradul de transparent.
piata oIicial: evidentiate n contabilitatea national
piata subteran (neagr): neevidentiat n contabilitatea
national
19
2.4. AgenJii economici (actorii pieJei)
Definijie: Agentii economici reprezint persoane Iizice sau entitti
juridice care particip la procesul economic, Iie prin intermediul
pietei Iie n aIara ei
Rolul (Iunctiile) agentilor economici:
purttori ai inIormatiilor privind cererea si oIerta
decidenti cu privire la oIerta si cererea viitoare
decidenti cu privire la echilibrul microeconomic (decizia de
clearing market)
Criterii de diferenjiere a agentilor economici:
dup gradul de agregare
dup sursa venitului obtinut
dup Iunctia economic
1ipologia agentilor economici (sectoare institutionale):
Agenti economici individuali
persoane Iizice
Agenti economici agregati
menaje (gospodrii)
societti non-Iinanciare
societti Iinanciar-bancare
administratii private
administratii publice
restul lumii
20
Figura 5: Sectoarele institujionale din economie
2.5. Moneda i piaJa
Activ: orice entitate care conIer posesorului putere de cumprare
putere de cumprare: dreptul posesorului unui activ de a
dispune de bunuri si servicii proportional cu activul detinut
Lichiditate: proprietatea unui activ de a Ii utilizat cu un anumit cost
de tranzactie
cost de tranzactie: cost (exprimat monetar sau nu) implicat de
utilizarea unui activ n derularea tranzactiilor economice
Lichiditatea si costul de tranzactie sunt invers proportionale
Denumire agent
economic
Sursa venitului Functia economic
Persoan Iizic
- salarii si alte venituri din
munc
- ajutoare sociale
- ncasri din vnzri de
bunuri
- consum de bunuri si servicii comerciale
si non-comerciale
- productie de bunuri si servicii
comerciale si necomerciale
Menaj
(gospodria)
- salarii si alte venituri din
munc
- ajutoare sociale
- ncasri din vnzri de
bunuri
- consum de bunuri si servicii comerciale
si non-comerciale
- productie de bunuri si servicii
comerciale si necomerciale
Societate non-
Inanciar
ncasri din vnzarea de
bunuri si servicii non-
Iinanciare
productie de bunuri si servicii non-
Iinanciare
Societate
Iinanciar-bancar
- ncasri din angajamente
contractuale
- prime contractuale
- colectarea si redistribuirea
disponibilittilor Iinanciare
- garantarea acoperirii riscurilor
Administratie
privat
- contributii benevole
- ncasri din vnzarea
serviciilor
servicii non-comerciale sau comerciale,
Ir scop lucrativ
Administratie
public
prelevri obligatorii de la
ceilalti agenti economici
- servicii non-comerciale
- redistribuirea venitului national
Restul lumii - surse interne si externe
- consumator si productor de bunuri si
servicii comerciale si necomerciale
21
Lichiditate
Cost de tranzac[ie
Definijie: moneda este activul Iinanciar cu cea mai mare lichiditate
Evolujie istoric:
moneda-marf: orice marI este moned (valoare implicit)
inconveniente:
- presupune coincidenta reciproc a dorintelor
- implic costuri mari de tranzactie (lichiditate
mic)
la sIrsitul perioadei apare ca marI universal -
moneda din aur-marI:
- este usor prelucrabil
- are valoare mare n volum mic
- este stabil (datorit rarittii)
- este omogen
moneda-aur: aurul este 'btut cu nsemnele puterii de stat
(valoare implicit)
inconveniente:
- se mentin unele costuri de tranzactie (aliaje
etc.)
- prin uz, se pierde din valoarea monedei
moneda fiduciar (din hrtie): moneda este un simbol al
valorii (valoare explicit)
caracteristici:
22
- circul n virtutea ncrederii c este acceptat
- genereaz eIectul de scontare (variatia puterii
de cumprare a valorii explicite, n timp
apare posibilitatea inIlatiei)
Forme contemporane de moned:
biletul de banc: moneda cu valoare nominal mai mare sau
egal cu unitatea monetar
moneda divi:ionar: moneda cu valoare nominal mai mic
dect unitatea monetar
moneda scriptural (de cont): moned Ir existent Iizic,
circulnd prin intermediul nscrierilor n conturi bancare
moneda de calcul: moned necesar pentru calcule de
transIormare valoric atunci cnd circul, legal, dou sau mai
multe monede diIerite
moned electronic: moned sub Iorma semnalelor electronice
moned de re:erv: orice activ lichid sau usor lichidabil
(valute, obligatiuni sau actiuni strine, aur etc.)
AB: 1. Biletul de banc si moneda divizionar se mai numesc
moned manual(au existent Iizic, Iiind manipulabile n mod
direct)
2. Moneda manual se mai numeste moned central (este
emis deautoritatea monetar banca central)
3. Nivelul de dezvoltare economic si institutional este direct
proportional cu ponderea monedei scripturale n totalul masei
monetare
Funcjiile (rolul) monedei:
etalon al preturilor: orice pret absolut este exprimat n
moned
moneda reduce numrul preturilor din economie de n/2
ori (n este numrul mrIurilor tranzactionate)
exist
2
n
C preturi cnd nu exist moned (adic |n(n-
1)|/2 preturi) si (n-1) preturi atunci cnd exist moned
mifloc de schimb: moneda intermediaz trecerea mrIii de la
productor la consumator, ea nssi rmnnd permanent n
sIera schimbului
o ex. cumprarea de bunuri si servicii cu plata imediat
23
mifloc de plat: atunci cnd momentul nasterii unei obligatii
de plat nu coincide cu momentul stingerii obligatiei
respective
ex. plata salariilor sau cumprarea de mrIuri n rate
sau leasing
mifloc de economisire: moneda este cel mai adecvat mijloc de
economisire, ntruct obligatiile exprimate n moned nu se
modiIic
moned universal: intermediaz tranzactii internationale
(pentru asta moneda trebuie s Iie convertibil si, n plus, s se
bucure de ncrederea agentilor economici)
2.6. Mecanismul pieJei
Piata opereaz n directia realizrii echilibrului microeconomic, pe
baza descentralizrii deciziilor economice
Descentralizarea deciziilor economice se Iundamenteaz pe
comportamentul economic al agentilor economici
Comportamentul economic al agentilor economici are la baz dou
trsturi esentiale ale acestuia (homo oeconomicus):
rationalitatea economic: decizia va optimiza raportul dintre
avantajul maxim si restrictiile care actioneaz n mediul
economic respectiv
egoismul economic: orice agent economic urmreste exclusiv
maximizarea propriului avantaj (realizarea propriului interes)
Piata distribuie premii yi sancjiuni economice ntr-un mod
impersonal si eIicace (desi costurile acestei coordonri sunt mari, ele
sunt, de asemenea, distribuite, sub Iorma penalizrilor, agentilor
economici necompetitivi)
2.7. PiaJa i guvernul
n principiu, piata prezint o serie de deficienje, din perspectiva
optimului economic si, mai ales, social:
- lipsa coordonrii deciziilor economice din perspectiva
socialului
24
- lipsa perspectivei pe termen lung
- costuri (inclusiv economice dar, mai ales, sociale) inacceptabil
de mari pentru reglarea dezechilibrelor din economie
- imposibilitatea coordonrii productiei si consumului de bunuri
colective
(publice)
AB: toate acestea constituie ceea ce se numeste eyecul
piejei
Aceste deficienje se datoreaz prezentei urmtoarelor Ienomene n
economie:
asimetria de inIormatie
absenta drepturilor de proprietate
imperIectiunea pietei (situatii de monopol, ndeosebi)
externalittile (att negative ct si pozitive)
bunurile colective (publice)
Eliminarea (sau diminuarea) acestor deficienje se Iace prin
intervenjia statului n reglementarea si controlul Iunctionrii pietei,
prin:
- elaborarea 'regulilor jocului pentru Iunctionarea
pietelor
- elaborarea unui sistem de premii si sanctiuni
guvernamentale pentru orientarea pietei si n directiile
sociale, ecologice etc.
- corectii de tip Ieed-back sau Ieed-beIore, operate de
stat, pentru prentmpinarea crizelor prin care, de
regul, piata si restabileste echilibrele
- constituirea statului ca agent economic sui-generis,
pentru interventii economice (non-administrative) pe
piat
- redistribuirea venitului din economie, din perspective
sociale, ecologice etc.
AB: se poate vorbi si despre un esec al guvernului, atunci
cnd deciziile acestuia sunt grevate n mod excesiv de
ideologie, ceea ce le ndeprteaz de la considerentele de
eIicient economic si social
25
2.8. Fluxurile economice
Definijie: transIeruri de obiecte economice (bunuri, servicii, bani,
inIormatie, Iort de munc, externalitti) ntre agenti economici, prin
intermediul pietei sau n aIara pietei
Clasificare:
a) dup natura Iluxului:
- Iluxuri reale (speciIice sectorului real al economiei):
bunuri si servicii, Iort de munc, capital Iizic s.a.
- Iluxuri monetare sau simbolice (speciIice sectorului
nominal al economiei): bani, inIormatie s.a.a.
b) dup extindere:
- Iluxuri intrasectoriale: se limiteaz la nivelul unui
sector institutional dat (ex. Iluxuri ntre Iirme
comerciale non Iinanciare sau ntre bnci)
- Iluxuri intersectoriale: se desIsoar ntre sectoarele
institutionale
Figura : Fluxurile economice din economie
26
TEMA NR. 3
3. TEORIA CONSUMULUI. COMPORTAMENTUL
CONSUMATORULUI
1. Teoria utilit(ii
2. Utilitatea total yi func(ia de utilitate
3. Utilitate marginal. Paradoxul ap-diamant
4. Curba de indiferen(
5. Bugetul consumatorului
6. Alegerea optim a consumatorului
7. Varia(ia bugetului la pre(uri constante
8. Varia(ia pre(urilor la buget constant
9. Arbitrajul n timp al consumatorului
3.1. Teoria utilitJii
Consumator: agent economic care are Iunctia de a consuma bunuri
economice, criteriul su de comportament economic Iiind
maximizarea utilittii consumului
Definijie: utilitatea unui bun economic este dat de capacitatea
acestuia de a satisIace o nevoie economic stabilit, la un nivel
considerat acceptabil de ctre consumator
- utilitatea reprezint satisIactia subiectiv resimtit la
consumarea bunului
Exist dou teorii privind utilitatea bunurilor (a consumului de
bunuri):
1eoria utilitjii cardinale: Iiecrui bun i se poate asocia un
numr numit numr de utilitate, ceea ce Iace ca bunurile s
poat Ii comparate cantitativ ntre ele
aceasta ntruct utilitatea este obiectiv, invariabil,
Iiind dat de caracteristicile bunului
cel mai uzual numr de utilitate este pretul
teoria are dou inconveniente:
27
presupunerea constantei valorii unittii
monetare presupunere Ials
utilitatea unui cos de bunuri este egal cu suma
utilittilor individuale ale bunurilor din cos
presupunere Ials
1eoria utilitjii ordinale: nu este posibil asocierea numrului
de utilitate Iiecrui bun economic, dar nici nu este necesar,
Iiind suIicient ierarhizarea bunurilor economice dup
mrimea utilittii lor, ceea ce Iace ca bunurile s nu mai poat
Ii comparate cantitativ n mod direct, ci doar ordonate ntre ele
3.2. Utilitatea total i funcJia de utilitate
Fie un bun economic, x. O Iunctie notat UU(x) este funcjie de
utilitate dac ndeplineste urmtoarele conditii, cumulativ:
1. x ~ 0 : bunul economic este real
2. U`(x) ~ 0 : utilittile individuale (ale Iiecrei unitti din bun) sunt
aditive
3. U``(x) 0 : satisIactia creste ncetinit la cresterea consumului
(legea I a lui Gossen)
4. U(0) 0 : utilitatea are sens numai la consumul bunului economic
(obs.: cu exceptia cazului abstinentilor)
AB : Conditiile Iunctiei de utilitate trebuie ndeplinite pentru Iiecare
bun economic, n cazul n care este vorba nu despre un bun individual
ci despre un cos de bunuri x, y, z, .
Tem de seminar: s se scrie conditiile Iunctiei de utilitate pentru cazul
unui cos de dou bunuri economice
28
x
U
M
U(x)=S
M
x
1
U
1
x
2
U
2
x
3
U
3
N
x
N
x
M
U
3
= U + (U - U) + (U - U)
1 2 1 3 2
Figura 7: Curba utilitjii totale. Aditivitatea utilitjilor individuale
3.3. Utilitate marginal. Paradoxul ap-diamant
Din Iorma concav a Iunctiei utilittii totale rezult ideea c sporul de
utilitate total este descresctor
Definijie: utilitatea marginal (U
m
) reprezint modiIicarea utilittii
totale antrenat de modiIicarea cu o unitate a cantittii consumate din
bun
Mod de calcul: sau, n cazul continuu,
Analiza calitativ a utilittii marginale:
x
U
U
m
A
A
=
x
U
x
) x ( U
U
m
c
c
=
c
c
=
29
Figura 8: Curba utilitjii marginale
Utilitatea marginal st la baza Iormrii pretului bunurilor economice
0 U
x
U
x
x
U
x
U
U
' '
2
2
m '
m
< =
c
c
=
c
|
.
|

\
|
c
c
c
=
c
c
=
0 x 0 U 0 U max U
' ' '
m m
= = =
0 U 0 U max U
m
'
= =
30
Mecanismul de Iormare a pretului de tranzactie se bazeaz pe
coincidenta valoric dintre utilitatea marginal a monedei (la care se
renunt) si utilitatea marginal a bunului economic (care este dorit)
X
x
m
m
m
m
U
U
b
b
m
m
U
U

U
m
m
U
m
m
U
m
b
U
m
b
Figura 9: Mecanismul tranzacjiei economice pe baza utilitjii marginale
Enunjul paradoxului ap-diamant: desi apa este cu mult mai
important pentru om, Iiind cu mult mai util dect diamantul, acesta
este, totusi, cu mult mai scump dect apa
Este un paradox aparent, bazat pe conIuzia ntre utilitatea total si
utilitatea marginal
Rezolvarea paradoxului:
prin introducerea rarittii ca Iactor de crestere a utilittii
marginale si care ordoneaz bunurile pe axa cantittilor
pe baza Iaptului c pretul este dat de utilitatea marginal si nu
de cea total
31
X
U, U
m
U
U
m
Diamant Ap
U
A
U
D
U
m
A
U
m
D
Figura 1: Rezolvarea paradoxului ap-diamant
3.4. Curba de indiferenJ
Definijie: Ansamblul punctelor din spatiul bidimensional (x,y) care
desemneaz combinatii de consum ce asigur o aceeasi utilitate total
32
x
y
U(x,y)
U (x,y)
max
S
1
U

S
2
U

U (x ,y )
1 1 1
U (x ,y )
2 2 2
U(x,y)
U > U
2 1
x
1
y
1
x
2
y

Figura 11: Derivarea curbei de indiferenj pentru cazul a dou bunuri


Curba de indiIerent nu poate avea Iorm circular, ea are sens
economic, ca ansamblu al alegerilor potentiale ale consumatorului,
numai pe zona ei descresctoare yi convex
Tem de seminar: s se demonstreze aIirmatia de mai sus, pe baza
comportamentului rational al consumatorului
33
X
y
U
1
U
2
U > U
2 1
Figura 12: Zona semnificativ economic a curbei de indiferenj
Pe baza deIinitiei curbei de indiIerent, se poate deduce ecuatia
acesteia:
Din ultima relatie se poate deduce un indicator economic Ioarte
important pentru decizia consumatorului si anume rata marginal de
substitujie (R
ms
):
Definijie: Rata marginal de substitutie (R
ms
) arat cu cte unitti se
modiIic cantitatea consumat dintr-un bun atunci cnd cantitatea
consumat din bunul alternativ se modiIic cu o unitate, n sens
0 ) , ( = y x dU

0 =
c
c
+
c
c
dy
y
U
dx
x
U

0 = + dy U dx U
y
m
x
m
y
m
x
m
ms
U
U
R
dx
dy
= =
34
contrar, asa nct utilitatea total s nu se modiIice (decizia s rmn
pe curba de indiIerent)
Din punct de vedere graIic, rata marginal de substitutie poate Ii
reprezentat astIel:
X
y
U
x
1
y
1
dx
x
2
y
2
dy
U(x ,y )
1 1
U(x ,y )
2 2
Figura 13: Imaginea grafic a ratei marginale de substitujie a bunurilor
Tem de seminar: s se arate c dou curbe de indiIerent nu se pot
intersecta
3.5. Bugetul consumatorului
Conjinut: Suma monetar alocat achizitionrii de bunuri economice
Definijie: Ansamblul punctelor din spatiul bidimensional (x,y) care
reprezint decizii de consum ce epuizeaz complet suma monetar
alocat consumului de bunuri economice
35
Fie dou bunuri economice, x, respectiv y, avnd preturile de
tranzactionare p
x
, respectiv p
y
. Vom presupune c x si y desemneaz,
totodat si cantittile achizitionate din cele dou bunuri. De
asemenea, admitem, pentru moment, c preturile de tranzactie ale
celor dou bunuri sunt constante
Fie B bugetul consumatorului. Admitem, pentru moment, c si
bugetul este constant
Atunci, conIorm continutului bugetului consumatorului, se poate
scrie:
y p x p B
y x
+ = , sau:
y y
x
p
B
x
p
p
y + = , numit ecuatia bugetului
consumatorului, unde:
) , ( y x p
p
p
r
y
x
= se numeste pretul relativ al bunurilor x si y
x
y
x
p B/
y
p B/
x
1
y
1
dx
x
2
y
2
dy
A
B
y
3
C
ntangibil
D
Neeficient
x
3
Linia bugetului
Figura 14: Linia bugetului consumatorului yi deciziile semnificative
economic
36
3.6. Alegerea optim a consumatorului
Consumatorul va alege n acel punct care satisIace, simultan, restrictia
sa bugetar (bugetul consumatorului) si curba sa de indiIerent
Rezult c, din punct de vedere graIic, decizia se va lua n punctul de
tangenj dintre linia de buget si curba de indiIerent:
x
y
x
p B/
y
p B/
U
1
M
N
U
2
E
B
A
U
3
Solu ii admisibile [
Solu ie inadmisibil [
Solu ie ineficient [
Solu ie optim [
x*
y*
U >U >U
3 2 1
Figura 14: Alegerea optim (grafic) a consumatorului
Din punct de vedere analitic, trebuie rezolvat sistemul de ecuatii
Iormat din ecuatia bugetului consumatorului si ecuatia curbei de
indiIerent:
37
DiIerentiind ecuatia bugetului n raport de x si y, obtinem:
Eliminnd pe
dx
dy
ntre cele dou ecuatii ale sistemului, obtinem,
succesiv:
unde se numeste
multiplicator Lagrange al consumului si exprim numrul de unitti cu
care se modiIic utilitatea total a consumatorului atunci cnd bugetul su
se modiIic cu o unitate
Asadar, condijia de optim analitic al consumatorului este dat de
egalitatea rapoartelor dintre utilitatea marginal a Iiecrui bun si
pretul su (a doua lege a lui Gossen)
S demonstrm semniIicatia economic a multiplicatorului Lagrange,
n cazul a n bunuri economice:
Fie bunurile x
1
, x
2
, ., x
n
, cu preturile, respectiv p
1
, p
2
, ., p
n
.
Functia de utilitate aIerent va Ii: U(x
1
, x
2
, ., x
n
).
Bugetul consumatorului este:

=
i i
x p B
ntruct preturile sunt constante, rezult c orice modiIicare n buget
se regseste n modiIicarea cantittilor de bunuri achizitionate, adic:

=
i i
dx p dB .
Functia Lagrange care maximizeaz utilitatea n conditiile restrictiei
bugetare este:
y
y
x
p
B
x
p
p
y + =
y
m
x
m
U
U
dx
dy
=
y
x
y
x
p
p
dx
dy
dx
p
p
dy = =
y
x
y
m
x
m
p
p
U
U
= = =
y
y
m
x
x
m
p
U
p
U
38
( ) max x p B ) x ,..., x , x ( U L
i i n 2 1
+ =

Conditia de maximizare cere ca , pentru orice i, adic:
i
'
x
p U
i
=
ModiIicarea utilittii totale este:

= = = =
dB
dU
dB dx p dx ' U dU
i i i x
i
,
adic deIinitia prezentat mai sus.
Tem de seminar: s se reIac demonstratia semniIicatiei economice a
multiplicatorului Lagrange pentru cazul a dou bunuri
3.7. VariaJia bugetului la preJuri constante
Pentru p
x
respectiv p
y
constante si buget variabil, ecuatia bugetului
conduce la o familie de drepte paralele (cu aceeasi pant, respectiv
pretul relativ, p
r
p
x
/p
y
const.)
Fiecare linie de buget din Iamilie conduce la un optim, iar ansamblul
acestor puncte de optim genereaz magistrala consumului
(traiectoria consumului)
ntr-adevr, din
y y
x
p
B
x
p
p
y + ++ + = == = , pentru preturi constante si buget
variabil, rezult
y
x
p
p
constant, iar
y
p
B
variabil
0
x
L
i
=
c
c
39
x
y
B /p
1 x
B /p
2 x
B /p
3 x
B /p
4 x
B /p
5 x
B /p
6 x
B /p
7 x
Magistrala (traiectoria)
consumului
Figura 15: Imaginea grafic a magistralei consumului
Definijie : Magistrala consumului este curba care uneste punctele de
optim ale consumatorului la preturi constante si buget variabil
Magistrala consumului are Iorme diIerite pentru cele trei categorii de
bunuri de consum (curbele Engel):
Bunuri aIimentare Bunuri aIimentare ne Servicii
Buget Buget Buget
Ponderea chel tuielilor
pentru bunul x
Ponderea chel tuielilor
pentru bunul x
Ponderea chel tuielilor
pentru bunul x
Figura 1: Curbele Engel ale consumului
40
3.8. VariaJia preJurilor la buget constant
Dac bugetul este constant iar preturile variaz (pentru simpliIicare
vom pstra pe p
y
constant si vom varia doar pe p
x
), din ecuatia
bugetului rezult c, pentru diverse valori ale lui p
x
vom avea o
Iamilie de bugete cu termen liber (B/p
y
) Iix si pante (-px/py) variabile
Variatia preturilor la bugete constante conduce la dou efecte
economice Ioarte importante pentru studiul comportamentului
consumatorului:
efectul de substitutie (Es)
efectul de venit (Ev)
Cele dou eIecte economice deIinesc patru categorii de bunuri
economice (n Iunctie de semnul algebric si de mrimea absolut a
lor):
bunuri normale
bunuri superioare
bunuri inferioare
bunuri Giffen
Cazul bunurilor normale
Dac px scade, panta liniei bugetului scade si aceasta devine mai plat
(se va cumpra mai mult x)
Mentinerea pretului relativ constant se obtine prin construirea unei
drepte paralele la noua linie de buget
y y
x
p
B
x
p
p
y + =
41
X
y
B/p
y
B/p
x
1
A
x
A
y
A
B/p
x
2
B
x
B
y
B
o |//
C U
1
= |
C
x
C
y
C
Efect de substitu[ie
Efect de venit
U
2
U
1
p < p
x x
2 1
Figura 17: Efectul de substitujie yi efectul de venit. Cazul bunurilor
normale
Definijie efect de substitujie: modiIicarea structurii de consum la
modiIicarea preturilor si la buget constant, cu variatia pretului relativ
si cum mentinerea utilittii totale
mod de calcul. E
S
x
C
x
A
Definijie efect de venit: modiIicarea cantittii consumate din ambele
bunuri, n acelasi sens, la modiIicarea preturilor si la buget constant,
cu mentinerea pretului relativ si cu variatia utilittii totale
mod de calcul. E
J
x
B
x
C
Condijia matematic pentru identiIicarea bunurilor normale:
E
S
> ; E
J
> ; E
1
E
S
+ E
J
> (E
T
este efectul total)
OBS. 1. Dac pretul bunului x scade, atunci modiIicarea cantittii
consumate din ambele bunuri este de crestere, dac pretul
42
respectiv creste, atunci modiIicarea mentionat este de
scdere
Tem de seminar: s se reIac demonstratia eIectului de substitutie si a
eIectului de venit pentru cazul cresterii pretului bunului x
Cazul bunurilor inferioare
X
y
B/p
y
B/p
x
1
A
x
A
y
A
p < p
x x
2 1
o
o |//
C U
1
= |
U
1
C
x
C
y
C
|
B
x
B
y
B
Efect de substituie
Efect de veni t
B/p
x
2
U
2
Figura 18: Efectul de substitujie yi efectul de venit. Cazul bunurilor
inferioare
Condijia matematic de identiIicare a bunurilor inIerioare este:
0 E . 1
S
> >> >
0 E . 2
V
< << <
0 E E E . 3
T V S
> >> > > >> >
43
Cazul bunurilor Giffen
X
y
B/p
y
B/p
x
1
U
1
A
x
A
y
A
p < p
x x
2 1
B/p
x
2
o
U
2
B
x
B
y
B
o |//
C U
1
= |
C
|
x
C
y
C
Efect de substituie
Efect de veni t
Figura 19: Efectul de substitujie yi efectul de venit. Cazul bunurilor Ciffen
Condijia matematic de identiIicare a bunurilor GiIIen este:
OBS:
Cazul bunurilor superioare este imaginea n oglind a cazului
bunurilor normale (la scderea pretului bunului analizat, linia
0 E . 1
S
> >> >
0 E . 2
V
< << <
0 E E E . 3
T V S
< << < < << <
44
de buget si mreste panta se va cumpra mai putin din
bunul analizat iar la cresterea pretului, linia de buget si
micsoreaz panta se va cumpra mai mult din bunul
analizat)
Tem de seminar: S se studieze graIic eIectul de substitutie si eIectul de
venit n cazul bunurilor superioare
Tem de seminar: S se reIac demonstratia pentru eIectul de substitutie si
eIectul de venit n cazul n care variaz ambele preturi nominale
3.9. Arbitrajul n timp al consumatorului
Dac n analizele precedente s-a stabilit structura optim de consum la
un moment dat, este util s se cerceteze repartizarea unei structuri de
consum date, n timp
Fie o structur Iix de consum S
Fie perioadele de timp 1, 2, ., n
Structura Iix de consum aleas pentru perioada i este Si
DeIinim Iunctia de utilitate intertemporal: U(S1, S2, ., Sn)
Consumatorul va trebui, deci, s aleag nu ntre diIerite structuri de
consum ci o aceeasi structur de consum ntre diIerite momente de
timp
DeIinim curba de indiIerent intertemporal ca Iiind ansamblul
punctelor din spatiul bidimensional (S1, S2) care asigur combinatii
de consum intertemporal care conduc la aceeasi utilitate total (vzut
ca utilitate intertemporal)
S stabilim ecuatia curbei de indiIerent intertemporal (1) ecuatia
intertemporal a bugetului (2), si optimul consumatorului (3) n acest
caz
(1)
unde
t
ms
R este rata marginal de substitutie intertemporal iar
i
mt
U este
utilitatea marginal intertemporal a consumului n anul i
(2) DeIinim rata de arbitraj n timp:
2
1
S
mt
S
mt t
ms
1
2
2
2
1
1
2 1
U
U
R
dS
dS
0 dS
S
U
dS
S
U
0 ) S , S ( U = == = = == = = == =
c cc c
c cc c
+ ++ +
c cc c
c cc c
= == =
1 R R
t
ms
t
a
= == =
45
Fie un buget B pentru doi ani, 1 si 2
n momentul 1, consumatorul consum bunuri n valoare de S
1
, iar n
momentul 2 consum bunuri n valoare de S
2
:
unde cu i s-a notat rata dobnzii bancare. S
2
reprezint ecuatia
intertemporal a bugetului
(3) Sistemul de ecuatii pentru optimul consumatorului va Ii:

DiIerentiind ecuatia bugetului intertemporal obtinem:


Eliminnd raportul
1
2
dS
dS
ntre ecuatiile sistemului, rezult:
de unde:
care reprezint conditia de optim intertemporal al consumatorului.
S
1
S
2
S = (B - S)(1+i)
2 1
B
(1+i)B
E
U(S,S)
12
S*
1
S*
2
Figura 2: Optimul intertemporal al consumatorului
) i 1 ( ) S B ( ) S B ( i ) S B ( S
1 1 1 2
+ = + =





= == =
+ ++ + = == =
2
1
S
mt
S
mt
1
2
1 2
U
U
dS
dS
) i 1 ( ) S B ( S
) i 1 (
dS
dS
1
2
+ ++ + = == =
i 1 R
t
ms
+ ++ + = == =
i R i 1 1 R
t
a
t
a
= == = + ++ + = == = + ++ +
46
TEMA NR. 4
4. TEORIA PRODUC|IEI. COMPORTAMENTUL
PRODUCTORULUI
1. Func(ia de produc(ie
2. Produs global yi produs marginal. Productivitatea factorilor
3. Izocuanta
4. Bugetul productorului
5. Alegerea optim a productorului
6. Varia(ia bugetului la pre(uri constante
7. Varia(ia pre(urilor la buget constant
4.1. FuncJia de producJie
Productor: agent economic care are Iunctia de a produce bunuri
economice n scopul vnzrii lor (Iunctia de a produce mrIuri)
Criteriul de comportament economic al productorului poate Ii, n
mod uzual:
- maximizarea proIitului (diIerenta dintre ncasri si cheltuieli)
- maximizarea ciIrei de aIaceri (volumul valoric al ncasrilor)
Funcjia de producjie: expresia analitic a modului de combinare a
Iactorilor de productie n scopul obtinerii produsului (bunului
economic)
Expresia general a Iunctiei de productie este: Y F(I
1
, I
2
, ., I
n
),
unde:
- Y este productia (exprimat valoric) sau output-ul
- F este Iunctia de productie
- I
i
este Iactorul de productie i (exprimat valoric) sau input-ul i
OBS.: Pentru moment, nu intereseaz expresia explicit a lui F
Condijiile matematice ale Iunctiei de productie sunt:
1. I
i
~ 0, pentru orice i
47
2. F`
i
~ 0 , pentru orice i: Iunctia de productie este cresctoare n
raport de Iiecare Iactor de productie, ceteris paribus
3. F``
i
0, pentru orice i: legea randamentelor descresctoare
(cresterea continu a unui Iactor de productie, ceteris paribus,
conduce la o crestere ncetinit a productiei); Iunctia de productie este
concav n raport de Iiecare Iactor de productie
4. F(mI
1
, mI
2
, ., mI
n
) m
g
F(I
1
, I
2
, ., I
n
): omogenitatea Iunctiei de
productie (multiplicarea tuturor Iactorilor cu coeIicientul m conduce
la multiplicarea productiei cu m
g
)
g este gradul de omogenitate a Iunctiei (de obicei, se consider
g1)
5. F(0, 0, ., 0) 0: lipsa Iactorilor de productie conduce la o
productie nul (graIicul Iunctiei de productie trece prin originea
axelor de coordonate)
Vom studia Iunctia de productie n raport de cei doi Iactori de
productie Iundamentali: L (Iorta de munc) si K (capitalul). Se
consider c, n conditiile contemporane, N (natura) este complet
dizolvat n capital
Deci: Y F(K, L)
Uneori, prin considerarea distinct a progresului tehnic ca Iactor de
productie, se introduce al treilea Iactor de productie, M (progres
tehnic), ceea ce nseamn c Iunctia de productie se va scrie: Y
F(K, L, M)
Notnd cu rata progresului tehnic si cu t timpul, Iactorul de
progres
tehnic este introdus sub Iorma
t
e

, ceea ce Iace ca Iunctia de
productie s se rescrie sub Iorma Y F(K, L,
t
e

)
Tem de seminar: s se rescrie conditiile matematice ale Iunctiei de
productie, n cazul a doi Iactori de productie (K si L)
48
input (f)
i
output [Y=F(f)]
i
Y
max
f
i
max
M
Randamente pozitive
cresctoare
Randamente pozitive
descresctoare
Randamente negative
cresctoare
Figura 21: Funcjia de producjie
De Iorma explicit a Iunctiei de productie depinde
complementaritatea si substituibilitatea Iactorilor de productie
Exist patru caracteristici matematice ale Iunctiei de productie, care
sunt importante n analiza comportamentului productorului:
produsul marginal al factorilor de productie
elasticitatea productiei in raport de factorii de productie
rata marginal de substituire a factorilor de productie
elasticitatea ratei marginale de substituire a factorilor de
productie
Produsul marginal al Iactorilor de productie (vezi pct. 2)
Elasticitatea producjiei n raport de Iactorii de productie
deIinitie: elasticitatea unui Ienomen economic F n
raport de o variabil independent x indic numrul de
49
procente cu care se modiIic F ca reactie la
modiIicarea lui x cu un procent
mod de calcul:
Rata marginal de substituire a Iactorilor de productie (vezi pct. 3)
Elasticitatea ratei marginale de substituire a Iactorilor (vezi pct. 3)
Cea mai uzual expresie explicit a Iunctiei de productie este Iunctia
de tip Cobb-Douglas:
t
e L K A Y
| || | o oo o
= == = unde: A este o constant
adimensional, o oo o este elasticitatea productiei n raport de capital, | || |
este elasticitatea productiei n raport de munc, este rata
progresului tehnic iar t este timpul
OBS: 1. de regul, pentru analizele uzuale, se renunt la Iactorul de
progres tehnic, retinndu-se numai Iactorul capital, respectiv Iactorul
munc
2. de regul, suma elasticittilor n raport de capital, respectiv
de munc este 1, ceea ce nseamn c Iunctia de productie va Ii omogen
de gradul I (omotetic)
Tem de seminar: s se calculeze elasticitatea productiei n raport de capital,
respectiv n raport de munc, pe baza Iunctiei de tip Cobb-Douglas
4.2. Produs global i produs marginal. Productivitatea
factorilor
Y F(K, L) se numeste produs global (sau output global)
Se poate analiza si produsul mediu:
K
Y
Y
K
= == = , respectiv
L
Y
Y
L
= == =
Aceste dou mrimi se numesc, respectiv productivitatea medie a
capitalului si productivitatea medie a muncii
Putem scrie: , respectiv
| || |
. .. .
| || |

\ \\ \
| || |
| || |
. .. .
| || |

\ \\ \
| || |
c cc c
c cc c
= == =
x
F
/
x
F
E : continuu cazul n , sau
x
F
)
k
1
( f )
K
L
, 1 ( F
K
) L , K ( F
w
K
= == = = == = = == =
| || |
. .. .
| || |

\ \\ \
| || | A AA A
| || |
. .. .
| || |

\ \\ \
| || | A AA A
= == =
x
x
/
F
F
E
x
F
50
unde
L
K
k = == = se numeste capital per capita
De asemenea, se poate analiza produsul marginal:
K
Y
w
m
K
A AA A
A AA A
= == =
respectiv
L
Y
w
m
L
A AA A
A AA A
= == = .
Aceste dou mrimi se numesc, respectiv productivitatea marginal
a capitalului si productivitatea marginal a muncii
Defini(ii:
- productivitatea medie: valoarea produsului global care revine
unui Iactor de productie, indiIerent de contributia acestui Iactor la
valoarea produsului global
- productivitatea marginal: modiIicarea produsului global care
revine modiIicrii cu o unitate a unui Iactor, ceteris paribus
Factorii de producjie se caracterizeaz prin dou trsturi:
- divi:ibilitatea: Iactorul de productie poate Ii divizat n unitti
omogene, Ir aIectarea calittii lui
- adaptabilitatea. Iactorul de productie poate Ii asociat, n mod
Iunctional, cu alti Iactori de productie
Cele dou trsturi conduc la dou Ienomene care caracterizeaz
Iactorii de productie:
- complementaritatea: exist anumite proportii de combinare a
Iactorilor de productie n procesul de productie
- substituibilitatea: exist anumite proportii de nlocuire reciproc a
Iactorilor de productie n vederea mentinerii constante a
produsului global
Demonstrajia corelajiei dintre productivitatea medie yi cea
marginal:
) k ( f ) 1 , k ( F
L
) L , K ( F
w
L
= == = = == = = == =
51
Tem de seminar: s se identiIice rezultatele de mai sus n graIicul prezentat
anterior
Tem de seminar: tot pe baza graIicului anterior, s se explice corelatiile
dintre Iunctia de productie si punctele de maxim, respectiv punctele de
zero ale productivittii medii, respectiv marginale a Iactorilor
Tem de seminar: determinati elasticitatea productiei n raport de Iiecare
Iactor, pe baza productivittii marginale si a celei medii a Iactorului
i
) i ( F
w = == =
( (( ( ) )) ) w w
i
1
i
F
' F
i
1
i
F i ' F
i
i
F
' w
m 2
= == = | || |
. .. .
| || |

\ \\ \
| || |
= == =

= == =
c cc c
| || |
. .. .
| || |

\ \\ \
| || |
c cc c
= == =
: situa(it trei exista Pot
( (( ( ) )) ) e crescresc w 0 ' w 0 w w w w . 1
m m
> >> > > >> > > >> >
( (( ( ) )) ) oare descresce w 0 ' w 0 w w w w . 2
m m
< << < < << < < << <
( (( ( ) )) )
m max m m
w w 0 ' w 0 w w w w . 3 = == = = == = = == = = == =
52
i
F(i)
i
w
m
w
Y
max
M
N
S
A
B
C D
w
m
w
Figura 22: Corelajiile grafice dintre produsul global, produsul mediu yi
produsul marginal
4.3. Izocuanta
Vom considera drept criteriu de comportament al productorului,
maximizarea ciIrei de aIaceri (valabil pentru aIacerile incipiente) la
un cost dat al Iactorilor de productie (cost de productie)
va Ii tratat, ns, si situatia minimizrii costului de productie
la cursurile 7-9 vom trata si cazul maximizrii proIitului
53
n mod analog cu consumatorul, productorul trebuie s aleag
combinatia optim de Iactori de productie care s-i asigure maximul
de productie (identic cu maximul ciIrei de aIaceri)
Aceast combinatie depinde de Iorma explicit a Iunctiei de
productie, precum si de gradele de complementaritate, respectiv
substituibilitate ale Iactorilor (continute n Iunctia de productie)
Criteriul maximizrii ciIrei de aIaceri se aplic n cazul (ideal) n care
Iactorii de productie sunt inIinit divizibili si perIect adaptabili
Definijie: izocuanta (curba de indiIerent a productorului) reprezint
multimea punctelor din planul bidimensional (K, L) care exprim
combinatii ale Iactorilor de productie ce conduc la obtinerea aceluiasi
produs global
K
L
F(K,L)
F(K,L)
F (K,L)
max
K
1
L
1
F (K,L)
1
S
1
F (K,L)
2
S
2
Y
1
Y
2
S > S
2 1
zocuante
K
2
L
2
Suprafe[e de
izoproduc[ie
Figura 23: Derivarea izocuantei pentru cazul a dou bunuri
Izocuanta nu poate avea Iorm circular, ea are sens economic, ca
ansamblu al combinatiilor posibile de Iactori de productie, numai pe
zona ei descresctoare yi convex
Tem de seminar: s se demonstreze aIirmatia de mai sus, pe baza
comportamentului rational al productorului
54
K
L
Y
1
Y
2
Y
3
Y >Y >Y
3 2 1

Figura 24: Zona semnificativ economic a izocuantei
Pebaza deIinitiei izocuantei, se poate deduce ecuajia acesteia:
Rata marginal de substitujie (R
ms
) a Iactorilor de productie arat cu
cte unitti se modiIic cantitatea utilizat dintr-un Iactor de productie
atunci cnd cantitatea utilizat din Iactorul alternativ se modiIic cu o
unitate, n sens contrar, asa nct produsul global s nu se modiIice
(decizia s rmn pe izocuant)
Din ecuatia izocuantei rezult:
0 ) L , K ( dF = == =

0 dL
L
F
dK
K
F
= == =
c cc c
c cc c
+ ++ +
c cc c
c cc c

0 dL w dK w
m
L
m
K
= == = + ++ +
m
L
m
K
ms
w
w
R
dK
dL
= == = = == =
55
K
L
Y
K
K
1
2
L
1
F(K , L )
1 1
F(K , L )
2 2
dK
L
2
dL
Figura 25: Imaginea grafic a ratei marginale de substitujie a factorilor de
producjie
Tem de seminar: s se arate c dou izocuante nu se pot intersecta
Posibilittile de substituire a Iactorilor sunt calculate cu ajutorul
elasticitjii ratei marginale de substituire
Definijie: elasticitatea ratei marginale de substituire (ER
ms
) arat cu
cte procente se modiIic raportul dintre Iactorii utilizati atunci cnd
rata marginal de substituire a Iactorilor se modiIic cu un procent
Mod de calcul:
notajii: R K/L ; dR |(K1/L1) (K0/L0)| ; dR dR/(K0
/L0)
S Rms - (
m
L
m
K
w / w ) ; dS
0
ms
1
ms
R R ; dS
0
ms
R / dS
formula de calcul: ER
ms
dR/dS
56
4.4. Bugetul productorului
Conjinut: Suma monetar necesar asigurrii Iactorilor de productie
Definijie: Ansamblul punctelor din spatiul bidimensional (K,L) care
reprezint decizii de productie (combinatii de Iactori) ce epuizeaz
complet suma monetar alocat asigurrii Iactorilor de productie
Fie K, respectiv L, cantittile achizitionate din cei doi Iactori de
productie
Fie B bugetul productorului
Fie
K
p , respective
L
p preturile de achizitie a celor doi Iactori de
productie
Atunci se poate scrie, conIorm continutului bugetului productorului:
ultima relatie constituie ecuajia bugetului productorului, unde
reprezint pretul relative al celor doi Iactori de productie.
K
L
B/p
K
B/p
L
A
K
1
L
1
K
2
dK
B
L
2
dL
C
ntangibil
D
Neeficient
K
3
L
3
Linia bugetului
Figura 2: Linia bugetului productorului yi deciziile semnificative
economic
L p K p B
L K
+ ++ + = == =

L L
K
p
B
K
p
p
L + ++ + = == =
L
K
r
p
p
) L , K ( p = == =
57
4.5. Alegerea optim a productorului
Productorul va alege n acel punct care satisIace, simultan, restrictia
sa bugetar (bugetul productorului) si izocuanta cea mai avantajoas
(mare)
Rezult c, din punct de vedere graIic, decizia se va lua n punctul de
tangenj dintre linia de buget yi izocuant:
K
L
B/p
K
B/p
L
Y
1
Y
2
Y
3
A
M
B
E
N
K*
L*
Solu admisibile [ii
Solu[ie inadmisibil
Solu ie ineficient [
Solu ie optim [
Y > Y > Y
3 2 1
Figura 27: Alegerea optim (grafic) a productorului
Din punct de vedere analitic, trebuie rezolvat sistemul de ecuajii
Iormat din ecuatia bugetului productorului si ecuatia izocuantei:
DiIerentiind ecuatia bugetului productorului se obtine:
L L
K
p
B
K
p
p
L + ++ + = == =
m
L
m
K
w
w
dK
dL
= == =
58
Eliminnd raportul comun
dK
dL
ntre ecuatiile bugetului, se obtine:
unde: se numeste multiplicator Lagrange al productiei si exprim
numrul de unitti cu care creste (scade) produsul global atunci cnd
bugetul productorului creste (scade) cu o unitate.
Asadar, optimul analitic al productorului este dat de egalitatea
rapoartelor dintre productivitatea marginal a fiecrui factor de
producjie yi prejul su.
S demonstrm semniIicatia economic a multiplicatorului Lagrange,
n cazul a n Iactori de productie:
Fie Iactorii I
1
, I
2
, ., I
n
, cu preturile, respectiv p
1
, p
2
, ., p
n
.
Functia de productie aIerent va Ii: F(I
1
, I
2
, ., I
n
).
Bugetul consumatorului este:

= == =
i i
f p B
ntruct preturile sunt constante, rezult c orice modiIicare n buget
se regseste n modiIicarea cantittilor de Iactori de productie
achizitionati, adic:

= == =
i i
df p dB .
Functia Lagrange care maximizeaz produsul global n conditiile
restrictiei bugetare este:
( (( ( ) )) ) max f p B ) f ,..., f , f ( F L
i i n 2 1
+ ++ + = == =

Conditia de maximizare cere ca , pentru orice i, adic:
i
'
f
p F
i
= == =
ModiIicarea produsului global este:

= == = = == = = == = = == =
dB
dF
dB df p df ' F dF
i i i f
i
,
adic deIinitia prezentat mai sus.
L
K
L
K
p
p
dK
dL
dK
p
p
dL = == = = == =
w
w
p
p
m
L
m
K
L
K
= sau = =
L
m
L
K
m
K
p
w
p
w
0
f
F
i
= == =
c cc c
c cc c
59
Tem de seminar: s se reIac demonstratia pentru cazul a doi Iactori de
productie
n aIara criteriului maximizrii ciIrei de aIaceri (izocuantei),
productorul mai poate urmri minimizarea costului producjiei la o
cifr de afaceri (izocuant) dat
n acest caz, se d o izocuant si trebuie ales bugetul minim care s
conduc la atingerea acestei izocuante
Din punct de vedere graIic, solutia optim va Ii tot punctul de
tangent dintre izocuant si linia de buget
OBS: Faptul c, indiIerent de criteriul Iolosit pentru optimizarea deciziei
de productie (maximizarea ciIrei de aIaceri, minimizarea costului de
productie, maximizarea proIitului), solutia analitic este aceeasi,
constituie o dovad de maturitate a stiintei economice pozitive de a trata
unitar comportamentul economic al productorului
Tem de seminar: s se gseasc, Iolosindu-se Iunctia Lagrange,
conditia analitic de minimizare a costului de productie (bugetului) la
o izocuant dat
Din punct de vedere graIic, solutia la tema de seminar de mai sus este:
60
K
L
Y
E
A
B
1
B
2
B
3
M
N
K*
L*
B >B >B
1 2 3
Solu ii admisibile [
Solu ie ineficient [
Solu ie optim [
Figura 28: Minimizarea (grafic) a costului de producjie (bugetului) la o
izocuant dat
4.6. VariaJia bugetului la preJuri constante
Pentru
K
p respectiv
L
p constante si buget variabil, ecuatia bugetului
conduce la o familie de drepte paralele (cu aceeasi pant, respectiv
pretul relativ, p
r
p
K
/p
L
const.)
Fiecare linie de buget din Iamilie conduce la un optim, iar ansamblul
acestor puncte de optim genereaz magistrala producjiei (traiectoria
productiei)
ntr-adevr, din
L L
K
p
B
K
p
p
L + ++ + = == = , pentru preturi constante si buget
variabil, rezult
L
K
p
p
constant, iar
L
p
B
variabil
61
K
L
Magistrala (traiectoria)
produc iei [
B
1
/p
K
B
2 K
/p B
3 K
/p B
4 K
/p B
5 K
/p B
6 K
/p B
7 K
/p
Figura 29: Imaginea grafic a magistralei producjiei
ntruct Iunctia de productie este o Iunctie omogen, traiectoria
productiei este ntotdeauna o dreapt
n raport de gradul de omogenitate a Iunctiei de productie, izocuantele
se 'asaz pe traiectoria productiei n Ielul urmtor:
K
L g=1
dK dK
dF
dF
K
L
dK dK
dF
dF
g < 1
K
L
dK dK
dF
dF
g > 1
i 1 i i 1 i
dK dK dF dF = =
+ + i 1 i i 1 i
dK dK dF dF < =
+ + i 1 i i 1 i
dK dK dF dF > =
+ +
Figura 3: Imaginea grafic a izocuantelor n funcjie de gradul de
omogenitate al funcjiei de producjie
62
4.7. VariaJia preJurilor la buget constant
Dac bugetul este constant iar preturile variaz (pentru simpliIicare
vom pstra pe p
L
constant si vom varia doar pe p
K
), din ecuatia
bugetului rezult c, pentru diverse valori ale lui p
K
vom avea o
Iamilie de bugete cu termen liber Iix si pante (-p
K
/p
L
) variabile
Variatia preturilor la buget constante conduce la dou eIecte
economice Ioarte importante pentru studiul comportamentului
productorului:
eIectul de substitutie (E
S
)
eIectul de venit (E
V
)
Dac p
K
scade, panta liniei bugetului scade si aceasta devine mai plat
(se va cumpra mai mult K)
Mentinerea pretului relativ constant se obtine prin construirea unei
drepte paralele la noua linie de buget
K
L
B/p
K
1
B/p
L
Y
1
A
C
p > p
K K
1 2
B/p
K
2
B
| o//
C Y
1
= |
o
|
K
A
K
C
K
B
L
C
L
B
L
A
Efect de substitu ie [
Efect de venit
Y
2
Figura 31: Efectul de substitujie yi efectul de venit n cazul producjiei
63
Definijie efect de substitujie: modiIicarea structurii de utilizare a
Iactorilor de productie la modiIicarea preturilor si la buget constant,
cu variatia pretului relativ si cum mentinerea produsului global total
(izocuantei)
mod de calcul. ES KC KA ~ 0
Definijie efect de venit: modiIicarea cantittii utilizate din ambii
Iactori de productie, n acelasi sens, la modiIicarea preturilor si la
buget constant, cu mentinerea pretului relativ si cu variatia produsului
global total
mod de calcul. EJ KB KC ~ 0
Definijie efect total: ET ES EJ ~ 0
OBS. Dac pretul Iactorului K scade, atunci modiIicarea cantittii
utilizate din ambii Iactori este de crestere, dac pretul respectiv creste,
atunci modiIicarea mentionat este de scdere.
Tem de seminar: s se reIac demonstratia eIectului de substitutie si a
eIectului de venit pentru cazul cresterii pretului Iactorului K
64
TEMA NR. 5
5. COSTUL DE PRODUC|IE. PRE|UL
1. Conceptul yi tipologia costului de produc(ie
2. Func(ia costului pe termen scurt
3. Punctul mort al firmei (pragul de rentabilitate)
4. Punctul de nchidere a firmei
5. Pre(ul de ofert
6. Costul de produc(ie pe termen lung
5.1. Conceptul i tipologia costului de producJie
Definijie: Costul de productie este expresia monetar a consumului de
Iactori de productie pentru obtinerea unui bun economic dat
costul de productie este o mrime agregat (el cumuleaz toate
cheltuielile ocazionate de realizarea bunului economic)
Funcjiile costului de productie:
de recuperare a cheltuielilor de productie
de decizie microeconomic (decizie privind oIerta)
de comparare a competitivittii Iirmei
1ipologie:
dup relatia cu volumul Iizic al productiei (produsului global):
cost fix (CF): este relativ constant n raport cu variatia
produsului global Iizic
CF I(q) , cu I`q 0, unde q este produsul
global Iizic
cost variabil (CV): este relativ variabil direct
proportional n raport cu variatia produsului global
Iizic
CV h(q) , cu h`q ~ 0
cost total (CT): suma algebric a costului Iix s a celui
variabil
65
CT CF CV I(q) h(q)
dup baza de raportare:
cost global (CG): se reIer la costul ntregul produs
global
cost global Iix: CGF
cost global variabil: CGV
cost global total: CGT CGF CGV
cost mediu (CM): se reIer la costul unei unitti de
produs
cost mediu Iix: CMF CGF / q
cost mediu variabil: CMV CGV / q
cost mediu total: CMT CGT / q CMF
CMV
cost marginal (Cm): arat cresterea costului global
total generat de cresterea cu o unitate a produsului
global Iizic
Cm ACGT / Aq sau, n cazul continuu,
Cm oCGT / oq
dup gradul de cuantiIicare:
cost contabil (Cc): este determinabil pe baza
documentelor contabile
cost de oportunitate (Co):avantajul maxim la care se
renunt atunci cnd se ia o decizie economic (de
alocare a resurselor)
dup eIectivitatea cheltuielilor:
cost explicit (Ce): cheltuieli care reprezint iesiri
eIective de moned
cost implicit (Ci): neintrri scontate de venituri
66
Cost de produc ie [
Cost contabil
Cost de
oportunitate
Cost explicit Cost implicit
Figura 32: Structura costului de producjie
dup orizontul de timp:
cost pe termen scurt (Cts): cost care Iunctioneaz pe
un interval de timp n care nu au loc modiIicri
substantiale n Iactorii de productie (ndeosebi la
nivelul capitalului sau tehnologiei)
cost pe termen lung (Ctl): cost care Iunctioneaz pe un
interval de timp n care se produc modiIicri
substantiale n Iactorii de productie (ndeosebi la
nivelul capitalului sau tehnologiei)
Principiile costului de productie
principiul cau:alittii (al suIicientei): nici o cheltuial care nu
contribuie la obtinerea bunului economic nu trebuie s intre n
cost
principiul integralittii (al necesittii): nici o cheltuial care
contribuie la obtinerea bunului economic nu trebuie exclus
din cost
principiul omogeni:rii (al uniIormizrii): toate cheltuielile
care intr n cost trebuie aduse la acelasi grad (de
complexitate, de intensitate etc.)
principiul actuali:rii (al scontrii): toate cheltuielile care
intr n cost trebuie aduse la acelasi moment
e actualizar de rata este a
iar ii actualizr momentul este n unde , ) a 1 ( S S
n
0 n
+ =
67
5.2. FuncJia costului pe termen scurt
Functia CGT se determin prin nsumarea Iunctiei CGF si a CGV
ConIorm deIinitiei, CGF este o constant n raport cu volumul Iizic al
produsului global, prin urmare graIicul su va Ii o dreapt paralel la
axa pe care se msoar productia Iizic (q)
ntr-adevr, din 0 f
'
q
= == = rezult c tangenta n Iiecare punct al
graIicului este paralel la abscis, deci graIicul nsusi va Ii o dreapt
paralel la abscis
q
CGF = f(q)
CGF
Figura 33: Curba costului global fix
ConIorm deIinitiei, CGV este o Iunctie cresctoare de volumul Iizic
al productiei (ntruct CGV h(q), unde h`q ~ 0)
Vom extrage Iunctia CGV din Iunctia de productie
ntruct Y F(i), iar q Y / p (unde p este pretul de
achizitionare a input-urilor, adic a Iactorilor de productie) si i
CGV (adic chiar valoarea consumat din Iactorii de
productie pentru obtinerea bunului economic), rezult c i
h(q) h(Y/p) F
-1
(Y/p) k
-1
(Y) k
-1
|F(i)|
din punct de vedere graIic, aceasta nseamn c CGV
reprezint imaginea Iunctiei de productie obtinut prin
schimbarea reciproc a abscisei cu ordonata
68
asadar, ca si Iunctia de productie, CGV va Ii o Iunctie de
gradul 3, avnd punctele de inIlexiune si panta corelate cu cele
ale Iunctiei de productie, dar n oglind
i
Y = F(i)
i
1
y
1
i
2
y
2
i
3
y
3
CGV=i=k(Y)
-1
i
1
q=(Y/p)
i
2
i
3
q
1
=y /p
1
q
2 2
=y /p q y
3 3
= /p
Figura 34: ,Extragerea" curbei costului global variabil din curba funcjiei
de producjie (produsului global)
ConIorm deIinitiei, CGT este suma algebric (si, deci, si graIic)
dintre CGF si CGV, adic:
69
q
CG
CGV
CGF
CGT
q
1
q
2
q
3
Diagrama costului global
Figura 35: Diagrama costului global
Alturi de diagrama costului global, se poate construi si diagrama
costului mediu, de mare utilitate n Iundamentarea deciziei
microeconomice
S determinm relajiile de calcul pentru costul mediu Iix, variabil si
total:
CMF CGF/q f(q)/q
CMJ CGJ/q h(q)/q
CMT CGT/q f(q)/q h(q)/q
Vom determina derivatele parjiale de ordinul 1 si 2 ale Iunctiei CMF:
Asadar, curba costului mediu Iix va Ii descresctoare si convex n
raport de q.
S determinm derivata parjial de ordinul 1 a CMV:
0
q
f
q
f q ' f
q
q
) q ( f
CMF
2 2
'
q
< << < = == =

= == =
c cc c
| || |
| || |
. .. .
| || |


\ \\ \
| || |
c cc c
= == =
0
q
f 2
q
f q 2 q ' f
q
q
) q ( f
CMF
3 4
2 2
' '
q
> >> >

= == =

= == =
c cc c
| || |
| || |
. .. .
| || |


\ \\ \
| || |
c cc c
= == =
70
Pot exista trei situatii:
- Deci, pe segmentul cresctor al costului mediu variabil, costul
marginal este mai mare dect costul mediu variabil
- Deci, pe segmentul descresctor al costului mediu variabil,
costul marginal este mai mic dect costul mediu variabil
- Deci, n punctul de minim al costului mediu variabil, acesta
este egal cu costul marginal, ceea ce revine la a spune c curba
costului marginal trece prin punctul de minim al curbei
costului mediu variabil
( (( ( ) )) ) CMV C
q
1
q
) q ( h
h
q
1
q
h q ' h
q
) q ( h
CMV
m
'
q 2
'
q
= == =
| || |
| || |
. .. .
| || |


\ \\ \
| || |
= == =

= == =
c cc c
c cc c
= == =
, 0 CMV 0 ) CMV (C CMV C . 1
'
q m m
> >> > > >> > > >> >
, 0 CMV 0 ) CMV (C CMV C . 2
'
q m m
< << < < << < < << <
, 0 CMV 0 ) CMV (C CMV C . 3
'
q m m
= == = = == = = == =
71
CG
q
CGF
CGV
CGT
q
1
q
2
q
3
q
max
q
CM
C
m
q
1
q
2
q
3
q
max
CMF
CMV
CMT
C
m
C
m
min
CMV
min
CMT
min
Diagrama costului mediu
i marginal
Figura 3: Diagrama costului mediu yi marginal
OBS: Pentru simpliIicare, n unele analize privind comportamentul
economic al Iirmei, se accept ipoteza de liniaritate a CMV si CMT
Tem de seminar: s se reIac reprezentarea graIic a diagramei costului
global, n ipoteza liniarittii CMV si a CMT
Tem de seminar: s se arate c C
m
trece si prin punctul de minim al CMT
72
5.3. Punctul mort al firmei (pragul de rentabilitate)
Definijie: punctul mort al Iirmei (pragul de rentabilitate) este acel
nivel al productiei Iizice la care Iirma trece de la pierderi la proIit
- Iirma nregistreaz pierderi atunci cnd ncasarea total (ciIra
de aIaceri) este mai mic dect costul global total: VT CGT
- Iirma nregistreaz proIit atunci cnd ncasarea total (ciIra de
aIaceri) este mai mare dect costul global total: VT ~ CGT
n cursul evolutiei sale, Iirma poate atinge, succesiv, mai multe
praguri de rentabilitate, n raport de evolutia preturilor si de cea a
costurilor
Determinarea pragului de rentabilitate este crucial n proiectarea
oricrei aIaceri economice
Functionarea Iirmei la nivelul pragului de rentabilitate se mai numeste
gestiune de echilibru sau, nc, gestiune static:
- Iirma nici nu este eliminat (nc) de pe piat dar nici nu se
poate dezvolta din lipsa Iondurilor de investitii (care se
alimenteaz din proIit)
Putem determina pragul de rentabilitate, astIel:
CGF q CMV CGF CGV CGT + ++ + = == = + ++ + = == =
q p VT = == =
CGF q CMV q p CGT VT
r r
+ ++ + = == = = == =
CMV p
CGF
q
r

= == =
73
q
p
CGF
CGV
CGT
VT
E
q < q
1 r
q > q
2 r
q
r
VT
1
CGT
1
CGT
2
VT
2
q
1
q
2
-
+
Figura 37: Pragul de rentabilitate la nivel microeconomic
5.4. Punctul de nchidere a firmei
Definijie: punctul de nchidere al Iirmei este acel nivel al productiei
Iizice la care costul mediu variabil este egal, n punctul su de minim,
cu pretul de piat (si, desigur, cu costul marginal)
74
q
CM
C
p
m
CMF
p
B
p
r
p
A
p
S
q
S
q
A
q
r
q
B
C
m
CMT
CMV
B
R
A
S
Punct de nchidere
Prag de rentabilitate
Figura 38: Punctul de nchidere a firmei
5.5. PreJul de ofert
Definijie: Pretul pe care productorul l asociaz bunului realizat si
oIerit pe piat spre vnzare (el nu este ntotdeauna si ncasat)
Mod de calcul: p
O
C
p
a
e
, unde: p
O
este pretul de oIert, C
p
este
costul de productie, a
e
este proIitul economic (supraproIitul)
75
Cost de produc ie [
Cost explicit Cost implicit
Cost contabil
Cost de
oportunitate
Pre de ofert [
Profit
economic
Profit contabil
(calculat)
Profit normal
Figura 39: Corelajia dintre cost yi prej la nivelul firmei
5.6. Costul de producJie pe termen lung
Pe termen lung, datorit variabilittii preturilor, a tehnologiilor, a
nivelurilor productiei precum si a altor Iactori, asupra costului mediu
actioneaz dou eIecte contradictorii
efectul economiilor de scar: scderea costului mediu total,
ca urmare a actiunii unor Iactori Iavorabili si a aparitiei unor
oportunitti (cresterea randamentului Iactorilor, noi piete de
desIacere, noi tehnologii etc.)
efectul dezeconomiilor de scar: cresterea costului mediu
total, ca urmare a actiunii unor Iactori deIavorabili (cresteri de
preturi la input-uri, restrngeri ale pietelor de desIacere,
costuri cu externalittile etc.)
EIectul Iinal asupra costului mediu total este dat de rezultanta actiunii
simultane a celor dou eIecte
Costul mediu total pe termen scurt (CMT
S
) si pstreaz alura de
curb convex de gradul 2, dar ea urmeaz o nIsurtoare pe termen
lung care d alura costului mediu total pe termen lung (CMT
L
)
Iat eIectul economiilor de scar asupra costului mediu total pe
termen lung:
76
q = t
CMT
L
CMT
S
1
CMT
S
2
CMT
S
3
etc.
CMT
L
Figura 4: Efectul economiilor de scar asupra costului mediu total pe
termen lung
Si eIectul dezeconomiilor de scar asupra costului mediu total pe
termen lung:
q = t
CMT
L
CMT
S
1 CMT
S
2 CMT
S
3
etc.
CMT
L
Figura 41: Efectul dezeconomiilor de scar asupra costului mediu total pe
termen lung
77
TEMA NR. 6
6. CEREREA I OFERTA. ECHILIBRUL
MICROECONOMIC
1. Conceptul de cerere. Surplusul consumatorului
2. Conceptul de ofert. Surplusul productorului
3. Elasticit(ile
4. Mna invizibil. Pre(ul de echilibru
5. Interdependen(a pie(elor
6. Ajustarea echilibrului microeconomic
6.1. Conceptul de cerere. Surplusul consumatorului
Conjinut:
cererea reprezint o relatie ntre pretul unui bun economic si
cantitatea solicitat din acel bun, ceteris paribus
cumprtorul schimb, de Iapt, un bun economic numit
moned, pe un alt bun economic, numit marI
conIorm teoriei consumului, acest schimb se va eIectua la acea
cantitate din bunul-marI la care se realizeaz egalitatea
utilittilor marginale ale celor dou bunuri
Definijie: Cererea reprezint cantitatea dintr-un bun economic pe care
cumprtorii sunt capabili si dispusi s-o achizitioneze la un moment
dat sau ntr-o anumit perioad, la diIerite niveluri ale pretului, ceteris
paribus
Construirea curbei cererii: se Iace pe baza echilibrului
consumatorului, la variatii ale pretului bunului-marI, n conditiile n
care utilitatea bunului-moned (si, ca urmare, bugetul
consumatorului) rmne constant
- vom folosi ca:ul bunurilor economice normale (ES ~ 0, EJ ~ 0)
78
q
y = moned
q
p
p
1
p
2
p
3
p
4
q
1
q
1
q
2
q
2
q
3
q
3
q
4
q
4
p
1
p
2
p
3
p
4
D
p< p <p <p
4 3 2 1
+ | q p
| + q p
Figura 42: Derivarea curbei cererii pe baza efectului de substitujie yi a
efectului de venit
De Iapt, Iorma general a curbei cererii este cea n S, asa nct, pe
anumite portiuni, curba cererii se comport anormal:
79
q
p
Cerere anormal
concav
Cerere normal
convex
Cerere anormal
convex
Cerere normal
concav
Figura 43: Forma generic a curbei cererii
Din punct de vedere Iormal, cererea poate Ii descris astIel:
) N , g , p , y , q , p ( f D
C a
= == = , unde: p este pretul de cumprare (achizitie), q
D
este cantitatea cumprat (achizitionat), y este venitul (bugetul), p
a
este
pretul altor produse, g reprezint gusturile cumprtorului, N
C
este
numrul de cumprtori
Din punct de vedere analitic, se poate scrie: q
D
h(p), ceteris paribus, cu
conditia 0 h
'
p
< << < .
n plus, sunt valabile urmtoarele conditii matematice, care relev
modul de dependent Iunctional dintre cantitatea cerut si variabilele
independente din Iunctia cererii:
n conditiile variatiei pretului, ceteris paribus, curba cererii este
constant si avem deplasri de tip movement ale cantittii cerute (deplasri
de-a lungul curbei cererii):
( ) { }
I i
i
D
i
q , p D
: astIel descris Ii poate cererea graIic, vedere de punct Din
e
=
0 f ; 0 f sau 0 f ; 0 f ; 0 f
'
N
'
g
'
g
'
p
'
y
c a
> >> > < << < > >> > > >> > > >> >
80
q
D
p
C
A
B
Deplasri de-a lungul curbei cererii
(Mi care de tip movement)
Ceteris paribus
p
2
p
0
p
1
q
D
2
q
D
0
q
D
1
Figura 44: Miycarea de tip movement a cererii
Functia cererii, ceteris paribus, a presupus variatia pretului
concomitent cu constanta celorlalti patru Iactori. Dac, ns, se
modiIic oricare dintre ceilalti patru Iactori, pretul rmnnd constant,
vom obtine nu deplasri ale deciziei de consum de-a lungul curbei
cererii ci deplasri ntre curbe diIerite ale cererii
se modific deci, insi cererea i nu doar cantitatea cerut
81
q
D
p
2 0 1
y y y > >
0 0
y D
p
0
A
1 1
y D
B
2 2
y D
C
q
D
2
q
D
0
q
D
1
Deplasri ntre curbe ale cererii
(Mi care de tip shifting)
Figura 45: Miycarea de tip shifting a cererii
Studierea modiIicrii cantittii cerute la modiIicarea pretului ceteris
paribus este important pentru a identiIica legittile generale ale
cererii
Studierea modiIicrii cantittii cerute la modiIicarea celorlalti Iactori
(la pret constant), ca urmare a modiIicrii a nssi curbei cererii, este
important pentru a identiIica modiIicrile de comportament de
consum
n realitatea economic, toti cei cinci Iactori ai cererii actioneaz
concomitent asa nct comportamentul de consum este o rezultant a
actiunii acestora
Definijie: surplusul consumatorului reprezint cstigul aparent
rezultat ca urmare a cumprrii unei anumite cantitti date (numr de
unitti) dintr-un bun n locul cumprrii bunului respectiv unitate cu
unitate
Mod de determinare grafic: supraIata aIlat sub curba cererii si
deasupra pretului de tranzactionare
82
q
D
p
D
C
B
A
p
A
q
A
Surplusul consumatorului
Figura 4: Determinarea grafic a surplusului consumatorului
Mod de determinare analitic:
}
=
A
q
0
A A C
p q ) p ( h S
6.2. Conceptul de ofert. Surplusul productorului
Conjinut:
oIerta reprezint o relatie ntre pretul unui bun economic si
cantitatea produs (adus pe piat) din acel bun, ceteris
paribus
productorul schimb, de Iapt, un bun economic numit marI,
pe un alt bun economic, numit moned
Definijie: oIerta reprezint cantitatea dintr-un bun economic pe care
productorii sunt capabili si dispusi s-o produc (s-o aduc pe piat)
la un moment dat sau ntr-o anumit perioad, la diIerite niveluri ale
pretului, ceteris paribus
83
Construirea curbei ofertei: se Iace pe baza echilibrului
productorului, la variatii ale pretului de vnzare, n conditiile n care
acesta din urm este exogen (nu poate Ii inIluentat de ctre
productor)
Cteva defini(ii necesare:
venit total (VT): suma monetar ncasat n urma vnzrilor
(ciIra de aIaceri)
venit mediu (VM): suma ncasat pe o unitate de bun vndut
(pretul unitar) : VM VT / q
venit marginal (V
m
): venitul total suplimentar antrenat de
cresterea productiei (vnzrilor) cu o unitate: V
m
AVT / Aq
sau, n cazul continuu, V
m
oVT / oq
Pentru derivarea curbei oIertei, vom Iolosi cazul n care pretul
(venitul mediu), Iiind exogen, este egal cu venitul marginal
p VM V
m
Tem de seminar: s se arate c productorul care urmreste
maximizarea proIitului va decide s produc la nivelul la care V
m
C
m
84
q
p
C
m
p=V
1 m
1
q
1
q
2
p=V
2 m
2
p=V
3 m
3
q
3
Curba ofertei la p
1
Curba ofertei la p
2
Curba ofertei la p
3
Figura 47: Derivarea curbei ofertei pe baza deciziei de maximizare a
profitului
Din punct de vedere Iormal, oIerta poate Ii descris astIel:
) N , p , T , C , q , p ( I S
P c P S
= , unde: p este pretul, q
S
este cantitatea oIerit,
C
P
este costul de productie, T este tehnologia de Iabricatie, p
C
este pretul
produselor concurente, N
P
este numrul de productori
Din punct de vedere analitic, oIerta poate Ii descris astIel: q
S
h(p), ceteris
paribus, cu conditia 0 h
'
p
>
n plus, sunt valabile urmtoarele conditii matematice, care relev
modul de dependent Iunctional dintre cantitatea oIerit si
variabilele independente din Iunctia oIertei:
( ) { }
I i
i
S
i
q , p S
: astIel descris Ii poate oIerta graIic, vedere de punct Din
e
=
0 I ; 0 I ; 0 I ; 0 I
'
N
'
p
'
T
'
C
p c p
> > > <
85
n conditiile variatiei pretului, ceteris paribus, curba oIertei este
constant si avem deplasri de tip movement ale cantittii oIertei (deplasri
de-a lungul curbei oIertei):
q
S
p
B
A
C
p
2
p
0
p
1
q
S
1
q
S
0
q
S
2
Deplasare de-a lungul curbei ofertei
(Mi care de tip movement)
Figura 48: Miycarea de tip movement a ofertei
Functia oIertei, ceteris paribus, a presupus constanta celorlalti patru
Iactori. Dac, ns, se modiIic oricare dintre ceilalti patru Iactori,
pretul rmnnd constant, vom obtine nu deplasri ale deciziei de
productie de-a lungul curbei oIertei ci deplasri ntre curbe diIerite ale
oIertei
se modific deci, insi oferta i nu doar cantitatea oferit
Studierea modiIicrii cantittii oIerite la modiIicarea pretului ceteris
paribus este important pentru a identiIica legittile generale ale
oIertei
Studierea modiIicrii cantittii oIerite la modiIicarea celorlalti Iactori
(la pret constant), ca urmare a modiIicrii a nssi curbei oIertei, este
important pentru a identiIica modiIicrile de comportament de
productie
n realitatea economic, toti cei cinci Iactori ai oIertei actioneaz
concomitent asa nct comportamentul de productie este o rezultant a
actiunii acestora
86
q
S
p
2
p 2
C S
0
p 0
C S
1
p 1
C S
2
p
0
p
1
p
C C C < <
p
0
q
S
2
q
S
0
q
S
1
C A B
Deplasare ntre curbe ale ofertei
(Mi care de tip shifting)
Figura 49: Miycarea de tip shifting a ofertei
Definijie: surplusul productorului reprezint cstigul aparent rezultat
ca urmare a vnzrii unei anumite cantitti date (numr de unitti)
dintr-un bun n locul vnzrii bunului respectiv unitate cu unitate
Mod de determinare grafic: supraIata aIlat deasupra curbei oIertei
si sub pretul de tranzactionare
87
q
q
A
p
A
S
p
S
Surplusul productorului
Figura 5: Determinarea grafic a surplusului productorului
Mod de determinare analitic:
}
=
A
q
0
A A P
) p ( h q p S
6.3. ElasticitJile
Conceptul de elasticitate a Iost deIinit la cursul nr. 2 (numrul de
procente cu care se modiIic un Ienomen economic atunci cnd
variabila sa independent se modiIic cu un procent)
Elasticitatea cererii este de dou tipuri:
elasticitate-pret (Ep). modiIicarea procentual a cantittii
cerute atunci cnd pretul se modiIic cu un procent, ceteris
paribus
Ep |Aq
D
/q
D
| / |Ap/p|, sau, n cazul continuu:
Ep (oq
D
/op) / (q
D
/p)
88
elasticitate-venit (EJ). modiIicarea procentual a cantittii
cerute atunci cnd venitul de modiIic cu un procent, la pret
constant
Ep |Aq
D
/q
D
| / |AV/V|, sau, n cazul continuu:
Ep (oq
D
/oV) / (q
D
/V)
La rndul ei, elasticitatea-pret este de dou tipuri:
elasticitate-pret direct (Epd). modiIicarea procentual a
cantittii cerute dintr-un bun atunci cnd pretul bunului
respectiv se modiIic cu un procent
Epd |Aq
D
i
/q
D
i
| / |Ap
i
/p
i
|, sau, n cazul continuu:
Epd (oq
D
i
/op
i
) / (q
D
i
/p
i
)
elasticitate-pret indirect sau incruciat (Epc). modiIicarea
procentual a cantittii cerute dintr-un bun atunci cnd pretul
altui bun se modiIic cu un procent
Epc |Aq
D
i
/q
D
i
| / |Ap
j
/p
j
|, sau, n cazul continuu:
Epc (oq
D
i
/op
j
) / (q
D
i
/p
j
)
Dup valoarea numeric a lui Epd, cererea din bunul respectiv poate
Ii:
cerere inelastic. -1 Epd 0, sau ,Epd, 1 (ex: bunuri de
strict necesitate bunuri staples)
cerere elastic. - Epd -1, sau ,Epd, ~ 1 (ex: bunuri de
tip servicii - bunuri luxuries)
cerere cu elasticitate unitar. Epd -1, sau ,Epd, 1 (ex:
bunuri nou intrate pe piat)
cerere cu elasticitate infinit. Epd -, sau ,Epd,
cerere rigid. Epd 0 (ex: bunuri indispensabile, cum ar Ii
medicamentele indispensabile)
Tem de seminar: s se demonstreze, graIic si analitic, Iaptul c
elasticitatea-
pret a cererii este ntotdeauna negativ. Ce semniIicatie economic are acest
rezultat ?
89
Nu trebuie s se conIunde panta unei curbe ntr-un punct (valoarea
tangentei unghiului Icut n acel punct de curb cu abscisa) cu
elasticitatea curbei n acel punct
Ex 1: n cazul unei drepte, panta este constant de-a lungul dreptei, n
timp ce elasticitatea este variabil
q
D
p
D
45
o
|
E
|
<
1
p
d
|
E
|
=
1
p
d
|
E
|
>
1
p
d
panta = tg 45 = 1 = constant
0
Figura 51: Jariajia elasticitjii de-a lungul unei drepte
Tem de seminar: s se arate c, n apropierea valorilor mari ale pretului,
elasticitatea este subunitar, iar n apropierea valorilor mari ale cantittii,
elasticitatea este supraunitar
Ex 2: n cazul unei curbe, elasticitatea poate Ii constant n orice
punct, n timp ce panta este variabil (viteza de variatie Iiind
constant)
90
q
D
p
p
A
A
B
C
D
p
B
p
C
p
D
q
D
A
q
D
B
q
D
C
q
D
D
t
1
t
2
t
3
t
4
t < t < t < t
1 2 3 4
Figura 52: Jariajia pantei de-a lungul unei curbe
n cazuri concrete, atunci cnd nu se poate trece la limit, pentru
determinarea elasticittii ntre dou puncte, A si B ale unei curbe, se
Ioloseste o Iormul special: Epd(A,B)(Aq
D
/q
D
m
) / (Ap/p
m
), unde
q
D
m
(q
A
q
B
)/2 si p
m
(p
A
p
B
)/2
Din punct de vedere graIic, elasticittile pot Ii reprezentate astIel:
C
C D
C
D
C
D
D
D
pd
A
A B
A
D
A
D
B
D
pd
p
p p
q
q q
) D , C ( E
p
p p
q
q q
) B , A ( E

= =
=

=
91
q
D
q
D
q
D
q
D
p p p p
|E| = 0
|E
|
=
c
o
n
s
ta
nt
|E
|
<
1
|E
|
=
1
|E
|
>
1
|E| = i nfinit
Figura 53: Alura curbei cererii, la diferite elasticitji
Dup valoarea numeric a lui Epc, dou bunuri, i si j se pot aIla n
urmtoarele raporturi din punctul de vedere al consumului:
bunuri substituibile, dac |Epc(i, j) ~ 0| si |Epc(j, I) ~ 0|
bunuri complementare, dac |Epc(i, j) 0| si |Epc(j, I) 0|
OBS: dac Epc(i, j) x Epc(j, i) 0, nu se poate spune nimic despre
raporturile de consum dintre cele dou bunuri, n aIara unei analize concrete
Definijii:
bunuri substituibile. bunuri care se pot nlocui reciproc n
satisIacerea unei nevoi economice date
bunuri complementare. bunuri care se presupun reciproc n
satisIacerea unei nevoi economice date
Tem de seminar: s se scrie si s se analizeze elasticitatea cererii n raport
de venit. Artati, graIic si analitic, c ea este ntotdeauna pozitiv. Ce
semniIicatie economic are acest rezultat?
Tem de seminar: s se scrie si s se analizeze elasticitatea oIertei n
raport de pret. Artati, graIic si analitic, c ea este ntotdeauna pozitiv.
Ce semniIicatie economic are acest rezultat ?
Tem de seminar: s se scrie si s se analizeze elasticitatea oIertei n
raport de costul de productie. Artati, graIic si analitic, c ea este
ntotdeauna negativ. Ce semniIicatie economic are acest rezultat ?
92
6.4. Mna invizibil. PreJul de echilibru
Definijie: Echilibrul microeconomic (al pietei) se produce atunci
curba cererii intersecteaz curba oIertei (n acest caz, cantitatea cerut
este egal cu cantitatea oIerit)
In absenta distorsiunilor pietei, echilibrul microeconomic este
rezultatul exclusiv al jocului liber al Iortelor pietei (cererea si oIerta)
Mecanismul de stabilire a echilibrului microeconomic n absenta
distorsiunilor pietei se numeste mn invizibil
q
p
D
S
p
e
q
e
p
p
p
c
EM
E
S
p
p
1
p
c
1
E
D
A B
A
1
B
1
C
1
D
1
C D
E
s
1
E
q
D
p
q
S
c
q
D
c
q
S
p
Figura 54: Mecanismul minii invizibile
Definijii:
pret de echilibru microeconomic: pretul la care cantitatea
cerut este egal cu cantitatea oIerit dintr-un bun dat
cantitatea de echilibru: cantitatea dintr-un bun care este
vndut/cumprat la pretul de echilibru microeconomic
Aotajii:
93
ES. exces de ofert (diIerenta dintre cantitatea oIerit si cea
cerut la un pret dat: E
S
q
S
(p
p
) q
D
(p
p
)
ED. exces de cerere (diIerenta dintre cantitatea cerut si cea
oIerit la un pret dat: E
D
q
D
(p
c
) q
S
(p
c
)
pp. pretul productorului (p
p
~ p
e
)
pc. pretul consumatorului (p
c
p
e
)
Tem de seminar: s se scrie Iormula de calcul a pretului de echilibru,
respectiv a cantittii de echilibru, n cazul Iunctiilor liniare ale cererii
respectiv oIertei: p b a q
D
= ; p n m q
S
+ = , unde b si n sunt pozitive
Tem de seminar: s se scrie Iormulele de calcul ale excesului de oIert
respectiv excesului de cerere, pe baza notatiilor din Iigura anterioar
si pe baza Iunctiilor liniare ale cererii si oIertei p b a q
D
= ;,
p n m q
S
+ = unde b si n sunt pozitive
Functia cererii, respectiv a oIertei au Iost deIinite ca Iunctii ale
cantittii n raport de pret, ceteris paribus: q
D
I(p), respectiv q
S

h(p)
Este util de analizat, ns, si ce se ntmpl cu pretul atunci cnd
variaz cererea, respectiv oIerta, adic trebuie studiate si Iunctiile: p
g(q
D
), respectiv p k(q
S
)
Din punct de vedere matematic se poate scrie:
adic la cresterea cererii creste si pretul si invers
adic la cresterea cererii creste si pretul si invers
p )| p ( I | I ) q ( I ) p ( I q
1
D
1
D
= = =

, 0 )' I ( 0 ' I Cum
1
> <

p )| p ( h | h ) q ( h ) p ( h q
1
S
1
S
= = =

, 0 )' h ( 0 h' Cum
1
< >

94
q
p
D_
D
0
D
+
S_
S
o
S
+
q
e
0
p
+D
p
+S
p
e
0
p
_D
p
_S
E
o
Figura 55: Jariajia prejului ca urmare a variajiei cererii yi ofertei
Tem de seminar: s se gseasc conditiile matematice pentru asigurarea
stabilittii statice a pretului de echilibru (mentinerea constant a pretului de
echilibru), n conditiile Iunctiilor liniare ale cererii si oIertei p b a q
D
= ,
p n m q
S
+ = , unde b si n sunt pozitive, la modiIicarea simultan a cantittii
cerute si a celei oIerite
n realitate, pretul de echilibru oscileaz n jurul punctului de
echilibru n trei modalitti:
- oscilatii amortizate
95
- oscilatii ampliIicate
- oscilatii autontretinute
OBS: Pe termen lung, doar oscilatiile autontretinute au realitate
economic
q
q
q
p
p p
D
D
D
S
S
S
Oscila ii [
amortizate
Oscila ii [
amplificate
Oscila ii [
autontre inute [
Figura 5: Oscilajiile prejului de piaj n jurul punctului de echilibru
6.5. InterdependenJa pieJelor - Legea Walras -
Pietele din economie se aIl ntr-o strns interdependent, asa nct
echilibrul sau dezechilibrul de pe o piat se transmite, prin canale
speciIice, pe toate celelalte piete
Fie n piete, Iiecare cu cererea D
i
, respective oIerta S
i
, care se
echilibreaz la pretul de echilibru p
i
Legea Walras: dac n economie exist echilibru general si dac cele
n piete comunic complet liber ntre ele, atunci, dac cele n piete sunt
n echilibru, si a n-1-a piat, care comunic, de asemenea, complet
liber cu toate celelalte, va Ii n echilibru
1 n 1 n
n
1 i
i i 1 n 1 n
n
1 i
i i
1 n
1 i
i i
1 n
1 i
i i
p S p S p D p D p S p D
+ +
=
+ +
=
+
=
+
=
+ = + =

q.e.d. p S p D p S p D c stim Dar
1 n 1 n 1 n 1 n
n
1 i
i i
n
1 i
i i + + + +
= =
= =

96
6.6. Ajustarea echilibrului microeconomic
Prin ajustarea echilibrului microeconomic se ntelege reIacerea
echilibrului pietei, atunci cnd apar dezechilibre, Iie ca urmare a
variatiei pretului, Iie ca urmare a variatiei cererii si/sau oIertei
Exist dou modalitti teoretice de ajustare a echilibrului
microeconomic:
metoda Walras: dac, la un pret dat, p
0
, q
N
q
D
(p
0
) q
S
(p
0
) ~
0, atunci pretul va creste pn cnd q
N
0; dac q
N
0, atunci
pretul va scdea pn cnd q
N
0
asadar, ajustarea Walras se Iace prin intermediul
preturilor
q
p
q
p
D
S
D
1
q> 0
N
p
>
0
N
D
S D
2
q< 0
N
p
<
0
N
Figura 57: Ajustarea Walras a echilibrului microeconomic
metoda Marshall. dac, la o cantitate dat, q
0
, p
N
p
D
(q
0
)
p
S
(q
0
) ~ 0, atunci cantitatea va creste pn cnd p
N
0; dac
p
N
0, atunci cantitatea va scdea pn cnd p
N
0
asadar, ajustarea Marshall se Iace prin intermediul
cantittilor
97
q
p
q
p
D
S S
1
q> 0
N
p
<
0
N
D
S
S
2
q< 0
N
p
>
0
N
Figura 58: Ajustarea Marshall a echilibrului microeconomic
98
TEMA NR. 7
7. CONCUREN|A ECONOMIC. CONCUREN|A
PERFECT
1. Conceptul de concuren( economic
2. Tipologia concuren(ei economice
3. Axiomele concuren(ei perfecte
4. Modelul concuren(ei perfecte
5. Deciziile economice n concuren(a perfect
7.1. Conceptul de concurenJ economic
Definijie: Concurenta economic reprezint disputarea oportunittilor
pietei, de ctre subiectii economici de acelasi tip, n conditii de
libertate economic si de reglementare juridic
libertate economic. capacitatea de a lua decizii economice
Ir constrngeri n aIara rationalittii economice
- este dat, in general, de proprietatea privat
acelai tip de subiecti economici. concurenta economic are
loc Iie ntre productori (vnztori), Iie ntre consumatori
(cumprtori)
- ntre subiecti economici diIeriti (de ex., ntre productori si
consumatori) nu are loc un proces concurential ci unul de
tatonare (negociere)
Concurenta economic n care nu exist nici o interventie a
guvernului: mn invizibil
Interventia direct a statului n structurarea pietei sau n deciziile de
piat: mn vizibil
7.2. Tipologia concurenJei economice
Principalul criteriu de clasiIicare a concurentei: numrul de
participanti (sau structura pietei)
99
Nr. cumprtori Nr.
vnztori
Unul Ctiva Multi
Unul
monopol sau
monopson
bilateral
monopson cu
restrictie de
oIert
monopson
Ctiva
monopol cu
restrictie de
cerere
oligopol
bilateral
oligopson
Multi monopol oligopol
concurent
perIect sau
concurent
monopolistic
Figura 59: Structurile fundamentale de piaj
7.3. Axiomele concurenJei perfecte
Concurenta perIect se Iundamenteaz pe cinci axiome:
1. Atomicitatea subiectilor (agentilor) economici
continut: pe piat actioneaz un numr mare (multi) de
subiecti economici (productori si consumatori)
consecinta 1: subiectii (actorii) economici nu au putere de
piat (putere de piat: capacitatea de a inIluenta preturile
pietei)
consecinta 2: preturile apar subiectilor economici ca Iiind
exogene, imuabile, constante n raport cu ei (p constant)
OBS.: Firma de concurent perIect este un price-taker, att din
perspectiva cererii ct si din cea a oIertei
2. Omogenitatea bunurilor economice
continut. bunurile economice nu diIer n Iunctie de
productor (vnztor)
consecint: oIerta nu inIluenteaz cererea
3. Liberul acces (intrare/ieyire) al subiecjilor economici pe piete
continut. nu exist bariere administrative (Iixate de stat) sau
alte bariere n aIara celor de rationalitate economic
100
consecint: subiectii economici intr pe piat atunci cnd
pretul depseste costul si ies de pe piat n situatia contrar
4. Libera circulajie a factorilor de producjie ntre piete
continut. Iactorii de productie se ndreapt spre acele piete pe
care valoriIicarea (IructiIicarea) lor este maxim
consecint: subiectii economici gsesc oricnd, orice Iactor de
productie, n orice cantitate solicitat
5. 1ransparenja perfect a pietei
continut. orice subiect economic are acces instantaneu si
gratuit la orice inIormatie de piat
consecinta 1: nu exist costuri de tranzactie
consecinta 2: nu exist asimetrie de inIormare a subiectilor
economici
Concurenta perIect exist numai atunci cnd sunt ndeplinite,
concomitent, toate axiomele mentionate
Nerespectarea a cel putin una dintre axiomele concurentei perIecte
creeaz o structur de piat (de concurent) imperIect
7.4. Modelul concurenJei perfecte
Punctul de plecare n Iormularea modelului concurentei perIecte:
consecinta 2 a axiomei 1 (p constant)
Venitul total (ciIra de aIaceri): VT q p I(q), cu I`q p ~ 0
Venitul mediu: VM VT / q ( q p ) / q p constant
Venitul marginal: V
m
oVT / oq o( q p ) / oq p constant
Deci: n concurenta perIect, VM V
m
p constant ~ 0
Modelul concurentei perIecte se obtine prin reprezentarea graIic a
VT, VM, V
m
, CMT si C
m
101
q
p
VT
VM = V = p
m const.
CM
C
m
Figura : Modelul concurenjei perfecte
7.5. Deciziile economice n concurenJa perfect
n concurenta perIect se iau trei categorii de decizii economice:
D1: decizia de prag de rentabilitate (de gestiune de echilibru
sau de punct mort)
D2: decizia de maximizare a profitului
D3: decizia de maximizare a profitului
Condi(iile matematice pentru luarea deciziilor mentionate sunt:
CT VT =

q CM q VM =

CM VM = : 1 D
102
Din punct de vedere graIic, cele trei categorii de decizii pot Ii
reprezentate astIel:
q
p
q
r
q
?
VM=V=p
m
CM
CM > VM
H < 0
CM < VM
H > 0
CM > VM
H < 0
D1
q < q
r
q > q
r
Figura 1: Decizia de prag de rentabilitate n concurenja perfect
: 2 D Iirmei al brut proIitul notat a - s cu unde , CT VT H = H
0
q
) CT VT (
q
) CT VT max( ) max( =
c
c
=
c
H c
H

q
CT
q
VT
c
c
=
c
c
m
'
q m
'
q
C CT
q
CT
iar , V VT
q
VT
dar =
c
c
=
c
c
m m
C V , deci =
: 3 D
max
q p ) q max( p ) q p max( ) VT max(
103
D2
q
p
q
t
H
M
VM
CM
H =
T
H
M t
xq
.
CM
C
m
VM=V=p
m
Figura 2: Decizia de maximizare a cifrei de afaceri n concurenja perfect
D3
q
p
VM=V=p
m
CM < VM
H > 0
CM > VM
H < 0
q
r
q
a
q > q
r
VT = VM x q
max a
VM
CM
Figura 3: Decizia de maximizare a profitului n concurenja perfect
Se pot extrage urmtoarele concluzii:
104
att pentru decizia de prag de rentabilitate ct si pentru cea de
maximizare a ciIrei de aIaceri, conditia matematic este
aceeasi:
VM CM
Conditia graIic este, ns, diIerit:
- pentru deci:ia de prag de rentabilitate: productia care
asigur acest prag este dat de intersectia dintre ramura
descendent a curbei costului mediu si curba venitului
mediu
- pentru deci:ia de maximi:are a cifrei de afaceri.
productia care asigur acest lucru este dat de
intersectia dintre ramura ascendent a curbei costului
mediu si curba venitului mediu
Tem de seminar: s se gseasc Iormula matematic de determinare a
nivelului productiei la care Iirma obtine maximizarea ratei proIitului
determinat ca raport ntre proIitul brut total si costul total global
105
TEMA NR. 8
8. MONOPOLUL, MONOPSONUL, FIRMA
MONOPOLISTIC
A1. Monopolul
1. Conceptul de monopol
2. Sursele puterii de monopol
3. Modelul economic al monopolului
4. Deciziile economice n concurenja monopolist
5. Ineficienja economic yi social a monopolului
. Discriminarea prejului de ctre monopol
7. Bariere la intrarea pe piaja monopolist
8. Cradul de monopolizare a piejei
A2. Monopsonul
1. Conceptul de monopson
2. Modelul economic al monopsonului
3. Deciziile economice n condijii de monopson
A3. Monopolul bilateral
1. Conceptul de monopol bilateral
2. Modelul economic al monopolului bilateral
3. Deciziile economice n monopolul bilateral
A4. Concuren(a monopolistic
1. Conceptul de firm (concurenj) monopolistic
2. Modelul economic al concurenjei monopolistice
3. 1eorema excesului de capacitate
106
8.A1. Monopolul
8.A1.1. ConceptuI de monopoI
Definijie: Monopolul reprezint acea structur a pietei n care exist
un singur productor (oIertant) si un numr mare de cumprtori
conditii suplimentare pentru existenta monopolului.
- bunul respectiv nu are substituenti apropiati (imediati)
- productorul poate pune bariere la intrarea altor Iirme pe
piat
- aceste bariere sunt, de obicei, de natur economic
1ipologia monopolului
monopol al oIertei personal a unui individ (specialist, artist
etc.)
monopol al oIert protejate prin lege (drept de autor, licent
etc.)
monopol al inovatiei (n orice domeniu): prin mecanismul
'distrugerii creatoare
monopol natural (identiIicat ca situatie n care eIicienta
dimensional de scar este cresctoare pentru toat cererea
sau pentru o mare parte a ei)
cartel (dou sau mai multe Iirme care se comport ca un
monopol)
8.A1.2. SurseIe puterii de monopoI
ntr-o oarecare msur, tipologia monopolului este indicat chiar de
sursele puterii de monopol
Principalele ci (surse) pe care poate aprea monopolul, ca structur
a pietei) sunt:
existenta eIicientei dimensionale cresctoare
- eIicient permanent cresctoare (sau cresctoare apoi
permanente constat): monopol natural permanent
- de notat c monopolul permanent are tendinta de a se
transIorma ntr-o structur de concurent perIect
107
- eIicient cresctoare, urmat de una descresctoare: monopol
natural temporar
legislatia
coluziunea
concurenta economic
8.A1.3. ModeIuI economic aI monopoIuIui
Fiind un singur oIertant pe piat, ntreaga cerere a pietei se va reIeri la
acest oIertant
rezult c cererea (liniar) este o Iunctie descresctoare de
pret:
p b a q = , cu b ~ 0
Din ecuatia cererii putem scoate pretul: p (a/b) (1/b)
.
q
notnd a/b cu m si 1/b cu n, se poate scrie:
p m n
.
q, cu n ~ 0
Vom determina VT, VM, V
m
:
VT p
.
q q (m n
.
q) m . q n
.
q
2
(curb concav de
gradul 2)
VM VT / q (m
.
q n
.
q
2
) / q m n
.
q p
V
m
oVT/oq m 2
.
n
.
q
OBS:
n cazul monopolului, pretul nu mai este exogen, ci este o
Iunctie descresctoare de cantitate (monopol temporar)
n cazul monopolului, VM p, dar VM este diIerit de V
m
Din punct de vedere graIic, modelul economic al monopolului poate
Ii reprezentat astIel:
108
q
p
VT
m/n
m
C
m
CM
VM
V
m
m/2n
Figura 4: Modelul monopolului
8.A1.4. DeciziiIe economice n concuren|a monopoIist
n concurenta monopolist se iau patru categorii de decizii
economice.
deci:ia de prag de rentabilitate (de punct mort)
deci:ia de maximi:are a cifrei de afaceri
deci:ia de maximi:are a profitului
deci:ia de tarifare cu costul marginal
Condijiile matematice ale deciziilor n concurenta monopolist:
D1: decizia de prag de rentabilitate: JM CM
D2: decizia de maximizare a cifrei de afaceri: J
m

0
q
VT
) VT max( =
c
c

m
V
q
VT
dar
c
c
0 V este conditia , deci
m
=
109
Tem de seminar: s se demonstreze Iaptul c, pe modelul economic al
monopolului, curba venitului marginal intersecteaz abscisa n punctul n
care curba venitului total si atinge maximul
D3: decizia de maximizare a profitului: Jm Cm
D4: decizia de tarifare cu costul marginal: JM Cm
- aceast decizie de aplic, de obicei, n Iirmele detinute de
stat, n cazul n care, la un anumit nivel al productiei, aplicarea gestiunii de
echilibru (pragul de rentabilitate) nu ar acoperi toate costurile ocazionate de
cresterea productiei
OBS: Monopolul este un price-maker din perspectiva oIertei
Din punct de vedere graIic, cele patru decizii pot Ii reprezentate
astIel:
q
p
q
r
CM
VM = p
VM = CM
D1
VM = CM
Figura 5: Decizia de prag de rentabilitate la monopol
110
q
p
CM
VM = p
V
m
H
T
= H
M a
xq
H
M
q
a
VM
CM
D2
V = 0
m
Figura : Decizia de maximizare a cifrei de afaceri la monopol
111
D3
q
p
V = C
m m
CM
C
m
VM
CM
VM = p
V
m
H
M
q
t
H
T
= H
M
xq
t
Figura 7: Decizia de maximizare a profitului la monopol
D4
q
p
CM
C
m
q
t
VM = p
V
m
VM
CM
H
M
VM = C
m
H
T
= H
M
xq
t
Figura 8: Decizia de tarifare la costul marginal n cazul monopolului
112
8.A1.5. Ineficien|a economic i sociaI a monopoIuIui
Monopolul, ca structur a pietei, are o serie de avantaje yi
dezavantaje:
avantafe.
- capacitate competitiv mare, ca urmare a economiilor de
scar (ndeosebi pe piata mondial)
- capacitate investitional si de dezvoltare a aIacerii
- capacitate mare de cercetare si inovare
- rol de 'locomotiv pentru sectoarele aIlate pe vertical sau
pe orizontal
de:avantafe.
- eliminarea concurentei la nivelul oIertei, ceea ce este n
detrimentul
'suveranittii consumatorului (desi concurenta se mentine
n sIera cererii)
- utilizarea incomplet a resurselor economice: ineIicient
economic
- stabilirea pretului peste nivelul stabilit de concurenta
perIect: ineIicient social
- rigiditate la schimbri tehnologice, economice si comerciale
m
V VM =
m
V VM =
m
C VM =
m m
C V =
Figura 9: Condijia matematic pentru ineficienja economic yi social a
monopolului
113
q
p
q
CP
p
CP
q
CM
p
CP
Pierderea
consumatorului
Pierderea
productorului
Pierderea
total
VM = p
V
m
CM
C
m
Figura 7: Ineficienja economic yi social a monopolului
8.A1.6. Discriminarea pre|uIui de ctre monopoI
Definijie: vorbim despre o discriminare a pretului, de ctre monopol,
atunci cnd acesta, mentinnd decizia de maximizare a proIitului,
practic preturi diIerite, pe piete diIerite, pentru acelasi produs
Fie 2 piete, M1 si M2, pe care un monopol dat vinde acelasi bun, n
cantittile q
1
, respectiv q
2
, la preturile p
1
, respectiv p
2
. Atunci putem
scrie:
VT
1
p
1
.
q
1
, respectiv VT
2
p
2
.
q
2
Cum p p(q), rezult:
VT
1
p
1
(q
1
)
.
q
1
, respectiv VT
2
p
2
(q
2
)
.
q
2
Conditia de maximizare a proIitului este aceeasi pentru Iiecare
piat:
Vm Cm
114
Cum C
m1
C
m2
, putem scrie: V
m1
V
m2
, adic oVT
1
/oq
1

oVT
2
/oq
2
Dar oVT/oq o|p(q)
.
q|/oq dp/dq
.
q p. Atunci rezult:
|
|
|
|
|
|
|
|
|
.
|

\
|
+ =
|
|
|
|
|
|
|
|
|
.
|

\
|
+ + = +
2
2
2
2
2
1
1
1
1
1 2 2
2
2
1 1
1
1
p
q
dp
dq
1
1 p
p
q
dp
dq
1
1 p p q
dq
dp
p q
dq
dp
: scrie poate se cererii), a direct Pre [ - atea (elasticit e
p
q
dp
dq
1
Cum
pd
=
|
|
.
|

\
|
+ =
|
|
.
|

\
|
+
2
pd
2
1
pd
1
e
1
1 p
e
1
1 p

1
pd
2
pd
2
1
e
1
1
e
1
1
p
p
+
+
=
Deci, monopolul va vinde cu un pret mai mare pe piata pe care
elasticitatea-pret direct a cererii este mai mic, adic acolo unde
concurenta economic este mai mic (si invers)
2 1
2
pd
1
pd
2
pd
1
pd pd
p p
e
1
1
e
1
1 e e : 0 e Cum > + < + < <
115
q
2
q
1
p
p
1
p
2
2
pd
1
pd
e e <
M
1
M
2
VM
1
VM
2
V
m1
V
m2
C
m
C
m
q
1
q
2
Figura 71: Demonstrajia grafic a discriminrii prejului de ctre monopol
8.A1.7. Bariere Ia intrarea pe pia|a monopoIist
Definijie: Prin bariere la intrarea pe piat se ntelege utilizarea unor
Ienomene economice sau/si administrative pentru a descuraja intrarea
pe piat a unor agenti economici care se conduc dup criteriile
rationalittii economice
1ipologie:
b1. economiile de scar pentru firmele existente defa pe piat
b2. pretul-limit fixat de firmele existente defa pe piat
b3. pre:ervarea pietei de ctre firmele existente defa pe piat
b4. protectie administrativ (de obicei la granita economic)
pentru firmele existente defa pe piat
b1: Iirmele existente pe piat dispun de un cost Iix unitar redus si o
cerere mare, n timp ce noii veniti au o cerere mic si, deci, un cost
116
mediu total mai mare dect cel de pe piat (datorit costului mediu
Iix mai mare), chiar dac au o aceeasi structur a costului, ceea ce
este, totusi, nerealist
chiar dac noii veniti si mresc cererea pn la pragul de
rentabilitate, ei tot va trebui s vnd la un pret superior
pretului pietei
b2: ntruct noii veniti au cheltuieli suplimentare de natura costului
Iix (inIrastructuri, reclam, investitii) costul mediu total al acestora
este mai mare dect al Iirmelor existente deja pe piat
n acest caz, Iirmele existente deja pe piat Iixeaz pretul sub
nivelul costului mediu al noilor veniti
b3: se Iace prin:
Iidelizarea clientilor prin diIerite strategii comerciale
impunerea mrcii (monopolul de marc)
b4: se Iace cu ajutorul statului, prin impunerea de taxe vamale de
import pentru bunurile si Iirmele concurente
b1
q
p
q
1
q
2
q
3
q
2
p
1
p
2
p
3
p
2
VM =D =p
1 1 1
VM =D =p
2 2 2
VM =D =p
3 3 3
CM =CM
1 2
Figura 72: Economia de scar ca barier la intrare
117
q
p
CMF
1
CMF
2
CMT
1
CMT
2
p
1
e
p
2
e
b2
CMV =CMV
1 2
Figura 73: Prejul-limit ca barier la intrare
8.A1.8. GraduI de monopoIizare a pie|ei
Coeficientul Lerner (L): msoar gradul de ndeprtare a pretului de
costul mediu (adic de situatia concurentei perIecte)
L (p CM) / p
NB: cu ct L este mai mare, cu att gradul de monopolizare este mai
mare
Coeficientul Herfindall (coeficientul informajional Onicescu) (H):
msoar gradul de concentrare a structurii de piat
H p
1
2
p
2
2
. p
n
2
, unde p
i
reprezint ponderea
vnzrilor Iirmei 'i n totalul vnzrilor
118
NB: cu ct H este mai mare, cu att gradul de monopolizare este mai
mare
Coeficientul elasticitjii ncruciyate (Ec): (vezi cursul nr. 6)
NB: cu ct Ec este mai mic, cu att gradul de monopolizare este mai mare
8.A2. MONOPSONUL
8.A2.1. ConceptuI de monopson
Definijie: Monopsonul reprezint acea structur a pietei n care exist
un singur cumprtor pentru un anumit bun si multi vnztori pentru
acel bun
1ipologie:
monopson productiv. cumpr Iort de munc la pret de
monopson si vinde bunurile obtinute la pret de concurent
perIect
monopson comercial. cumpr bunurile la pret de monopson
si le vinde la pret de concurent perIect
Monopsonul apare ca rezultat al:
speciali:rii extreme
sindicali:rii (ndeosebi pe piata Iortei de munc dar si n
domeniul creditului bancar sau n alte domenii)
Monopsonul anuleaz concurenta economic n sIera cererii dar o
mentine n sIera oIertei (diametral opus comparativ cu monopolul)
OBS.: Monopsonul este un price-maker din perspectiva cererii
8.A2.2. ModeIuI economic aI monopsonuIui
S Iacem urmtoarele notajii:
p
a
: pretul de achizitie (cumprare) de ctre monopson
p
v
: pretul de vnzare de ctre monopson
q
a
: cantitatea achizitionat (cumprat) de ctre monopson
q
v
: cantitatea vndut de ctre monopson
Stim:
119
p
a
I(q
a
), cu I` ~ 0
p
v
: constant (este pret de concurent perIect)
q
v
h(q
a
), cu h` ~ 0
CT p
a
.
q
a
I(q
a
)
.
q
a
VT p
v
.
q
v
p
v
.
h(q
a
)
q
p
CM
VM = V
m
C
m
Figura 74: Modelul monopsonului
8.A2.3. DeciziiIe economice n condi|ii de monopson
n conditiile structurii de piat monopsoniste se pot lua urmtoarele
decizii economice:
D1. deci:ia de maximi:are a profitului
D2. deci:ia de maximi:are a cifrei de afaceri
D3. deci:ia de prag de rentabilitate
D4. deci:ia de tarifare la costul marginal
OBS.: Se va prezenta doar decizia D1
120
Tem de seminar: s se stabileasc conditia matematic si s se reprezinte
graIic decizia D2
Tem de seminar: s se stabileasc conditia matematic si s se reprezinte
graIic decizia D3
Tem de seminar: s se stabileasc conditia matematic si s se reprezinte
graIic decizia D4
q
p
H
M
H =
T
H
M
xq
.
a
p
a
p
v
CM
C
m
VM = V
m
q
a
Figura 75: Decizia de maximizare a profitului n cazul monopsonului
121
8.A3. MONOPOLUL BILATERAL
8.A3.1. ConceptuI de monopoI biIateraI
Definijie: Monopolul bilateral reprezint acea structur a pietei n
care exist un singur vnztor si un singur cumprtor pentru un bun
economic dat
Monopolul bilateral poate aprea din diIerite cauze:
sindicali:area
- patronatului: rezult monopson pentru Iorta de munc
- salariatilor: rezult monopol pentru Iorta de munc
bariere la circulatia factorilor de productie i a bunurilor
economice
- rezult monopson pentru Iactorii de productie
- rezult monopol pentru bunurile economice
Monopolul bilateral se comport ca un monopson la cumprare si ca
un monopol la vnzare
8.A3.2. ModeIuI economic aI monopoIuIui biIateraI
p
a
: pret de achizitie (cumprare): p
a
I(q
a
), unde q
a
: cantitatea
achizitionat (I` ~ 0)
p
v
: cantitatea vndut: p
v
h(q
v
), unde q
v
: cantitatea vndut
(h` ~ 0)
q
v
q
a
q
VT p
v
.
q
v
q
.
h(q)
VM VT / q h(q) p
v
V
m
oVT / oq h(q) q
.
h`
CT p
a
.
q
a
q
.
I(q)
CM CT / q I(q) p
a
C
m
oCT / oq I(q) q
.
I`
H VT - CT
122
q
p
CM
C
m
VM
V
m
p
v
p
CP
p
a
q
Figura 7: Modelul monopolului bilateral
8.A3.3. DeciziiIe economice n monopoIuI biIateraI
n conditiile structurii de piat de monopol bilateral se pot lua
urmtoarele decizii economice:
D1. deci:ia de maximi:are a profitului
D2. deci:ia de maximi:are a cifrei de afaceri
D3. deci:ia de prag de rentabilitate
D4. deci:ia de tarifare la costul marginal
OBS.: Se va prezenta doar decizia D1
Tem de seminar: s se stabileasc conditia matematic si s se reprezinte
graIic decizia D2
123
Tem de seminar: s se stabileasc conditia matematic si s se reprezinte
graIic decizia D3
Tem de seminar: s se stabileasc conditia matematic si s se reprezinte
graIic decizia D4
q
p
VM
V
m
CM
C
m
q
t
p
v
p
CP
p
a
H
M
Profit de monopol
Profit de monopson
(H
T
= H
M
xq
t
)
Profit de monopol
bilateral
Figura 77: Decizia de maximizare a profitului n cazul monopolului
bilateral
8.A4. ConcurenJa monopolistic
8.A4.1. ConceptuI de firm (concuren|) monopoIistic
Definijie: piata monopolistic reprezint acea structur a pietei n
care sunt veriIicate toate axiomele concurentei perIecte cu exceptia
omogenittii bunurilor
Surse de aparijie a pietei monopolistice:
procese de concentrare a pietei, din punct de vedere spatial si
al nomenclatorului de produse tranzactionate
124
politic de protefare a concurentei, de ctre stat, att din
perspectiva oIertei ct si din cea a cererii
Caracteristici ale pietei monopolistice:
oIerta inIluenteaz cererea
bunurile nu au substitute realizate de alte Iirme
deciziile Iirmei nu iau n considerare deciziile Iirmelor
concurente
nu exist nici un Iel de cooperare ntre Iirme care s reduc
concurenta
8.A4.2. ModeIuI economic aI concuren|ei monopoIistice
Pe termen scurt, Iirma monopolistic se comport asemenea Iirmei
monopoliste
datorit diIerentierii bunurilor, pe termen scurt, Iirma
monopolistic detine un avantaj monopolist asupra bunului
speciIic
Petermen lung, Iirma monopolistic se comport asemenea Iirmei n
concurent perIect
datorit intrrii de noi Iirme pe piat, cererea adresat Iirmei
monopolistice scade pn cnd curba cererii devine tangent
la curba costului mediu, adic se atinge pragul de rentabilitate

125
q
p
CM
C
m
VM = p VM' = p' V
m
V'
m
p
CP
p
p
Pierdere
q
r
Figura 78: 1ransformarea concurenjei monopolistice n concurenj
perfect
8.A4.3. Teorema excesuIui de capacitate
Enunj: n concurenta monopolistic, pe termen lung, se produce o
cantitate de bunuri mai mic dect cea care minimizeaz costul
mediu. ntruct dimensiunea optim a Iirmei este considerat cea care
minimizeaz costul mediu total, rezult c, n concurenta
monopolistic, exist un exces de capacitate (adic o parte din
capacitatea de productie nu este utilizat)
Demonstrajie (graIic):
126
q
p
Exces de capacitate
VM = p
V
m
CM
C
m
Figura 79: Demonstrajia grafic a excesului de capacitate n concurenja
monopolistic
127
TEMA NR. 9
9. OLIGOPOLUL
1. Conceptul yi tipologia oligopolului
2. Pre(ul de oligopol
3. Strategii oligopoliste
4. Strategii concuren(iale - oligopolul omogen
4.1. Duopolul Cournot
4.2. Duopolul Stackelberg
4.3. Duopolul Bowley
4.4. Duopolul Bertrand
5. Strategii concuren(iale - oligopolul diferen(iat
6. Strategii de cooperare pe pia(a oligopolist
7. Conglomeratul
9.1. Conceptul i tipologia oligopolului
Definijie: prin oligopol se ntelege acea structur a pietei n care
exist un numr mic de productori (oIertanti) si un numr mare de
cumprtori
1rsturi ale pietei oligopoliste:
ntre productori se desIsoar o concurent monopolist
ntre consumatori se desIsoar o concurent perIect
produsele pot Ii att omogene ct si diIerentiate
intrarea pe piat este diIicil datorit costurilor Iixe relativ
mari (ntruct Iirmele sunt de dimensiuni mari)
deciziile Iirmelor sunt interdependente, adic ele au un
comportament strategic (acel comportament n care deciziile
sunt luate prin prisma implicatiilor lor asupra altor Iirme
precum si prin prisma reactiilor acestor Iirme)
OBS: n cazul concurentei perIecte sau a monopolului
interdependenta deciziilor este nul
128
Criteriul de identificare a structurii de oligopol: capacitatea oricrei
Iirme de a inIluenta decizia altor Iirme n ceea ce priveste pretul si
cantitatea
1ipologia oligopolului:
dup caracteristicile bunurilor.
- oligopol omogen: toate Iirmele produc si vnd mrIuri
omogene, standardizate (Iungibile)
- oligopol diIerentiat: se produc si se vnd mrIuri care diIer
n Iunctie de productor
dup numrul de firme pe piat.
- duopol: dou Iirme
- oligopol: mai mult de dou Iirme
Strategiile de oligopol pot Ii:
strategii concurentiale
strategii de cooperare
9.2. PreJul de oligopol
Fie n Iirme care Iormeaz un oligopol (n este relativ mic)
Pretul este unic si depinde de oIerta total: p
Dac notm cu c
i
costul global total al Iirmei i, atunci proIitul
acesteia va Ii:
i i i
c q p = H
La nivelul oligopolului avem:

=
=
n
1 i
i
q q : Ii va oligopol de OIerta
( ) ) q ( h c iar , q I I(q) p Dar
i i i
= = =

( ) ( )
i i i i i i
i
i
i
' c ' p q p ) q ( ' h q ' I q q I 0
q
) max( = + = + =
c
H c
H


= + = +
i i i
c' q p' p n ' c ' p q p
129
S presupunem c toate Iirmele din oligopol au acelasi cost marginal
mediu:
'
c
Deci, pretul de oligopol depinde de costul marginal mediu: ) c ( p
'
=
Cteva concluzii privind Iormarea pretului de oligopol:
pretul de oligopol este mai sensibil la variatia costului mediu
(care d variatia costului marginal) dect la variatia cererii
de aici rezult si importanta interdependentei deciziilor
privind cantittile produse de Iiecare oligopolist
pretul de oligopol este relativ rigid, att la crestere ct si la
scdere
ca urmare, rareori pretul de oligopol este un pret de
echilibru
9.3. Strategii oligopoliste
Pentru simpliIicare, vom considera un duopol
- mutatis mutandis, concluziile sunt valabile pentru orice tip de
oligopol

= ' c n c' , Atunci


i
( ) q ' p ' c - p n ' c n q p' p n : succesiv scrie, Putem = = +
pd pd
e n
1
e
1
n
1
p / q
dp / dq
1
n
1
p
' c - p
p
p
q
dq
dp
n
1
n
q p'
- ' c - p deci ,
dq
dp
p' , Dar

= = =
=

= =
. const
e n 1
e n
e n
1
1
1
k unde , ' c k p
' c
e n
1
1 p
e n
p
- ' c - p : la revine ce Ceea
pd
pd
pd
pd pd
~
+

=

+
= =
=
|
|
.
|

\
|

=
130
Echilibrul duopolului se Iormeaz n mod diIerit, n Iunctie de
strategia adoptat de duopolisti (strategie concurential sau strategie
cooperant)
strategie concurential: acea strategie n care deciziile
interdependente ale duopolistilor urmresc maximizarea
propriului criteriu de comportament economic (de regul,
maximizarea proIitului), deseori n detrimentul Iirmei
concurente
strategie cooperant. acea strategie n care deciziile
interdependente ale duopolistilor urmresc un obiectiv comun
prestabilit si care, ntr-o modalitate speciIic si acceptat de
comun acord, conduce tot la realizarea obiectivului propriu
dar nu n detrimentul duopolistului partener
9.4. Strategii concurenJiale - oligopolul omogen
Strategiile concurentiale n cazul oligopolului (duopolului) omogen
pot Ii:
strategii de tip Cournot (sau strategii de duopol bisatelit)
strategii de tip Stackelberg (sau strategii de duopol asimetric
ori duopol monosatelit)
strategii de tip Bowley (sau strategii de duopol cu dubl
dominant ori de duopol non-satelit)
strategii de tip Bertrand (sau strategii de duopol simetric)
Firma 2
Comportament de
dependent
Comportament de
dominant
Comportament de
dependent
Cournot Stackelberg Firma 1
Comportament de
dominant
Stackelberg Bowley sau Bertrand
Figura 8: ncadrarea tipurilor de duopol n funcjie de comportamentul
economic reciproc
131
9.4.1. DuopoIuI Cournot
1rsturi generale:
cei doi duopolisti sunt complet independenti
- nu exist nici un Iel de ntelegere ntre ei
- Iiecare si urmreste maximizarea proIitului propriu
- pentru Iiecare duopolist exist incertitudine cu privire la
comportamentul (deciziile) celuilalt
cererea, la nivelul duopolului, este de tip Sweezy
- curba venitului mediu este Irnt (si schimb brusc
elasticitatea) la nivelul pretului de echilibru
- curba venitului marginal este ntrerupt (rmne constant)
pe o anumit portiune, numit interval de variatie a pretului de echilibru
Iiecare duopolist are o Iunctie de reactie la deciziile celuilalt
(adic si Iundamenteaz deciziile tinnd cont de modul si
gradul n care deciziile celuilalt i aIecteaz atingerea scopului
propriu)
132
q
p
p
e
q*
VM
0
V
m
0
VM
1
V
m
1
C
m
min
C
m
max
C
m
E < -1
pd
E > -1
pd
Figura 81: Curba de tip Sweezy a cererii de oligopol
Explicajia curbei frnte a cererii de oligopol (duopol, n cazul
graIic):
cazul n care cele dou Iirme reactioneaz lund msuri
similare:
1. dac Iirma 1 mreste pretul, atunci si Iirma 2 l va mri
(pentru a nu pierde la ciIra de aIaceri), ceea ce va anula orice eIect n Iirma 1
(clientii nu-si modiIic preIerintele pentru cele dou Iirme, deoarece
bunurile sunt omogene iar pretul relativ a rmas nemodiIicat)
2. dac Iirma 1 micsoreaz pretul, atunci si Iirma 2 l va
micsora (pentru a nu i se reduce cererea), ceea ce, iarsi, va anula orice eIect
n Iirma 1 (chiar dac, conIorm legii cererii, cererea va spori la ambele Iirme,
133
aceasta se va produce ca urmare a cresterii numrului clientilor si nu ca
urmare a redistribuirii lor ntre cele dou Iirme)
cazul n care cele dou Iirme reactioneaz lund msuri
contrare (inverse) sau nu reactioneaz:
1. dac Iirma 1 mreste pretul iar Iirma 2 l mentine sau chiar
l micsoreaz, atunci o parte din clientii Iirmei 1 se vor deplasa ctre Iirma 2,
ceea ce indic o crestere a elasticittii curbei cererii
2. dac Iirma 1 micsoreaz pretul iar Iirma 2 l mentine, atunci
o parte din clientii Iirmei 2 se vor deplasa ctre Iirma 1, ceea ce indic, de
asemenea, o crestere a elasticittii curbei cererii
Concluzii:
cresterea preturilor de ctre o Iirm oligopolist nu va Ii
urmat de o crestere similar a preturilor de ctre Iirmele
concurente, ceea ce va conduce la o cerere elastic deasupra
pretului de echilibru
scderea preturilor de ctre o Iirm oligopolist va Ii urmat
de o scdere similar a preturilor de ctre celelalte Iirme, ceea
ce conduce la o cerere inelastic sub pretul de echilibru
pe zona de ruptur a curbei venitului marginal, nici o
modiIicare a costului marginal, deci a costului mediu, nu va
avea impact asupra pretului, care maniIest, astIel, o anumit
rigiditate la scdere, desi depinde, cum s-a artat, de costul
marginal
Ca urmare a dublului satelism, Iiecare duopolist va avea o funcjie de
reacjie n raport cu deciziile celeilalte Iirme
de Iapt, se urmreste variatia nivelului de productie al
celeilalte Iirme, nivel considerat o dat exogen pentru
propriile decizii
Definijie: Iunctia de reactie reprezint nivelul oIertei care
maximizeaz proIitul pentru orice nivel al oIertei Iirmei concurente
Definijie: linia de reactie (traiectoria de reactie): curba Iunctiei de
reactie
S Iacem urmtoarele notajii:
q
1
, q
2
: nivelul oIertei duopolistului 1, respectiv a duopolistului
2
p
1
, p
2
: nivelul pretului duopolistului 1, respectiv al
duopolistului 2
134
I(q
2
): Iunctia de reactie a duopolistului 1 la nivelul oIertei
duopolistului 2 (deci q
1
I(q
2
)
h(q
1
): Iunctia de reactie a duopolistului 2 la nivelul oIertei
duopolistului 1 (deci q
2
h(q
1
)
q
1
q
2
q*
1
q*
2
E
q = h(q)
2 1
q = f(q)
1 2

Figura 82: Funcjiile de reacjie ale duopoliytilor n duopolul Cournot
Echilibrul de tip Cournot se stabileste prin tatonri succesive ntre
duopolisti (prin ajustarea deciziilor conIorm Iunctiilor de reactie)
135
q
1
q
2
q = h(q)
2 1
q = f(q)
1 2
q
1
0
q
1
1
q
1
2
Figura 83: Formarea echilibrului de tip Cournot
Duopolul Cournot are o serie de limite:
Iiecare Iirm cunoaste doar oIerta celeilalte Iirme, nu si
politicile de preturi ale acesteia
- aceste politici de preturi pot contracara eIorturile de
maximizare ale Iirmei care nu este inIormat cu privire la aceste politici
Iunctiile de reactie sunt relativ rigide
- aceast rigiditate poate conduce la ntrzieri n reactii si,
deci, la rezultate slabe n optimizarea propriului criteriu de comportament
economic
136
9.4.2. DuopoIuI StackeIberg
1rsturi generale:
dintre cele dou Iirme, una este dominant (lider) iar cealalt
este dominat (satelit)
doar Iirma satelit are Iunctie de reactie (Iirma lider nu are sau,
chiar dac are, nu o Ioloseste)
calitatea de Iirm dominant poate Ii dobndit pe urmtoarele
ci:
- una dintre Iirme are Iort economic mai mare dect cealalt
- una dintre Iirme anticipeaz Iunctia de reactie a celeilalte
- una dintre Iirme ia decizia privind oIerta naintea celorlalte
Iirme, obligndu-le pe acestea din urm s se adapteze
Mecanismul de stabilire a echilibrului:
modiIicarea pretului de ctre lider se Iace mai degrab pe baza
modiIicrilor aprute n costuri (costul mediu, respectiv costul
marginal) dect pe baza modiIicrilor aprute n
comportamentul celorlalte Iirme (Iirmei celeilalte, n cazul
duopolului)
Iirma dominant si Iixeaz n mod discretionar nivelul de
productie care-i maximizeaz proIitul, iar Iirma dominat si
Iixeaz, cu ajutorul Iunctiei de reactie, nivelul su de
productie care-i maximizeaz, de asemenea, proIitul
din punct de vedere graIic, pentru orice Iirm, proIitul este
maxim n punctul de tangent dintre linia (curba) de reactie si
curba izoproIitului
- curba izoproIitului este curba care reprezint, n Iiecare
punct al su, acelasi nivel al proIitului
137
q
1
q
2
q = h(q)
1 2
q = f(q)
2 1
E
q
1
C
q
2
C
A
q
1
S
q
2
S
B
q'
2
S
q'
1
S
Figura 84: Formarea echilibrului de tip Stackelberg
Conditia analitic de optim a duopolului Stackelberg:
) q , q ( p
2 1
= ) q ( C
1 1
q = ) q ( C
2 2
=
) q ( ) q , q ( q C q p CT VT
1 2 1 1 1 1 1 1 1
q = = = H
) q ( ) q , q ( q C q p CT VT
2 2 1 2 2 2 2 2 2
= = = H
) q ( q Dar
1 2
| =
)| q ( | )| q ( , q | ) q ( , Deci
1 1 1 1 2
| | | = H
138
Din prima ecuatie avem:
nlocuind n ecuatia a doua obtinem:
Duopolul Stackelberg are o serie de limite:
o Iirm care este dominant nu-si poate pstra n mod
permanent acest statut de lider, deoarece Iiecare Iirm va
ncerca s dobndeasc statutul de Iirm dominant
echilibrul de tip Stackelberg este instabil, ncercarea Iiecrei
Iirme de a dobndi dominanta genernd conIlicte ntre
duopolisti
9.4.3. DuopoIuI BowIey
1rsturi generale:
depseste limita esential a duopolului Stackelberg, n sensul
c Iiecare dintre duopolisti se comport (ia decizii) ca si cum
el ar Ii Iirma dominant iar cellalt duopolist ar Ii Iirma
satelit
- ca urmare, n modelul Bowley, nici unul dintre duopolisti nu-
si Ioloseste Iunctia de reactie
n modelul Bowley, concurenta dintre duopolisti nu se mai
desIsoar pe baza cantittilor (segmentelor de piat) ci pe
baza preturilor
concurenta pe baza preturilor conduce la distrugerea
economic a ambilor duopolisti
( ) 0 q ' ' ' ' q
1 1
= | | q | + ( ) 0 q ' ' ' p ' q p , adic
1 1
= | | q | +
0 ' ' q 0
q
) max(
1
1
1
1
= q | + =
c
H c
H
0 ' ' ' ' 0 ' ' q 0
q
) max(
2
2
2
2
= | | | + = + =
c
H c
H
1
q
'-
'
q
=
139
- ca urmare, iesirea din conIlict se Iace prin renuntarea la
strategia concurential si utilizarea unei strategii cooperante
q
1
q
2
q = h(q)
1 2
q = f(q)
2 1
A
q
1
B
B
q
2
B
E
Figura 85: Formarea echilibrului de tip Bowley
Mecanismul de stabilire a echilibrului:
Iiecare Iirm si stabileste nivelul productiei (oIertei),
considernd c cealalt Iirm se comport ca un satelit
- ca urmare, Iiecare duopolist pleac de la echilibrul Cournot
si-si
maximizeaz proIitul pe baza propriului izoproIit
n Ielul acesta, la nivelele de productie de q
1
B
, respectiv q
2
B
,
echilibrul de duopol se va Iorma n punctul E, ceea ce
nseamn o oIert mult mai mare dect ar permite echilibrul
Cournot, care mentine preturile stabile
140
- ca urmare, ntre duopolisti se va declansa o concurent la
nivelul preturilor, pentru a mentine cererea la nivelul necesar maximizrii
proIitului
9.4.4. DuopoIuI Bertrand
Trsturi generale:
este un caz particular al duopolului de tip Bowley, si anume
cazul n care bunurile produse de cei doi duopolisti sunt
perIect omogene
ntre preturile celor doi duopolisti pot exista trei relatii:
1. p
1
p
2
: cererea global se mparte n mod egal ntre cei doi
duopolisti (q
1
q
2
q / 2), datorit omogenittii bunurilor (oIerta nu
inIluenteaz cererea)
2. p
1
p
2
: toti clientii Iug de la Iirma 2 ctre Iirma 1
(q
1
q; q
2
0)
3. p
1
~ p
2
: toti clientii Iug de la Iirma 1 ctre Iirma 2
(q
1
0; q
2
q)
S stabilim condi(ia analitic de echilibru n cazul modelului
Bertrand:
Conditia de baz este:
Datorit omogenittii bunurilor:
' c I q ' I 0
q
) max(
1
1
1
1
= + =
c
H c
H
' c h q ' h 0
q
) max(
2
2
2
2
= + =
c
H c
H
c h q ' h I q ' I
2 1
= + = +
) p ( h p respectiv ), p ( I p
1 2 2 1
= =
1 1 2 1 1 1 1
q c q ) p ( I C q p = = H
2 2 1 2 2 2 2
q c q ) p ( h C q p = = H
q ' h q I'
2 1
=
141
adic, ceea ce pierde o Iirm ca urmare a modiIicrii preturilor,
cstig cealalt Iirm:
Deci, solutia optim este:
9.5. Strategii concurenJiale - oligopolul diferenJiat
Definijie: oligopolul diIerentiat este acel oligopol n care bunurile
produse de oligopolisti nu mai sunt omogene ci se diIerentiaz ntre
ele
oIerta inIluenteaz cererea
modiIicarea pretului de ctre o Iirm din oligopol nu va Ii
urmat, neaprat de modiIicarea pretului de ctre celelalte
Iirme din oligopol
- totusi, ntruct bunurile produse de Iirmele din oligopol sunt
substituibile, unele modiIicri ale pretului de ctre una
dintre Iirme vor inIluenta, totusi, asupra modiIicrilor pretului de ctre
celelalte Iirme din oligopol
S presupunem o mprtire egal a pietei ntre 2 duopolisti:
c p p c h I
2 1
= = = =
0 I' si 0 I' ), q , q ( I p
2 1
q q 2 1 1
< < =
0 h' si 0 h' ), q , q ( h p
2 1
q q 2 1 2
< < =
) q ( C
1 1
=
) q ( C
2 2
| =
) q ( q ) q , q ( I C q p
1 1 2 1 1 1 1 1
= = H
) q ( q ) q , q ( h C q p
2 2 2 1 2 2 2 2
| = = H
1 1
q 1 q 1
' I q ' I ) max( = + H
2 2
q 2 q 2
' h q ' h ) max( | = + H
* q 2 / q q q
2 1
= = =
142
9.6. Strategii de cooperare pe piaJa oligopolist
Strategiile de cooperare oligopolist se reIer la dou modalitji:
concentrarea activittilor
- Iorme tacite (inIormale)
- Iorme explicite (Iormale)
- cartelul: acord ntre productori care mentine
individualitatea (personalitatea) Iiecrei Iirme, constnd n partajarea pietelor
si stabilirea pretului comun (unic)
- principala caracteristic: coordonarea perIect
ntre Iirme
- trustul: este asemntor cartelului, cu deosebirea c
una dintre Iirmele cooperante detine pachetul de control al actiunilor
- ca urmare, repartizarea proIitului total se va
Iace n Iunctie de ponderea detinut n actiunile oligopolului
stabilirea, de comun acord, de bariere la intrarea pe piat
- sunt identice cu cele discutate la concurenta monopolist
1rsturile generale ale cartelului:
toate Iirmele componente accept s actioneze n comun
pretul este comun iar nivelul de productie al Iiecrei Iirme se
Iixeaz de comun acord (ex. OPEC)
maximizarea proIitului se Iace ntr-un mod analog
monopolului
Stabilirea echilibrului economic al cartelului
1
m 1
c p * q ' I = +
2
m 2
c p * q ' h = + ' p
' p
' h
' I
c p
c p
' h
p c
' I
p c
2
1
2
m 2
1
m 1 2
2
m 1
1
m
= =

) q q ( I VT
2 1
+ =
143
Asadar, conditia de optim al cartelului va Ii:
q
p
VM
V
m
C
m
1
C
m
2
C
m
q
1
q
2
q = q + q
1 2
p
Figura 8: Formarea echilibrului n cazul cartelului
Alte forme de cooperare oligopolist pot Ii:
colu:iunea.
- este cazul n care Iirmele oligopoliste convin s aib o
politic comun doar n domeniul Iixrii preturilor
- stabilirea nivelului productiei rmne la latitudinea Iiecrei
Iirme
) q ( ) q ( h CT CT CT
2 1 2 1
+ = + =
) q ( ) q ( h ) q q ( I
2 1 2 1 T
+ = H
0
q
si 0
q
) max(
2
T
1
T
T
=
c
H c
=
c
H c
H
1 1
q q
' h ' I =
2 2
q q
' ' I =
unic Ii va marginal venitul unic, pret la deoarece, , ' h ' I
2 1
q q
=
m q q
c ' h I'
2 1
= =
144
- nivelele de productie nu vor mai Ii optimizate la nivelul
ansamblului (ca n cazul cartelului) dar si constrngerile aIerente sunt mai
mici
- acordul de coluziune este nsotit de:
- partajarea pietelor
- clauze de non-agresiune
pretul director.
- este o variant de coluziune
- pretul comun nu mai este rezultatul unui acord ntre parteneri
ci este Iixat de ctre unul dintre acestia
- exist mai multe situatii posibile:
- oligopolul asimetric (o generalizare a modelului
Stackelberg)
- controlul pretului este detinut de Iirma dominant
- un numr mic de Iirme se nteleg asupra pretului pe
care-l impun celorlalte Iirme din oligopol
- rolul de Iirm care stabileste pretul director este
stabilit, pe rnd, de ctre diverse Iirme din oligopol
Alte determinajii ale comportamentului oligopolist:
cel mai adesea, criteriul de comportament economic
oligopolist nu este maximizarea proIitului ci maximizarea
ciIrei de aIaceri:
- sacriIicarea proIitului pe termen scurt poate aduce avantaje
mai mari pe termen lung
- uneori, este mai important ca proIitul celorlalte Iirme s
scad dect ca proIitul propriu s creasc
- cucerirea si stpnirea pietei se Iac prin cresterea ciIrei de
aIaceri si nu prin cresterea proIiturilor
negocierile si ntelegerile ntre Iirmele oligopoliste se Iac
pe baza Iortei contractuale (bazat pe ciIra de aIaceri, deci pe
segmentul de piat detinut)
- adesea, nici mcar ciIra de aIaceri nu este indicatorul
relevant ci dinamica ei, care exprim dinamica Iortei contractuale
separarea dintre proprietate si management (Baumol si
Galbraith)
- proprietarul este interesat de proIit
145
- managerii sunt interesati de ciIra de aIaceri
- cucerirea si stpnirea pietei se Iac prin cresterea ciIrei de
aIaceri si nu prin cresterea proIiturilor
9.7. Conglomeratul
Definijie: Forma de oligopol constituit doar pe criteriul diversiIicrii
(si, deci, al limitrii) riscului
- ntre Iirme nu exist legturi tehnologice (nici pe orizontal nici pe
vertical)
Puterea de piaj speciIic conglomeratului se numeste putere de
conglomerat si poate Ii dobndit pe urmtoarele ci:
subventia in cruce: proIitul obtinut pe o piat subventioneaz
pierderile de pe o alt piat
tolerare reciproc: agentii care se ntlnesc pe mai multe piete
de menajeaz reciproc (pact tacit de non-agresiune)
schimburi preferentiale: schimburile se produc, n proportie
majoritar, ntre Iirmele din conglomerat
- ceea ce este echivalent cu o Iorm sui-generis de barier la
intrare
Diversificarea activit(ii n conglomerat este generat de:
dispersarea actionariatului (ceea ce conIer putere de decizie
sporit pentru manageri)
necesitatea utilizrii excesului de capacitate
necesitatea limitrii si acoperirii riscului