P. 1
Lucrare.Licenta

Lucrare.Licenta

|Views: 3,298|Likes:
Published by Elena

More info:

Published by: Elena on Dec 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/05/2013

pdf

text

original

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

PROIECT PENTRU EVALUAREA FINALĂ
INSTRUIREA ASISTATĂ DE CALCULATOR TEHNOLOGII INTERACTIVE STUDIU DE CAZ :

I mpactul utilizării sistemului educațional Advanced e-Learning (AeL)

Profesor coordonator: Prep. Univ. Drd. Șerbu Violeta-Maria Student: Strilciuc Elena Economie

Bucureşti 2011

2

CUPRINS

INTRODUCERE........................................................................................................................3 1. Instruirea didactică și strategiile didactice..............................................................................5 1.1. Strategii de predare-învățare-evaluare.............................................................................5 1.2. Metode și tehnici interactive intra și inter-grupale, componente esențiale ale strategiilor interactive................................................................................................................................6 1.3. Mijloacele de învăţământ.................................................................................................7 2. Instruirea asistată de calculator..............................................................................................8 2.1. Tehnologia in procesul de învăţământ.............................................................................9 1.2. De la tehnologii tradiționale la Noile Tehnologii............................................................9 2.2. De la tehnologii tradiționale la Noile Tehnologii............................................................9 2.3. Predarea şi învăţarea sub asistenţa calculatorului..........................................................11 2.4. Sisteme de instruire asistată de calculator......................................................................13 2.5. E-Learning.....................................................................................................................15 3. STUDIU DE CAZ: Impactul utilizării sistemului educațional Advanced E-Learning (AeL) ...................................................................................................................................................17 3.1. Caracteristici și funcționalități.......................................................................................18 3.2. Recunoaștere la nivel internațional................................................................................19 3.3. Analiză SWOT: Impactul AeL asupra procesului de învățământ ................................20 3.3.1. Metodologia Analizei SWOT.................................................................................20 3.3.2. Câteva rezultate ale chestionarelor TEHNE...........................................................20 3.3.3. ANALIZĂ SWOT...................................................................................................23 CONCLUZII.............................................................................................................................25 Bibliografie...............................................................................................................................26 ANEXE.....................................................................................................................................27

INTRODUCERE
Lucrarea de față dorește să creeze o viziune de ansamblu asupra sistemului

educațional românesc din prisma evoluției acestuia ca urmare a utilizării unui nou sistem educațional folosit la nivelul Uniunii Europene și anume, Sistemul Educațional Informatizat. La acest nivel, discuția de bază a lucrării are în vedere sublinierea câtorva aspecte importante

3

ce impune pe de o parte folosirea tehnicilor și tehnologiilor interactive. posibilitatea învățării-predării-evaluării prin virtualizarea informației. Analiza SWOT efectuată. implicit. are în vedere obținerea unor rezultate de natură practică privind modul de imbunătățire a utilizării aplicației AeL.astfel: În primă fază. apariția „e-learning-ului” a revoluționat educația de pretutindeni și a adus atât elevilor cât și profesorilor. subliniind impactul pozitiv și cel negativ. a aplicației de instruire informatizată avută în vedere în studiul de față. În ultima parte a lucrării am dorit să realizez o analiză a utilizării aplicației AeL (Advanced E-Learning) de-a lungul timpului. precum și evidențierea anumitor riscuri ce pot apărea odată cu implementarea Sistemului de Educație Informatizat și. utilizate frecvent la clasă de către cadrele didactice. Cea de-a doua parte a lucrării se axează pe importanța instruirii asistate de calculator. au fost transpuse câteva metode și tehnici interactive intra și inter-grupale. În ceea ce privește aceste sisteme de instruire asistată de calculator. pe care aceasta l-a avut asupra sistemului de educație din România. actualizat și informatizat. precum și restructurarea metodologiei instruirii în funcție de cerințele europene actuale dar și în funcție de posibilitățile oferite de noul sistem educațional. 4 . am deschis lucrarea prin evidențierea principalelor aspecte în ceea ce privește instruirea didactică și strategiile care sunt utilizate pentru a obține rezultate cât mai reprezentative și mai utile din partea elevilor. Astfel.

care conduc la elaborarea de soluții alternative. se referă la felul în care decide profesorul să conducă activitățile instructiv-educative în situațiile formale.3. strategii afectiv-emoționale (învățare prin trăire emoțională) 2. 5 .2. de autoconstruire a cunoașterii 6. pp. strategii analogice (învățare prin construire și prin învășare de modele) 3. strategii deductive (axiomatice) 3.4. ce dau frâu liber imaginației 2. ludice sau mixte 4. Strategii didactice interactive. strategii euristice 4. Strategii de predare-învățare-evaluare Strategiile didactice reprezintă acel tip de strategie aplicat la nivelul micro aferent activității didactice. strategii integrative sau de sinteză. După implicarea creatoare/noncreratoare a profesorului în activitatea didactică: 2. strategii ipotetice. interpretative.6. strategii de lucru în perechi (duale) 6.3. strategii dialectice 3. etc 1 Oprea.2.3. strategii externe (susținute de cptre profesor) 5. După natura activității: 1. strategii frontale 6. numite și strategii de activitate pedagogică.7. strategii creative 5. Ed. Didactică și Pedagogică. într-o lucrare adresată acestui subiect:1 1. strategii cognitive (de prelucrare a informațiilor) 1.1. După modul de grupare al elevilor: 6.2. pe automatism 2.2. După originea motivației învățării: 5.1. strategii algoritmice 4. Strategiile în sens larg. strategii bazate pe complexe de deprindeeri 2.1.1. O clasificare a strategiilor didactice a fost citată de către Crenguța Oprea. strategii bazate pe obișnuință. originale stimulând gandirea laterală 3. strategii acționale sau psihomotorii 1. După logica gândirii propusă elevilor: 3. INSTRUIREA DIDACTICĂ ȘI STRATEGIILE DIDACTICE 1.2.1. strategii novatoare. Crenguța-Lăcrămioara. Acestea includ norme de comportament didactic și relații socio-afective cu elevii.1.5. strategii interne. București. strategii mixte 4.50-52.8.4.3. strategii imitative 3.1. 2006. învățare și evaluare de care este interesată teoria și practica instruirii.4. rezolutive 3.1. strategii inductive 3.2. strategii analitice 3. După gradul de dirijare al învățării elevului: 4. strategii individuale.5. proceselor de predare. strategii de grup 6.4. strategii transductive (divergente).3. strategii de microgrup 6.

rutina excesivă. etc. prin aplicarea unor metode cu un pronunțat caracter formativ.” 3 2 3 Idem. a fost subliniată de profesorul Ioan Cerghit prin afirmația: „Pedagogia modernă nu caută să impună niciun fel de rețetar rigid.. 4) Metode de cercetare în grup: a) tema sau proiectul de cercetare în grup b) experimentul pe echipe c) portofoliul de grup. 3) Metode și tehnici de rezolvare de probleme: a) brainstorming b) metoda pălăriilor gânditoare c) interviul de grup d) controversa creativă e) sinectica (metoda analogiilor sau asociațiilor de idei) f) tehnica focus grup. înseamnă o necontenită căutare. [. București. în problematizarea ficecărei metode și tenici de învățare.179-184 Cerghit.] În fond. etc. prin directa implicare a elevului și mobilizarea efortului său cognitiv. etc.. După funcția didactică principală. Didactică și Pedagogică. Necesitatea inovării în domeniul metodologiei didactice și a căutării de noi variante pentru a spori eficicența activității instructiv-educative în școală.2. conservatorismul educatorilor. dimpotrivă. Metode și tehnici interactive intra și inter-grupale. Metode de învățământ. s-a propus următoarea clasificare a metodelor și tehnicilor interactive de grup:2 1) Metode și tehnici de predare-învățare interactivă în grup: a) metoda predării-învățării reciproce b) mozaicul c) citirea cuprinzătoare d) cascada e) metoda învățării pe grupe mici f) metoda turnirurilor între echipe g) problematizarea pe grup. consideră că fizitatea metodelor. creația în materie de metodologie. aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a învățământului pe noi trepte. Ed. indiferența. pp. în valorificarea nooilor tehnologii instrucționale (e-learning). 1997. 6 . 2) Metode și tehnici de fixare și sistematizare aa cunoștințelor și de verificare/evaluare alternativă interactivă: a) harta cognitivă sau conceptuală b) matricele c) diagrama cauzelor și a efectului d) studiul de caz e) investigația. reînnoire și îmbunătățire a condițiilor de muncă în instituțiile școlare. Ioan. aducând aastfel o contribuție semnificativă la dezzvoltarea potențialului elevului. componente esențiale ale strategiilor interactive Restructurarea de-a lungul timpului a strategiilor didactice s-a realizat pe calea sporirii caracterului activ al metodelor și tehnicilor de învățămînt.1. etc. etc.

sunt: . scheme.a.gradul de motivare a elevilor şi configuraţia sistemului lor cognitiv. filme didactice. oprirea temporară a unei demonstraţii didactice pentru realizarea de comentarii. se circumscrie criteriului tipologiei stimulilor prezentaţi: Nr. 1 Tipuri de stimuli prezentaţi Cuvinte tipărite Opţiuni pentru mijloace de învăţământ Tablă. modul de abordare al învăţării. a repetiţiei şi a exersării noilor achiziţii intelectuale şi practice. calculatoare electronice. imagini animate pe calculatoare electronice. benzi de magnetofon. modele materiale Demonstraţii exterimentale. compact discuri Diapozitive şi diapozitive calculatoare electronice. cit. competenţe. dispozitive. adaptate după R. compact discuri. aprecieri. afişe. cuvinte rostite şi alte sunete Sursa: Muşata Bocoş (lucr. relevanţa şi structurarea cunoştinţelor. instruire programată Mesajul verbal al profesorului. cărţi. pp. înregistrări multimedia. instalaţii.inteligenţa generală a elevilor. Elementele care conferă valenţe formative şi informative oricărui mijloc de învăţământ. respectiv asigurarea caracterului activ şi complementar al activităţii de predare-învăţare (de exemplu antrenarea elevilor în construirea de modele şi în deducerea/descoperirea noului cu ajutorul acestora. Internet 5 Mişcare. Aceste instrumente de lucru ale cadrului didactic contribuie astfel la atingerea finalităţilor informative şi formative şi îl sprijină în respectarea normativelor impuse de teoria didactică.3. abilităţi intelectuale şi practice necesare asimilării noului . logica. tipul de învăţare adoptat şi capacitatea lor de învăţare . pentru alegerea mijloacelor de învăţământ. evaluări.modalitatea concretă de proiectare a curriculumului şcolar. natura. măsura în care ele satisfac interesele şi nevoile elevilor . televiziune. planşe. de structurare şi sistematizare a programelor de învăţare.) . cât mai ales informative. fotografii. jocuri didactice electrotehnice şi electronice. Mijloacele de învăţământ Mijloacele de învăţământ reprezintă un element component al strategiilor didactice ce asigură un fundament intuitiv sau sugestiv pentru actul predării. competenţelor şi abilităţilor intelectuale li practice care vor fi însuşite. CD-uri cu înregistrări. manuale. aparate. înregistrări audio – casete. discuri pentru pick-up. Mijloacele de învăţământ deţin atât valenţe formative.1. pentru identificarea şi notarea de către elevi a aspectelor esenţiale ş.măsura în care se reuşeşte îmbinarea organică a activităţii de predare a profesorului cu activitatea de învăţare a elevilor. modele figurative şi simbolice. respectiv ansamblul de cunoştinţe. tabele.măsura în care se reuşeşte verificarea/controlarea activităţii intelectuale şi practice a elevilor. 2 Cuvinte rostite 3 Imagini fixe însoţite de cuvinte rostite 4 Reflectarea în imagini şi obiecte a conţinuturilor teoretice Desene animate. asigurarea feedback-ului formativ şi sumativ Sugestiile oferite de o recentă lucrare de pedagogie editată la Cluj-Napoca. Glaser (1972). simulatoare didactice.179-180) 7 .

asigurarea evaluării activităţii didactice / educative respective Instruirea asistată de calculator (IAC) reprezintă o metodă didactică sau o metodă de învăţământ . Începând cu anii ’90. IAC. care valorifică principiile de modelare şi analiză cibernetică a activităţii de instruire în contextul noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii.2.aplicarea metodologiei .ee. Adrian. CBT (Computer Based Training). sistemele Learningware și Authorware.ro/~aadascal/curs_iac/IAC_manl_idd2k5. care valorifică principiile de modelare şi analiză cibernetică a activităţii de instruire în contextul noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii.asigurarea evaluării activităţii didactice . Instructorul proiectează o acţiune bazată pe patru operaţii concrete : .educative respective Proiectarea instruirii asistate de calculator (IAC) poate fi definită ca fiind dezvoltarea sistematică a specificaţiilor procesului de instruire utilizând teoriile învăţării şi instruirii pentru a asigura realizarea unui proces de instruire superior din punct de vedere calitativ. CAL (Computer Assisted Learning).4 Instruirea asistată de calculator (IAC). a fost tradusă de Adăscăliței ca fiind o metodă didactică. 4 Adăscăliţei. caracteristice societăţii contemporane . material de tip curs. Instruire Asistată de Calculator. în termenii de politică a educaţiei.stabilirea conţinutului . ILT (Instructor-Led Training). în termenii de politică a educaţiei .pdf 8 . Proiectarea instruirii implică organizarea şi ordonarea materialului care urmează să fie predat->învățat->evaluat la nivelul corelaţiei funcţional–structurale dintre profesor şi student. sursa http://www. sau o metodă de învăţământ.stabilirea conţinutului . Proiectarea Instruirii utilizând Sisteme Informatice Multimedia. Implicarea calculatoarelor personale în asistarea procesului educațional este cunoscută în literatura de specialitate sub denumiri precum: IAC (Instruire Asistată de Calculator) / CAI (Computer Assisted Instruction).definirea obiectivelor pedagogice . În accepțiunea lui Adrian Adăscăliţei. Au apărut astfel.tuiasi. caracteristice societăţii contemporane .definirea obiectivelor pedagogice .aplicarea metodologiei . INSTRUIREA ASISTATĂ DE CALCULATOR Instruirea reprezintă activitatea principală realizată în cadrul procesului de învăţământ conform obiectivelor pedagogice generale elaborate la nivel de sistem . s-au dezvoltat sistemele multimedia și instrumentele software de proiectare pedagogică. Profesorul sau instructorul proiectează o acţiune bazată pe patru operaţii concrete : . instruirea reprezintă activitatea principală realizată în cadrul procesului de învăţământ conform obiectivelor pedagogice generale elaborate la nivel de sistem.

Education.Folosirea instrumentelor de tehnologie a informației într-un cadru educațional a avut în vedere următoarele caracteristici:5 • accesibilitatea la informație: formarea unei mase de oameni diversificate temporal si din punctul de vedere al localizării dar totuși disponibile pentru receptare • ușurința instruirii de tip tehnic: o activitate de formare poate fi distribuită la agenți care lucrează împreună.2. însoțită de asigurarea fixării conceptelor prin utilizarea simultană a mai multor medii • comercializarea și totodată constituirea unui sector economic denumit „industrie a cunoașterii” 2. cuvântul tipărit şi. ale cărui lucrări scrise pentru publicațiile UNESCO au adus un punct de vedere demn de luat în considerare: „Până în prezent. printr-o strânsă corelare a lor cu obiectivele pedagogice. în special tehnologiile de reţea. Informatica instruirii.la o rată de 125-200 de cuvinte pe minut pentru mai multe ore pe zi . UNESCO Journals. Cucoş. Ion Gh. pe care acele tehnologii îl acordă studentului. se observă cum tranziția de la tehnologia analogă la cea digitală denotă gradul crescut de control asupra învățării. În încercarea de a găsi o definiție a acestui termen voi expune următoarele: tehnologia didactică a fost văzută încă de la început ca "ansamblul mijloacelor audio-vizuale utilizate în practica educativă". În această ilustrare. destul utilizatul pe scară largă în întreaga lume. noile tehnologii informaţionale şi de comunicaţii. PROSPECTS . Ed. după cum spune Brunner. Astfel.1. conţinuturile transmise. Astfel spune Jose Joachin. retroproiectorul.quarterly review of comparative education.-coordonator. citându-l pe Tapscott.2. De la tehnologii tradiționale la Noile Tehnologii Tehnologiile tradiţionale ale procesului de învăţământ nu mai sunt în mod necesar singurele disponibile pentru predare şi învăţare. 2001. p. 5 Roșca. făcând uz de vorbire. București. nu numai pentru a realiza o dezvoltare durabilă. educaţia a fost practic o afacere "low tech". are o loc o tranziție către educația de tip „high-tech”. au schimbat una din axiomele de bază ale ordinii şcolii.”6 În orice caz. C. Jose Joaquin. creta. June. ori într-o relație de parteneriat. No. formele de realizare a instruirii. începe să fie înlocuit de hipertext. 2002. în același grup sau în ierarhie de tip șef-executant. textul obişnuit sau liniar. modalităţile de evaluare" (apud. mijloacelor de învăţământ.izolarea şcolii în acelaşi mod în care unul dintre instrumentele formative de învăţare. în interesele asigurării democraţiei adevărate. Economică.140 6 9 . International Bureau of Education. Brunner . din partea profesorului . puse în aplicaţie în interacţiunea dintre educator şi educat. promovarea capacităţii de construire şi educaţie în ştiinţă şi tehnologie este indispensabilă pentru toate naţiunile.și folosind totodată creionul. tabla. un controversat scriitor. Globalization. în ilustrarea tehnologiilor de învățare continuă care l-au facut faimos pe acesta din urmă. Atunci când se vorbește despre tehnologie în contextul educației.18. Tehnologia in procesul de învăţământ Într-o lume în care fiecare aspect al vieţii este din ce în ce mai dependent de progresul ştiinţific şi tehnologic. ci şi pentru a crea un punct de vedere ştiinţific şi tehnologic cetăţenilor cu ştiinţă de carte. un ansamblu "structural al metodelor. • adaptarea instrumentului informatic la modurile de percepție și reacție ale omului • facilitarea personalizării mesajului și a interacțiunii. VOL XXXI. 1996) 2. and the Technological Revolution. apare termenul de tehnologie didactică. p. al strategiilor de organizare a predării-învăţării.

începând cu cele mai de bază instrucţiuni asistate de calculator: tutoriale pre-programate şi jocuri educative. 10 . conform Tapscott. ducând la apariția de forumuri on-line. Înregistrările video sunt cu un pas mai jos de linia în care acestea permit utilizatorului mai mult control ( când şi unde să le redea). CURSURI NOTIȚE DIAPOZITIVE de 35mm DIGITALE SIMULATOARE JOCURI CURSURI MUDS WEB TUTORIALE HIPERMEDIA (nămoluri) DIFUZARE LINIA TIMPULUI DE ÎNVĂȚARE INTERACTIV Sursa: Prelucrările autorului. Dar. după reprezentarea din UNESCO Journals Tehnologiile de învăţare au arătat trecerea de la analogic la digital. saltul cantitativ are loc odată cu apariția mass-mediei digitale. în cele din urmă. față în față VIDEO TEXTE CONVENȚII ALE IAC MEDII DE ÎNVĂȚARE FORUMURI TV EXERSARE CASETE CĂRȚI. Tehnologiile de învățare continuă conform lui Tapscott ANALOG DIGITAL PROIECTARE DE LUMINI. domenii multi-user sau MUDS (nămoluri) . Lecțiile față-în-faţă pot avea o componentă de interactivitate mai mare. Acestea au impact mai mare dacă sunt folosite alături de cursurile hipermedia.în acest caz profesorul. toate cele ce pot permite studentului un grad mai mare de control asupra procesului precum şi o varietate de forme interactive. de la difuzare la interactiv şi de la controlul exogen asupra procesului (în exteriorul studentului) la controlul autonom (al studentului). „Transmisiunea televizată”. Cărţile pot fi mutate din loc în loc şi se citesc în ordinea preferințelor.Tabel 1. Următorul pas în medii de învăţare sunt simulatoarele de realitate virtuală și. Internetul ca un întreg."locuri" de pe internet unde utilizatorii creează situaţii virtuale şi iau parte la ele în termeni reali de timp. este un exemplu în care toată inteligenţa se află la punctul de origine .

Calculatorul electronic simulează procese şi fenomene complexe pe care nici un alt mijloc didactic nu le poate pune atât de bine în evidenţă. precum şi asigurarea anumitor condiţii. eliminarea „întârzierii cronice a şcolii în raport cu viaţa". în felul acesta. care reprezintă un produs informatic. Instruirea asistată de calculator nu presupune introducerea empirică a calculatorului electronic în procesul de învăţământ.un proces ireversibil. Astfel. ilustrări ale proceselor şi fenomenelor neobservabile sau greu observabile din diferite motive și. care asigură valorificarea în practică a celor două tipuri de programe. Astfel. utilizarea calculatorului electronic se impune în secvenţele de instruire pe care profesorul nu le poate organiza şi realiza cu rezultate mulţumitoare în activităţi didactice obişnuite. al calculatoarelor şi al tehnologiilor de comunicare. în toate ţările. fără o linie didactică bine precizată. Dezvoltarea explozivă a tehnologiei informaţionale. tradiţionale: • simularea unor procese şi fenomene în mişcare prin imagini animate şi suplinirea. determinat de ştiinţa prelucrării automate a informaţiilor. sunt cunoscute sub denumirea de „hardware”. justificări şi ilustrări ale conceptelor abstracte. a unor demonstraţii experimentale • crearea de situaţii problemă cu valoare stimulativă şi motivațională pentru elevi sau cu statut de instrument de testare a nivelului cunoştinţelor şi abilităţilor însuşite de către elevi • îmbunătăţirea procesului de conexiune inversă. care este un produs pedagogic. cum sunt: • adaptarea educaţiei la necesităţile actuale şi de perspectivă ale societăţii. oferind celor ce studiază şi limbajul cu ajutorul căruia ei îşi pot descrie propria activitate. fără orientări pedagogice. în acelaşi timp. Predarea şi învăţarea sub asistenţa calculatorului In ultimii ani a devenit evident că tindem spre o instrucţie asistată de mijloace tehnice şi în special de calculatorul electronic. se oferă elevilor modelări. care se înfăptuieşte. acesta urmează să fie transpus într-un program-computer. a oferit variate posibilităţi de ameliorare şi modernizare a activităţii din toate sectoarele şi a făcut să se constituie. graţie posibilităţilor de menţinere sub control a activităţii elevilor • desfăşurarea de activităţi diferenţiate pe grupe de nivel 11 . treptat. respectiv rezultatul programării pedagogice. difuziunea instruirii asistate de calculator în practica şcolară implică adoptarea unei strategii. Instruirea Asistată de Calculator (IAC). prin intermediul lui. un mediu informatizat. pentru a se putea realiza progrese în toate sectoarele de activitate. care presupune cu necesitate munca de echipă. • Realizarea de progrese în domeniul informaticii. psihologice şi metodice şi fără cadre didactice cu pregătirea psihopedagogică necesară. necesită un program de instruire. Cele două tipuri de programe. în aşa fel încât educaţia să constituie într-adevăr un factor activ al dezvoltării.2.3. a calculatoarelor şi microcalculatoarelor. Echipamentele electronice propriu-zise. calculatorul „construieşte” contexte pentru aplicaţii ale conceptelor. cu ritmuri diferite. • Informatizarea progresivă şi accelerată a diferitelor sectoare ale vieţii economicosociale . • îmbogăţirea şi modernizarea permanentă a sistemului metodelor de învăţământ. Astfel. respectiv programul de instruire şi programul-computer. constituie ceea ce informatica numeşte „software”.

sisteme și instrumente multimedia. 56. personalizarea. cu har.”10 O definiție lămuritoare ar fi însă urmatoarea: noile tehnologii de informare și comunicare se referă la marile ansambluri informatice. granularitatea. 4. ci ne forțează mai degrabă către o informare rapidă. și impactul pe care acestea îl au asupra educației.• • desfăşurarea de activităţi de autoinstruire. un manual. p. este susținută și de Constantin Cucoș care aduce în discuție sintagma „modul de organizare a școlii contemporane pune în umbră statutul vechi al profesorului artizan. al imaginii sau al secvenței audio.63 11 Idem. modul său de gândire. modularitatea. Pierderea șansei de a profita de harul uman. sisteme de tip internet și intranet. Polirom. p. profesorul Daniela Iovan pune problema dacă noile tehnologii de instruire sunt o soluție pentru reconsiderarea didacticii tradiționale. Era informației în care trăim în prezent. 9 Idem. de exprimare și modul în care face față diferitelor situații din procesul instruirii. ASE. de autotestare. prin folosirea mijloacelor cele mai la indemână pentru aceasta. recapitulative organizarea de jocuri didactice în scopul aprofundării cunoştinţelor şi abilităţilor sau în scopul îmbogăţirii acestora În cadrul unei lucrări de specialitate7. 2. Acesta. 3.capacitatea de reconfigurare a conținutului în module de învățare pentru beneficiari diferiți și cu domenii de interes diferite. animat de scopuri nobile”8. Impactul noilor tehnologii ale comunicării și informării asupra didacticii disciplinelor economice.71-73. Acesta evidențiază cerințele actuale conforme cu ideea că profesorul de astăzi trebuie să respecte legile eficienței și ale randamentului impuse de organizația de care aparține. ne îndeamnă să fim de acord cu această soluție. 2006. face totodată o analiză a noilor tehnologii de informare și comunicare. pentru profesor și pentru elev. p. pp. rețelele de telecomunicații și teleinformatice. Informatizarea în educație. 2000. că dialogul profesor-student oferă posibilitatea celui dintâi să își dea seama de cunoștințele studentului. 8 Cucoș. vorbind despre mutațiile pe care le provoacă în sistemul de invățământ introducerea unor noi tehnologii: „Noile tehnologii informaționale sunt leviere. Constantin. interoperabilitatea. precum calculatoarele personale și elemente periferice corespunzătoare.65. bănci de date sau programe de coordonare și instruire la distanță. Ed. secvențe audio sau video. 11 7 Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic.capacitatea de adecvare la diversitatea așteptărilor indivizilor implicați în educație. în măsura în care timpul nu ne mai oferă libertatea completă de a citi în tihnă o carte. Bucuresti. situri Web. 12 . ale unei noi perspective asupra acțiunilor structurante.posibilitatea transferării resurselor dintr-un sistem de predare în altul. p. programale configurate cu care acestea sunt dotate. Cucoș acordă credite acestor obiecte pedagogice în măsura în care acestea respectă 4 condiții9: 1. fără a modifica vreo nuanță a informației. atât ale actului de invățare cât și de predare.acuratețea definirii și descrierii la nivelul textului. alte echipamente și dispozitive nou produse și existente pe piață. Cucoș aduce în discuție apariția unor așa zise obiecte pedagogice ce apar ca urmare a implementării noilor forme de realizare a educației. Aceste obiecte pedagogice apar în forme precum: cărți programate. Ed. Aspecte ale virtualizării formării. Daniela Iovan spune însă. Iași. 10 Idem. 60-62.

spreadsheet-urile sau sisteme de gesiune a bazelor de date. p. formatorul și cunoștințele. să fie stăpânul propriului său parcurs.25 13 . devine astfel un consumator de bunuri si servicii tehnologic-educaționale. Primul dintre acestea face referire la faptul că informația trebuie să fie prezentată în modul cel mai variat și cel mai accesibil cu putință. 64-65. sau pot fi transmise către o altă entitate de memorie cu ajutorul unui cablu USB. p. cursantul își formează o experiență pe baza deciziilor luate în diferite momente critice prin care a trecut. Rosca. Economica.4. 5. pe CD/DVD-ROM.. 4. și nu de o adaptare sistemică de efecte la modă” 13 2. pentru a avea acces la un suport informațional al instruirii din ce in ce mai bogat și diversificat. Un al doilea principiu spune că instruitul are obligativitatea de a exercita un control asupra propriului proces de învățare. Sisteme utilitare. Sisteme pentru simulare. pp.Constantin Cucoș12 vorbește despre educație în contextul unei piețe educative.15 Noile tehnologii din domeniul informației și comunicațiilor au condus la posibilitatea lărgirii plajei de instrumente pentru desfășurarea IAC. acesta aduce argumentul unui sociolog canadian: „În numele imperativelor tehnice și economice. puternic industrializată ca urmare a introducerii în folosință a noilor tehnologii informaționale și de comunicare. s-a ajuns să se uite că modernitatea școlii este intim legată de angajamentul ei pe termen lung. Sisteme destinate rezolvării problemelor. 20-21 15 Roșca. Cele on-line sunt accesibile pe un server în cadrul unei rețele.care oferă spre soluționare diverse probleme generate aleator. pot lua inițiativa 3. există 3 categorii de soluții pentru IAC: on-line. respectiv persoana care se dorește a fi educată prin intermediul acestui sistem tehnologic. 2. pe calculatorul utilizatorului informațiile fiind stocate pe discul fix al calculatorului.fac referire la instrumentele folosite și anume: procesoarele de texte. Ed. Astfel. 2002. Bucuresti. Sisteme de instruire asistată de calculator O clasificare realizată de UNESCO (United Nations Educational. Cursantul. Informatica instruirii. În susținerea afirmației sale. Sisteme tutoriale. astfel. acest tip de acces fiind 12 13 Idem. 2002. Ultimul principiu subliniază necesitatea disponibilității feed-backului pentru evaluarea progresului realizat. fără a oferi un răspuns corect ci. Cele off-line funcționează în întregime local. cu alte cuvinte. Ion Gh.presupune participarea activă a cursanților care. off-line și mixte. București. pe memory-stick. În aceste condiții.sunt specializate pe domenii diverse Există mai multe moduri specifice de învățare care au în vedere relația dintre părțile actului educațional. Economică. sistemul de instruire asistată de calculator trebuie să respecte câteva principii.65 14 Apud. Idem. Ed. mai exact. p. Cel de-al treilea principiu face referire la faptul că anumite activități oferă posibilitatea de a prelucra informații numeroase și netriate pentru a-și lăsa instruitul să-și dezvolte propriile capacități de sinteză și să folosească propriile strategii (găsirea propriilor soluții). Sisteme pentru antrenare (Drill&Practice). Scientific and Cultural Organisation) împarte sistemele software de instruire în 5 categorii și anume:14 1. obligă cursantul să încerce diferite metode de rezolvare până ajunge la răspunsul corect.presupune simularea unor situații din lumea reală sau imaginară. obligând la rezolvarea corectă a problemei în cauză pentru a putea trece la o altă problemă. UNESCO.-coord. părți care sunt în număr de trei: cursantul.

fiecare cursant primește o prescripție generată de calculator. asumându-mi repetarea unora dintre noțiuni. se creează un model de performanță individual. Soluțiile mixte se bazează pe ambele componente. încercând să îmbine avantajele acestora și să estompeze din dezavantajele lor. p. CBE pentru educație. au fost propuse și acceptate următoarele: • Computer Based Training (CBT)-având ca și componente CAI și CMI. iar utilizarea unora sau a altora depinde de aspectul urmărit de sistem.16 Printre abordările referitoare la instruirea în utilizarea calculatoarelor pot fi menționate următoarele: • Computer-Assisted Instruction (CAI) • Computer-aided Instruction (CaI) • Computer-Managed Instruction (CMI) • Internet-Based Instruction (IBI)/ Web-Based Instruction (WBI) Pentru a desemna domeniul cu ajutorul unei singure denumiri. se folosește CBT și CBI pentru instruire. În cele ce urmează voi realiza o scurtă prezentare a noțiunilor ce aparțin conceptului de instruire asistată de calculator. în funcție de diagnosticul obținut.desigur mult mai rapid decât cel prin rețea. cu simplul scop de a le trece în revistă. Astfel. CBL pentru învățare.29-32 14 . Prima dintre aceste funcții oferă o individualizare a fiecărui cursant în funcție de obiectivele pe care le are și de procentul îndeplinirii acestora. Pe de altă parte. Astfel. Computer Assisted Instruction (CAI) Are la bază următoarele moduri de lucru pentru instruire: o Tutorial o Exersare (Drill&Practice) o Jocuri pentru instruire (Instructional Game) o Modelare (Modeling) o Simulare (Simulation) o Rezolvarea problemelor (Problem Solving) Computer Managed Instruction (CMI) CMI corespunde folosirii calculatorului pentru conducerea instruirii și are următoarele moduri de lucru: o Testare (Testing) o Generare prescripții (Prescription Generation) o Gestiune înregistrări (Record Keeping) CMI are la bază două funcții care ajută la asistarea și urmărirea planului de instruire individuală a cursanților. 16 Idem. Instruirea Asistată de Calculator (IAC) folosește astfel mai multe tehnologii. ca urmare a diagnosticului obținut în urma acestui tip de instruire. încorporate sub denumirea de Technology Based Learning (TBL). • Computer Based Instruction (CBI) • Computer Based Education (CBE) • Computer Based Learning (CBL) Denumirile sunt considerate ca fiind sinonime. cea de-a doua funcție are caracter prescriptiv întrucât. sub forma unui curs personalizat ce îl va ajuta să-și atingă obiectivele.

19 20 SIVECO Romania este liderul caselor româneşti de software şi unul din integratorii software de succes din Europa Centrală şi de Est.10. Ed. Ghidul indormatic al profesorului modern. Proiectul. care intenționează să se sprijine pe expertiza americană a Career Education Corporation (CEC) pentru a crea o platformă europeană dedicată educației online. Majoritatea celor care nu folosesc aceste soluții (38%) declară că ar dori să le dezvolte în viitorul apropiat . în baza contractului nr. Iași. a venit în sprijinul universităților oferindu-le un portal e-Learning modular. 15 . de la învățământul asistat de calculator (o combinație între practicile tradiționale și cele on-line de învățare) până la învățământul desfășurat în intregime în manieră on-line. Printre acestea se numără Grupul francez INSEEC18. (Sursa : Elearning Romania) Unul din proiectele care oferă acces studenților și profesorilor la resurse de tip ELearning este PAELIS. 67/2007 încheiat cu AMCSIT. ce are la bază utilizarea calculatorului cu scopul primordial de a accesa informații ce urmează a fi folosite în procesul de instruire. lansat în 2007 și finalizat în 2010. avem în vedere următoarele: o Baze de date o Telecomunicații o Sisteme expert o Hipermedia 2. peste jumătate din universități (58%) utilizează soluții de E-Learning în activitatea didactică și nondidactică. în ghidul său informatic al profesorului modern: E-learning reprezintă interacțiunea dintre procesul de predare/învățare și tehnologiile informaționale – ICT (Information and Communication Technology)-. Instrumente pentru E-Learning. Polirom. apare și Computer Supported Learning Resources (CSLR).Alături de cele două componente menționate anterior.5.se arată într-un studiu 19 realizat la inițiativa SIVECO Romania. Mihaela. p. Africa de Nord şi spaţiul Comunităţii Statelor Independente. realizat în cadrul unui parteneriat între SIVECO Romania20 și Universitatea Politehnica București. și co-finanțat din Planul Național. Compania asigură dezvoltarea şi exportul de soluţii IT şi de proiecte de consultanţă cu valoare adaugată ridicată către ţări din Comunitatea Europeană. E-Learning O definiție a e-learningului ne este oferită de Mihaela Brut. 2006. CMI și CAI. acreditată în întregime de guvernul francez. acoperind un spectru larg de activități. studenții programului Executive MBA de la International University of Monaco (IUM face parte din grupul INSEEC) vor beneficia de aceste noi tehnologii. Orientul Mijlociu. 18 Grupul INSEEC-Institut des Hautes Etudes Economiques et Commerciales (numit și «INSEEC Grande Ecole») este unul dintre cele mai importante organizaţii private de învăţământ din Franța. Din 2012. Astfel. care asigura pe de o parte flexibilitatea administrării electronice a procesului educațional prin facilități de administrare specifice unei 17 Brut.17 În susținerea acestui tip de învățământ vin o mulțime de propuneri și decizii luate de instituții naționale și internaționale. care au demarat diverse programe și studii ce au la bază utilizarea unora dintre cele mai noi tehnologii de învățare. (Sursa: Elearning Romania) În ceea ce privește România. Programul 5 INOVARE.

În continuare. animații. Utilizarea celor mai noi tehnologii” (cursuri "în imagini". În cadrul acestui program. prin punerea la dispoziția studenților și a profesorilor a unor module de evaluare online și de lucru la distanță.Sistemul Educaţional Informatizat. pe de altă parte. 16 . videoconferințe. asigura eficientizarea procesului de învățare. Cercetării şi Inovării. a declarat Cătălin Ștefan. a fost lansat în anul 2001 . cu ajutorul sistemelor informatice. responsabil tehnic al proiectului.universități și. simulări) „reprezintă un diferențiator important luat în calcul de mulți tineri în momentul înscrierii la universitate”. al cărui obiectiv de bază îl reprezintă susţinerea procesului de predare/învăţare în învăţământul preuniversitar. instituțiile de învațământ își pot adapta oferta educațională la cerințele pieței muncii. vom dezvolta acest subiect într-un capitol separat. conţinut educaţional multimedia şi servicii precum instalarea şi configurarea software. „Prin intermediul portalului de eLearning realizat în proiectul PAELIS. SIVECO Romania furnizează aplicaţii software. instruirea şi suportul tehnic. în cadrul SIVECO Romania. Unul din cele mai mari proiecte derulate de SIVECO Romania şi unul din cele mai importante programe europene de informatizare a şcolilor din învăţământul preuniversitar. SEI este un program complex implementat de Ministerul Educaţiei.

profesori. ce este un program integrat ca și componentă în cadrul reformei educaționale din România.000 absolvenţi de şcoală secundară la concursul de admitere liceu (ADLIC) 20012009 mai mult de 1.edu.inclusiv cel mai important portal educațional național. Cercetării. • Gestionare a resurselor școlare • Gestionare a educației naționale . Tineretului și Sportului a inițiat în 2001 SEI Sistemul Educațional Informatizat.000 obiecte interactive de învăţare.000 utilizatori înregistraţi.000 de mesaje peste 1.portal. 16.advancedelearning.000 de şcoli şi licee conectate la Internet Portal Educaţional SEI (http://portal.018 profesori în licee 102. specialişti în domeniul educaţiei 15. SEI acoperă toate activitățile majore din sectorul educațional: • Pedagogie . crescând astfel calitatea procesului educațional (vezi Tabelul 1).Suportul tehnologiei informației pentru examenele naționale. testare și evaluare. personal administrativ. Sistemul educațional înainte și după anul 2001 Educația în Romania înainte de SEI (înainte de 2001) 1. Obiectivul principal al programului a fost acela de a oferi acces egal tuturor elevilor și profesorilor din învățământul pre-universitar la instrumente moderne de predare/învățare.ro ♠ Tabelul 1.3.800.5 PC-uri conectate la Internet/100 de elevi --- Educația în România în prezent (2001-prezent) 7 milioane utilizatori şi beneficiari implicaţi în proiect: studenţi.300. baza de date națională a educației.000. peste 1.333 elevi înscrişi în 12. Ca program strategic. factori de decizie.357 licee 64.321.com 17 . școlile românești pun la dispoziția beneficiarilor laboratoare computerizate.000 de grad doisprezece candidaţi la Bacalaureat (2003-2009) 369 specializate de IT şi a formatorilor AeL certificată (2004-2008) Sursa: www.predare și învățare.ro) 130. harta școlară • Comunicare și colaborare .edu. www.000 desktop-uri şi laptop-uri livrate în şcoli peste 3. părinţi.919 elevi înscrişi în 1. de formare și de perfecționare pentru profesori.000 laboratoare IT dotate cu tehnologii de vârf 192. pentru 21 de materii peste 2. dotate cu tehnologie de vârf. STUDIU DE CAZ Impactul utilizării sistemului educațional Advanced E-Learning (AeL) Ministerul Educației. management de conținut educațional.709 şcoli generale 687.294 profesori în şcoli generale 3 PC-uri/100 de elevi în şcolile generale 5 PC-uri/100 de elevi în licee 3.700 de unităţi de învăţare. În prezent.

configurabilă. elevi. Biblioteca de materiale educaționale acționează ca un gestionar de materiale: este adaptabilă. jocuri educative. Lecţiile multimedia interactive (vezi Anexa 1) oferă noi metode de învăţare care îmbunătăţesc performanţa şcolară. JSP-s.000 de obiecte individuale de învăţare. grupurile. SIVECO România a optat pentru portabilitate și ușurință în întreținere. prin atingerea obiectivelor operaţionale propuse. folosind o aplicație client standard. Jackrabbit. drepturi de acces Rolurile. destinat utilizării de către toate categoriile de participanți în procesul educațional: profesori. utilizatorii și privilegiile de acces asociate acestora sunt foarte ușor de administrat Bazat pe standarde: AeL este compatibil cu MathMl. precum: materiale interactive. SCORM și IMS Ușor de instalat și de administrat Suport multi-lingvistic și regional Caracteristici tehnice În proiectarea și construirea platformei AeL.com) În cele ce urmează.advancedelearning. indexabilă și permite o căutare facilă.com. ghiduri interactive. cuprinzând peste 16. flexibilă. Conţinutul digital educaţional AeL eContent este special dezvoltat pentru a sprijini procesul de predare/învăţare. abilităţi şi competenţe. și un server de aplicații bazat pe platforma Java. tutoriale. Funcționalități AeL permite vizualizarea și administrarea a numeroase tipuri de conținut educațional. diferențiată pe roluri. grupuri.000 de şcoli şi utilizat de peste 7 milioane de beneficiari la nivel mondial. fiind proiectat şi prezentat într-o manieră atractivă.1. exerciții. studenți. management și personal administrativ. de tip browser web. AeL eContent este implementat în prezent în mai mult de 15. şi contribuie. Beneficii obținute prin utilizarea AeL AeL este o soluție modernă de eLearning oferind facilități de gestionare și prezentare de diverse tipuri de conținut educațional. AeL permite următoarele: 21 SIVECO Romania. applets și este utilizat intensiv XML. JBOSS. simulări. modernă şi motivantă. AeL eContent este una dintre cele mai bogate şi atractive biblioteci virtuale din lume. Sunt folosite tehnologii de ultimă oră ca Enterprise Java Beans. simulări și teste. 2010 18 . la 21 de materii. Platforma este proiectată în sistem multi-strat. Programul național de informatizare a învățământului preuniversitar românesc. Caracteristici și funcționalități • • • • • Caracteristici generale Interfață prietenoasă. la formarea de aptitudini. Conţinutul educaţional oferit de SIVECO România poate fi tradus în orice limbă şi localizat pentru a respecta curricula şi specificul cultural al oricărei ţări/regiuni. exerciții. JDBC. experimente. care este un sistem de predare/învățare și management al conținutului (LMS/LCMS) dezvoltat de SIVECO România. 21 3. (Sursa: advancedelearning. servlets. voi prezenta câteva caracteristici ale programului AeL. a căror sursă o constituie site-ul www. precum materiale interactive tip multimedia. ce a pus la dispoziția cititorilor un material aparținând SIVECO România SA din anul 2010.Cel mai important program din cadrul SEI îl constituie AeL.

“ Motivaţia juriului internaţional WSA (World Summit Award) 19 . lecţiile AeL sunt un exemplu de bună practică pentru noile tendinţe din eLearning. organizată în cadrul ediţiei a 7-a a conferinţei internaţionale ICETA (International Conference on Emerging eLearning Technologies and Applications ). care controlează în întregime lecția. Datorită calităţii şi rezultatelor excepţionale obţinute în îmbunătăţirea procesului educaţional. lecţiile interactive AeL au fost desemnate drept cel mai bun conţinut educaţional din lume.în ritmul fiecărui cursant Proiecte colaborative și învățare la distanță Testare și evaluare. Slovacia. pentru impactul pozitiv asupra sistemului educaţional românesc. Materialele digitale pot fi folosite în diverse medii de instruire şi acoperă o varietate mare de materii: matematică. fizică. istorie. a primit distincţia de “cea mai bună soluţie eLearning”. În iunie 2005. organizate de WSIS (World Summit for Information Society). Bogate în funcţionalităţi multimedia. biologie. testele sunt integrate cu fișele de studiu ale elevilor.împreună cu profesorul.Competiţia internaţională „eLearning in Praxis”. coordonează și monitorizează procesul educațional Învățare asincronă/studiu individual . istorie. sistemul păstrând evidența evoluției fiecărui elev AeL este construit pe baza unor principii educaționale moderne. 2009 . chimie. informatică. în cadrul prestigioasei competiţii de conţinut digital World Summit Award (WSA).2. Au un design foarte clar. de-a lungul timpului AeL a primit premii prestigioase la nivel internaţional: 2010 . care contribuie în mod semnificativ la înţelegerea conceptelor şi fenomenelor prezentate.E-Learning Awards 2010 – Proiectul SEI (Sistemul Educaţional Informatizat) a fost recent nominalizat ca finalist în cadrul compeţiei e-Learning Awards 2010. Recunoaștere la nivel internațional Peste 7 milioane de utilizatori din întreaga lume folosesc în prezent cu succes soluţia de eLearning AeL. Lecţiile AeL oferă profesorului flexibilitate şi reprezintă o unealtă excepţională care promovează abordareaa centrată pe student. plăcut. geografie şi tehnologie. la categoria “The best e-Learning project securing widespread adoption”. conformându-se celor trei faze succesive care definesc în general procesul de cunoaștere: • Obținerea unui bagaj de cunoștințe de bază • Dezvoltarea gândirii tactice • Dezvoltarea gândirii strategice 3. Prin această recunoaştere România a devenit un nume de referinţă pe harta mondială a învăţământului asistat de calculator. „Lecţiile AeL reprezintă un execelent exemplu de abordare inovativă a eLearningului. 18-20 Noiembrie 2009 – Proiectul SEI (Sistem Educaţional Informatizat).• • • • Învățare sincronă .

TEHNE. pe o plajă de 149 de unități școlare la nivel liceal. permițând managerilor decidenți să acționeze proactiv.2.3. 4 licee pedagogice.3. și are la bază inițialele cuvintelor: Strenghts (Puncte tari). 20 . să apere și să promoveze interesele/obiectivele organizației cu succese mai bune. pe baza cărora am încercat demararea unei analize SWOT menită să evidențieze atât importanța și necesitatea sistemelor AeL în educația românească. au fost intervievați manageri de la 1100 de companii si organizații. sub forma răspunsurilor cumulate la întrebări esențiale pentru analiza de față. la faptul că utilizarea unui calculator acoperă o masă mai mare de elevi și nu în ultimul rând. se pot observa câteva caracteristici ale utilizării computerului în educație.3. Câteva rezultate ale chestionarelor TEHNE În cele ce urmează. aplicate la nivel managerial (directori) (vezi Anexa 2).1. a fost obținută o serie de date relevante. profesorul poate astfel lucra simultan cu mai mulți elevi. ca urmare a implementării și utilizării unui program educațional de tipul Advanced e-Learning. analiza SWOT constituie cea mai importantă tehnică managerială utilizată pentru înțelegerea poziției strategice a unei întreprinderi/organizații/instituții. Metodologia Analizei SWOT Conceptul analizei strategice SWOT provine dintr-o cercetare efectuată între anii 1960 și 1970 la Stanford Research Institute din SUA. Analiză SWOT: Impactul AeL asupra procesului de învățământ Pentru a observa impactul pe care îl produce utilizarea tehnologiilor informaționale și comunicaționale (TIC) în sistemul de învățământ. Ca urmare a administrării chestionarelor. Opportunities (Oportunități) și Threats (Amenințări/Riscuri). cât și eventualele lipsuri la nivel administrativ. 1 liceu de artă și alte specializări În cea de-a doua etapă. Acronimul „SWOT” provine din limba engleză. au fost cuprinse 9 unități școlare din 8 județe. a interviurilor și a asistențelor la lecții desfășurate în laboratoarele AeL. Investigația a cuprins în primă fază 140 de unități școlare la nivel liceal astfel: • 45 de Colegii Naționaale • 51 de Grupuri Școlare • 44 de Licee: 3 de informatică. Pentru alcătuirea metodologiei SWOT. Pentru a înțelege mai bine traseul urmat de investigația demarată de Centrul pentru Dezvoltare și Inovare în Educație. 3. se face referire la reducerea timpului de lucru. a inițiat o investigație sub forma unor chestionare. Astfel.3. Weaknesses (Puncte slabe). În ceea ce privește opțiunea conform căreia computerele fac învățarea mai eficientă. voi expune o serie de date obținute în urma chestionarelor. la nivel de profesor (vezi Anexa 3) și la nivel de elev (vezi Anexa 4). Centrul pentru Dezvoltare și Inovare în Educație . am pus în evidență condiționările interne (punctele tari și cele slabe) și condiționările externe (oportunitățile și riscurile) cu care se confruntă sistemul educațional românesc. 3. Analiza SWOT a fost gândită ca un instrument managerial ce colectează și organizează informația critică. În Tabelul 2.

8 21.1 8 3 22.1 19.5 59. Impactul formativ al utilizării AeL în educație O problemă frecvent întâlnită atunci când vine vorba de utilizarea sistemelor de învățământ tehnologizate este accesul la componenta fizică a unui computer.9 14.3 8 7.7 19. În viziunea managerilor școlari. (vezi Figura 1) Figura 1.0% 9.1 19.0% 13.1 28.7 3.5% 2. precum și la sistemele software ce sunt necesare rulării diferitelor programe sau aplicații de tipul AeL. unitățile de învățământ au nevoie de sistemul AeL pentru că: (%) RANG COMPUTERELE FAC ÎNVĂȚAREA MAI EFICIENTĂ COMPUTERUL FACILITEAZĂ ÎNVĂȚAREA INDIVIDUALĂ UTILIZAREA COMPUTERULUI ÎI ATRAGE ELEVII LA ȘCOALĂ COMPUTERUL PROMOVEAZĂ ÎNVĂȚAREA COOPERATIVĂ COMPUTERELE FAC MUNCA PROFESORULUI MAI UȘOARĂ 1 42 22. Inconveniente/disfuncționalități în laboratorul TIC din perspectiva elevilor (%) INCONVENIENTE CALCULATOARELE/SERVERUL SUNT NEPERFORMANTE/VITEZĂ DE LUCRU MICĂ/ SE BLOCHEAZĂ NU SUNT DESTULE CALCULATOARE .4 22.5% Acasă Internet Cafe Prieteni Diverse cursuri 14.4 2 19 37.PENTRU FIECARE ELEV ZGOMOTUL DIN LABORATOR/COLEGI GĂLĂGIOȘI UTILIZEAZĂ PREA PUȚIN CALCULATORUL („STĂM ȘI NE UITĂM LA ELE”) MENȚIONAT DE 12 9. De aceea.2 17.5 15. Tabelul 2.Tabel 2.7 35.1 5 3.6 Sursa: Prelucrările autorului folosind date din Raportul TEHNE.5 6 5 21 .0% 60.0% Săli de jocuri Numai la ș coală Sursa: Prelucrările autorului după date furnizate de Raportul TEHNE Alte inconveniente sau probleme observate de elevi și care creează un cadru inadecvat pentru buna desfășurare a orelor în interiorul unui laborator tehnologizat sunt enumerate în Tabelul 2.3 5.9 4 13. Oportunități de utilizare a computerului 1. cu procentul aferent obținut în urma răspunsurilor la chestionare.7 22. investigația a avut în vedere și urmărirea oportunităților de utilizare pe care elevii îl au în ceea ce privește computerul.9 12.

întrucât aceeași persoană a selectat mai multe răspunsuri la aceeași întrebare. încurajarea inovației didactice Stimulează creativitatea Interactivitatea lecțiilor Îmbunătățește relația profesor-elev (în rezolvarea problemelor). creșterea randamentului școlar Învățare temeinică. Procentajele de menționare acordate. ușurarea activității de C-D. Tabelul 3. controlul permanent asupra activității din timpul lecției/ asupra elevilor Accesibilizarea cunoștințelor/informației Contribuie la dezvoltarea abilităților de lucru cu computerul (la elevi) Învățarea cooperativă. evaluare concomitentă/simultană a întregii clase.5 3 Sursa: Prelucrările autorului folosind date din Raportul TEHNE. învățare diferențiată SELECTAT DE 48 38 34 28 22 20 18 12 12 10 8 8 6 6 4 4 2 2 2 Sursa: Prelucrările autorului folosinf date din Raportul TEHNE. participativă Interdisciplinaritatea Autoeducație/autoevaluare Modernizarea actului didactic/învățământului. eficientă Evaluare (unitară. Impactul formativ al utilizării AeL în educație 22 . Efecte benefice ale implementării la nivelul unității școlare (%) EFECTE Accesibilitatea fenomenelor (experimentul virtual. climat de ecooperare Oferă profesorului o modalitate de urmărire a evoluției nivelului de pregătire Lecții diferențiate (în raport cu nivelul clasei sau al fiecărui elev). interactică.5 4. dezvoltarea abilităților de lucru în echipă Sprijinirea procesului didactic. teste de evaluare cu feedback imediat) Învățarea individualizată (ritm propriu. din perspectiva unității școlare. eficientizarea predării/învățării/evaluării Învățare activă. prin descoperire) Coordonarea bună a lecției de către profesor.SUNT PREA PUȚINE ORE ȚINUTE ÎN LABORATOR NU AU VOIE SAU TIMP PENTRU INTERNET SUNT PREA MULTE RESTRICȚII ÎN LABORATORUL TIC PROGRAMELE SE BLOCHEAZĂ SE TEORETIZEAZĂ MAI MULT DECÂT SE PRACTICĂ 4. mărirea gradului de obiectivitate.5 3.5 4. ce pot fi observate în Tabelul 3 se suprapun. facilitatea înțelegerii proceselor dinamice de mare complexitate) Atragerea/motivarea elevilor. dezvoltarea interesului pentru studiu. stil personal. Impactul formativ al utilizării AeL în educație În urma implementării sistemelor AeL cadrele didactice au fost rugate să sublinieze câteva efecte benefice aduse de aplicația de învățare avansată asupra sistemului educațional românesc.

direct calculat   Poate interveni oricând în predare. ceea ce conduce la o subutilizare a programului AeL Posibilitatea unei refinanțări prin intermediul programelor educaționale. reparații tehnice.ANALIZĂ SWOT A sistemului educațional Advanced E-Learning (AeL) (S) PUNCTE TARI  permanent  lecției  Optimizează timpul de desfășurare al  Permite asigurarea unui feedback  (W) PUNCTE SLABE Lipsa informării la nivel de platformă AeL (documentație. cu ajutorul unor programe europene sau prin sprijinul financiar al statului  Diversificarea sau completarea softului educațional prin organizarea unor concursuri de creare a lecțiilor interactive AeL. la care pot participa atât cadre didactice cât și elevi de liceu Implicarea elevilor care urmează să susțină atestatul în informatică pentru crearea unor lecții noi. în conformitate cu recomandările programe aduce deficiențe de funcționare psihologilor (O) OPORTUNITĂȚI   Posibilitatea diversificării sau completării softului educațional  (T) RISCURI Întâmpinarea reticențelor din partea profesorilor în a utiliza la clasă sistemul educațional AeL. noutăți. conform concepțiilor realizatorilor Respectă criteriile de învățare individualizată (ritm propriu. ca urmare a interacțiunii cu SE) AeL și deficiențe de instruire ce decurg din aceasta  Crește randamentul profesorului în „ergonomia” lecției  Lecții incomplete sau care nu funcționează  Permite o evaluare imediată a elevului pe baza rezultatului unui test grilă. la 21 de materii  Imposibilitatea utilizării AeL la toate disciplinele în conformitate cu planificările calendaristice. cu un loc bine stabilit pe  Incompatibilitatea AeL cu alte ecran. poate conduce la o ineficiență în răspândirea cât mai rapidă a versiunilor noi ale acestuia Crearea de către profesori a unor lecții greșite din punct de vedere tehnic. evaluări. tehnic) Utilizarea sistemului este limitativă. deținând animaţii interactive. stil personal. care să susțină financiar școlile cu deficiențe în asigurarea necesarului de calculatoare   Crearea unor metode de motivare/ stimulare/ cointeresare a cadrelor didactice în utilizarea AeL. datorită numărului mare de clase Timp mare de conectare/blocaje frecvente/ viteză mică de lucru Departamentele tehnice nu pot acoperi în totalitate cerințele legate de asigurarea și funcționarea echipamentelor    AeL are o structură de date coerentă. şi filme de prezentare. texte. ca o completare a activității profesorului AeL oferă o bibliotecă virtuală ce cuprinde peste 16.000 de obiecte individuale de învăţare. prin  Incompletitudinea aplicației descoperire. telecomunicații etc) care nu pot fi suportate de școli datorită dimensiunii prea mici a bugetului alocat de către stat. administrativ. prin cooperarea cu profesorii de alte discipline   . pot conduce la o scădere a rentabilității sistemului AeL cât și la o proastă informare a elevului Utilizarea frecventă a calculatoarelor și a Internetului aduc costuri suplimentare (energie.

problemă cu care se confruntă încă multe școli din zona rurală.decât informatica  Instruirea serioasă a profesorilor de către alți profesori special instruiți în acest scop – evitarea efectuării instructajului de către persoane din afara sistemului de învățământ care nu au abilități de predare-instruire  Numărul insuficient de calculatoare care este sub efectivul unei clase (28 elevi). determină imposibilitatea implementării programului AeL în toate regiunile vizate 24 .

un pas important în racordarea învățământului românesc la dinamica socială și educațională existentă în cadrul Uniunii Europene. societatea cunoașterii a impus utilizarea Tehnologiei Informației și Comunicării ca punct de referință al schimbărilor de fond în sistemele de învățământ. învățarea pe parcursul întregii vieți. Aplicația virtuală AeL. cea mai drastică dintre ele a venit odată cu sfărșitul anului 1989 și intrarea în secolul al XX-lea. Prin urmare. profesionalizarea meseriei didactice. Pe de altă parte. Efectele părăsirii metodelor educaționale tradiționale se resimt astăzi când. în ultimul timp par să se fi acomodat și adaptat cerințelor actuale. este o dovadă în acest sens. sau chiar prost alocate. însă necesitatea de fundamentare teoretică și pedagogică spre formarea de competențe transferabile și construirea unor mentalități operatorii (regândirea strategiilor) este încă primordială. pregătirea cadrelor didactice și asigurarea resurselor necesare. nu în ultimul rând. din cadrul programului Sistem Educațional Informatizat al Ministerului Educației și Cercetării. Mai exact.CONCLUZII Sistemul educațional românesc a suferit numeroase schimbări de-a lungul timpului. Astăzi. Ulterior. a apărut într-un moment nu prea propice pentru o bună dezvoltare educațională. la inceput. întrucât fondurile necesare pentru a asigura un număr adecvat de calculatoare în instituțiile de învățământ nu au fost suficiente. deși constituie un mare impuls adus sistemului românesc de învățământ. am ajuns într-un stadiu în care avem „ce face” dar nu avem „cu ce”. În acest context. numeroși dascăli și instructori nu pot apela la sisteme avansate de instruire datorită lipsurilor mari cumulate în perioada comunistă: lipsa computerului în învățământ. este normal să existe o întârziere a evoluției pozitive la nivelul educației românești. au fost detaliate și completate. dar. priorități precum asigurarea calității în educație. reticența la nou care ține pur și simplu de factori subiectivi aferenți modului de gândire al unor cadre didactice. se vorbește tot mai mult de o accelerare a procesului. mențin însă părerea că introducerea în învățământul românesc a sistemelor AeL. iar provocările s-au conturat. dar care. În România. pe trei direcții majore (conform Comisiei Europene): dotarea școlilor. situația financiară precară a stimulat negativ evoluția educației ca urmare a utilizării acestei aplicații. se pregătește terenul/traseul (asigurarea școlilor cu mijloacele tehnice necesare unei bune funcționări a programului AeL și nu numai) odată cu implementarea noului sistem educațional (instruirea profesorilor). a constituit și încă mai constituie. incapacitatea de adaptare rapidă la noi metode și mijloace educaționale datorită implantării adânci a unui sistem fixist de educație și. Incapacitatea proiectelor educaționale românești de a absorbi fondurile europene puse la dispoziție de UE. . Astfel.

4. BRUNNER . Elearning. Ed. ROȘCA. ASE.ro/articol. Ed. material de tip curs. ADĂSCĂLIŢEI. No. BRUT.Romania. București. pp. 2001. Impactul noilor tehnologii ale comunicării și informării asupra didacticii disciplinelor economice. Informatica instruirii. CRENGUȚA-LĂCRĂMIOARA (2006). Ed. Siveco România. ADRIAN.2. UNESCO Journals. VOL XXXI. IOAN (1997) Metode de învățământ. 7-11. CONSTANTIN (2006). CENTRUL PENTRU DEZVOLTARE ȘI INOVARE ÎN EDUCAȚIE. PROSPECTS . Globalization. Ed. 2004 11.2011) 13. Ghidul indormatic al profesorului modern. Programul național de informatizare a învățământului preuniversitar românesc. Instruire Asistată de Calculator.16-33. Didactică și Pedagogică DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC. CERGHIT.04. SIVECO Romania. OPREA.04.140 9. Evenimente AeL Educaţional.05. 2010 10.2011) 26 .php/articles/c3 (27. International Bureau of Education. 7. (2000). 58% dintre Universitătile din România utilizează soluții de eLearning http://www.9-13.unesco. București. 3.advancedelearning. Economică. IAC. Iași. and the Technological Revolution.) (2002). București. Polirom.65-81.com/index. 60-74. JOSE JOAQUIN. CUCOȘ. București. June. UNESCO Institute for Lifelong Learning (UIL): annual report 2010 http://www. ION GH. Impactul formativ al utilizării AeL în educație. Ed.ro/~aadascal/curs_iac/IAC_manl_idd2k5. Instrumente pentru E-Learning. Education. București. 5.pdf 8. MIHAELA (2006).2011) 12.BIBLIOGRAFIE 1. 2. pp. http://www.04. sursa http://www. Polirom. Aspecte ale virtualizării formării. Iași. pp. p.org/new/en/unesco/resources/onlinematerials/publications/unesdoc -database/ (27.ee. Ed. pp.tuiasi. Didactică și Pedagogică 6. Informatizarea în educație.(coord.2011)(10.php?id_categ=2&id_articol=687 (26. Strategii didactice interactive. (2010-08-30).elearning.quarterly review of comparative education. Proiectarea Instruirii utilizând Sisteme Informatice Multimedia.

ANEXE ANEXA 1 Demonstrație lecție interactivă de psihologie-Tip Evaluare Sursa: http://advancedelearning.com Demonstrație lecție interactivă de economie Sursa: http://advancedelearning.com 27 .

ANEXA 2 Chestionar pentru directori 28 .

29 .

ANEXA 3 Chestionar pentru profesori 30 .

31 .

ANEXA 4 Chestionar pentru elevi 32 .

33 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->