RomTelecom si problema monopolului

Afirmarea pieei concureniale, pilon al economiei de pia, este un proces dificil, n evoluia cruia se nregistreaz succese, dar i eecuri. Astfel, piaa concurenial ofer multiple avantaje. Se tie c numai concurena este n msur s genereze eficien economic i c pe termen scurt firmele cu activitate mai eficient reuesc s-i mreasc cota de pia fa de rivalii care produc cu costuri mai ridicate. De asemenea, concurena este cea care face ca produsele cerute de cumprtori s fie oferite pe pia, prin meninerea unui numr de productori ntr-un domeniu care s satisfac ct mai bine cerinele cumprtorilor. n plus, firmele competitive reflect eficiena utilizrii factorilor de producie. Aa se explic de ce firmele care obin cele mai mari profituri sunt cele care satisfac cel mai bine cerinele cumprtorilor i de ce salariile cele mai mari corespund activitilor cele mai productive. Pe de alt parte, piaa concurenial prezint imperfeciuni, genereaz insuccese nu numai pentru agenii economici care nu se pot adapta la exigenele sale, dar i pentru sistemul economic n cadrul cruia s-a manifestat. Insuccesul pieei se dovedete prin incapacitatea instituiilor de pia ale unui sistem economic de a susine activitile necesare din punct de vedere social sau de a le elimina pe cele nedorite. n acest context, se recunosc dou cauze ale eecului unei piee: insucces prin structura pieei (failure by market structure). Aceasta se manifest atunci cnd condiia concurenial a multor productori ntr-un domeniu nu este asigurat. ntr-o asemenea ipostaz, concurena nu se poate manifesta. Este cazul pieelor telecomunicaiilor, distribuiei energiei electrice, apei etc. n care preul i profitul firmei cu poziie de monopol se supun unor reglementri guvernamentale. n plus, politica antitrust urmrete s limiteze puterea economic a marilor firme;si pe de alta parte insucces prin mecanismul preului (failure by incentive). Aceasta se produce atunci cnd sistemul preurilor se prbuete ca o reflectare a costurilor i avantajelor din producie i consum. Mai exact, fiecare activitate de producie i consum de bunuri i servicii genereaz pe de o parte nu numai costuri contabile de producie, dar i costuri sociale, iar pe de alt parte, nu numai venituri firmelor productoare, dar i avantaje sociale. Dac productorii, consumatorii sau mrfurile care fac obiectul schimbului nu ndeplinesc

anumite condiii , se nregistreaz niveluri eficiente ale produciei, distribuiei sau satisfaciei consumatorului. Piaa devine imperfect i se caracterizeaz prin apariia monopolurilor sau externalitilor negative, a bunurilor publice i a informaiei imperfecte. Concurenta imperfecta caracterizeaza acela ramiri economice in care ofertantii detin controlul asupra preturilor marfurilor pe care le produc. Monopolul este cunoscut ca acea situaie de pia n care exist un singur ofertant al unui produs care controleaza complet o anumita piata. Acesta este singurul care desfasoara activitati de productie in ramura sa de activitate. In plus, nu exista nimeni sa produca un substituient al produsului pe care-l realizeaza firma respectiva. Adevaraturile monopoluri se intalnesc foarte rar in ziua de azi. De regula, existenta lor este asigurat de catre stat. n cele mai multe orae, domeniile de distribuie a energiei electrice, a gazelor naturale, firme locale prestatoare de sevicii publice (telefonie, televiziune prin cablu) sunt piee de monopol. Chiar si monopolurile protejate trebuie sa tina seama de concurenta (telefoanele celulare fac concurenta telefoanelor clasice). Monopolul este considerat un insucces al pieei competitive. Aceasta se intampla deoarece o ipotez a pieei competitive eficiente este ca productorii s acioneze drept acceptani de pre. In situaia unui singur productor, acesta este cel care stabilete preul, oferta firmei de monopol fiind oferta agregat de pe pia. Preul de monopol nu va fi concurat de preurile mai sczute ale rivalilor, din moment ce acetia nu exist. Acesta este si cazul companiei RomTelecom. OTE arunca in joc cartea tarifelor prohibitive .Cu toate ca numai RomTelecom poate oferi transmisii de date pe linie telefonica fixa prin dial-up, autoritatile statului au considerat ca acest tip de serviciu nu este un monopol. Cu alte cuvinte, statul i-a trimis pe amatorii de Internet catre concurenta (companiile de televiziune prin cablu si operatorii de telefonie mobila). Nu in acelasi fel a procedat insa pentru serviciile telefonice de voce. Aici, s-a apreciat corect: RomTelecom detine monopol si, ca urmare, tarifele pentru serviciile telefonice de voce sint supuse avizarii Oficiului Concurentei. Un alt element scandalos in afacerea RomTelecom este ca tarifele practicate de OTE in Grecia sunt cu circa 30% mai mici, pentru majoritatea serviciilor (cu toate ca acolo calitatea este mult mai buna decit in Romania). Liberalizarea telecomunicatiilor insemna tarife inaccesibile, chiar prohibitive, pentru telefonia fixa .OTE s-a straduit" sa

stranga pentru RomTelecom un capital de simpatie (strategii greci preiau inca un pachet de actiuni de la statul roman, la un pret de nimic). Cei mai multi "fani" RomTelecom vor da bir cu fugitii imediat ce o alta companie va oferi servicii similare, chiar daca tarifele vor fi aceleasi sau putin mai mari. Aceasta tendinta, generalizata o data cu majorarea cu 400% a tarifelor pentru dial-up, va conduce RomTelecom catre pierderi financiare importante. Oficialii RomTelecom au fost avertizati ca au intrecut masura cu taxarea accesului la Internet, dar deocamdata nu s-a revenit la o politica tarifara obisnuita in plina era a informaticii. De la 1 ianuarie 2003, RomTelecom pierde monopolul si asupra traficului international, una dintre sursele cele mai importante de venit pentru companie. "Hemoragia" financiara se va agrava si se vor majora din nou tarifele pentru populatia care va mai utiliza serviciile RomTelecom. RomTelecom va face incet incet loc noilor giganti din telecomunicatii. La fel cum s-a intimplat si in cazul telefoniei mobile, romanii vor constata ca este mult mai avantajos sa folosesti tehnologii mai noi si mai accesibile. Reteaua RomTelecom va ramane libera si, pentru un profit minim, va fi inchiriata, pe tronsoane, celoralalte companii. OTE a venit sa faca avere pe seama romanilor si tarifele din Grecia vor scadea treptat, in vreme ce romanii vor da tot mai mult pe telefon. Autoritatile din domeniul telecomunicatiilor au trecut cu vederea ca RomTelecom a ajuns sa practice tarife comparabile cu cele ale operatorilor de telefonie mobila. Este stupid sa platesti serviciul de Acces Special la Internet cu 2 centi/minut la Zapp si cu 0,9 centi/minut la RomTelecom. In plus, intre abonati si RomTelecom nu este semnat nici un contract (abonatii de dinainte de 1989) in care sa fie prevazute clar drepturile abonatilor si obligatiile companiei si invers. Starea de ilegalitate s-a perpetuat cu complicitatea directa a statului (pana de curand actionar majoritar la RomTelecom) si OTE va profita din plin de aceasta. In concluzie, viitorul RomTelecom este legat de politica tarifara. Daca preturile vor fi accesibile (sau chiar unice pe piata), profitul companiei se va majora. In cazul in care dintr-o trufie stupida sau din cauza unei strategii ascunse a OTE pentru preluarea mai multor actiuni RomTelecom de la stat - se vor practica tarife din ce in ce mai mari, pierderile companiei vor deveni insuportabile si ireversibile (clientii odata plecati nu se vor mai intoarce, mai ales daca noul furnizor de servicii ii multumeste).

Potrivit raportului consultantului pentru finalizarea privatizarii scade valoarea actiunilor operatorului de telecomunicatii. In decurs de patru ani, in ciuda investitiilor facute, valoarea operatorului national de telefonie s-a diminuat de circa 2,5 ori. Aceleasi surse au precizat ca unul din factorii ce au condus la o astfel de concluzie este situatia financiara critica a operatorului de telecomunicatii. Conjunctura internationala nefavorabila, cu o piata a comunicatiilor in declin precum si situatia financiara critica a RomTelecom, datoriile pe termen scurt ale operatorului de telecomunicatii catre banci si furnizori (de circa 650 milioane de dolari) sunt cateva din aspectele ce au determinat o cotatie la un nivel scazut. Directorul general al RomTelecom, Panagiotis Kargados, a atras atentia asupra dificultatilor majore cu care se confrunta RomTelecom, dificultati ce au determinat sistarea programului de modernizare. Kargados a avertizat ca fara o majorare a capitalului care sa aduca bani in companie, RomTelecom risca sa intre in faliment. Mai mult, dl. Kargados a invinuit statul roman, principalul actionar, de aceasta situatie, aratand ca nici nu au venit cu bani, nici nu au mai permis majorarea tarifelor in acelasi ritm cu devalorizarea monedei nationale si cu inflatia. Operatorul roman de telecomunicatii este inca monopol si in aceste conditii inregistrarea unor astfel de pierderi nu este deloc normala. Nu trebuie uitat ca ceilalti operatori din Europa chiar activeaza pe o piata concurentiala si nu multi sunt in situatia de a avea datorii pe care sa nu le poata acoperi. Indiferent de interesele ce exista de ambele parti, este cert faptul ca RomTelecom a devenit dintr-o societate ce inregistra un profit net de 10,8 milioane euro in 2000 intr-una cu pierderi. Trei furnizori de Internet si televiziune prin cablu se pregatesc sa intre pe piata de telefonie fixa, fiind pregatiti sa ofere clientilor peste 1,7 milioane de numere de telefon. Reprezentantii RCS&RDS, Astral Telecom si PC Net spun ca tarifele lor vor fi mai convenabile decat cele practicate acum pe piata si net mai avantajoase pentru convorbirile interurbane si internationale. Viitorii operatori devin astfel primii concurenti ai RomTelecom, al carui monopol pe telefonia fixa s-a incheiat la inceputul acestui an, iar tinta lor, in prima etapa, sint firmele. Am solicitat Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii (ANRC) un milion de numere de telefon fix si vom intra pe pietele din toate orasele tarii deoarece sintem prezenti cu serviciile de date (acces Internet si comunicatii) in toate judetele, declara Alexandru Oprea, director

general al Grupului RCS&RDS. Astral Telecom intentioneaza sa lanseze servicii de telefonie fixa pina la sfirsitul primului semestru din acest an. Oferta noastra se va adresa atat companiilor, cat si persoanelor fizice. In acest scop, Astral Telecom a solicitat de la ANRC 170.000 de numere, din care 50.000 de numere pentru Bucuresti si inca 120.000 de numere pentru alte 12 locatii : Iasi, Bacau, Galati, Buzau, Braila, Constanta, Prahova, Alba Iulia, Salaj, Bistrita Nasaud, Cluj, Harghita, declara Dinu Malacopol, director la Astral Telecom. PC Net a solicitat de la ANRC 600.000 de numere de telefon fix, cu raspandire pe intreg teritoriul tarii, potrivit directorului PC Net, Mihai Batrinelu. RomTelecom ramane totusi lider pe piata convorbirilor locale. Astral si RDS nu sunt singurele companii care vor intra pe telefonie fixa. Se mai pregatesc Atlas Telecom, Mobifon si Orange, dar si SNCFR si Posta Romana. Pentru acestea din urma, lucrurile sunt simple deoarece au deja infrastructura, declara Valentin Negoita, director executiv al Asociatiei de Comunicatii prin Cablu. Pentru preluarea semnalului bidirectional, necesar serviciilor telefonice, sunt necesare asa-numitele retele de banda larga (broad band), pentru care RDS si Astral au incheiat deja contracte cu SNCFR, spune Valentin Negoita. Pe de alta parte, directorul general RCS&RDS declara ca, pe langa interconectarea cu ceilalti transportatori de semnal si cu circuitele inchiriate, compania pe care o conduce se bazeaza pe infrastructura proprie de fibra optica, infrastructura proiectata inca de la inceput pentru a furniza servicii de date, video si voce. Totusi, nouvenitii pe piata telefoniei fixe nu vor putea concura RomTelecom pe segmentul abonatilor-persoane fizice, pentru care preturile vor ramane cam aceleasi. RomTelecom va scapa insa printre degete convorbirile internationale deoarece preturile vor fi mult mai mici, si companiile-cliente le vor prefera, a mai spus Negoita.