Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gramatica de Baza A Limbii Romane
Gramatica de Baza A Limbii Romane
Gramatica de Baza A Limbii Romane
ION COTEANU
l2!:1
r11
EDITURA
Bucuresti.
ALBATROS
1982
prima editie in format electronic Editie ingrijita de dl. E.E. Bibliotescu e_Bibliotescu@yahoo.com • Romania. 14 aprilie 2006
docs.torrents.ro
(paginli go alii}
SUMAR
Introducere
Propozit ii si fr aze 2 Fi-Iur-ile propc zit.nlor 3 Partile 5 Genul 7 Cawl de vorbire la substanti'/e.... la substantivr, .......•. .. . _ .....••... In fraza _ _.,... •. _ .... _ ..• .....•
H
7
•... ••.• _•. _.,.• , .•.. ,.,' ,' ,..•.• ,., ._ _ ,. .. ... _.
M , •• , •• , •
11 15 20 25 30 40 54 75 SO
4 Subst an tiv ul 6 Nurnfir u! la subst.ant ive ................•... 8 Propozitii care au rol de substantiv 9 Adjectivul 10 N u mcralul 11 Articolul 12 Pronumele 13 Pronurnele .. , . , .....•. personal _
101 107
, , •. , . , . ,.. ,. ,_ _ _____ .. .. .. .. _ , , . . .
166
__ .• _ -.. _., . , .
176
185 208
211 214
217
23 Gerunziul
222 5
24 Participiul 25 Supinul 26 Conjugarea 28 Adverbul 29 Prepoziti« 30 Conjunctia 31 _ ._ .... _.. _. __ . _.. _.. _. _.. _.. _.. _.. _ ._. . .. . ._ _ .. _ _.. _ _ .. _ ._ _ _._. _ . .. . .... _ .:. . . . . _ 27 Verbu! ca predicat
225 227 229 248 252 262 271 276 simpla ~i propozij ia dezvoltata ~i piirtile secundare , , ._ ._ ._ ._ _. 278
r u tor j ceria
32 Propozitia
281
302 329
,.........................
INTRODUCERE
Ce este In fond
gramatlca
cu cd" din/it" joe;:ii copiMrqti i,wii!ate pe de ross, 0 gl'l.lmaticii folositii mcreu, ori de cUe ori vorbim sau scriem, ascultam sau cuim spusele aliora. Ea seamiifui cu wn mecanism, bunaoara eli eel de ceasornice, dinhe care uncle arata, cum stim, orele si minuiele, altcle si numarul zilei din luna, altcz'e chiar lutia a1!ului. Orele ~i'mimdele sint indicate de un mccanism, pC1ttru ziua 11Inii si IU1la amtlui e neooie de £1tCa tutul salt mai mlttte mecanisme 'angrcnatc intr-ttn tot cu eel din,tii. Tot astfel, cine vorbe!jle despre lacrur! simple, se [olosesie de 0 gramatieii asemds niitoare cu. mecam'sFnul ceasornicelor care aratii orelc si minutele. Cine oorbrsic dcsprc ~tiinta, ana, litfraturii Saft 'tehniea are neooie de 0 gramatica mai dezvollata. De aceea ne trelmie 0 gramalidi mai bogata ~i mai 1tttantatii dedt cea deprinsa farli studiu.
Cind spuncm orice lucru, cit de simplu, petn/clesul eelorlalli, puneln tn miscare 1m lIumar de r<'gtlli, farii de care mt am in stare Sit legllm nici doua cuuinte tntre ele, Regulile acestea, de care de multc ori nici nu. ne dam seama, formeaza itt mintea noastrii 0 g ram at i c nil nllmaideC£t iiwiijata In ~coala; ci deprinsii de la piirilltl:, odata C1t primele cuvinte, cu jocttrile;
Ii
a,
Ce este 0 regula. gramaticala? o rcgul« g'i'(lntaticala esie 0 formula simplii de lipuZ "dacii ... aiunci" pe care 0 auem toti in minte ~i 0 PtlllC1lt in practietl aproapc in mod automat. Daca am spus, de exempht, se audc, a/unci se aude poate fi combinat ell difcritc ct{vinte, cum siut bine, aici, aproape, acum etc. safe ctern sin!! ca, daca, cum etc., dar tilt cu eu, noi, voi etc. Tot asifel, data am SPftS cal, ~i apoi t.orbim desPre unul singur, ace/a nu poate fi declt cal.
in sfir$it, dacd urern sa spuncm ca 0 persoana tace, putem s-o facem indicind numele persoanei, adaugind un. el sau ea, dupa cum este vorba de un birba! sa« de o f emeie, salt pur $i simpl« lara aceste speci.jiceri (tace). Dupa cum se uede, uncle reguli au dowl sau mai mulie so/tt!ii, in limp ce aliele au. una singura (cal-cai). ~i unele Iii celelalte nu sint dccit raporturile cuprinse in [ormele cuointelor $i in gruparile de etwinte, in propozi(ii $i fraze. Cite rapor/ZlTi shu atttea reguli auem, dar ele nu cresc la 1'njinit, pentru cd, de exemplu, cc se intimpla en tace, se poate tntt111pla $i cu petrece, ramine. vede etc. Ce reprczinta
0
gramatica de baza?
Dacd luam $i compariim gramaiidle din min/ea celor ce stiu romdneste, in toate intilnim un. numdr de reguli nedeosebite prin nimic il~tre ele, oridt de inva!aJi $i de talentali sint cei ce le tntrcbuinJeaza. Ele constituie tmpreuna gramatica de b a z a. Regutilc din gramatica de baza an caractcr general. Ele se supmpun adesea cu reguli particulare, care trebuie sa Jie de asemenca luaie in seam a, caci deri~'a din cele dintii.
Gramatica uzulul
Gramaiica de baza ca $1 oricare dintrc gramaticile derivate din ea pot Ji descrise In diverse [cluri, dar modalitiifile mai importante sin! ttrmatoarele doud] a) sa se lnJaji$eze schema, adiea sa se enumere 11!forma generali; ~i abstracta toate regulile acelei gramaiici i b) sa S6 t1tJa!i~eze uzul, adica aplica/We concrete ale regu» lilor din scl/ema §i posibilita/ile folosirii lor. U'zul este sMns legat de j tt n c t iiI e 1ndePlinite de Cltv/nte ~i de gl'upuri de cuointe. Flmcfiife, la rindul lor, sint inc/use intr-ult fel salt alttel in Cltv/nte $i tIt gruptlrile de cuvinte de diverse marimi cu care trebuie sa se potriveasca perJect. Dai fiind ca din momenud C£nd 0 gramatica esie p1tsa tn miscare, toaie par/ile ei servesc la consiruirea de propozi/ii,fraze, grupari de [rase etc., ea futtc/ionea.za ca 1m apara: mental a cilrui
Gramatica normei culte (gramatica normativaj Din unele reguli gramaticale rczulta doua sau mai multe solli/ii. De obicei, una dintre acestea este mai des folosiid de comunitaiea de limbii di1t carefacem parte. Cind coincide $i cu imaginea pe care comuniiatea si-a faclit-o despre cele mai reli§ile forme de exprimare, atunci acea soluiie esie declaraiii obligatorie §i devine nor m a pentm aspeciul cultivat al limbii. Solufia adoptata se poate sa nu fie la un moment dat $i cea l1{ai raspindita, dar sa corespunda din alte ptmcte de uedere cu ceea ce se considerii ca este necesar pentrzt buna exprimare. Solu/iile gramaucale ridicate la acest rang formeasd U1t corp de norme pentru limba c1tlia, 1t1tmitii $i literarii. Sistemul lor consiituie gramatica normativa a limoii. Fiind rezultatui 'Unci lungi selecjii, ea seroeste ca model, ciici se intemeiaza pc 'Uzttl cult al linzbii # pmnite totodata dezcoltarea ordonatd II
acestuia.
Diversele tipuri de gramatici si scoala Studiul gramatieii in ~coala coincide CIt cerin!ele 1t1ul gra1natici intemeiate pc norma mllii, sarcina profesorului de limoa romanafiind de a face pc eleo sa dispullii - in Cltlto$til1{a de cauzd - de un regisiru variat Iji nuaniat de reguli prin a cdror aplicare sa ajlmga in Umpul eel mai scurt, $i potrivit ell sitlla/iile in care el se poate afla, la cea mai [nina organizare a vOl'oirii Iji scrierit, iay pri1t aeeasta sa S6 exprime elegant !ji precis. Exista in acest scop tehniel pedagogicc, dar oricare dintre ele risca sa se piarda i-n amammte lipsite deimportanta daca 1111 slnt £1ttcmeiate pe cualuarea eft mid exadd a gl'amaiicii de care dispune cineva la data la care se incepe educarea ror« birii $i serierU. Studiul gramalicii in Ijeoala mt irebuie impo'i'ifl'at CIt toate subtilitatile oferite de un curen» lingvistic sail aloul, scopul tnv!i/arii ncfiind teoria gramatiealii ~i nici terminologiile, adesea foarte complicate, cl limba romana ca obiect prin care gindi1'ea se poate perfecfiona ~i exprima info1'1llelc ccle mal eficace. Aplicarea .principiilor expuse aid se face in cartea de fata dupa 1m plan care 1I1t corespunde toidcauna Cit tradiiia. Dind prioritate u.zul1d, afu fast obUga!i sa cercetdn» ~i mod III in care stmctuyile limbii ronuine raspttnd fune/iilor emlll/tI,
rilor $i am iuc.irca; sii conduceni expunerea IIOas/ra in a$a feZ ineil sa [acem pc ciiitor compore salt alciituiasca el insu~i constructiile despre care »orbim.sa« pe care i le sugeriim.
sa
sa
A lit putea rezuma pundltt nosiru de vulere in afirmajia am privit funcJia ca 1m element carc-$i subordoneaza structura sau, aUfel SPIlS, ca siructura irebuie sa se afie in seroiciul f unctiei. Discutarea amiilllm!itii a raporturilor dintrc [uuctie ~i siruciurii nu 1:ntra £nsa in cadrul expuncrii noastre. Indifcrcnt til ce concluzic s-ar ajlfnge,lli s-a p'lrut mai aoantajos pcntru studiul limbii romiiru: tn stadiul actual al cunosiiutclor sa ins·istam aswpra rolului dominator al [unctiei, 'socotind ca in felul acesia nc plasiim mai aproape tie ceca cc tic-am o[,ifjnuit sa tl1lm/m in ultimcle dccenii .culiieorea limbii romane'!.
ca, in cartea de fa/ii,
Dc obicei, oamenii vorbesc folosind grupuri de cuvinte, nu cuvinte izolate, Sa privim cu atentie citeva asemenea grupuri: (1) (2) (3) (4) (5) (A) Am pe masa ... Lcnea coo. Vasile si-a pastrat... Dati-mi... Baictii au parcurs ... (B) Am pe masa un vas de florl, Lenea e cucoana mare. Vasile si-a pastrat calmul. Dati-mi un kilogram de mere. Baietii au parcurs pc jos un drum foarte lung.
Grupurile din coloana (A) nu au inteles clar, pe ctnd cele din coloana (B) au. Acestea din urma sint pro p 0 zit i i. Sii luam acum in discutie seria de propozitii subliniate din exernplele de mai jos care fac parte din dialoguri curente I (1) - Cind plecati?
- Miine.
(2) -
-- Da.
Ma cunoasteji?
- Farmacic I
casta?
11
in care au fost rostite, insemnind, de fapt: (1) Miine (plecarn). (2) Da, (va cunosc]. (3) Ionescu (lipseste]. (4) Ale! (rna auzitij]. (5) Nu (avem sticlc de lampa l}, Dar calendare (aveti)? Nici (calendars nu avem)! (Magazinul asta este) farmacie l
Cuvintele: miine, da, Ionescu, ala, nu, dar calendare, nicl, armacic sint tot propozitii, fiindca au Inteles clar in situatiile '
propozitie
= un
singur
prcdicat,
Cuvintele care ne dau de stire ca 0 persoana, 0 fiintli. sau un lucru [ac ceva, slnt pre d i cat e. Sii Iuam acum propozitia Lenea e cucoand mare. Grupul de cuvinte e cttcoana (mare) arata c e est e le1IC,1. Daca am fi spus Lenea este ru~inoasa, este r1t~inoasa ar fi aratat cum est e lenea. Cuvintele sau grupurile de euvinte care aratli. ce este sau ctlm este ceva sau cincva stnt tot predicate, atunci dnd esfe (era, a fast, va fi etc.) se exprima sau se subintelege. Sa vedem, in sfirsit, propozitia Am pe masa un vas de flori. Din ca aflam ca [eu, eel care vorbesc) am pe mas« eeva. Grupul de cuvinte am pe masa contine predicatul am. Lucrul, persoana, fiinta etc. des pre care predicatul spune eeva pot sa nu mtreprinda nici 0 actiune in propozitie, ci sa fie, sa siea, sa doarma, sa aiM ceva etc. In gramatica se spune, totusi, ca. ele fac ceva. Dar nu numai in gramatica, In vorbirea de toate zilele, la 0 intrebare ca Ce face tata F, se poate raspunde: uSta in pat", sau "Are de lucru", sau "Este In concediu" etc. Prin urmare, predicatul este cuvintul sau grupul de cuvinte care arata ce face, ce este sau cum este lucrul, persoana, fiinta la care se refera propozltia.
Sa cercetam mai de aproape propozitia Vasile si-« paslrat calmul. Ea ne spune ca pcrsoana numita Vasile a facut ceva (~i-a pastrat calmul).
12
tn limba romana,
§i
propozi/ie
arc toidcauna
ltn
prcdicat
numai unul, chiar atunci cind e1 este numai gindit. Aceasta regula sc respecta ~i in cazuri ca: Fata m~)$lIlui era frumoasd, harnica si inteleapta; cuvintele era frumoasd, harnicd $i in/cleapta formeaza un singur predicat, fiindca se refera impreuna la fata (mo$ului), aratind cum era ea.
Regula amintita Iunctioncaza si atunci clnd predicatul este numai gindit; ca in: c« ce treburi pe la noi? Dad predicatul ar fi fost ~i rostit, propozitia ar fi fost: Cu ce treburi aJi venit (sau vii, sau vcniti) pe la noi?
Un predicat
+ mai
Lucrul, persoana, fiinta, ideea etc. despre care predicatu1 spune di fac ceva, ca sint ceva sau cincva ori ca sint Intr-un anumit fel se numesc sub i e c t e. Fala (mo$ului) din propozitia de mai sus cste un grup de cuvinte care contine subiectul [aia. I11tr-o propozitie ca N-are acum limp de plimbare, subiectul despre care predicatul are spune ceva, este 0 persoana (el sau ea ), dar ea nu este numita, o propozitie nu poate sa aiba decit un predicat si numai unul, dar mai multe subiecte; de exemplu: Gaina. rata domcstica, curcanul ~i bibilica au pierdtt! depriuderea de a zbura. Conditia este ca predicatul spuna ccva despre to ate subiectele la care sc refera, luate Imprenna.
sa
fraza.
Sa
caravana
tn fiecare dintrc constructiile (1) - (3) sint dona sau trei predicate, deci doua sau trei propozitii, dar unite fntr-un tot prin intelesul lor. Acestui "tot'! Ii spunem f r a z ii. 13
-Pro po zit i a este un grup de cuviute sau un ------------------------------------cuvint eli intelcs clar, avind un singur predicat (exprimat ori gindit).
Definitia frazei t
F r a z a este un grup de cuvinte cu Inteles clar, avind eel putin doua predicate (exprimate ori gindite). '
ma-
15
Propozitia care exprima 0 dorinta ~e numeste 0 p t 3 t i v a: Af minca ceua dulce! N-ai vrea Iu acum, pe cdldura asia,
Hn
codrului I
Propozitia (4) este ex c I a mat iva. Ea indica 0 stare sufleteasca de admiratie, de incintare, de repulsie, 0 suferinta, o compasiune etc.: (Plii,) frumos calel! Ce miros i11lbiitiUor! (UI,) ce ealdura! Teribila imhulzealal (Vai,) ce rita doare caput! Propoz itia (5) este dub ita t i v a, cxprimind sovaiala, De cele mai muIte ori, ea cuprinde 0 negatie : Sii pIece, sa nu pIece ... ; Sa Ii intrat, sa 111£ Ii intra: ... ; Sii spuna, sa/lit spuna ... ; etc., dar si (fara negatia nu }: Sii piece, sa ramina ...; sa Ii intrat, sa Ii a~tePtat etc. Aceste propozitii pot fi afirmative sau negative:
z it i e i
felul
p r o p o-
a f i r m a t iva:
Trenul a plecat la timp. Arghezi?
n e g a t i v a:
Trenul nu a plecat la timp.
ASERTIVA;
Deschideti up!
Spune-ne tea! poves-
h. hortatiud ; OPTATIvA:
A~ pleca dupaamiaza,
amiaza.
cul!*
o propozitie poate sa fie exprimata numai prin subiect ca in cazul: (- Cine Iipseste P) - Ionescu l : numai prin predicat, de exemplu: (- Unde este Ionescu?) - Lips'~$te!
mativa
PROPOZITIILOR
DUPA STRUC-
negativa
16
sau, numa1 pnntr-o parte care nu este nici subiect, nici predieat: (- Cind va tntoarcetij) - Marti! Ea poate ~ fie insii exprirnata atit prin subiect cit si prin predicate Calul [ug». Vine ioamna sau poate sa contina si alte parti: Calul acesia Juge ca siigeata. In curtnd vine toamna cenu~ie. Subiectul si predicatul sint .numitc parti p r inc i p a I e, iar propozitia alcatuita numai din ele, propozitie s imp I ii. Ond este fermata din subiect si predicat, ~i amlndoua sint exprimate, ea este 0 propozitie simpla si com p l e t a. iar dnd ii Iipseste una dintre ccle doua parti, ea este simpla. dar incompleta sau eli p tie a. Propozitia eu subiectul si predicatul exprimate, dar 9i cu alte parti, care se numesc see u n dar c. este 0 propozitie de z v 0 I tat a. Daca are numai parti secundare, ea este socotita - de asemcnca - propozitic dezvoltata, desi nu are uneori decit un singur cuvint : de exemplu: - !vI arti. In aceste conditii, ea este 0 propozitie dezvoltata si, in acelasi
timp, cliptica,
2.3 FELURILE
Functia generalii a unei propozitii consta din legaturile ei cu alta propozitie. Sa luam urmatoarele exemple:
(I) Toarnna se numara bobocii. (2) Tara piere ~i baba se piaptana. (3) Ciinele care latra nu musca, (4) Tinarul bate incet la u~a.. Asteapta in snr~i t, zgomot de pasi. aude, in sfirsit, zgomot de pasi, linistit. Se aude,
LOR
PROPOZITIILOR
DUP,\ FUNCTIA
!7
tn Iraza (4) avem 0 Insirare de propozit ii independente in ordinea desfa~urfui.i evenimentelor, pc cind in Iraza (5), ultimele dona propozitii au fost schimbate in de pendente. Prin urmare, propozitiile sc impart dupa functia lor generalii atit in fraza, cit si in afara frazei, in: a) independente, b) dependente, c) asociate, Propoaitiile se rna! pot impart! ~ dupa tipul de fraza din care fac parte. Exista doua tipuri de fraza: fraza fermata din doua san mai multe propozitii asociate ca (2). carora li se spune in aceasta situatie propozitii coo r don ate, iar frazci astfel alcatuite, fraza formata prin coordonarc, Celalalt tip de fraza (3) si (5) contine in mod obligatoriu una sau mai multe propozitii dependente. care se numesc ~ sub 0 r don ate, jar frazei ell una sau mai mnlte subordonate i se spune fraza fermata prin subordonare, Intr-o asemenea frazii, propozitiile subordonate depind de 0 propozitie oarecare - nurnita reg e n t tn fraza:
a.
Nu mai siia ce sa faca propozitia ce sa faca depinde de nu mai Fia care este regenta
ei-
o propozitie rogenta poate Sa fie ea lnsa~i subordonata alteia, ca in exemplul urrnator : Nil mai $tia ce faca sa-l tmpace.
sa
Nu mai siia este regent a propozitiei imediat urmatoare : ce sa faca. Aceasta, la rindul ei, desi subordonata, estc
regenta celei care vine imediat dupa ea: sa-l imp ace, singura care ramine numai subordonata in fraza luata in discutie, Alta Impartire a propozitiilor dupa functiile lor in {raza se bazeaza pe ideea unele au rolul principal, ~i acestora Ii se spune p r inc i pal e, iar altele au rol secundar, ~i acestora Ii se spune Sec u n dar e. In fraza:
ca
sa-l lmpace
..
nu mai §tia este principala (si regenta}; ce sa [aoi este secundard (si regenta), iar sa-/ impace este tot secundard (dar nu ~i regenta) .
18
Irnpartirca in principale ;;i secundare nu tine seama de celelalte functii ale propozitiilor, ci se adauga la de. De accea, 0 principala poate sa fie ~i rcgenta, 0 secundara poate sa fie regenta, dar si subordonata, o principala nu poate sa fie insa subordonala $i nici inoers. Prin urmare, cind intr-o fraza fermata prin subordonare gasim propozitii care nu sint subordonate in nici un fel altora, stim cii ele sint principale.
in vorbire si ln scris se folosesc mii de cuvinte diferite. Privindu-le mai de aproape. observam ca. desi sint foarte diferite, ele au totusi si asemanari. Unele sint nume de lucruri, de Iiinte, de insusiri, allele de actiuni, unele sint numai cuvinte de leg iiturii , uncle stau totdeauna numai intr-o anumita pozi'[ie fata de celelalte, altele i~i schimba locul. Unele au multe forme. altele numai una. Pornind de la astfel de asemanari, ele pot sa fie grupate in clase si, In loc de mii de cuvinte, vom avea numai citeva clase cu una sau mai multe trasaturi comunc. Acestor clasc Ii s-a dat numcle de p ii r tid e v 0 r b ire. Cistigul realizat prin gruparea cuvintelor In parti de vorbire consta in faptul ca ceea ce se intimpla cu un mcmbru al unei clase, se lntimpla in principiu ell toti membrii ei. Cuvintelc limbii romflne sc grupcaza in 10 clase sau parti de vorbirc:
1. Clasa suJJstantiveior
2. Clasa adjecti,'Clor 3. Clasa numcralclor 4. Clasa pronumelor 5. Clasa articolelor 6. Clasa cerbelor
san sall san san san sau san san sau sau
!O
3.1 Clasa SUBST ANTIVELOR cuprinde cuvinte care dcnumesc lucruri, fiinte, persoane, insusiri. colectivitati, evenimente etc. Pentru a stabili daca un cuvint este snbstantiv, se pun Intrebarile : - Ce este acesta sau aceasta] - Cine este aces/a sau aceasta? Raspunsul obtinut este obligatoriu un substantiv.
3.2 Clasa AD JECTIVELOR cuprinde cuvinte care insotesc substantivele si adauga ceva la intelesul acestora. Adjectivele raspund la'trei intrebari: a. Cum este ... (substantivul)? Cum este apa? (Este) rece (sau calda sau !impede sau adi-nea etc.). La intrebarea de mai sus nu raspund insa toate adjcctivele. Astfel, in grupul aceastd carte. aceasiii este adjectiv, dar nu raspunde la "Cum este cartea?", ci Ia intrebarea: b. Care.: (substantivul)? Care carte? Aeeas/a, aceeai asia, aia, cealalid (carte) etc. Nici la intrebarea b nu raspund toate celelalte adjective. De exemplu, in grupul zahiir mutt avem un adjectiv, pc multo El nu poate fi obtinut ca raspuns la intrebarea b, ci la a treia intrcbare: c. Cit. citii, citi, cite.•. (substantivul)? Cit zahar? Mult, pu/in. G/i insi? Mtttli, pUlini, nenumarafl etc. (Raspunsul nu trebuie sa fie insa un numar precis!). 3.3 Clasa NUMERALELOR este formata din cuvinte care exprima un numar precis: unu, una, 0, doi, dtnui, trei, (0) sut«, 0 suta douazeci $i cinci, (0) mie, [un} milion, (doua) miliarde etc., primul, al doilea, a doua, al (0) sutelea, a (0) suta etc., (0) miime, (0) cincime etc. Numeralul raspunde la una din intrebarile: cit, etta, cili, cite puse unui substantiv: Cit dintr-un intreg? Trel pi'iJrimi. A cineca parte. C£!i (substantivul)? Ci!i insi? Patru I ~i la intrebiirile: At citelea (substantivul)? A cit« (substantivul)? De cite ori? Ctti, cite]
• Not
Numeralul seamana foarte bine cu adjectivuL De aceea, in gramaticile unor limbi striiinc, el este numit 21
a.
adjediv «l calltitii{ii sau cantitaiir. in limba rornana, numeralul nu poate fi indus printre adjective, pcntru di 0 parte din el se comport a ca substantivele (~i uncle numerale sint, de fapt, substantive}, cornpara, de ex. un grup de ruvinte ca 0 grJmada de carli ~i douazeci de cor/t, 3.4 Clasa PRONUMELOR este fermata din cuvinte eare au rolul de a tine locul substantivului: eu, tu, el etc., meu, td«, salt etc., acesta, accasta etc., cine, oricinc, ce, cineca, reva etc. Unele pronume nu fac Intr-adevar dedt pnil Iocul substantivului, altelc indica ~i ceva in plus. Acesta, de exemplu, tine locul unui nurne de obiect sau de persoana ~i in acelasi
sa
timp arata cil obiectul sau persoana se vorbitor, acela tine locul unei persoane aflate de par t e de vorbitor, cine, ce obiect, fiinte, persoanc nee uno 5 cut
nedefinite de vorbitor etc.
afla apr
ape de
3.5 Clasa ARTICOLELOR. Articolul este uneori un cuvint, alteori, nu. Cind spunem, de exemplu: Astii~i este 0 zi [rumoasd, punem tnaintea lui zi cuvintul 0, dar nu pentru ca sa numaram zilele, ci pentru a arata cii una dintre ele, cea de astazi, este frumoasa. Cuvintul 0 este articol, Tot astfel, in A fost odala un mo§ ~i-o baM, 1m ~i 0 sint articole, dici eu ele nu incepem sa numaram si nici sji. aratam ca este verba despre mosul sau baba cu nr. I. C1 dcspre un mO$ oarecare ~i 0 oabii oarccare. Sa comparam acum cuvintul creion dintr-o propozitie ca N-am creio« (am numai Pix) cu acelasi substantiv din Creionul accsta esie bine ascufit. Creion nu are articol, crcionul tnsa are. Arricolul lui este -I, dar -I nu este un cuvint. 3.6 Clasa VERBELOR cuprinde cuvinte care arata diversele obiecte (lucruri, fiin]e, persoane etc.) [ac ceva: sini, se misc«, gindesc, maninca, dorm, muncesc, leneuesc, se cearta etc. Pentru a vedea daca un cuvint este verb. punem intrebarea: Ce face? la substantiv sau la pronumc, iar dnd nu avem aceasta posibilitate, punem intrebarea; Ce se intimplii (aid,
ca
22
'!;.7 Clasa ADVERBELOR. Adverbul este un insotitor al verbuiui, la Intelesul caruia adauga ceva : (citcste} muli, (zboara) sus, (merge) agalc. in general, el indica Imprcjurarile in care se petrece lucrarea verbulni. Unele adverbe s-au specializat ca auxiliarc ale adjectivelor si alter adverbe: mal frumos, [carte frumoasa. mai bine, tare bine etc. 3.8 Clasa PREPOZITIILOR. Prcpozitiilc sint cuvinte care lcaga substantivele si pronumele de verbc, substautivele intre cle, dar nu si verbele intre ele; de exemplu : merge (verb) spre casa (substantiv}, alunccd pc sine (substantiv}, vorbcJte (verb) ell el (pronume), eel despre care se Z'oJ'be~te. eas de c m£l1a, c?ilimarii cu cernculd, struguri din de etc. Prepozitia sta totdeauna inaintea substantivului sau cuvintelor pc care le leaga. 3.9 Clasa CONJUNCTIILOR. Conjunctiile
slut enadverbe, [adnd.
vinte care leaga intre ele propozitii, verbe, adjective, substantive: . Nu bell, nici nu nulnlncii. Vaztnd BUll sau rdu. 0 [at-i 9i un bMat. etc.
*i
3.10 Clasa INTERJECTIILOR. Interjcctiile slnt strigate, tipete, suspinuri, mormaieli, zgomote reproduse cu ajutorul sunctelor articulate: ah I, of I, vai /, Mis I, cea / ptrruu« l, lim / Mr~t l, please l, trosc / etc. Ele sint cuvinte numai in masura in care slut formate din sunete vorbite,
23
conjunctia si interjectia] n e f l e x i b i I e.
nu au aceasta calitate.
Ele sint
3.12 NUMELE $1 VERBUL Primele 5 piirti de vorbire din acelasi tablou au muIte reguli de flexiune comune, deosebite de cele ale verbului. Din aceasta cauza, e1e mai sint numite de uncle gramatici ~i n ume. Se ajunge astfel la doua categorii marl care se deosebese prin flexiunea lor: n u mel e ~i v e r b u 1. Dupa alte gramatici, pronumele ar trebui distins de restuI partilor de vorbire flexibile, care s-ar iIllparti in n u m e, pro n u m e si v e r b . • Not 1i. tmpartirea cuvintelor in modul aratat are avantajul de a sublinia asemanarile ~i deosebirile de flexiune dintre nume ~i verb sau dintre nume, pronume ~i verb. Ea da nastere, Insa, si la unele confuziL Adverbul, de exemplu, desi are reguIi de flexiune asemlinatoare cu ale adjectivului, nu poate fi euprins nici in eategoria numelui, nici in aceea a pronumelui si eu atit mai putin in a verbului,
Capitolul 4 SUBSTANTIVUL
Substantivul este numele a ceva san al cuiva : alamii Bucuresii, (cas, cal, curaj. I01~, munc«, AI aria, repcti!ie, riu., student, varza, zel etc. De obicei, cl cste un singur cuvint. Exista insa ~i substancompuse din doua, trei san mai rnulte cuvinte, ea: apii tare. Bucuresiii Noi, floarea soarelui, gura leulu«, VaZea Largii, sarc de Zarlliie, Boliniinul din Vale, nu-ma-uita etc. tive 4.1 ECHIV ALENTELE SUBSTANTIVULUI
tn propcxit ii si in Irazc, ~i alte cuvinte, grupuri de cuvinte san chiar propozirii intregi indeplinesc adesea rolul de substantiv. Ele sint echivalentele substantivului. tn aceasta situatie pot fie:
sa
1. Pronumele
: Ea studiaza medicina. (Ea = 0 porsoana feminina: Ana, Maria etc.) Te-a cautat cincra, (Cineca = 0 persoana), Ce ti-am povestit; ramine intre noi. (ee = povestea: noi = persoancle in cauza). Lenesul mai mnlt alcarga. (Lene~1Il = omul eel lcncs). A luat doi zece la latina. (Zcce = nota zece). Scriem trei pe cinci. (Trei = cifra trei; cinci = cifra cinci). A grc$i cstc omcneste, (Faptul de a gresi). Fotogra [iaiul interzis! (Faptul de a fotografia). Iesirea prin u~a a dona! {Iesirea = locul de iesire].
2.. Adjectivul:
3. Numeralul:
4.
Verbul:
25
5. Adverbul:
Agale este inversullui repede. (A gale = adverbul agale; repcd~ = adverbul "rcpcde"). Mai este un cuvint de comparatie. (J1fai = adverbul "mai").
At din Hal doilea" este articol, (AI = articolul "al").
6. Articolul: 7. Prepozitia:
S. Conjunctia:
am'
9. Interjectia:
10. 0 propoaitie lutreaga : Ce fic 11lt-{i place, altuia nn face. Pl5.cerca era sii se gas«ascii 0 sol1t/ie COI/venabilii pentru toatd lMmea. Nu mai stia incatro merge. I~idadea seama CIt due are de-a face. 11. Un citat
I
"Ni~le riii $i nisi» [amen]" este din Scrisoarca. Ill. "Opera descMsi;:':' este 0 formula a pocticii rnoderne .
• Not ii. Cu exceptia pronumelui care indeplille~te in mod obisnuit fnnctiile substantivului, fiind un inlocuitor al acesttria, celeialte parti de vorbire au rol de substantiv In mod mai mult ori mai putin accidental. Se vede de altminteri cii echivalentele substantivului de la 3, 5, 6, 9, 8 ~i 11 slnt un Iel de cit ate, care no sc pot dezvolta declt cu ajutorul unui substantiv propriu-zis (citra .,trei"; adverlJut sau clIvintul "agale" etc.},
4.2 FELURILE
DE SUBST ANTIv"E
Dupa continutul lor general, substantivele se pot grupa in patru catcgorii: 1) eomune ; 2) propril; 3) abstracte; 4) co-
leetlve,
Primul numeste orice asczare omencasca de 0 anumita marime ~i en 0' administratie corcspunzatoare. AI doilea, Timisoara, numeste 0 asezarc precisa din sud-vestul Romas niei, cu un specific propriu, Oras este numele pentru notiunea corespunzatoare, 'indiferent de cum arata cutare oras: pOO urmarc, 0 denumire g e n e ric ii, pc cind Timi§oara este denumirea unui eras par tic u 1a r. Substantivul comun este, asadar, numele pe care-I dam oricarui obiect dintr-o multime sau dintr-o clasa de obiecte de vacelasi fel. Substantival (sau numele) ,proprl&l este numele unui obiect (lucru, fiinta) particular.
4.2.1 Substantive comune si substantive propriJ Sa luam In discutic doua substantive: ora~ ~i Timi$oara.
N u me
c o m u n e s i invcrs
pr
pr i i f
los i tee
a s'u
b s tan
tiv e
substantivele
din urmatoarele
pro.
(1) Odiseea este una din marne opere liter are ale antichit1itii. , (2) Caliitoria a fost 0 adevarata odisec, (3) Nu mai fumcaza Carpati, nici Buccgi, niei Snagoo, nici un fel de tigari. In (2) ~i (3) numcle proprii Odiseea, Carpali, Bucegi, Snago» nu mai sint - ca substantivul Odiscca din (1) - nume proprii in adevarata acceptiune a cuvintului. caci Ii se atribuie rolul de substantive comune. Dimpotriva, In propozitiile de mai jos, unele nume au fost transformate din comune In proprii: (1) Satul din vale se numeste Isooarele. (5) Pe baiat n cheama j\Iielu. Ca l zuoarele si Mielu sint multe substantive cornune devenite nume de locuri sau de persoane'; de ex.: Berbecaru, Curelaru, Dulgheru, nntinele,Econamll, Geambasu, Miitiisari Morant, Olaru, Papa, Piscul, Rotaru, ~erbui Temetie., V drzaru. etc.
j
!7
Prin urmare, intre substantivele comune i;'i cele proprii se fac numeroase treceri, cu deosebire de la cele cornune la cele proprii. Odata cu aceste treceri. substantivele cornune i~i schimba comport area gramaticala, cad spunem, ,k ex.: haina lui Curelaru, dar haina curelaruiu«.
4.2.2 Substantive
abstracte
plict-iseala, sanatate, ura, boierie, robie, tiralo~il', pliicere. ratacire, irai, veglze etc.; c) nume de actiuni: apiirare, comportare, fuga, tnrauiatire, rdcire, r!illicire, mers, pUns, adiipal, cusut etc.
Substantivele abstracte se deosebesc de celclalte categorii de substantive prin faptul di denumesc obiecte care, tie obicei, nu se numara. Ctnd de la un substantiv abstract avcm totusi plural. acesta capata de muIte ori tnteles concret. Sa se compare, buniitate Cl1 buniitiifi, prostiecu prostii, viclenie cu viclenii etc. Formarea Suhstantivele substantivclor abstracte tris-
Substantivele abstracte sint: a) nume de insusiri, calitati, defecte: agerime, bundtate, fiitiirnicie, [rumuse]e, lene, miirinimie, nerozie. prostie, rduiaie, urijenie, uanitate, mclenie etc.: b) nurne de stari, de situatii: amor/eala, bucurie, f ericire,
abstracte se formeaza de la: a) adjective: ager - agcrime, bun - buniita/e, trist teic, ucsel - oeselie, urit - uritenie etc.:
birui - biruinJii, cuteza diiruire, strznge stri11Surii, triii - triiire, oeghea - veghe etc .
celebrare, ddrui ii. Foarte multe substantive abstracto nu .sint dedt
anumite forme ale verbului: apiirare (apara), comportare [coniporia), diiruire (diirui) Jericire (Je.rici), mers (merge), pUns (pUnge) etc. 4.2.3 Substalltive colectioe
Denumirilc de totalitati sau de grupuri de obiecte (lucruri, fiinte, persoane) sint substantive colective ca : ceaid, ci'1lriti, grup, grupa, stol, turmii etc.; argiilime, argirttitrie, ciitlfrime,
majoritatc, minoritaie, multimc, muncitorimc, omcnire, bradet, cuconei, f iiget, tineret, atulIi$, 1n!iriicini~, porumbi$te etc. 28
Formarea
subst an
iv e l o r
c o l e c live
Substantivele colective se formeaza de la: a) adjective: mult - mHlfime. pri-st - /,1'(.stime; b) alte substantive: argint -:- argintari«. papa - popime, alun. - alunis, bl'adbrddet, pcrumb - porumbiste etc . • Not ii. Dupacum se vede. stabilirea felurilor de substantive dupa continutul lor general prupusii aid nu a urmiirit realizarea unei simetrii. ~Ibstractcle nu au fost puse in optzitic eu concretele. nici colectioele eu indicidualele pentru bunul motiv ca 0 asernenea simetrie nu prezinta interes gramatical. Nu am recurs nici la termenul apelalive pentru substantive1e comune, desi el este frecvent utilizat in studiile de onomastica, un de este pus in opozitie ell numele proprii.
CapitQlul
f)
GENUL
LA
SUBSTANTIVE
Genul este 0 caracteristicg sau 0 categoric g ram a t Ie a 1 a a substantivelor, adjectivclor, pronumelor, articolelor ~i numeralelor. La substantiv, el se recunoaste asezind Inaintea acestuia una din perechile de cuvinte :
un 0UII -
masculine. nine.
care primesc
perechea
Substantivele
Substantivelc care primesc pcrcchea (3) se numcsc neutre, tntre catcgoria gramaticala a gellului si sexul Iiintelor nu este 0 legatura obligatorie (de la substantiv la substantiv). o asemenea legatura exista in romaneste, dar tntre toralitatea substantivelor nume de Iiinte si primele dona gcnuri, cad orice nume de fiinta trcbuie sa fie de genul masculin sau feminin, indiferent daca acosta corcspunde san nu cu sexul : gazda. salttinelii ~ical j Ii sint feminine. desi denumesc san pot denumi barbati: canalie este fcminin. chiar dad se refera la un barbat; 1!atcljlca!a poate fi feminin (0) sau masculin (un) dupa sexul persoanei careia Ii este atribuit etc. Inversul nu este insa adevarat. Un nume de lucru poate sa fie masculin, feminin sau neutru, dar printre neutre figureaza foarte purine nume de fiinte,
30
Prin urmare : ~\lASCULINUL + FEMININUL contin NUME DE FllNTE ~i NU;\!E DE OBIECTE (nelnsufletite).
GENULUI DUPA TERMI-. NATIILE SUBSTANTI"lJLUI Genlll se poate recunoaste ~i dupii uncle terminatii, AsHe! sint feminine: II) subst antivele terminate in -ii, -ea, -iii ~j -i, de ex.: basma para perdea ciulama albastrea nuia dambla catea raia haimana cismea zi • Not a: in -I exista un singur cuvint , zi; cclclalte substantive, put inc la numar, terminate in -I sint masculine; do ex.: colibri, san neutre: potpuri, taxi ; terminate in -a (eu exceptia lui papa, popit, tat«, vlCidicii, vodii si a unor nume proprii terminate In -lea; de cxcmplu, A uricd ] ; c) substantivelc terminate in -are, -ere, -lre ~i -ire provenita din verbc: apllrare, cdder», trecerc, iubirc, coborire etc.; d) substantive terminate in -atate, -etate, -itate: bun dtaie, earietate, celebritate etc.; e) substantivelc terminate in -iune (eu exceptia lui /rlcillne, riipciune 9i pcrciunc }: uatiunc, pensiune, spurciiciune. urtciune etc.) : f) substantivelc terminate In -Ie (eu exceptia lui biidie, tataie ~i a nurnelor lunilor anului care au accasta terminatic) : agie doctorie palarie stihie baic economic ragiilie trestie berarie fringhie salcie unghie bestie magazie stinghie vrabie etc
b) substantivelc
5.1 RECVNOASTEREA
31
g) substantivele terminate in -0, -Ii, -eu ~i -u sint n e u t r e: radio apropo birou ecou ou atu recto domin6 cadou ferodou panou tabu verso sevro carou manton tricou zero depou metrou etc. Exceptie ; flamingo, mamou - nume de pii.siiri exotices care sint masculine. Sint masculine: h) substantivele terminate in -giu: boiangiu lcfegiu tinichigiu camionagiu parlagiu tutungiu geamgiu rec1amagiu etc. 5.1.1 Tabloul genurilor
Ferninin
dupa
terminatil :
Nelltru
Masculin
Nr.
Terrninatia
neinsufletit
1. 2.
s,
6.
3. 4.
-ca
-a
-e
-a
-ia
+ + +
+ + +
I-[tat'
-ere {-!re -ire
-etate -itate -are
+ + + +
(+)
(+) +
7.
8. -iune 9. -ie 10. -i 11. -i 12. -0 13. -6 14. -u 15. 16. -ou 17. -glu 18. consoana
+ + +
(+)
+
+
(+)
+ +
-u
+
aratA situatiile
+ + + + + +
Legenda:
(+)
exceptionale,
32
• Not Din acest tablou rezulta eli substantivele in -e pot fi de oricc gen, ceea ce este exact; masculincle ~i neutrele in -e nu fac tmpreuna de 40-50 de substantive, in timp ce femininele terminatie sint peste citeva mii. 5.2 GENUL DUpA INTELESUL AL SUBSTANTIVELOR GENERAL feminine,
a.
sint
indiferent
de
b. Nuruele lunilor anului sint masculine, indiferent de termiuatie, deci ~i cele in -ie, ca ianuarie, [ebruarie etc. c. Numcle litcrelor slut masculine: un a, doi a; un be, doi be: un tc, doi lc etc. d. Numele cifrclor Slut masculine: un trei, doi irei etc. c. Cele mai multo numc de arbori, plante, flori san legume terminate in -I, -u sau con soan sint masculine:
Ramin, totusi, in afara: griu, in, mei, orez, oudz, pelin ~i judi vreo citeva. Uncle, ca grin, oviiz, sint neutre; altele, ca orez, pelin, ill, desi greu de controlat, se mcadreaza tot intre ncutre. /. Cele mai multe nume de ocupatii barbatesti sint masculine. Exceptii fac: agll, calia, caliiuzii, capuchehaie, gazda. Salltiuclii etc., care sint feminine. 5.3 SUBSTANTIVE DIFERITE SAU pATE PENTRU CELE DOUA SEXE DIFEREN-
In multe situatii este necesar ca substantivele arate prin genullor gramatical sexul fiintelor. Acest lucru se face sau eu doua cuvinte diferite sau formind un feminin de la masculinul corespunzator.
sa
33
trintor
armasar
iapa
oaie
albina
tatea
pore
taut
capra scroafa fata femeie nevasta sora nodi baM fcmeie mama matu~ii
5.3.2 Feminine
formate
de la masculine
-ca, -oaica,
Femininele se formeaza de la masculine eu ajutorul unor Silfixe. Sufixele eel mai des utilizate in acest seop sint :
-ita,
-a,
masculin
ferninin
contabila
cuscra eleva
ncpoata activist Ii
chimistii violonist Ii soacra
na~a
chimist violonist
activist
-a
albanez albaneza olandez bcrlinez berlineza polonez Fac exceptio: chinezoaic«, jran!uzoaicii,
englezoaicii.
34
J;1
s u fix ul -cil se folosest« pcntru a forma feminine de masculinele terminate in -an care denurnesc pc lccuitorii unci tari, ai unui oras, ai unei provincii, ai unui sat etc.
americanca armeancii bilnateanca c1ujeancii egipteanca fcniciand
rraman
Dc ex .:
american
armean
iraniancii
italianca
biinatean
clujcan
cgiptean fcnician
cerb iepure
leu
lup
~arpt'
tigru urs
zmeu
terminate
etc.
in consoani,
rar .. nil au
arab buJgar
cch
sas tatar
sirb
grec rus
rusoaica
ture ungur
etc.
Tot cu acest sufix se formcaza ~i fcminincle de la masculincle terminate in -giu: niahula giu-mahalagioaica, !Ut1f1tgi1'''' iutungioaicd, sufixul bad canar easier
en -ita se formeaza feminine in special de la nume de pasari si de la nurne de profesiuni sau ocupatii masculine j
biicitii casierita doctoriti hangitii
cii.narlta
paun
postar
paunl1i
po~taritii strungaritii sudoriti ~oUiriti
doctor hangiu
etc.
Cu sufixul -easll sc forrneaza feminine care au, dupa situatie, fie Intelesul de "so tie a celui indicat de substantival masculin", fie Intelesul de "cea care face 0 lucrare": ban bliinar bucatar circiumar colonel baneasa bliinareasa croitor diacon croitoreasa diaroneasa laptareasa
bucatareasa
circiumareasa coloneleasa
laptar
preot vornic
prcoteasa
vorniceasa
Cu sutixul-toare, feminin de la -tor, se formeaza substantive cu intclesul general de "cea care face 0 lunare": ascultii tor
calator
ingrijitor J:nvatator
etc.
ultimo substantive
estc Iaptul
de til f cuiininr
Uncle masculine se Iormeaza de la feminine ell ajutorul sufixelor -an si -01 (acesta din urrna fiind percchea lui -oaie): ciocirlic-ciodrlan, curca-cunan, gisca-giscan, barzii-btirzoi~ broasca-broecei, cioara-cioroi, vulpe-vulpoi etc. 5.3.4 Sufixele insirate mai sus nu sc ataseazii insa Ia orice fel de substantive. Multe substantive n'u pot forma un feminin sau un masculin deosebit. De excmplu: albairos, bison, bursuc, caras, crocodil, dinosaur, crete, [urnic«, inorog, lastun, piligoi, prepelifii, privighetoarc, ris, siiclete, ~oim, stiuca, uliu, veveritii, oiezure etc. Uncle gramatici numesc eplce~e substantiv~lc care, desi denumese fiinte, nu fac distinctie intre sexe prin genul gramatieal. 5.4 SUBSTANTIVE CU DOUA. GENURI
Exista ~i substantive cu doua genuri. lata citeva dintre cele cu acelasi inteles la doua genuri grarnaticale; brretdbcrete (feminin) fata dc berei-berctc (neutru). acumula.oracumulaioarc (neutru). acumulaior-acumulatori (masculin}, bobbobi (maseulin), boabi'i-boabe (feminin). 36
$i cu infclcsuri
5.4.1 Substantit'e
au intelesul
cap-capi "conducator"
corn-corni "nume de arbore"
corp" cap-capuri
cap-capete .r-xtremitate
"promontoriu"
a unui
pe capul animalelor cornute", corn-coruuri "piini~oara sau produs de patiscrie in forma de scmilunii".
corn-coaruc "concrcsccntii
colt-cottar; "ung1wrul unci incapcri, virful unui (cutic, lalla, rablou obiect etc.)", cot-conic "indoitura cxterioara a bratului 0111ene5C". cot-coturi ' "indoitura in forma de unghi a unci [evi, a unui burlan": .meandra a unui curs apa, sau a unui lac, a unci balt i".
de
element-elcmeuti
"unul din clement-clemente "corp chimic", partile producatoare de "individ ca parte a unci electricitate dintr-o bacolectivitati", tcrie sau dintr-un generator electric", muc-mucuri "vlrful de sfoara al unei Iuminari": "rama~iti'i de Iuminare sau de tigara", ochi-ochiuri .ou intreg prajit in tigaie"; "nod al unei impletituri"; "portiunea dintre noduri a unei plase",
37
m a s c u lin
neutru
pas-pil$i .spatiul
"treditoare
in rnun-
de
a ride".
5,5 GENUL NUMELOR PROPRII DE PERSOANA Numcle proprii de persoana, mai ales pre n u mel e, sint bineintcles mai totdeauna de genul masculin sau feminin, avind aceleasi terminatii ea si numele comune : ClaudiuClaudia, Gtlbricl-Gabricla, Teodor-Teodora etc, In urrnatoarele situatii, genul gramatical nu corcspunde insii eu terminatia: . a) la prcnume de barbati ea: Badea Horia Iercmia Luca b) la prenumele Aurica Costica Dobrica Fiinidi c) la prcnumcle Biiditii Dumitrita Nichita Oprea Stoica Toma de barbati derivate Florid;' Jenicii Georgicii Jenicii de barbati Cheorghita Ionita 38 derivate Mitritii Ilie Macarie Teodosie etc, cu sufixul fcminin Marinica Nidi. Petricii Vasilica Tomita Tudorita
-iea:
etc,
-ita:
etc.
Nitii .
d)
C&rillel,
Uncle prenume servesc atit pentru barbati cit ~I pentnr fernei. De ex.: Doriucl, Dosi, Clivi, Gigi, Rene etc. Ccnul Ior gramatical (rnasculin ori feminin) nu se descopera dedt dad se stie carer persoane sint atribuite aceste nume, • Not ii. Prenumcle din eategoriile b ~i c servesc de multe ori ca baza pentru forrnarea de noi feminine prin transs formarea tcnninatici -i in -a: Aurica Ionic a Gheorghita Ionita Dobrica Nica etc. Fanica Dumitrita Tudorita
5.6 GENUL
PERSONAL
Datorita faptului ca masculincle si feminincle care denumesc persoane (nume comune sau nume proprii) au uncle deosebiri fat de substantivele masculine si feminine care dCl1U111CSC obiecte s-a considerat cii ele ar trebui incadrate intr-un gcn gramatical 'subordonat atit masculinului cit ~i femininului, de fapt categorici de substantive care dcnumesc fiintc, Acr-stui subgen care nu cxista in mod independent i s-a dat numele de gen personal. E1 s-ar caracteriza prin : 1) gcnitiv-dativ cu articolul lui la numele proprii de persoane masculine: [11t£ Andrei, lui Constantin, lui Dumitru etc.; 2) vocativul in -ule la uncle nume de animale folosite pentru persoane: bOltlc!miigarulc ! dabitocule l etc.: 3) intrcbuintarca prcpozitiei pe la acuzativ atit pcntru substantive ca cele dc sub 1), cit si pcntru substantive ca cdc de sub 2) - pentru acestca din urma. numai cind sint asimilate cu nurnclc de persoana. De exemplu: A inti/II it pe dobitocul de ... 4) lntrcbuintarca prepozitici de, precedata de al (aide) inaintca numelor proprii de persoana: aJde Vasile, aJde [OIlCSC!! san, singura, in constructii ca dobitocul de X, pros/ltl de Ion, dcsieplul de ispracnic, isle/ul de copa etc. Trasaturile -de mai sus Se explicit insa suficient de bine prin dcclinarc, in general. De aceea, genu! personal nu constituie - dupa parerea noastra - 0 subcategorie gramaticala a masculinului si femininului substantivelor care denumesc persoane sau fiinte privite ca persoane.
Intre formele urrnatoare ale aceluiasi substantiv : arlaarte, fUltZ-fete, buretc-bureti, 1Jtlll{imc-tnlll{imi, ctinr-ciini, dulap-dulapuri, sat-sate etc. deosebirca se datoreaza faptului cii prima forma indica un singur obiect san 0 singura totalitate de obiecte. iar a doua, mai muIte obiecte sal! mai multe totalitati. Formelc luate de substantiv pentru a ariita cind este Yorba desprc un singur obiect sau 0 singurii totalitate ~i cind estc yorba dcsprc mai multe rcprezinta categoria gramaticala a nurnarulo]. Ea estc alcatuita in limb a romana din singular si din plural. In calitate de categoric gramaticala. numarul este conditional pc de 0 parte de gen, pc de alta parte de el Insus]. pluralul fiincl dependent de singular, iar uneori invers.
6.1 DESINENTELE
DE NUMAR
Pluralul sc formeaza de la singular cu ajutorul desinen[eler, Singularul, fiind in relatie cu pluralul, are ~i el desinente. Astfol, substantivele mas cui inc au la singular desincntele:
-e:
gincre
etc.:
etc. ca:
in consoana
boboc, corrig, sac, panto], rotar, suedes, tdt ar, d!et etc. ca si ccle care sc termina in -i: ardei, baboi, ochi, pijigoi nu au 0 desinenta cxprimata. 40
numele
in e 1 e au Ia singular
-ea
-i: zi.
albin-i, bunioi, cearii, dUllga, eleva, vCi'eri!a etc.: -es carte, directoare, ming«, baie, [emeie etc.; -Ii: badaoa, ciulama, mucaea, saca etc.: dar ~i (si in forma -ill): acadea, canapea, siea, vi/ea, mlial raia etc.;
-i:
N e u t rei e au la singular aceleasi desinente ca si mase culinelc: spate,roi, regisiru, radolf, dulap, accident etc. • Not Intre terminatii si desinente sint foarte marl deosebiri. Cea mai importanta consta in faptul eli terminatia estc partca finala a oricdru; cuvint. scoasa de noi in cvidenta dupa necesitati,· pc cind dcsinenta apare nurnai la cuciniele flesibile. Terminatiile nu au funcrii, pe dnd dcsincntcle au totdcauna, Astfcl, putcm spline c1i un cuvint ca substantivul neutru burghiu are tcrminatia -iu, dar desinenta lui este numai -11,' putem spune cil. un masculin ca bursuc se terrnina in consoanii, dar desinenta lui este zero; in sfirsit, putcm spune ca miiturii se termina in -lira, dar desinenta acestui ferninin este numai -ii. Terminatiilc cuvintelor se schimba adesea sub influenta desinentelor ~i invers. De aceea este necesar folosim atit termenul desinen!a, cit si pc eel de terminafie.
a.
sa
Pentru plural, limba rornana are trci desinente principals ~i trei secundare. Desinentele principale sint :
-e: -I:
albine, fete. sate, cuie etc. car/i. biii, covrigi, siudii etc.; -uri: certuri, dulaplwi, roiuri etc. Dcsinentcle sccundare care apar numai pentrn feminine sint:
-(a)Je: baclanalc, mucaoalc, sarmale etc; -(e)le: caramele, stele, nuiele etc.; -ler zile .
• Not a. Dupa cum se vede, singularul are S deslnente (imprenna cu desinenta zero), pe cind pluralul are numa! 41
6, dintre care 3 secundarc. Acestea din urma sint de fapt variante ale uncia singun-, a lui -le, in Ionnele -(a)1e ~i .(e)le. Pcntru a forma plnralul, trebuie ca cell' 8 desinente de singular fie inlocuite de cele 3 desincntc principale si de cdc 3 secundare. Cum acestea din urma sint condi[ionate in mod dar de singular, ramine ca celelaltc 6 desincntc de singular fie inlocuitc ru desinen telc principale ale pluralului, care sint numai 3.
sa
sa
6.2 FOlUIAREA
PLlTRALULUI
6.2.1 Pluralul masvulinrlor Toate masculincle formcaza pluralul ell dcsincnta -f~ indifcrent de dcsincnta de singular; deci: a ) celo terminate la singular in -e, -i san -u inlocuiesc pe -e, .j sau -u ell -1: brusture bmTte dille custode frate miiriicine pinicc tulare hllhai b) cole terminate boiangiu c3IlJi 'l!agiu
i
brusturi buret i ciini custozi frati maracini purici tutori buhai boiangii call1io~~gii g'_'amgll
raloi
Ifllnii
scai tei ccdru leu ministru socru tigrn in -Ii: lefegiu muftiu vizitiu
0
tei
tigri
Idegii muft ii
etc.
gt,'amglU
vizitii
etc.
c) cdc terminate in consoana fac pluralul d('~im'n1('i -i dnpii consoana, pe care ,'e! ( c!zliI: de ex. {in ordinca consoanei corb corbi crap drac draci pas brad brazi biceps sfinx mag print m~gi cal cal 11111lZ
monah
monahi
nerv
prin adaugarea modifica daca finale); crapi pasi bicepsi sfincsi printi minji
nervi
general bizon
bizoni
gencrali
bonz
etc.
bonzi
d) Mnsculinele terminate
in -it: papa, POPii, tata, vliidica fac, de asemenea, pluralul in -I: papi, popl, tali, t'liid1:c4 (i'odanu are pural). e) An plural ncrcgulat: om-oamcni ; 0 forma arhaica a lui tatd - ftUini si una analogica a luijrate - jrc'itini, cap-capete, oaspe-aaspe{i, sord-surori, nord-nurori,
6.2.2 PLVRALUL
FEMININELOR
Femininele i~i formeaza pluralul ru doua desincntc principale: -e ~i -I, mai rar .cu -url, ~i eli desincntele secundaro
secundare in vocala
femini-
a) femininele in -Ii fae pluralul in -ale: aba abale saca sacale basma basmale sofa sofale raia raialc tarla tarlale Fac exceptio: nuia-nuiele si ~iI, ell pI. !iat. b) cdc in acadea cafea d'itea cure a c) sinjurul zite, d) Desinenta
de.
-ea
feminin
-les
-url apare la pluralul unor feminine ca: ceartal cearii, [aooare, liP sa. onoare, stamba. vreme, ~i la 0 parte dintre cele care denumesc materii: jainur( saruri. e) Femininele en singularul in -e care denumesc obJede nelnsutletlte si notiuni abstracte formeazji pluralul cu -11 altitudine -i padure -i cange cangi percche -i Iurne rugaciune -i -i mare marl tigiiri tigara -i misiune urbe -i nadejde ~i vale vai etc.
43
J)
Femininele terminate in -le precedate de pluralul in -II: anemii bacterii bestii constelatii eeonomii granulatie magazie unghie palarle vrabie
gaie odaie
tigaie
scinteie
Fac exceptii de la aceasta regula numai femininele eu sufixul -oaie, indiferent de la ce substantiv sint derivate. De ex.: cuiitoaie, scdwnoaie, ladoaie, tiilpoaie etc., al caror plural este tot in -oale, II) Majoritatea femininelor care denumesc fiinte si au la singular terminatia -a sau -e fac pluralul in -e: baM babe fata fete soacra soacrc chimistii chimiste moldoveancii moldovence oraseanca ora~ence rusoaica rusoaice suedeze suedezii bulgaroaica leoaica caniirita Iiiptareasd doctorita bobinatoare inva Fito are tesatoare bulgaroaice leoaice dinarite Iaptar~se doctorite bobimtoare invaP.toare tesatoare etc.
Sint exceptii, avind pluralul in -I, feminine ea: bunica bunici pisica pisicl mamicii mamici vaca vaci matu~a matu~i muiere muieri nurca nurci vulpe vulpi etc. Sint, de asemenea, exceptil: nora ~i sora, aI caror plural este neregulat: nurori si surori; mama, muma au ~i un plural neregulat, rar, mam£ni, mumini, alaturi de eel obisnuit: mam~, mume,
44
l) Majoritatea
singular
femininclor care dcnumesc luerurl ~i au Ia terminatia -ea sau -gil fac pluralul in -I: armonici fabrici duminici hak.i lunci munci creanga fraga punga strunga targa varga crengi fragi pungi strungi tiirgi vergi etc.
biiltoilcii-M!toacc, biirdacd-bdrdacc, rastoacae riisloace, ora-ore, virtoapii-vfrtoape etc. j) 0 serie de feminine diminutive terminate in -iea au pluralul in -ele (uneori
all
si
Ull
ctc.
evitat.
Substantivul rindunic-i are pluralul nor nal rindunclc ; uncori, iusa, ~i rlndunici - dar acosta din urmii trcbuie
6.3.2 Plltraiut ncutrclor Neutrele dispun de trei desinente de plural: -e, -I si -url, care se distribuie in linii mad dupa cum urmeaza: a) Neutrele care se termina la singular in -e Iac pluralul tot in -e: nume-nuine, prcllumc-prenwme, pintccc-pintece etc. b) Ncutrelc
care denumcsc
instrumente
si au la singular
una
-e -e
-e
-e -e
=e
45
'J
~(·utrde terminate Ia singular in -ent, -ment au pluralul in -e ;iar cdc in -mlnt fac pluralul in -minte:
-e
-e
-e -e
-e
-c -e
talent
-e
-e
-e
terminate
la
-e
dcmaraj griJaj
III arc
-e -e
-C
aj
-e -e
voltaj
-e -e -e
-B
-e
nicn.ij-menajuri:
fuscla]
-e
-e
fosnet
tipiit
tipete
zbierat
zbierete
-e -e -e -e
etc.
I)
exceptia substantivului lucru - pI. lucruri: harometru -e membru-e cadavru -e registru-e cadru -e semestru-e centru -e tcatru -e filtru -e tim bru -e C) Ncutrele terminate in -Ism fac pluralul in -e: chimism .-e liberalism-c ennetism -e reumatism-e fariseism.e truism -e
Ncutrcle terminate Ia singular in -u preccdat de un ?;mp de doua consoanc. a doua fiind or, fac pluralul in -c, cu
II) Majoritatea
neutrelor terminate la singular In -Iu fao -Ji: acvarii deceniu deceniJ concedii gimnaziu gimnazil consilii indiciu Indicii crernatorii spatiu spatii criterii teritoriu teritoril
Sint exceptii: bttrghiu - pl. burgMe (burgkittri): c'hlplu - pl. chipie (cltipiuri J; sicriu - pl. sicrie; demitt - pI. demiur«: interviu - pl. interviuri; pariu - pI. pariurii pustiu - pI. pustiuri; sasi« - pl. ?asiuri ~.a.~ i) Neutrele cu terminatiile -0, -6, -eu, -6 fac pluralul in -urh radio radiouri ecou ecouri zero zerouri metrou metrouri apropo apropouri resou resouri birou biro uri sacou sacouri cargou cargouri tricou tricouri atu atuuri etc. Face cxceptie OU, cu pI. oua. • Not ii. Atu arc ~i un plural vechi, astazi neintrebuintat: aiale. j) Neutrele terminate la singular In -u precedat de un grup de doua consoane, a doua fiind 1, fac pluralul in -urlt ansamblu ansambluri maslu masluri cenaclu cenaeluri soelu sooluri cielu cicluri sufIu sufluri diblu dibluri titlu titluri etc. Fac cxceptie: exempiu pl. exemple J templ« - pL temple. k) Ncutrele provenite dintr-un supin fac pluralul in -urlr croncanit
cules filfiit avut -uri -uri
-uri
miorlait
plins
-uri -uri
-uri
dres
-uri
-uri
n~iit -uri -uri grohait -uri etc. Fac exceptie neutrele din aceasta categorie cind se afla. in expresii ca: din auzite, pe alese.pe furaie, din pomcnite etc.
pufait
-uri
-uri
47
• Not a. Toate neutrele din categoria k) se recunosc Ia plural prin accent, care sUi totdeauna pe silaba dinaintea lui -url, In felul acesta, dresuri, de ex., nu poate fi dedt pluralul de la drcs, pe dnd dresuri este pluralul fcrnininului dresura. 1) Cele mai multe neutre monosilabice fac pluralul arc -uri -uri salt lac . toe bal -uri mat -uri eer t-uri -un true must suri nas dar -uri toi foc suri nud vad "uri suri -uri fus pat zar ;.uri git -uri port zid -uri rit -uri lac Numarul de exceptii este tnsa important; in -url: -uri -uri -uri -uri -uri -uri -uri etc,
act-acte, bici-bice, gas-gaze, grad-grade, lenm-lemne, os·oase, rod-made, semn-semne etc. Substantivul cap are pluralul neregulat: capete, dar
de ex.: ac-ace,
(;ap "promontoriu" .. are pluralul cap uri . • Not a. Modalitatile de formare a pluralulni neutrelor nu sint epuizate prin descrierea de mai sus. AstfeI, pluralul unui substantiv neutru terminat in consoanii san in -I ~i neincadrat in categoriilc enumerate nu poate fi deter" minat prin rcguli fonnale: atlas, de ex., scamana foarte bine eu popas, dar primul are pluralul ailase, pe dud al doilea, popasuri,' temei si coudei seamana si ele foarte multo dar au pluralul: temeiuri si, respectiv, condeie, Cu toate acestea, regulile stabilite mai sus restring in mod simtitor numarul neutrelor al caror plural trebuie inV'atat de la caz la eaz.
6.2.4 Pluralul substantivelor compuse
Din punctul de vedere al raportului dintre singular ~ plural, substantivele eompuse alcatuiesc 5 categorii: a) compuse ca auiocamion, boigros, codobatura care au pluralul ca ~i cum ar fi substantive simple: autocamioane, botgro~i;
codobaturi ; b) compuse ca Fat Frumos, burete balos, ardei gras etc. care fae pluralul la ambii termeni: !e/i frumo~i, bureli biilo#. ardei gra~i etc. ~ 48
eu ajutorul prirnului substantiv din compus: hoi de balta, crini de piidure, ~erpi de easa, vipere cu corn, uagoane cisterna etc; d) eompuse ca brinca ursului, ceapa ciorii, ciuboiica cuculul, [loarca soarelui, osul iepurclui care nu au plural; e) compuse ca papa-lapte, pierde-vara. zgfriie-brinza, duca-sepe-pus/ii. du-tc-uino etc.. care. de asemenea, nu au plural. Ele sint fragmente de propozitii sau de fraze utilizate ca substantive compuse. Pentru a arata totusi cii un compus din eategoria d) sau e) estc intrcbuintat eu tnteles de plural se folosesc determinative; de ex.: aceste ciuboJ ica cucttlui. unii papa-lapte, unii gurii-casca etc. 6.2.5 Substantive cu doua forme de plural Uncle substantive au doua forme de plural. iar altele par sa aiba ehiar mai multe. Pentru a hotari cite forme de plural tin de un substantiv, pornim mai tntti de la faptul ea genul gramatical este mai putcrnic decit numarul in relatia gen-numar. Aceasta Inscamna di at unci cind intilnim 0 forma oarecare de singular, de exemplu cap, si diverse forme de plural cum sint : capi, capete, cap uri, trebuie sa ne intrebam daca acestea din urma apartin aceluiasi gen gramatical. Dad. raspunsul este negativ, concluzia nu poate Sa fie decit ca sint mai multe euvinte care, intimplator, au aceeasi forma la singular, adica, in cazul de rnai inainte : un cuvint masculin: un cuvint neutru:
6) compuse ca bou de balta, crin de plidure, ~arpe de casil, vipcYlI CIt corn. vagon cisterna etc. care fac pluralul numai
cap-capete
cap-capt
inteles eu celelalte doua, cad el lnscamna ..promon toriu'; este un cuvint deosebit si de cap-capi si de cap-capete. Dupa cum se vede, am aplicat unul dupa altul eriteriile predominarri genului asupra numarului ~i Intelesului. Sa luam in discutie inca un exemplu, pe cot. Acesta are fonnele : cot-coti / cot-coate / cot-coturi, Prima pereche de forme constituie substantivul mascuIin cot-coji (de pinza}: a doua ~i a treia pereche constituie substantivul neutru cot. cu pluralul coate (pentru partea exterioara a
AI treilea cap, eel eu pluralul capuri, se integreaza ca ~i cap-capete in genul neutru, dar neavind nici 0 legatura de
49
fncheicturii bratului) si cu al doilea plural, coiul'i (pentru indoitura unui burlan, a unci ted sau a unui tub.) Legatura de intclcs dintre coaie si coturi fiind foarte limpcdc, cdc doua plurale apartin aceluiasi ncutru, Avem deci dona cuvinte cot: unuI masculin si altul neutru, uItimul cu dona plurale, Procedind in modul aratat mai sus, constatam cii in limb« romana nu vam g{tsi niciadala mai mult de daul! plurale pentTlt ac~la§i suostantit,.
ell doua plurale av£nd acelasi itl/eles Dintre cele doua forme de plural de mai jos, una este curenta, a dona este considerata arhaica, regionala sau poc-, ticii:
6.2.6 Feminine
p ri m a
singular
dOlla
forma de plural
aripi
boli cozi
tiUpi
viori
vremuri
tn schimb, la feminine cum sint copertii, craoatd, limon.add, 'nghe{ata, salata, laranca, /iganca, uti/a, se considera literare fonncle de plural: craoate, limonade, ingheJate, salaie, !arance, l1.gance ~i utile. iar cele in -i, neliterare. Aceeasi este si situatia unor feminine ca rlndunicii. al caror plurals este in -ele; dar, uneori, se tolereaza ~irlndunici.
Cil dona plurale care ale acelasi i1!Jeles La ncutre, pluralelc dub1e sint rna! numeroasc, 111special la care pot primi fie desinenta -e, fie desinvnta -uri. lata numai citeva exemple din cele mai des intilnite :
(i,.2.7 IVeube
cere
singular
plural recomandabd
vis
biciuri Dk:;temuIi ghcmuri lllfJt"mlntHri roduri visuri obiceie chibrite simboale de mat la mas-
• Not ii. In terminologia tehnica se manifesta multa vrcmc tendinta de a trcce uncle neutre culin, de ex.: gClla~iori,indic(ltoTi, numitori, segmenti, timpi etc. 6.2.8 F cminim CII doua forme cu ill [clcsur! dcosebite band (1-&"11 de h<wda-bt'lIzi blll1idi-bltmi de plu1al
robinefl.
"ccatrl, grup de persoane asociate diverse scopuri, de obicei rele" "fi~ii, panglici" "sdnduri
u
en
blana-blClnul'i data-date
date-d !lli 6.2.9 Neutre
si tn!elesuri
ciubuc-ciubuce ci'lto.Uc -ciubucuri
COYIl-coante
dcoscbiie :
doua forme
de pttlfal
corn-cornuri
.rrrnamente arhitectonice" "baqi~uri, capatul narghilelei" "excrcscente cornoasc pc capul unor animale" .produse de patiserie, piinisoare in forma de semiluna'
51
cot-coat»
co! -cotlfy{
moi-moate
"partile din afara ale Incheieturii dintre brat si antebrat" "indoiturile unor tevi, tuburi, burlane intoarse in diverse unghiuri« ; "me andre ale unui riu, lac etc'." "mobile de dormit, de odihnit" .consfatuiri, consilii, sfaturi voevodale" "oala de parnint pentru flori" .fel de mincare" ,,~aize('ilJlea unei ore" .mincare pregatita la minut in restam-ante" "sl11ccuri de par. virfuri, fIori ale anumitor plante" "bigudiuri (pcntru par)" etc.
6.2.10 Substantive numai ('11 ferm,r de plural. CUeva substantive: bale, cilti, icrc nu au singular. Alte citeva si-au fiicut un singular, dar forma Iiterara este cea de plural: ocheiari (singular nou: ochelar), ptlllialoni (singular nou: pantaiml), foarfcci (singular nou : [oarfccii ), 6.2.11 Substantive numai cu forma de singular. Mult mal multe substantive nu au in mod obisnuit plural. Iata citeva dintre de: argi1~t, aur, brinzil. bumbac, ciJUpa, cosiior, jliina, [ier, fin, lonNI. gri~, iarba, in. malai, niiere, piper. sare, scor[isoar«, sundtoare, tutun, todd etc. Cind de la uncle dintrc de se formeaza totusi un plural; acesta are un Inteles particular. fie de "obiecte sau bucati de ... ", fie "soiuri, feluri de ... ": de ex.: ape alarnuri au-inti dlJlcduri fia: <. fi'ii,uri ie rl.t.ri mal iiuri ovcze } ovazuri porumburi "rinri, haiti. lacuri": "rindlJri, cantitati de apa folosite la spalat : etatit 11~doua ape" "instrumente muzicale de alama" ..monede de argint, bani': ..feluri de dulceata" ..bucati, obiecte de fier" "fcluri de f,iin;t" "fel de fel de plante icrboase (de leac)" "soiuri de malai" .Januri "lalluri sail soiuri de ovaz san soiuri de porumb"
"diverse feluri de sare chimicas "diverse feluri de stambas "soiuri de tutun" "diverse feluri de zarzavata
tn aceeasi categorie intra ~i trei plurale formate !n mod analogic din necesitatea de a exprima 0 idee asemanatoare eu aceea din exempIe1ede mai sus: hrtnzeturi (brinza), Uneturi (llna), p£meturi (pinz1!.) probabil, dupa cofeturi, ~re. turi, Ijerheturi. Ca regula generala, se poate spune ca orice plural de la WI nume de materie nu arata ca laceIeialtesubstantive "mai multe exemplare" sau .rnai multe colectivitati", ci .feluri, soiuri, bucati, cantitati" din materia indicata prin singular.
(apitolul 7
CAZUL LA SUBSTANTIVE
Darn luam in discutie propozitiile : (1) Culoarea acestei ll~i este alba. (2) Inchideti aceasta u~ii. (3) Am inchis-c. observam di substantival lI~li ~i pronumele 0 se afla in anumite legiitnri en celelaltc cuvinte din prcpozitie si au formele adaptate in consccinta. Raporturilc stabilitc de substantive intre ele si cu celclalte parti de vorbire, ca si raporturile dintre adjective, numerale, articol, pronnme si restul cuvintelor din propozitie poarta numele de cazuri si constituie impreuna 0 categorie gramaticala, Aceste raporturi, desi sint numeroase si diverse. se grupcazil dupa trasaturile lor generale cele mai semnificative. Drept urmare, limba romana are numai cinci cazuri care exprima orice Jegatura posibila intre substantive, 1nlre substantive, adjective, numerale, articole, pronume si celelalte euvinte din propozljic, Aceste eazuri sint : nomlnatlvuI, acuzatlvul, genitivul, datlvul, voeaflvul. Ele se forrneaza cu ajutorul desinentelor de caz. Dintre ele, cele rnai slabe legaturi en propozitia in care IIgnreaza le are vocativul, el nefiind utilizat decit pcntru chemari ~i invocari, 7.1 CAZUL NOlIUNATIV Cazul nominativ la substantive este insa~i situatia in care se aCla substantivul ca n U 111 e.
54
In aceasta calitate, el intra in urmatoarele relatii eu restul propozitiei: . 1. Este sub i e c t u 1 propozitici: Au inflorit circsii ! Vrelnt'a s-a incalzit. Este si 5 ubi e eta 1 U 11 U i v e r b la 0 forma care co~stitnic numai in mod exceptional un predicat ca in: Sosind ~i orrspcfii. ne-am asezat Ia masa, 2. Este par ted in t r - u n pre die at alcatuit din verbul a Ii sau un echivalcnt al lui in asa-numitul prcdicat
nominal.
3. Fste juxtapus, adica in apozilie, pc Hnga alt substantiv: Vasile, gornistul, mergca in frunte. Hangitci A nell/a ii pliiceau povestile, Subscmnatul, Jon 10'11. vii rog sii binevoiti., . • No t·a. Substantivul in apozitie poate sa -stea ~i in alt caz, de ex.: Fiului tau, lui Dumitru, ii merge bine,
7.2 CAZUL ACUZATIV
Acuzat ivul este cazul substantivului eu functie de obicct direct sau cu alte functii exprimate eu ajutorul unci prqJDzitii, dad! accasta I1n cere genitivul sau dativul. Prin obiect direct se intclege situatia inversa subiectului, Astfel, pc cind subiectul arata cine sau ce actioneaza in plOpozitie sau suporta actiunea unui verb Ia pasiv, obiectul direct arata cine sau ce complctcaza ori primeste actiunea UI111iverb; de ex.:
EI daruieste bomboane, i t
obiect direct
sublect
• Not fi. tn transformarile de felul celor de mai sus. dupa ce obiectul direct devine subiect, fostul subiect capata. clnd este mentinut, functia de complement de agent. 7.2.1 Obiectul direct CIt prepozitia pe Desi ca obiect direct substantivele nu sint preceuate de prepozitie, totusi, in limba romana, une1e au nevoie in aceasta situatie de prepozitia pe; de ex. I Am intilliit pe Ionel. Pe colegul tau il cunose de multo Constructia nurnitd si acuzatlvul cu pe se foloseste cind obiectul direct este:
1)
UII
nume propriu de persoanat (A intifnit) pe 1011 sau pe Alexandru, pe Costache etc.: pe Bogdan«
2) un nume propriu de persoana, scriitor, om de 9tiinta. om politic etc. [ntrebuintat in locul operei lui (scrise) : (Cite~te) pe Sadoieanu, (stud1:azii) Dartcin, pe Newlon etc.j pe V. Conta, pe
3) un nume propriu de persoana precedat de denumirea profesiunii, activitatii obisnuite san de titlul acelei persoane; de ex.: (A chemat) pe doctorul Dumitr1t, pe medicul Constantin, Ionescu, pc locotencnud Cornel. pe electriciamtl Florea. pe mccanicul Sandu, pe tovara~1l1 Stamate etc.:
pe profesoml
pe [oiana,
5) un nume de rudenie:
(A tntrebat) pe mama. pc lata, pe [rate-tdu, pe sora-sa. pe noru-sa, pe 0 sora a lui. pe 0 cmnnata a ta, pe un flar de~al nostril, etc.] 56
6) un pronumc care tine locul unui nume din categoria celor de mai sus: Tc (cau!a) pe tine, (it cauiii] pe ct, [ne cautii) pe not, (va canla) pe d1t1ltJ1.Catoastl'a,(0 cauiii} pe aceasia, pe aceea: {cleoui ) pe care l'i-l presint, (a l'am!) pe cineca, {n-a t'iizut) pe nimwi, (a strigat) pe eai'eva etc. ca si Inaintc de eel, eea etc. urmate de adjectiv: (apara) pe eel mic, (rrispZiitc$te) pe eea cuminte etc . • Not ii. Pronumele relativ se construieste cu pe chiar ~i atunci cind tine locul numelui unui obiect : Ceasul pe care l-afi repara! merge perfect. 0 comunice. 7) un nurne comun de persoana insotit de un adjectiv pronominal: CUIlOSi' pe acest om. Mai conta pe C£/iva prieteni din copiliirie, 8) un nume comun de persoana asezat inaintea verbului de rare depiudc: Pe copil tl udrea, pe bafrin it respccta.
Aceas!a csie ideea pe care »oia sa Pe soldaii
ii
incartiruise
binc.
Pe este fa c ul tat i v cind obiectul direct reprezinta : 1) un nume cornun de persoana, articulat eu articolul 118ho· tarit (sau insotit de ureun, oreo}: (A chemai ) (pe) 0 doctori/a, (pe) un electrician, (pe) un liiciitll$, (pe) 1m mecanic, (pc) 0 manichillristii, (Pf) 0 textilislii, (Pc) un ~'tl1z!itoretc . • Not
sus este rnai bine
multe din cazurile de fclul celor de mai sii se intrebuinteze prepozitia. Sa se compare, de ex.:
a) A chemat tin bolnav la e1. 0) A chemat pe un bolnav la el,
a. tn
Din a) se poate Intelegc sau cii "un bolnav a chemat pe cincva la el" sau cit .cineva a chemat la el pe bolnav", pc cind din b) reiese limpede ca bolnavul este eel chemat, obiectul direct al propozltiei,
57
2)
un nume eOITIun
(Va inritu) (pc') bmcf£ciari. colegi, colege, doctori, doetarile, [arinacisti, [annacisie, electricieni, oft/ai, profcsvri ~i projesoarc, ji1rani ~itiiml1ce, 'i!uiwllori etc, • Not ii. Intre constructia eu pc si cea fira pe existii Insii 0 midi deosebire. Cind avem 0 propozitie ca: Va clicma pc oen,"/ic:iari (la disCIt!ic), obiectul direct construit cu pe exprima idcea de categoric: "pc toti cei care au calitatea de beneficiari", in timp ce intr-o propozitie fara pe, ca: Vii cheni« beneficiari (la discutie), obiectul direct inscamna: ,,(ni~te) pcrsoane din categoria bcncficiarilor". Deosebirca dintre constructia cu prcpoz itia pc ~i cca fiira aparc ~i mai dar dud numelc com un de pcrsoana este insofit de un adjcctiv, de cx.: Va chcma h:n,,/ida1'l' pricl'plltz' (la discutic), pentru ciiaceastii posibilitate nu are pcrechc decit intr-o constructie ell pe, III care obiectul direct trebuie determinat : <1" «x: Va chcuia pe bcncficiurii priceplt!i (la 0 discuiic), 3) un nume comun de Iiinta care nu cstc persoana:
Vuipea a pile/flit corbul (sau un CD1'b, ace! corb), dar si Vltlpea a pi'iciilil pe corb (san pe un. corb, pe ace! corb}, dar ~i Nit dC5tcpla ursnl cin d doarmc .
• Not Dupii cum se vede, aici se aplica si regula de la 1), in sonsul ca ohicctul direct trebuie detcrminat (ell ari icol nchotarit, ell articol hotarit san ell alt deterrninativ).
a.
Scriu 2 si tin 3, fat a de: Scriu pe 2 5i fin pe 3. Scric ~, lilt s! Scrie pe $, nit pe s. 7.2.2 Obieciul direct cu prepozitia Ia
A baut la apa, de s-a saturat apa"), Strlca la caiete, cu gram ada caiete").
Adesca, in vorbirea populara, ideca de cantitate mare se exprima printr-un substantiv precedat de prepozitia la constructie care este obiect direct:
5R
riJie
£11 acuzau»
lara prepo-
sa
Un substantiv in cazul acuzativ fara prepozitie mai poate fie: 1. Obiectul direct (intern) al unor verbe; de ex.: a visa un vis; a dormi un somn; (calul) a alergat (toate) alergiirile (cursele] de trap etc.
in acuzativ: pridenttl
A primit cu dragoste
pe Gheorghe,
vostru,
sau de mod a
3. 0 completare cu inteles de timp, de spatiu unui verb; de ex.: A locuit doua veri la tara. Apa are trei metri in adincime. Urnbla zilnic pc jos cilz:va kilomdrl.
sa fie
ambalaj de liiriie bercta de mariner brinza de Moldova anna cu repetifie bard cts motor 2) echivalentul genitivului:
soare Cit dinti carne in sue propriu cer lara soare tutun lara 11icoti11a sac Jiirii lund etc.
alegeri de deputafi primarie de sector pierderi de obiecie semnarea de traiate tratative de pace etc. In situatiile I si 2, el este atributal celuilalt 3) echivalentul unui adverb indicind:
t im p u
substantiv.
10 c u l m o d u l. s i c a n t it a t e a asocierea
Au sosit de a luna. { S-au sculat in zori. Au fost la girla. { Vor merge in tabara. Umbla cu capul pc sus. { Beau ceaiul cu pu.{in zahdr. S-a dus cu copilul 1a doctor. { Dumitru a iesit Cl{ soacra-sa. 59
In aceasta situatie, el este un circumstantial. Substantivul in acuzativ eu prepozitie mai poate exprima 4) obiectul indirect, 5) complementul de agent (care arata cine actioncaza subiectului) : a~upra
A fast atacat
Era
0
a.
60
nominativ
plura
singular plural
adic,i, in mod concret : (aceasta)
genitiv
(accstc)
case
"~I.
fete
(aceste) u~i
(aceasta]
""p<'
u~ii ~
'\J
u~i ~
vulpi
(acestei)
(acestor) vuJpi
[aceasta) vlnatoare (aceste] "'"".,'
\j_
61
(acestc)
stele
sa ca "
(acestei)
b. Genitivul cu artieol
La masculine si neutre
Articolul de g0niti\· la masculine ~i neutre este -lui la singular ~i -Ior la plural. EI se uneste cu substantivul, dar la nurncle proprii masculine. lui se a;;aza inaintea numelui ~i nu se uncste eu acesta:
G e nit i 'r singular
plural
--~---.---.----.--111
-------neutre
plural
c u Ii
11
• Not ii. La numele proprii masculine terminate ca Luca, Tonia, genitivul arc atit forma asteptata inaintc, cit ;;i formele Luciii, Tomii,
in -a ell lui
La f emini1te
1a plural, unit ell forma de genitiv rezultata
de control, adidi:
Genitiv Singular plural singular
-plural
casei fetei
caselor
u~ii
vulpi]
fetelor u~ilor
vulpiIor
sacalelor
62
Numele proprii feminine terminate in -a fae genitinll in -ei: Elrnci, Ioanei, Morici, Paraschivei, Seoastitei. Tudori!ei etc. Cck. terminate in -ca, -ga au gcniti\-ui in -cd«, -gd»: Anica Aurica Domnica Anicai Auridii Domnicai Iulica
Viorica
Iulicai
Vioricai
Olga
Olgai
etc.
c. Genitivul III/or feminine jara plural si al celor indcclinobile F cminincle fara plural i~i formeaza gcnitivul prin analogie sau pc baza principiului identificarii cit rnai u~oarc a substantivului anal in acest caz. Astfel, un nume propriu ca Ialomiia are genirivul I aiomitri; Prahora - Prahovci, Slatina - Slatinei etc. dupa substantivele cu singularul in -a. Dtmare, insa, are genilivul Duniirii prin asemanare cu femininele terminate in -e ~i eu pluralul in -I. In schirnb. feminine ca ceartd, [anoarc, lipsa, onoare care au plural in -uri - i~i forrncaza genitival singular in -6, pr-ntru ca forma lor in acest eaz sa nu difere prca mult de norninativul singular. ffidndu-le grCl! de recunoscut. deci: ccrtci, jUl!OIITCi, lipsei, onoarei. La Icl se procedeaza ~i ell [oame, geniliv: [oamci ; lene, genitiv: lenei; eu [iere, micre [la genitiv): f icrei, micrei. Femininele nume comunc ca tanti sau nume proprii ea Fiji, Lili, Mimi, Rene, Tili etc. nu pot face genitivul decit cu articolul lui Inainte, desi sint feminine. 7.3.2 Func!iile genilil1ului Principala functie a genitlvului este aceea de atribut:
Aiunsesc la capatul puterilor. Lirnbile ceasului aratau ora trei fix. Ghearele risului sint puternice. E ziua mamei, AtributuI in genitiv poate aiM el insu~i urmatoarele tntelEsuri: 1) 'gcnitiv sub i e c t i v, dud arata cine face lucrarea (aftiunea) exprirnata de celalalt substantiv, daca acesta denumeste 0 lucrare : de ex.: A profirat de teama
sa
hotHI
Ii placea comportarea
care/are
echipa/
2) genitivul aut 0 r u 1u i, cind indica pc autorul unci carti, al unci inventii, descoperiri etc.; de ex.: Poeziile lui M. Eminesm. Celulele lui MalpigM. Gramofonul lui Edison. Versurile lui Arghezi. Trompa lui Eusiache. Lampa lui Tcclu etc. 3) genitivul 0 b i e c t i v, cind exprima un obiect gramancal ca inl Lupta pentru nationalizarea indusiriei (adica "pcnhll ca (ei) sa nationalizeze industria"); Se pregatea anuntarea unor noi hotiiriri; (adicii "se pregatea (ca cineva) sa anunte noile hotariri"): 4) genitivul a p 0 zit i v, cind substantivul indeplinestc roluI unei apozitii ca in: Cetatea Bramtlui fala de Cetatea Bran Cetatea Ncam!,ullti Republica Fran!ei n Republica Franta Statul Germaniei StatuI Gormania Regatul Olandei " Regatul Olanda Tara Moldooel etc. !i) genitivul care indica locul unde se afla sau de unde provine o fiinta, un lucru etc. si pe care l-am putea numi 1 0 c at i v; de ex.: Valca Jlorii (= unde a fost sau esteo moara) Calea l'obilof (=_pe unde se crede eli au mers robii) Vadul oilor (= pe unde tree oile 0 apa sau unde sint adapate de obicei) catelul pamtnttllut (= din pamtnt) usa camarii (= de la intrarea in camara) etc. '1.4 CAZUL DATIV Dativul este cazur care arata in avantajul sau in dezavantajul, in favoarea sau in dauna cui se petrece ori, pur ;;isimplu, .atre cine sau catre ce este orientata actiunea unui verb: Iezilor le ardea de joadi..
Butoiului i-au sarit dona cercuri,
Sa dca Vioriciii
bursa.
Substantivelc ~i pronumelc In daliv au rolul de obiect al verbului. Cum el difera de obiectul direct, i s-a spus in d ir e c t. Dcci, dativul este cazul 0 b icc t u 1 u i i nd i-
re c t.
• Not
Sf
Dcnumirile de obied direct ~ide allied indirect explica prin aceea cit in unele propozitii apar dona ebiccte ca in Sii dca {Vio1"iciU (un obiect] I 0 bu:rsa (at doilea obiect). Primului is-a spus obicct indited nu numai pentru cil. celuilalt is-a spus direct, ci si pcntru cii se construieste de multe ori cu prepozitii.
a.
7.4.1 Formarea dath:lIlui Substantivele i~i formeaza dativul in acelasi mod ca genltivul, Prin urmare. ~i triunghiul de control descris ia gcnitiv se aplica intru totul la dativ. De asemcnca, sint valabile
depinde de un verb, nu de alt substantiv ca gcnilivuL Exista insa ~i 0 proba praetidi. foarte utila, Sa luiim pcntru discutarea ei urmatoarclc cxemple : Am dat 0 carte vecinului, S-a deschis accst drum biciclistilor.
ea
vecinulni, iar insiruirea acest drum biciclisido«, datival bscicU~tilor. Vcci111tlui ~i bic-icH~!ilor nu pot Ii in gcnitiv, pentra d. orice genitiv care se refcra la Ull substantiv determinat prin WI, 0, accsi, acel, oricare etc. trebnie sa aiba inainte unul din termenii seriei al, a, al, ale.
Decil
tlL'iiruirea
de cuvinte
carte vecimtlul
cuprinde
dativul
D a t iv o carte vecinului un dictionar vecinului o carte vccinci orice dictionare vecinei acest drum biciclistilor drumul aeesta biciclistilor ni~te pantofi copiilor
etc.
G en i t i " o carte a vecinului un dictionar al.vc~inultd o carte a vecmer orice diction are ate vecinel
65
7.4.3 A~a-1tlH1~it!tt dati» CIt prcpozifia la Ideea de dativ este exprimata in anumitc sit uatii 91 printr-un substantiv precedat de prcpozitia la, de ex.: De la lume adunate si iara~i la lume date. Dii binete la irccdiori. l~ideschidea casa numai la prieteni. Asemenea constructii se lntrebuinteaza mai ales dnd substantivul nu poatc sa primeasca articolul fie pentru cii trebuie sa ramina ncdcterminat, fie pentru cii se afla intr-un gtup de cuvinte care nu perrnite utilizarea articolului la dativ, de ex.: Dedica vcrsuri la toata lumen.
7.4.4 Dativul dupa allltlllite adjective si adoerbe
Adjective ca [olositor, 11C [olosiior, t!ecesar, uiil, inulil, Piigubitor, similar, trebuincios; adverbe ca aidoma, asemenea, aliifurea, conform, potriz'it etc. sint adesea urrnate de dativ: folositor omului, util activitiiFi, nccesar scroiciului, aidoma gtndului (san), asemenea [ratilor (lui) etc. Dativul ccrut de adjective ca eele enumerate poate sa fie transform at intr-un acuzativ cu pentr«, ori de cite ori
este nevoie de 0 cxprimare mai concretizata: folositor pentrn om, util peutnc acticit ate, iar eel cerut de adverbe printr-un aruzativ precedat de CIt: aidoma Cit gillditl (sau), asemenea cu frafii (lui).
7.4.5 Daiivul lnrudirit Uncle nume de rudenie au posibilitatoa sii exprime idcea de inrudire prin dativ; de ex.: (era) nepot lui nea Tache; (venca) var sord-sii, matu~a verisoar i-mii etc. 7.4.6 Dali<'ul locatio constructia a se asierne drumului, dativul drumullli echivalent cu la drum - estc un circumstantial de lee numit daflv lecativ, El aparc de obicei cu verbul dil; cxprcsia de mai sus; de ex.: a sc asterne cimpului.
tn
cstc cazul prin care pcrsoanelc, uneori fiintole un lucru, slut chemate, invocate sau prin care li se atrage atentia: - Du-te, biiie!«, la joadi! Vocativul
66
- Hai, Ioane, la cosit! - Fetita, jeNta, ia iesi la portita! - Lasa-ma, domnule, in pace! 7.5.1 Formarca ~'ocati'i'lillli Vocativul estc un caz mult deosebit de cclclalte, nu numai pentru ca nu are lcgaturi sintactice propriu-zise cu cclelalte cuvinte din propozi tie , ci ~i pentru cit este iridircat de afectivitatea intcrlocutorilor. El se formeazii cu desinentele -e la masculin singular asezata, uneori, dupa forma articulata - ~i cu -0 Ia uncle feminine singular. Pe linga aceste desinente se mai folosesc ~i cele de nominativ, fie numai ele, fie paralel cu celelalte . • Not a, In descricrea care urmcaza, daca Ia 0 categoric sau alta de vocative nu se fac mentiuni particulate, aceasta inseamna ca forma propusa cste singura astcptata sau singura litcrara.
singular
de 1a
barbat
oocaiio -e -e -e
-e
nominativ Avram
Anton Bogdan Constantin Ion Marin Roman
-e
jupin
-e nepoate
"e
vocativ -e
Paraschiv
-c -e
-e
var vere Tudor "e dar masculinele terminate la nominativ in -e au vocativul tot in -e: [rate / Gheorghe! 1.) masculine terminate In -u preccdat de un, grup de consoane: baietandru -e Alexandru-e cumatru cumetre Dumitru -e cuscru"C Petru -e Fac exceptio socru - pcntru care, vezi -ule, Cu desinenta -e dupa articol (-ute) se formeazd vocativul singular de la
61
III
-OU:
-We
nurne -ule -ule -ule
etc] in -u:
terminate
-ole
-ule
-ule
etc.;
-sor, -tor:
p!tguba~ pungas diJarct drume]
coda~
-ule
-ole
invlt,tlltor
muncitor idealist
dresor sondor
-ule
etc.
-ole
-ule -ule
Ll Icl fac ~ masculinele diminutive in -a~: biUe!a§ttle, copilasulc, care au insa ~i 0 forma egalii. eu nominativulj de asemenca 4) maseulinele provenite dia adjective I amarit -ule mucos -ule becisnic -uIe prost -ule cirn -ule coco~at -ule frumos -ule rau -ule idiot -ule suparacios -ule etc.
masculinele care denumesc pc locuitorii nne! oras, provincii, sat etc.: .ule -ule neamt -ule elandea -ule -ule polonea -ule -ule sirb -ule -ule turc eta. 'u1e
cu exceptii ca romdn-romdlle, oltean-olte1te, IIwldovean-mol· dooene etc. 6) citeva nume de rudenie: bunic-bunicule. na~-na~ltle, ttnchl'Unchi:uk, socm-socrule - al carer vocativ in -ule se explica ~i Frin necesitatea de a se evita confuziile, did un vocatlv
68
tn -e le-ar fi fiicut sa semene prea mult eu ferninincle corespunzatoarc la plural: bunici, nasc, soacre. Diminus tivele lor urrneaza aceeas! regula: buuicuiule, l1a~l:cuJe. unchesule, socruiule - 1a care se adauga taicufule, ca dublet al vocativuhri tdicufa j 7) substantivul
Maroa majoritate a fcmininclor au vocativul singular ca nominativul: mama! [emcic ! matlf~a, latii ! 11a$a ! vcri~oarif!
etc.
Acelasi lucru se intlmpla si la numelc proprii, afaca de numele proprii In -a care au tendinta de a-si forma U11 vocativ ill wi: A ua-And ! Domnica-Domnicii I Dumi!l'a-Dumitra! Ileana-Ilcand ! Ioana-Ioanii l etc. Numele proprii in -ia au acecasi tcndinta. dar cum in romineste -i care urmeaza dupa -i devine we,avem : A2Il'clia-A urelie! Cornclia-Cornelie l Maria-Marie! etc . • Not ii. Proccdeul estc impiedicat insa in marc masura de existenta numclor proprii masculine terminate in ,.ica si -it Ii, caci nn vocativ format in morlul ararat de la Al;l'ica sau de la Vasilica s-ar confunda en masculinele A Ilricii, Vilsilica etc. Citeva feminine primesc la vocativ desincnta 0: sord-soro ! si la uncle nume proprii ca Ilcllula-Ilcnu!o! LCIlJ/II-Lo/ufo! Moria-M aria! etc. dar accstea din urma mai ales in vorl.irea rogionala . Cu acecasi dcsinenta se Iormeaza vocativul peiorativ de la popi$: popa !
c. Vocaiit'ul
plnral
Ca vocativ plural apare fie forma de nominativ plural fara articol, fie 0 forma eu articolul de dativ -tor. Acesta din urma cste obligatoric numai la substantivele provenite din adjective: a11l«r1lilor! cirnilor ! ncnorociiilor / Icricitilor ! etc.; amaritelor! 'drne!or! nenorocitelor I jcricitclor! i.a celclalte substantive, vocativul plural are aceea-i forma ell nominativul plural. Citeva au ~i un vocativ in -lor; de ex.: Iratilor! surorilor I [etelor I mamclor ! dar ell un caractcr familiar evident.
69
d. Forme duble de iocati» Uncle substantive alt inteles, de cx.: d omn au doua
forme de vocariv,
ficcare in trecut
cu
• sora
doamne!
(numai pentru
~i
domnulc!
•I
(pentru persoane).
(pentru (pentru
0
sora. sora!
In principlu, cind de la acelasi substantiv avem doua fop me de vocativ, cea mai apropiata de nominativul ncarticulat estc ~i cca mai apropiata de semnificatia gcncrali a vocativului, iar forma cea mai departata arc si sens special, deci mai indcpartat (mingiictor san peiorativ). Sii se compare din acest punet de vcdcre vocativele : uominaiio
b5iat copil
tocatio 1
lxiietc! copile l ciobanc l macclarc ! ostcne ! tarane! fatal fato I ddcrniin at
uocativ 2 baiatule !
copilulc l ciobanule !
cioban
macclar ostean tara11 fata e. Vocatirul
macelarule !
osteanule ! tiiranu1e!
trci posibilitati
Cind subst.antivul cste .insoj it de unul dintre adjcctivele calificative drag, iubit, onorabil, scumb, siinutt ctc., exista
de cxprimare a vocativului :
IlU
I) adject ivul ~i substantivul Draga Iubite (-;'i) Onorabile (~5) Scumpc (-a) Stimate (-rt)
au articol :
arnicc, doctore, baiete, frate, ncne, nepoate vcrc, barbate, tovarase etc.
mama,
nevasta, sotie. 70
etc. ;
2) adjectivul apare Ia vocativ fara articol, iar substantivul masculin la vocativ eu articol: Draga, Iubite (-ii) Onorabile (-a) Scumpe (-il) Stiniate . (-a) etc.j
3) adjectivul apare Ia vocativ nearticulat, iar substantivul, articulat sau nu: Iubite Scumpe Onorabilc Stimate etc. • Not
sa primeasca
a. Cu
articolul.
4) Cind substantivul estc insotit de un adjectiv poseslv, vocativul estc la fcl ca nominativul: Dragul meu Iubitul meu Onorabilul meu Seumpul meu Stimatul meu (nostru) amic, baiat, ncpot, var, barbat, tovanis, dornn, fiu, nas, unchi, socru,
ascultator, cititor,
invatiitor etc.
7.5.2 Folosirca vocativullll Dupii cum sc vede, vocativul arc prin natura lui 0 pozitie apartc [ntrc cclclalte cazuri. De aceca, (eu exceptia termenilor generali ca : (omra~e, tovara~ii,domnulc, doamlla ctc.), cl nuse intrebuinteazii decit ca mijloc familiar de adresare sau ca mijloc de invocare, 71
Pentra adresarea obisnuira, se foloseste una din formulele: invatator prof~sor director doctor locotcnent secretar etc. invatatoare profesoara directoare doctorita locotenent secretar etc.
domlluk cetatene
tovaraso
'76. DECLlNAREA Totalitatea formelor pe cart: Ie poate avea un substantiv se numeste dec lin a r c. 7.6.1 Dcclinarca jarli articol Masculincle si neutrele au 0 singura forma pentru prhnele patrn cazuri la singular ~itot 0 singura forma pentru aceleasi cazuri la plural. Al cincilca caz, vocativul, se formeaza cind este posibil, cum s-a aratat mai sus. Femininele au doua forme de singular: una pcntru nominativ ~i acuzativ, a doua pentru genitiv ~i dativ, dar numal una pcntru cele patru cazuri la plural. Yom avea asadar la masculine $i neuiret singular plural bal cap bid cicIu chipiu premiu actori cobai codri cuscri dornni oamenl balurl capeto bice dclurf chipie premil
N.
A.
Avram Badea Dan Gheorghe Ion Florid Dinu Avrame Badeo Dane Gheorghe Ioane Floridi Dinule
G.
D.
V.
oamenl
etc.
72
G.D. V.
ambitie case, fete, surori vulpi, femei, stele ambitii sore, Ami, Marie, Cheorghito
CII
ambitii
7.6.2 Declinarea
s i n gu l a r
plural
actorii codrii cuscrii
cuscrilor actorilor cobailor codrilor cuscrilor arcurilor bicelor balurilor prcmiilor cobaii arcurile bicele balurile premiile
N.A.
balul cuscrul
arcul biciul
V.
G.D.
Feminine cu artico;
singular plural
N.A.
V. G.D.
casa fata
u~a
sora
femeia steaua
casele
fetele usile
surorile
stelele
femcile
caselor
fetelor usilor
surorilor
femeilor stclelor
V.
'13
7.6.3 Declinarea masculinelor C1Ij01'ma jcmil1illa Substantivele masculine papa, poP/i, tatii, vllidica au la forma nearticulata aceeasi dcclinarc ca masculinele, deci: singular plural N.A.G.D. papa, pepi, tata, vladica papi, popi, tati, vliidici V. la fel ca nominativul, dar si popo!
La forma articulata, ele urmeaza declinarea femininelor plural papii, popii, tatii, vladicii papilor, popilor, tajilor, vlidicilor
Masculinul tatii are si forma articulata. falal, care se declina ca orice masculin, folosindu-se insa mai ales dnd este urmata de un determinativ sau de un calificativ, adica: N.A. tatal tau, tatal vitreg, G.D. tatalui tau, tatalui vitrcg,
Capitolul PROPOZITII
Rolul substantivului in propozitie l-am stabilit cu prilejul discutarii eazurilor. In fraza, el poate sa. fie echivalat de o intreaga propozitie, de ex.: (1) Cine sap
a groapa
Propozitia cine sapa groapa aliuia este un echivalent pentru un substantiv pc care nu-l avcrn exact eu acest tnteles in limb a romana, dar ni-l putcm irnagina. El ar trebui sa lnsemne "sapator de groapa", dar sa contina ~i ideea de timp. A doua propozitie ce vedem not cu ochii joadi acelasi rol ~iam putea s-o echivalam eu viz i b i 1 u I, dar aeest substantiv inseamna "ceea ce poate fi vazut", pe cind propozitia noastra arata ~i altceva. De aid rezulta ea propozitiilc echivalentc eu un subs tantiv au rostul de a dezvolta si a prcciza 0 idee, nuantind astfel gindirca. 8.1 PROPOZITIA-SUBIECT Sa luam in discutie SAU SUBIECTIvA patru fraze:
urmatoarele
(1) Cine sap,i groapa aliuia, cade insusi in ea. (2) E foarte important ce-mi spui. (3) E bine, e chiar neeesar sa studiezi la orice v·frstii. (4) Se zvonca ca v-aJi schimbai profesilmea.
Propozitiile subliniate sint subieete. Pentru ca 0 propozitie sa fie subiect, estc neccsar sa nu existe subiect in regenta ei, nici exprimat, nici subinteles. Conditia aceasta se aplicii.
75
~i atunci cincl un subicct este posibil din punet de vedere logic, dar nu apare in fapt, de ex.: (5) Ti s-a parut ca s-a SliP dra', In propozitia rcgenta ji s-a Pam! exist a 0 persoana interesata til, dar ti care o sugereaza nu este subiect, fiindca nu persoana a II-a face ceva; dad ar face, ar trebui sa avem 0 constructie ca ai plifcl'm (I{ sau (\~!ide pllY/'re ca. Fapt ul ca in Ii s-a !'(Irut nu este nici un subicct se poate controla ~i punind in locul lui !i pc 11Ii: mi s-a p{{mt cii, pc if i s-a pamt ea sau pc vi i vi s-a parul ea etc. Sc vede dar ca predieatul s-a fand nu se schimba. La Icl sc petrec Iucrurile ~i intr-o rcgcnta ca cca din fraza: (6) I s-a ccrut de doctor sii umblc mai mull pc jos. Propozitia subliniata este tot 0 subiectiva, desi in regenta ei cuvintelc de doctor spun de la cine vine cercrca. Dar, lasind la 0 parte faptul di de doctor cste un complement de agent exprimat prin acuzativ en prepozitie. dadi inlocuim pe dr doctor cu pluralul, prcdicatul nu se schimba: I s-a cemt
ie doctori
sa ...
8.1.1 Tipllrilc de Sltbhdh'f tIl limba rom£l11.a sinl trei tipuri de subicctivc: 1. Cdc care incep cu ee, orice, ceea ce, Cine, orieine, eel (acela) care, cea (aceea) care; de ex.: Ce urea cl, au se poatc face. Cine n.tl muncesie, nu manincd. Ceca ce )~lii, Sf ~tie. Nu totdeauna arc dreptate eel care lipa mai tar», Acesta este tipul eel mai dar. El poate fi controlat prill tnlocuirea subicctivei cu unul din pronumclc ceca, cineca, De Capt, cl nu este decit dezvoltarea unui subicct ca eeL'a sau cinev« dupa schema: I.:biedul '''.. { CE,VA } transformat iJl subordonata CINEV A, SUBIECTlVA.
=
2. Se considera subiective ~i subordonatele legate de expresii ca : este sau e + adevarat, bine, elar, corect, frumos, formidabil, grozav, groaznic, important, Iimpede, monstruos, minunat, oribil, posibil, imposibU, cu puUnta, ell neputinta, tau, remarcabll, splendid, rizibil, util, inutit, urit, verosimfl etc.
76
D~ci: s u b ie c t iv a
[rumos
E(ste)
ii siii acest lucru, sa ~iilig'l litti~tit. tmde ai fost? dacd imi spld. de~i nit crczi, ckiar dacd te-lIdoie$!i. ca mdca» acum sa
f
sub icc t i vii .~l! af let, [i ea cl sa Ii ccuit, ce-mi sPlli? E(ste) d;l<'iipric:,pi ~{ 'u, »crosimil and crczi, etc.
miirfuris9!i.
etc.
Acesta este al doilea tip. El poate fi cuprins In schema: E(ste) B1NE. FRTJl\IOS etc, + (EVA transfonnat subordonata = SUBIECTIVk
3. De asemenea, in
legate de expresii ca: se afirma, se ana, se aude, se cere, se crede, se cuvine, se lntelege, se pretinde, se spune, se 8ustine, se vede, se zice etc., de ex.:
doarme. daeli ?fie. Se vede (se »edea, s-a vazlIt, unde s·int carlile. se va oedea etc.) cind tlljlorcsc salc1I11U. lncotro bate vlntul. cine s-a Sllpal'at. cit ai lucrat, Acesta este tipul al treilea. Elpoate Ii cuprins inschema: Se AFIRMA. AUDE etc. + CEVA transfonnat subordonata = SUBIECTIVA. in
ea
s u b ic c t i v a
8.2 PROPOZITIA-PREDICAT
sa luam
SAU PREDICATIVA
doua excmple :
In discujie urmatoarele
(1) Tatal lui era pi-etor. (2) Tatal lui era ceca ce dorise el i1!su~.
77
Propozitia (1) confine substantival pielor ca parte a predicatului nominal. Accst substantiv a fost dezvoltat in fraza (2) 'in propozitia ceca ce dorise cl insll~i, care este 0 pre die at i v ii.
Predicativele slut de doua fduri. Unele, ca cea de fatii. reprezinta dezvoltarea posibila a unui substantiv: altele sint deavoltari posibilc ale adjectivelor din predicatul nominal. (Pcntru acestea, discutia se face la adjectiv, vezi p. 99.) Propozitia predicativa cu rol de substantiv se cuprinde In schema:
(Subiectul transfonnat
+ ESTE) +
8.3 PROPOZITIA-OBIECT, OBIECnVA PLETlVA. Sa luam In discutie frazc1c: (1) Costel a lnvatat sa inoate. (2) Au aflat ca v-a/i intors. (3) Raspundcti cui u{ solicu«. (4) Vii gtnditi se1 calatoriti cu «vi01l1l1?
Celc patru fraze de mai SUs con tin cite 0 propozitie obiectiva. Fiecare corespunde unui obiect gramatical: primcle doua unui oblect direct; celelalte doua, nnui obJect indirect. Propozitia care dezvolta un obiect direct sau indirect exprimat printr-un substantiv sau printr-un echivalent al substantivului se nurneste 0 b icc t i v a sau com pIe t i v 11 - directii san indirecta. Propoziriile obicctive se construiesc la fel ca ~i subiectivele cu diverse conjunctii ~i cu pronume relative sau nehotaritc. Astfel: Costel a illvatat ce i-a Placut mal mult sau ... (a hwiitat) cit i s-a cerut sau ... (a inva.tat) orice i s-a propHs etc. Singura conditie pcntru ca 0 propozitie sii fie obiectiva este ca ca sa rcprezintc illtr-adevar un obiect al verbului, !?i nu altceva. De ex.: III Costel a tnvatat [iiudcd i s-a cerut, propozitia care tnccpc cuf1:ilttica nu estc un obiect al verbului '!Iva/a. Ea nu poatc fi deci obiectiva sau completiva, 78
a.3.1 Glim se deoselJC$le ooieC/illa diredd de cea llldirecla Pentru a face dcosebirca, cste nccesar sa se vada daca propozitia obiectiva corespunde unui obicct direct sau unuia indirect. Astfel, in: Raspundeti cui '<'it solicila completiva este indirecta, pentnt dl obiectul eorespunzator poate sa fie 1t1lUi solicitant, deci un dativ in: Raspundeti la ce va £ntrcaba dumncalui, obiectiva la ce va 11Itrcabadumnealui este tot indircctii, did ar fi corespuns unui obiect indirect eu prcpozitic: la ceua (Ia inircbare ), Aceasta difercnticre estc cu atit mai utila, eu cit Intr-o iraza pot sa apara ambele propozitii, de ex.: Raspundcti cui v~ £I~trea~a,ca problema esie rezolva!ii. . . . . . . . . . . .. indirecta directa ... Schema propoziriei obiective directe este: [Subi Subicct
{ CINEVA CEV A}
trans f ormat
= OBI ECTIVA
DIRECT.~.
(Subicct
+ predicat) +
= OI3IECTIVA
transformat
COlUPLETIVA
tntr-o propozitie ca: (I) Prirnul avion romanesc a Iost construit de Alire! Vlaic1t avem complementul de agent de Alire! Vlaicu. EI poate sa fie dezvoltat intr-o propozitie cornpletiva de agent in fraze ea: (2) Primul avion romanesc a fest construit de cine ~lim In concluzie, propozitiile care pot sa aibii Iunctii echivalente eu substantivul sint : 1. subiectivele, 4. obiectivele indirecte, 2. unele predicative, 5. completivele de agent. 3. obiectivcle directe,
CIt
totii.
79
Capitolul 9
ADJECTIVUL
9.1 FELURILE DE ADJECTIVE Caracteristica de baza a adjectivului este faptul di el se refedi la substantiv, precizindu-l prin adaugarea unei indicatii suplimcntare de inteles. Aceasta indicatle priveste fie mtelesul propriu-zis al substantivului ca nume, fie situarea fata de eel care vorbeste a obiectelor denumite, fie cnnoasterea sau cantitatea lor. Sa vedem citeva exemple ; (1) Pe margine a drumului cresc plopi inalti. (2) Copacii acesiia tin umbra. (3) Orice plugar deosebcste grin} de neghind. (4) A fiknt fatii la toaic inccrcarile. In exemplul (I), inalf{ este un adjectiv care arata 0 cal ita t e ; in exempluJ. (2), adjectivul ace$tia precizeaza numai faptul ea vorbitorul considera copacfi ca aflindu-se a. pro ape; in exemplul (3) adjectivul orice arata di plugar nu este unul anume, iar adjectivul toate din exemplul (4) ara til ea t,1cc1'carilc stut luate in totalitatea lor. Adjectivele care exprima calitdtile sau defectele, aItfe! spus, Insusirile sau proprietatile obiectelor, fiintelor, persoanelor etc. sint adjective cal i f i cat i v e. Adjectivele care aduc altfel de prccizari sint adjective de t e r m ina t i v c. Adjcctivul calificativ descrie partial obiectele, fiintele etc.: eel detcrminativ Ic circuntscric, Adjective simple iji adjective compuse Pe llnga adjectivele ca ilC1'U, alb, b1m, cald, dulce, e1ZOfm, [ircsc, greu, harnie. ieJU-n, mindru, ncgr« etc., exista, aUt prin .. tre calificative cit ~i printre determinative, adjective compuse
ca al6astr-u-deschls; cuminle, cmnsecade, gallJen-vcrzttl, francoenglez, negru-eorb, romano-bulgar, roz-alb, oricine; n{clmt etc,
0.1.1 Adjectivete
Adjeetivele
determiltalivc
sint 1
determinative
meu, tau, sau, nosiru, eostr«, lor, mea, ta, sa, 11Oastra, 'lioastra lor etc.; 2) demonstrative I aceasia, asia, acest, acela, acel, aceea, «Cell,
I
t) posesive
4) interogative: care, ce, cine " 6) nehotaritc: [iecare, orlcare, orice, unit, 1til~!eetc. Pentru eomportarea lor, vezi cap.
Pronume.
~i adJect-it'c
0
Unele adjective ealificative au, la singular, altele, doua terminatii pentru toate genurilc •
termlnatle,
• Not a, Potrivit eu aceasta constatare, in gramaticile limbii romane s-au grupat adjectivele calificative dupa tcrminatiile norninativului singular, dar tn acest fel sint puse tn aceeasi clasa adjective eu structuri 9i comportari diferite. De exemplu, moale este un adjectiv eu 0 singura terminatie, dar la genitiv singular, feminin, el este mot: (acestei) blii1ti mol ca ~ila plural. pe cind precoce. adjectiv tot cu 0 singurii terrninatie la singular, are genitiv-dativul 1a fel ea nominativul: (acestei) mama precoce. De aceea, am recurs Ia 0 solutio mai apropiata de rcalitate stabilind tipurile de mai jos. adjectivele terminate in "ocala accentuata ca bordo, gri. grena, maro, toate nume de eulori: citeva terminate in consoana ca be}. bleumarin, crcm, 1/wV, YOZ, vemil s.a. tot nume de culori: unul terminat in -ce;/erice. 9.1.3 Adjective Sint invariabile
invariabile
9.1.4 Adjective
Adjectivele variabile de tipul lui mare se caractcrizeazd prin trei trasaturi: II) la nominativ singular au 0 singudi forma pcntru toate genurile;
8t
1;) la norninativ plural au de asemenea 0 singura forma deoses Lila de cca de singular pentru toate genurile; c} la Ieminin singular, genitiv-dativ, au insa 0 forma identic! ell cca de la plural, comportindu-se exact ca subst intivele feminine. citcva excmple I masculin N. sing.: baiat mare Laie\i mari ~. p~.: G. SlI1g.: unci) lata jemillin casa mare case mad case mad cisei mar; neutru picior mare picioare marl
Ca mare se comportil si: pepene dulce piine dulce dulce pcpeni dl/lei piini dulei iulie rece apa rece reee cartofi reel ape reel razii It"mp<,de Hmpede oehi limpcde raze limpezi ochi limpczi cozonac moalc pi ele mo ale moale cozonaci lIwi pici mol tare carbune tare tigara tare carbuni tad tigari tari mugure verde fusta verde verde muguri uerzi fuste nerzi
mar dulce mere dulci iaurt rece iaurturi reel geam limpcde geamuri limpezl ou moale oua moi foe tare focuri tart fruet verde fruete vcrzi
9.!.J Ad [eciive uariabile de lipltl dibace Adjectivele variabile de tipul lui dlbace se caracteriaeaza prin urmatoarele doua trasaturi: a) la singular au 0 singura forma pentru toatc genurile; 1;) la plural au forma. proprie in -I numai pentru masculin. D.:ci: singular: plural: masculin barbat dibacl barbati dihaci fcminin. min a dibace miini dibace neutr« scmn dibace semne dibace neam airoce neamuri atroce
soi eficace
Ca dibace se comportii ~i: afroce om airoce priviri airoce oameni atroci priviri airoce efieace cleste eficace solutie eficace c_le~ti ejicaci solutii eficace
soiuri eficace
tigru feraee tigri [croci ins locoace insi locoaci copil prccace copii precoci factor propice
fiintii [eroce
factori propici
elevi per-
fiinte fcrace persoana locuace pcrsoane locvacc atitudine precoce atitudini precocc ora propicc
spicace
spicae!
iudivid tenace eolcga tenace gind lcnace indivizi tenaci colege tenace ginduri tenace ~i adjectivele de tipul dibace au flexiune incomplcta,
fete perspicace fcmcie robace femei robace mintc sagace minti sagace
spicace
studii propice persona] perspicace personaje perspieace gcniu robace genii robacc personaj sagace pcrsonajc sagace
animal feroee animale feroce dobitoc locuace dobitoace locoace gest prccoce gesturi p"ceace stu diu pl'Opice
9.1.6 Adject£<Je C1I [lcsiunc completa Acestc adjective sint difercntiatc dupd gen ~i numjlr, Masculinelc si neutrele au ca ~i substantivele corespunziizoare o forma de singular si una de plural pentru toate cazurile gramaticale, iar femininele dona forme de singular ~i una de tntrc masculine ~i neutre, de 0 parte, ~ifeminine, de alta, exista relatii de flexiune, forma de feminin derivind din cea de masculin. Astfel slut: alb. aiM; rdu, rea etc. 9.2 FORlIAREA FDIININULUI
feminine din eea a masculinelor, astfcl: Forma adjectivelor plural, de ascmcnea pentru toate cazurile.
LA ADJECTIVE
completa derivll
eu flexiune
Fem-inil1.cle sc fonneaza -I
cu ajutorul
lui:
ros
83
albastru
dubla -(i)e
liillie
albastra celebra
erbaceu sebaceu auriu cafeniu cadimizht durduliu liliachiu salciu -I [precedat de 0 consoana) vechi .1 (preccdat de 0 vocala) galbui rotofei vioi -ser, -tor, -ZOf producruor deversor Urmatoarele fac excep#e riiu cu femininul rea greu "grea
DOU
-Iu
-Ie
veche
-e
-Ie
ascultiitor
amortizor
rosu rosie Toate adjectivele diminutive in -el au doul!. forme de feminin, una frecventa in -iea, a doua (mai rar utilizatlh
"noua
in -ea:
buniccl eu feminincle bunicica, bunicea caklicel " ciildicieii; caldicea .. frurnusica, frumusea frumusel maricel • maricica, rnaricea mititel ;0 mititica, mititea
AI
84
• Not a. De fapt , dupa cum se vede din e semplcle de mal sus, adject ivelc feminine se formeaza co -I ~i cu --e. Varianta -ie este ccruta de un -i precedent. ell exccptia lui /iUfu, -moliu si a celor ell feminiuul format in mod
neregulat. .
9.3 FOR:\IAREA PLURALCLU[ 9.3.1 .illasculincle # ncutrel« 1. Masculinele ~i neutrele terminate in consoani, in -I :;ii ln -u fac pluralul in -i: albi darnici vinetl grotesti vioi apti fuduli arsi verzui albastrl vestezi copti noi aprinsi ocgri etc. 2. Cele terminate in-iu fac pluralul in -ii: aurii maslini! argintii 'iorii salcii liliachii durdulii ccnusii Rosu se comportji ro~ii, ea un arljcct iv in -iu , mind pluralul
9.3.2 Feminlncie 1. Fernininele terminate ill -a (a{ara de cdc in -e(a)sci fae pluralul in -es alba-albe arsa-arse dcasii-dcse tnalta-tnalte aprlnsa-aprinse coapta-coapte frumoasa-frumoase apta-apte Ialnic-falnice fudula-fudule rara-rare rotunda-rotunde scunda-scunde stupid-stupide vinaUi-vil1cte albastra-albastre
hl'gi; lllngii i seaca (alune) sed f larga - (rochii] (scinduri) hl1lgi: nOlla - (carti) noi. 2. Femininele terminate in -easc a, -esca fac pluralul in
Fac execp/ie
-e~ti:
65
3. Adjectivele terminate in
-lea
ca
ochesica } ochcsele . ochcsea put~n(t)idi } putin(t)ele putinea scurticicii} scurticca seur ti 1 lee e
usurica } usurele , usurea etc. 4. Adjcctivelc rea ~i grea fae pluralul: rele ~igrele. 5. Adjectivele terminate in -ee, -soare si -teare au pluralul la fel ca singularul: glanda sebacee glande sebacee fata ascultdioare, fete ascultiitoare gura decersoare guri deoersoare uzina producidoare uzine produciitoare perna amortizoare perne amortizoare Veche arepluralul vecM. 6. Adjectivele terminate in -ule fae pluralul in -ul: pasare gi'Ubliie piisari giUbui apa »ereuie ape verzui 7. Adjectivele terminate in -le fae pluralul in -Ii: stca ar gintie stele argintii raza aurie raze aurii ' privire grijulie priviri grijulii bautura siilcie bauturi siilcit fala rosie feje r6~ii mititiCii} miu e 1 itit e mititea 9.4 LOCUL ADJECTIVULUI FAT1\ DE SUBSTANTIV 1. Adjcctivul calificativ st5..in mod obisnuit d u P Ii. substantivul sau: arbore fructifer, boala ascunsii, hrana rece, efeet hint fiiealor de. 86
ina i n tea
sub-
stantivului sau, 2.. Unele adjective calificative pot sa fie insa asezate ~i ina i n tea substantivului lor, dadi li sc subliniaza importanta san li sc dii 0 semnificatie aparte (cxpresiva, pocticd) : alba ba trinete, slabii consolare! istea/d fata! terilnla caldura ! etc. In aceastii pozitie s-au fixat bun, bUilli in formulc de salut : bun ramas l bUilii ziua l blwa seara! etc. si drag. dragii in for, mule de adresare ca dragii mama, dragi prieteni etc .
• Not ii. Din pozitia proclitica a adjectivului decurg uneori schimbari de intcles, daca. acelasi adjectiv poate sa apara si dupa substantiv, de ex.: in siirmanu! copil, adjectivul inseamnii "bietul" (copil), pc cind in (copilul) sdrman, el Inseamnii "sarac, lipsit de mijloace de trai", Nou inaiutea substantivului poate sa insemne adesea "aUul, alta, inca unul, inca una", de ex. olloua (povestire), pc cind dupa Inseamna "care nu estc vechi, recent'ir (0 povestire) 1WIIII. 9.4.1 Locul a dotUi sau mal millie adjrct£vc calijicali<'e Dona sau mai multe adjective calificative se a~za de cegula tot dupasubstantiv, ultimul adjectiv fiind legat adesea de ec1clalte printr-o conjunctiet un nue verde, biitrin o persoana voinicii !ii impuJUI!oare un lemn lung, in·covoiat un prietcn bun, vesel, t'ioi si indatoritor
lnainte de substantivul la care se refera, dar numai daca existd
Intentia de a le sublinia intelesul. Dintr-o scrie de doua sau rnai multe calificative, unul, mai rar doua, se pot aseza tnainte, iar restul dupa substam
tiv, de ex.'
~i striilucit(}f
8'l
• Not 11. Alegerca adjectivului sau a adjectivelor care se plaseaza inaintea substantivului nu este reglementata gramatical, Mai des se intilnesc in accasta pozitie adjective
ca:
bun
• No tii. Nu se a~a7.ii inaiute decit rareori, mal ales tn poezte. adjectivele provenite din participii (llaitie rupee; nu iuvers}, multc numc de culori ~i numele care arata provenienta localii (un amic hiica1tan) etc., intre aItele ~i fiillJdi acestca din urma devin substantive tn pozitia amim ita.
gIJ Locul ad.jectieelo« dcterminatlt»
Adjcctivele determinative se impart din punctul de vedere al locului pe care 11pot avea fata de substantiv in trei categorih e ) Determinative C1l lac [ix inaintea substantivului, cal
aceasta }
cltiva
diva
cfteva
fiecare oricare
oriee
,,1. 't~""
ni~te
unB
unele
cai, prietene, ghete, volume etc. cai, prieteni, morcovh pepeni etc. prietene, ghete, volume, ceasuri eto.
88
dupa
tocul
substantiv:
acesta, aceta,
acesta
acela
sa
# dupa
sat, intreaga seara ('tC'1 tot muntele, muntele tot, tot satul, satul tot, toata seam, seara toahl etc.
Not a. Adjectivele posesive se plascazii de preferinta dupa substantiv, dar in limbajul poetic sau numai cxpresiv este pennisa ~i asezarea lor inainte, de ex.: ale noastre dcagi drapele, 9.5 CmIPARATIA
Pentru a arata In ce maslira un object are calitatea exprimata de adjectivul calificativ, acesta se allii sau trece la un grad de comparatie, Sa luam urmatoarele exemple: (1) Dumnealui doreste 0 Iimonada rece. ~2) Dumnealui doreste 0 limonada mairece {decit aceasta], (3) Dumncalui doreste limonada cea mai rece (pe care Q aveti) (4) Dumnealui doreste 0 Iimonada foarte rece. Calitatea de rece a obiectului este inniti~ata in trei grade; la po zit i v (I), la c 0 111 par a t i v (2) ~i la s u per 1a t iv (3 si 4). Comparatia constituie un sistem ~ este totodata 0 categorle gramaticala. 9.5.1 Gradul poz{tlv Cea mai mare parte a adjectivelor in forma lor simpIa stnt Ia gradul pozitiv: acru, amar, "un, cald, dislins, elegant, Jm. grijuliu, liam!c, idiot, limpede etc. 89
Citeva sint ea tn/des la comparativ san superlativ (pentru acestea, vezi p.92). 9.5.2 Gradul com parati» Grad111comparativ cuprinde 0 varictate de nuante care permit stabilirea a trci subdiviziuni: un comparativ numit de .superioritate, unul nnmit de egalitale ~i al treilea, de infcrioriteie, Bautura aceasta este mai amarii dccit fierea avem un comparativ de sup e rio r ita t e. Anghinarca este la [cl de {[mara ca (~i) fierea Anghinarea estc tot atit de amara ca (~i) fierea Anghinarca este tot a~a de amal'll ca (~i) fierea avem un comparativ de ega lit ate, iar in: Coaja de nucii estc mai pu/in (san 1I111lt 11lai PH/ill) amarii decit fierea avern un comparativ de i n fer i 0 r ita t e. Comparativul de to ate categoriile se formeaza eu ajutorul adverbclor mai.i. {dccil } ~i al grupnrilor de cuvinte care f unctioneaza ca un adverb: la fci de, tat (asa ) alit de ... (ca), mai "utin ... {tlccit}, mull niai pufi1l ... (dccit). 9.5.3 Gradul superlativ Intre urmatoarcle dona superlative: Cel mai [rumos PMC din Capitula este Cismigiul ~l; Cismiginl este un pare [carte /I'U1I10S din Capilala, deosebirea consta III faptul di parcului Cismigiu i sc atribuie in primul cxcmplu 0 calitate la gradul superlativ in functie de aceeasi calitate a cclorlaltc pare uri din Capitala, pe cind in al doilca, lucrul acesta se face fara refcrirc la alte parcuri, Cel mai /1'7l11lOS cste un supcrlativ prin care 5e pune In relatic obicetul astfcl caracterizat en alto obiecte privite din acelasi punct de vedere, El este U1! superlativ de relatie sau relatil'. Foarte /1'1I1110S cste un superlativ care nn rnai rezulta dintr-o operatic ca cea de mai sus. EI este un supcrlaUv absohu, Superlativul absolut-tip sc construieste cn adverbul foarte urmat de adiectiv. Exista 1ns;1a scrie de advcrbe care indeplinesc acelasi rol in vorbirca culta curcnta san In limbajul popular, de ex.: prca, grcu, tare, (bu«, [rumos, miudr« etc.). e'ttmordinar de (bun, frumos, mindru etc.), formidabi: de ....
Astfcl, In:
In:
90
nemaiausit de ... , nemaipomeni« de ... , nespns de.... teribil de ..• etc. ~i chiar un substantiv intrcbuintat ca un adverb: joe de (Erajoe de ttiiuios; era iuinios Joe).
(I) Era
I tot
la
asa de
Icl de a~a
(aUt) de
In (3) ~i (4) s-a produs 0 in v e r sa rca clementclor comparatici: al doilea element trecind pc primul loc ;;i primind inaintc pe dr.', adica: (3) Era ca (~i) lin fulg
de tl~oara.
(4) Gira
sad
ca (~i) plumbul
de grd.
Situatia tn care adjectival, desi esto la cornparativul de cgalitate (indicat prin ea), nu mai primeste pe la fel, tot Il~ai tot alit i1 putem numi cornparativ de cgalitatc prescurtat. 9.5.5 Superlatimtl ascuns Sa urmarirn adjectivele din urmatoarele cxemple r
(I) De harnic, nu-l intrece nimcni. (2) De lene« ce era. nici bucatura la guru nu si-o ducca. 91
Ambele exprimd. dar adverbele obisnuite, un superlaEl rezulta din combinarea unui comparativ de egalitate cu un predicat negativ ~i poate fi analizat astiel: (1) (AUt) de kamic (cste ea nimcni altul, deci) nu-l intrcc • • imelli. (2) (AUt) delcnes cc era (de neinchipuit. did) nici buciilura ... Superlativul ascuns face parte totdeauna dintr-o cornparatic cu un Iapt ncgativ.
tfv absolut.
rara
9.6 ADJECTIVE
CARE
NU SE COl\[PARli.
Multe adjective nu au grade de comparatic, de cx.: (plan) c{n,cinal. (industrie) extracli:'ii, (terrnen) final, (papilc) gustative, (simt) olJacfiv etc. Dupd cum se vede. estc verba de adjective din domeniul tehnicii ~i al stiintoi. Atarii de ele, sint 9i in limbajul cult general adjective adnrl un injeles care nu pcrmite comparatia. latii pc cdc mal frecvcnte ;
absot«t
capita)
comptet depUn enorm esentlal fundamental inferior maxim minim optim prim principal tarisim
perfect defillitlv } desivi~U
"care nu se poate compara, f!ira egal" "de cea mai marc importanta, foarte important, cit se poate de important" "cit se poate de plin, plin pina la ultima picatura, pina la ultima bucata. pina la uItimul loc'
.complct'
"adus 5a,U ajuns la capat, la ultima fortna, la ultimul termon, Ia sfirsit" "cit se poate de mare" "care priveste esenta unui Iucru" "de bazii, de temelie" "aflat dedesubt din punet de vedere icrarhic" "cel mai marc, foarte mare, cit se poate de mare" "eel mai rnic, foarte mic, cit se poate de mic" "cel mai bun, foarte bun, cit se poate de bun" "desavir~it, definitiv"
"eel dintii" "primul dintr-o serie prin importanta" "eel mai rar, foarte rar, deosebit de rar"
92
"al doilea dintr-o serie prin importanta" "aflat pe treapta cea mai Inalta a frumosulul, a moralei etc." "care face parte din insilfi substanta lucrurilor" "aflat din punct de vedere ierarhic deasupra, mai sus'~ "celmai de sus, foarte sus, cit se poate de sus" "cel din urma, foarte in urma, cit se poate de in urma, dupa care nu mai urmeaza altul'
9.7 COJ\IPARATIA
LA UNELE
SUBSTANTIVE
Uncle substantive pot avea grade de comparatie, de ex.e (I) Tinarul acesta este mal artist decit credcti, (2) Un prozator bun este mal poet dedt un poet slab. (3) Ti-a fost mai prieten decit multi altii, (4) E?tifoarte copil, daca crezi tot ce ti se spune.
Conditia pe care trebuie s-o indeplineasdi un substantlv ca sa primeasca un grad de comparatie este de a avea in continutul Iui ideea unci insusiri, de ex. i artist, Mrbat, eetatean, copil, derbedeu, escroc, femeie, lichea, mo!? prieten etc. Intr-o situatie asemanatoare sint ~i unele nume de animal.' folosite injurios la adresa oamenilor, ca bou, ciine, pore, vaca etc. (X este mai pore decit V).
9.8 FALSA COi\1PARATIE sa luam in discutie urmatoarclc exemplet (1) Mal tali oamenii viseaza, (2) Ce aflase era mai nimic, (3) Venise mai mort de oboseala. Adjectivele tot, nimic ~i mort fae parte din categorla celor care nu pot avea grade de comparatie, Cu toate acestea, propozitii ca cdc de mai sus intilnim in mod eurent. Adjectivele amintite nu sint 1n5a la comparativul de superioritate in nici una dintre eele trci propozitii, cum pare Ia prima vedere, cad mai to!i (oamenii) din (1) tnseamna de rapt aproape tali (oamenii), mai nimic din (2) inseamna aproape nimic iar mat mort din (3), aproape mort. Ceca ce induce in eroare este obisnuinta
93
noastra de a lua pc mal in astfel de situatii ca adverb de comparatie. Dar adverbul mai are si alte intelesuri. Unul dintre ele este ~i eel de aproape pe care il intilnim ~iin constructii ca mai, mai sa lIit te obseru de ati{a lume, 9.9 FORMAREA ADJECTIVELOR Exista un numar de adjective de bazii. numite ~i p r h mar e si un numar foarte marc de adjective formate prin derivare de la substantive, de la verbc si de la alte adjective cu ajutorul sufixelor : -aI, -ar, -as, -at, -hll, -ese, -e1 (-iiret), -ist, -Ill, -os, -tor, -ul, Aici luam ill discutie numai pe cdc Iors mate de la substantive ~i verbe, Adjective formate din substantive substa1itivlIl adjectivtll substaniiuul adjccti!:ul C.F.R. -ceferist vamal varna zeflernca zcflemist fugar (priviri fuga. fugare) aramiu bucluc buclucas arama caramiziu narav naravas carii.midii mijlociu buzii buzat mijloc apos cer ceresc 'apii. fricos lume lumesc frica Adjective formate din verbe ad.jccthru] 11crlml locui locuibil iubi iubet, iubarc] certa certaret sari saritor va.tiimator \'amma etc. La accstea se adaugii multimea de participii folosite ca adjectiv, de ex.: aMtttt, ars, copt, fermentat, fermccat, Iwtlirit; initial, tnti'il'lt, liinturif, nuincit, onorai, ncsocotit, piiciilit. rciras, siiriicit, lcrfcli), umbla: etc, 9.10 DECLINAREA LA ADJECTIYELE CALIFICATIVE Adjectivcle calificative se dcclina numai clnd inso'esc substantivele Ia care se refcra, indiferent daca se ana linga. acestea sau sint desparjitc de elc printr-un cuvint sau prin
94
mai multe cuvinte, de obicci, printr-un determinativ. In functle de pozitia fata de substantiv, avem urmatoarele posibilitati: 1. Adjectivul calificativ sUi imediat dupi substantiv, tipul: om bun sau omul butt, casa mare sau casa mare, bat lung, batul lung etc. 2. Adjeclivul calificativ sta dupa un determinativ, asezat el insusi dupa substantiv, tipul: ernul acesta bun, omul eel bun, poetul meu preferat, fa:a aceea pallda, mina aceasta mica, exercitiul tau zilnic etc. 3. Adjectivul calificativ sta imediat inainte de substantiv, tipul: bun om, bunul om, trumuasa fata, frumoasa fata, albastru eer, albastrul cer etc, 4. Adjectivul calificativ urmat de un determinaliv 5ta impreuna eu acosta inainte de substantiv, tipul: cuneseutut nostru scriitor, vechea noastra prietenle, frumosul tau vis etc. 5. Adjectivul calificativ precedat de un determinativ sUi. impreuna eu aeesta inainte de substantiv, tipul: al vostru drag parinte, a ta iubita mama, al nostru scump pamint, acest mare scrlitor, acea frumoasa fata etc. 6. Un adjectiv calificativ stii imediat inalnte ~i altul irnediat dupa substantiv; tipul: tinar savant roman, noua ramura industrialii, important moment ~tiintifjc, marele savant elujean, noua ramura lndustrlala, imporlauta convorbire politi ca. La toatc tipurile eu adjectivele calificative masculine ~1 neutre plasate dupa substantiv, acestea nu-si modified forma de caz gramatical in cursul dcclinarii (dar au singular ~iplural). La toate tipurile eu adjectivele calificative plasate imcdiat tnalnte de substantiv, acestca se declina eu ajutorul articolului, La tipul 5, adjectivul califieativ l~i schimba forma numai dad este precedat de an u mit e determinative ca acosta (vezi.96). La tipul 6, arnbclc adjective l~i schimba forma cind sint feminine. La tipurilc eu adjectivul articulat asezat inaintca substantivului, cazurile gramaticale sint indicate de articol care nu aparc ~i la substantiv.
95
9.10.1 Declinarc« UPt/lui 11 sitlg1~lar;I(ira articol om bun N.A. (acest) om bun G.D. [acestul] V. om bun! N.A. Mt lung G.D. (aeestui) bat lung
v.
V,
N.A.
G.D.
rUral acesti] oarneni bunl aeestor) oameni buni oameni buni I singular ~accasta) aeestei) casa mare case mari
plural oamenii bunl oamenilcr bun! plural casele marl caselor marl
N.A.
G.D.
v.
N.A.
G.D. V. N.A.
G.D.
singular poetul meu preferat poetului meu preferat exercitiul tau zilnic exercitiului tau zilnia fata cea palida fetei cele palide
plural
poetilor mei prcfcra« exercitiile tale zilnice exercitiilor tale zilnice fetele cele palkie tetelor cele (celor) palide
V. N.A.
G.D. V.
N.A. G.D. V.
N.A.
singular
(aeest) bun prieten (acestui) bun prieten (acest) albastru eer (acestui) albastru cer (aceasta) frumoasa fata (acestei) frumoase fete
lara afticol
fata
V. N.A.
G.D.
bunul prieten bunului prieten bunule prieten! albastrul eer albastrului eel frumoasa fata frumoasei fete
singular cu articol
G.D.
VJ
plural iiira arlirol N.A. (acesti} buni prictenf G.D. (aces lor) buni prieteni
V. V.
plm al C1t ilrfiwl bunii prictcni bunilor prietcni albastrclc ceruri albastrelor cerun frumoasele fete frumoaselor fete
N.A. (aceste) albastre ceruri G.D. (acestor) albastre ceruri 1\'..'\. (acesic) frumoase fete G.n. (acestor) frumoase fete
V.
9.10.4 Declinarca tip1llul 4! minunatul tau vis singular plural KA. cunoscutulnostru scriitor cunoscutii nostrl scriitori G.n. cunoscutului nostru scriitor cunoscutilor nostri >-erii,. tori V. N. A. minunatul tau vis rninunatele tale ,isuri C.D. minunatului tau vis minunatelor tale visuri N.A. vechca noastra prietenie G. U. vechii noastre prietenii 9.10.) N.A.
v.
V.
[J"
linarea lipul1l! .J! al vostru drag parinte plural (acesti] ai vostri dragi pl. rinti (accstor) ai vostri d[~ piirinti (accsti). mari scriitori (accstor) mad scriitori Grell' iudrazuete idei acelor indraznc]e ide]
v.
singular (acest) al vostru drag parinte G.D. (accstui) al vostru drag parintc
V. V.
97
V.
fJ.70.o Declinarea tipului 6, tinarut savant romin singular plural N.A. (acest) tinar savant roman (acesti) tineri savanti romani G.D. (acestui) tinar savant (acestor) tincri savanti roman rornani V. tinere savant roman! tineri savantl romanil N.A. tlnarul savant roman tinerii savanti romani tinerilor savanti romanl G.D. tillarului savant roman
V.
studiu
(aceste) remarcabile
cconornice
studii
G.D. (acestui) remarcabil studiu (1cestor) remareabile studii economic economice V. N.A. remarcabilul studiu eeono- remarcabilele studii economic nomice G.D. remareabilului studiu eco- rernarcabilelor studii economic nomice
V.
N.A. [aceasta) nona ramura industriala G.D. (acestei) noi ramuri industriale
V.
V.
s.u
ECHIVALENTELE
ADJECTIVULUI
1. In propozi!ie Adjectivul poate fi echivalat intr-o propozltic de un grup de cuvinte, de ex.: (I) Aeesta este lanka fara fridi. (2) Au alergat pe un drum CIt bolovmtl. (3) Ii vorbea mereu de dragostea lui de fiu.
98
(4) Sc vedc 0 zare de joe. Grupurile de cuvinte care. fara a Ii propozitii, au inteles de adjectiv se numese 10 cut i un i (adica ex pre s i i) adjectivale, Locutiunile adjcctivale sint atributele substantivului la care se refera. Ele au rolul de a nuanta exprirnarea, mai ales atunci cind nu exista un adjectiv care sa redea cu aceeasi precizie ideea din locutiuni. Astfel, Ionicd jara jricii ar putea sa apara si sub forma Ionicd eel cura jos sau Ionicii eel indriiznc] sau Tonica £ndrii::ne{ul; dar Iocutiunea jara jrica pune altfe1 in lumina curajul lui Ionica. Alteori este preferata Iocutiunea, fiindca un adjectiv nu se mai in uz : dragostea lui de jilt, de cx., ar putea sa se exprime ~i prin dragosiea lui jiiascii, dar adjectival jiesc tnsemnlnd "de fiu" nu se mai intrebuinteaza astazi aproape deloe. In sfirsit. unele locutiuni adjectivale nici nu au corespondent un adjectiv, de ex.: par de culoarca abanosului (un adjectiv de la «banos nu exista]. 2. 1 n f r a z a In fraza adjectivul poate sa fie echivalat printr-o propozitie. Sa luarn in discutie frazcle : (1) Ideea voastra este asa cum mi-am £nclzipllit. (2) Gaina care ciriie scam, dimineata n-are ou. In (I), propozitia subliniata este 0 predicativa ; in (2), ea este 0 atributiva. A$a cum mi-am inckipuit din (I) joaca acelasi rol ca un adjectiv, de ex., ca banii, frmnoasii, limpede, e_xcclentii, proastii, rea, ciudatiieic. In (2), care C£r£ie este un atribut al substantivului giiina, care se poate exprima ~i el
ana
Ia nevoie printr-un
adjectiv: cirii/-oare.
9.12, PROPOZITIA PREDICA TIV A CU ROL DE ADJECTIV Sa Iuam urmatoarele exemple: (1) Padurca era cum 0 uisaseni cu. (2) Satul nu mai era {asa ) cum it ~tia din copilarie. 3) Sa fie oare colegii lui chiar a;;a c1m~Uinjii/i$a acest om! 4) Ora este cit dorifi dUlnnea'Uoastra! n cele patru fraze avem cite 0 propozitic pre d i c at i vii care corcspunde unui adjectiv sau ideii de adjectiv, potrivit eu urmatoarea schema gencralii:
etc. etc.
99
9.13 PROPOZITIA ATH.l.BUTl vA. CD IWL DE AD. JECTIV Intr-o propozitie, adjcctivul este de cde IIJai multe orl atribut al nnui substantiv: ~i-a Gumpttrat un ceils de~teptator. VIi' recomand pc omul acesta. Daca adjectivul atribut sau un echivak-nt al lui din eadrul propozitiei este transforrnat intr-o propozitie, aceasta din unnii este 0 a t rib uti V ii. de ex.: (1) Si-a cumparat un ceas care sa-l dt'5icpte dimlneaja devreme. (2) Vii recomand pe ornul despre care v-an« vorbit. (3) Nu mai intilnise 0 fiiula. care sa-l lmpresi01Mze alita. P'r o p o z i t i i a t r i b u t i v e c a l i f i c a t ive ~i pro p 0 zit i i a t rib uti vee x p 1 i c a t i ve Propozitiile atributive sint dupa intelesul Icr de baza de doua fcluri: cal i fie a t i v e si ex p l i cat i ve. Astfel, in fraza: Gaina care dyNe seara, dimineata nu are OU, propozitia care cirtie seara este cal i f i cat i v ii, pentru ca ca arata ca nu orice gaina nu are ou dimineata, ci numai aceea care cirlie seara. Precizarea adusa de propozitia atributiva calificativa este !!trins legata de lntelesul intregii fraze, In cxemplele anterioare (1-3), toate atributivele sint calificativc, lata ~i citeva atributive e x p l i cat i V e: (4) Omul, care esie un animal social, i~i procura cele necesare vietii prin munca, (5) Cartea, care uprczi1tta rezultatul unc; acth'itc7tt colecuoe, a devenit astaz! Ull bun al tuturora, (6) De ceas, care indica timpul. este greu sa te lipsestl, Dupa cum se vede, atributivele explicative aduc ~i ele 0 specific are. dar ea nu este strict necesara, Frazele (4-6) nu §i-ar schimba intelesul daca n-ar avea atributive, fiindca acestea nu fac dccit sa atraga atentia asupra unui lucru III general cunoscut. De aceea, ele se pun intre virgule.