Sunteți pe pagina 1din 9

Gravida cu sarcina normala

Pentru dezvoltarea unui copil sunt necesare 9 luni. n timpul acestei perioade, pntecul mamei creste: aceasta reprezinta sarcina. La sfrsitul celor noua luni femeia naste: copilul vine pe lume. Cnd sarcina evolueaza bine, viitoarea mama duce o viata activa, obisnuita; cu toate acestea, ea trebuie sa aiba grija sa se hraneasca bine, sa evite fumatul, alcoolul, ca si majoritatea medicamentelor, care constituie substante toxice pentru viitorul copilului. Medicina prenatal este o medicin cu caracter preventiv; ne d posibilitatea s prevenim anemia, complicaiile sarcinii i s reducem mortalitatea matern; este o form de educaie sanitar : medicii i asistentele au rolul de a educa femeia gravid n ngrijirea corpului, sarcinii, nou-nscutului, precum i contracepia; Prima vizit a gravidei la control include : prescrierea unor analize multiple pt. a evidenia prezena afeciunilor : HLG, gr. sanguin , grup Rh, ex. urin, urocultura, hormonii tiroidieni, bilirubina, transaminaze, uree, creatinin, acid uric, glicemia, calcemia ; albumina ( la gravidele cu HTA); determinarea proteinelor msurarea: TA ( este normal pn la 140-90mmHg ), greutate, puls; stabilirea unor legturi psihologice cu gravida , pt. a-i prezenta ncredere; Vizitele prenatale: trebuiesc fcute la intervale de 4 spt. pn la 28 de spt. , dup aceea la interval de 2 spt. pn la 36 de spt. , apoi sptmnal de medicul obstetrician sau generalist; o sarcin normal dureaz 40 sptmni; la vizit se pune n eviden : greutatea ctigat pe parcursul sarcinii ( normal 9-10 kg ); o cretere n greutate accentuat - retenie de lichide, hipotiroidie, obezitate, afeciune renal; scderea n greutate disgravidii, alimentaie precar; valoarea Hb trebuie efectuat de 3 ori pe parcursul sarcinii; ex. de urin i urocultura prezena infeciilor urinare; prezena edemelor pot fi de natur cardiac sau renal;

examinarea abdominal : estimeaz nlimea fundului uterin, prezentaia, distana prezentaiei fa de simfiza pubian , dimensiunile fetale; dac este Rh (-) se fac determinri de izoimunizri; Diagnosticul precoce de sarcin se face clinic pe baza simptomelor: amenoreea ; greaa ; modificri ale snilor, venele superficiale destinse , apar tuberculi care nconjoar mamelonul, vaginul capt o coloraie albstruie , gravida simte pulsaii la nivelul vaginului superior, colul este moale i anul dispare, uterul devine mai mare ( n prima lun de sarcin este ct o mandarin, n a doua ca o portocal, a treia ca o gref ) ; senzaia de balonare dup 3 luni ; zgomotele cardiace pot fi nregistrate de la 20 de spt. clinic, iar cu Dopller de la 14 spt. dg. poate fi pus i pe baza testului de sarcin , care se face din urin , determin hormonul gonadotrop ( testul se pozitiveaz dup 10 zile de la concepie ; la 2 spt. apar 2 liniue; hormonul mai poate fi determinat i din snge) ; ecografia : ne poate da dg. de sarcin i vizualizeaz sacul ovular de la 5-6 spt. ( cnd se poate vedea embrionul i s msurm lungimea cranio-caudal ) ;de la 6 spt. activitate cardiac ; dup 10 spt. se vede placenta ; n primele spt. se poate vedea sacul embrionar gol ; Estimarea vrstei fetale : de obicei femeile gravide nu se prezint n primele sptmni; pot avea cicluri dereglate , fapt care nu ne putem baza pe data ultimei menstruaii; n semestrul 2 sau 3 este mai dificil s determin vrsta sarcinii. Examinarea clinic a dimensiunilor fetale : radiografia fetal : este sigur la gravidele naintate de sarcin ; la 36 spt. apare nucleul de osificare a femurului ; la 38 de spt. superior al tibiei ; amniocenteza : stabilete gradul de maturitate pulmonar ( normal plmnii sunt maturi dup 34-36 spt. ; dac la natere nu sunt maturi , atunci ftul va prezenta insuficien respiratorie la natere )

Monitorizarea fetal nainte de natere : sunt monitorizate sarcinile cu risc ; dac a avut fei cu istoric de retard psihic, fei hipotrofici, preeclamsie, afeciuni renale, diabet, TA, hemoragii la o natere ant., hemoragii n timpul sarcinii metodele de monitorizare fetal urmresc starea fetal, creterea ftului ; hipotrofia fetal este determinat de cauz genetic , placent nefuncional ( glucoza, O2 ajunge la ft n cantiti mici) ; lichidul amniotic este format din urina fetal ; modificri patologice la nivelul ficatului ; metoda clinic : palparea abdomenului; se msoar distana ntre simfiz i fundul uterului ; prin palparea abdominal cnd lichidul amniotic este n cantitate mic , nu exist balonare ; examinarea ultrasonic : lungimea cranio-caudal pn la 12 spt. ; ntre 1230 spt. determinarea diametrului biparetal ; dup 30 spt. diametrul abd. fetal ; n ultimul semestru de sarcin lungimea femurului ; starea de bine fetal : ftul e normal oxigenat, nutrit, fr malformaii ; este urmrit prin micrile fetale n fiecare zi, mai ales dup mese ; dac se reduc micrile ( mai slab sau mai rar) suferin fetal ; frecvena cardiac 120 160 bti/min. , nu este constant , e variabil (ftul este n stare de normalitate ) , dar dac dispare variabilitatea , atunci afeciune fetal ; scorul biofizic fetal = 0- 10 ; dopllerul arat micarea sngelui n vase i n cordonul ombilical ; se modific n malformaii, afeciuni renale sau cardiace ; Naterea normal cuprinde etapele : 1. perioada contraciilor uterine pn la dilataia complet a uterului ; 2. expulzia ftului ; 3. expulzia placentei aceste perioade sunt precedate de o perioad de pregtire ; se lungete i se subiaz peretele uterin inferior ; colul este moale, se dilat ; apariia contraciilor de natere : ftul la termen elibereaz o cantitate mare de cortizol ( scade progesteronul i cresc estrogenii) ; determin eliberarea de prostaglandine prin membrane (contract uterul i nmoaie colul ) ; prostaglandinele n exces produc avortul ; metode de activitate uterin : contraciile devin regulate ( 1 contracie la 10 min., apoi la 2 min); durata lor la nceput este de 10 sec. apoi de 60-70 sec. ; cnd sunt contr. ftul nu primete O2 ; apare suferina fetal ( hipoxie fetal ) ; tocografia : presiunea din uter ;

cezariana se face aproape de termen ; metode de nregistrare ale progresului naterii : prezena contraciei uterine ; dilataia colului ( dilataie complet este de 10 cm ) ; prezentaia ftului(cnd capul acestuia a trecut de prima strmtoare , nseamn c s-a angajat) cauzele prelungirii naterii : prezentaiile posterioare / cefalopelvice / atipice / ; prezentaie cranian deflectat, frontal, facial ; contracii slabe ( epuizare matern, malnutriie ) ; monitorizarea fetal prin nregistrarea activitii cardiace fetale ; prelevarea sngelui din scalpul fetal prin cateter ( pH, concentr. n O2 , CO2 ); auscultaia frecvenei cardiace fetale trebuie fcut n travaliu la 30 min., sau frecvent ; evaluarea lichidului amniotic ( verde = conine meconiu semn de suferin fetal ) ; dac ftul este n acidoz se face cezariana. Viata copilului n pantecul mamei n toata perioada sarcinii, schimburile dintre mama si copil se realizeaza prin intermediul placentei si cordonului ombilical. Placenta este complet formata la trei luni de la fecundare. Este constituita din celule ale mucoasei uterine materne (endometrul) si din celule coriale. Placenta uneste mucoasa uterina cu fatul prin intermediul cordonului ombilical. Acesta este strabatut de o vena si doua artere. Arterele ombilicale transporta substante nutritive si oxigen de la mama, iar vena ombilicala transporta produsi reziduali si dioxidul de carbon n organismul matern, de unde se elimina. Sarcina este divizata n simestre (perioade de trei luni n viata embrionului si a fatului): Semestrul I Saptamana 1: Dupa ce a avut loc fecundatia, oul fecundat s-a divizat pentru a forma o mica sfera de celule, care pluteste n uterul mamei, (organ muscular, cavitar unde se va dezvolta viitorul copilului denumit embrion). n a 7-a zi dupa fecundatie, micuta sfera formata din celule, se fixeaza pe peretele uterin; acesta constituie nidatia oului.

Saptamana a 2-a: ncepe formarea celulelor sanguine si diferentierea celulelor cardiace. Saptamana a 3-a: modificarile hormonale determina ngrosarea endometrului si vasele sanguine din el hranesc blastocistul. Saptamana a 4-a: sacul amniotic este bine dezvoltat. Embrionul si, mai trziu fatul, vor fi adapostiti n el pe tot parcursul sarcinii, suspendati cinfirtabil n lichidul amniotic, la o temperatura constanta si protejati mpotriva socurilor. Inima ncepe deja sa bata la nceput neregulat, dar n curnd cu un ritm regulat si mai rapid dect cel al mamei. Coloana vertebrala si sistemul nervos ncep sa se formeze n embrion, care are acum n jur de 7 mm n lungime. Saptamana a 5-a: Se formeaza primele organe. Capul creste, adapostind creierul n dezvoltare, care este legat de maduva spinarii rudimentara. Bratele si picioarele apar ca mici muguri, iar inima si sistemul circulator sunt bine conturate. Vasele sanguine ale embrionului se unesc cu cele ale placentei n dezvoltare pentru a forma cordonul ombilical. n interiorul embrionului, acum n lungime de 10 mm, a nceput sa se formeze sistemul digestiv, ncepnd cu stomacul si parti din intestin. Desi nu exista o fata propriu-zisa, exista mici depresiuni n care se vor forma ochii si urechile. Gura si maxilarele sunt la nceputul formarii, iar sistemul nervos si coloana vertebrala continua sa se dezvolte. Saptamana a 6-a: Dezvoltarea capului se accelereaza. Partile interne ale urechilor si ochilor sunt n continua formare (ultimii, acoperiti cu tegumentul ce va forma pleoapele). ncepe dezvoltarea narilor. Creierul si maduva spinarii sunt aproape formate. Dezvoltarea sistemelor digestiv si urinar continua, desi ficatul si rinichii nu sunt capabili sa functioneze. Mugurii membrelor au crescut si este posibila observarea rudimentelor minilor si picioarelor. Saptamana a 7-a: Acum ncep sa se dezvolte umerii, coatele, genunchii, bazinul si plamnii. La sfrsitul saptamnii a 7-a embrionul are lungimea de 40 mm. Saptamana a 9-a: Se separa degetele. ntre timp se formeaza sistemul digestiv. La varsta de 2 luni - se formeaza cavitatile oculare, acoperite cu un tegument din care se vor forma pleoapele. De asemenea, apar urechile, coloana vertebrala, gtul si muschii. Apare pielea, iar capul se spleaca nainte. Embrionul ncepe sa-si miste minile si picioarele. Cu ajutorul unor aparate care amplifica sunetul putem auzi bataile cardiace ale fatului, dar mai sunt necesare sapte luni pentru a se naste.

Din acest moment embrionul poarta numele de fat. ncepnd cu a 2-a luna de gestatie, embrionul se dezvolta foarte rapid. Pna acum el ocupa cavitatea uterina, de acum nainte, nsa, uterul se va destinde pentru a face loc fatului, sacului amniotic si placentei. Abdomenul mamei se va mari din ce n ce mai mult. n saptamnile urmatoare se dezvolta organele interne ale fatului. ncep sa se formeze muschii si unghiile, iar parul ncepe sa creasca. Fatul ncepe sa dea din mini si picioare din ce n ce mai puternic. Cu ajutorul ultrasunetelor, n a 12-a saptamna, mama poate vedea o imagine a colului. Ultrasunetele sunt unde radio cu frecventa foarte mare, care pot produce o imagine pe un ecran. Metoda este folosita de catre medici pentru a se asigura ca fatul se dezvolta normal. De asemenea se poate afla sexul copilului. n saptamna a 14-a, desi este foarte mic, fatul este format n ntregime: are 12 centimetri lungime si cntareste aproape 135 de grame. ncepnd cu luna a 5-a, mama poate simti miscarile fatului. El deschide si nchide ochii si poate sa-si strnga pumnii. Doarme si se trezeste des si chiar sughite ! Luna a 7-a: fatul aude. Se misca mai putin deoarece are mai putin loc n uter. Masoara 42 cm si cntareste 1,5kg. Luna a 8-a: Fatul se ntoarce cu capul n jos si fesele n sus, pozitie care n general o va pastra pna la nastere. Puful fin cade si este nlocuit cu o substanta grasa, protectoare. Masoara 47cm si cntareste 2, 5 kg. Luna a 9-a: Plamnii sunt gata si functioneaza. Pielea este neteda. Oasele craniului nu se vor suda dect dupa nastere. Fatul masoara 50 cm si cntareste n jur de 3, 2 kg. E pregatit sa vina pe lume. Se spune despre un copil ca e prematur daca acesta se naste nainte de luna a 8-a. Nasterea n momentul nasterii, uterul se contracta din ce n ce mai tare: ncepe travaliul. Treptat, cervixul - capatul inferior al uterului - se largeste din ce n ce mai mult. Dupa 12 ore (aceasta perioada de timp este diferita de la o femeie la alta) ajunge la un diametru de 10cm. ncepe a doua faza care, de obicei, dureaza o ora. Contractiile tot mai puternice mping bebelusul prin cervix si vagin spre exterior. Alte contractii elimina placenta. Din momentul n care iese, copilul ncepe sa tipe; plamnii i se umplu cu

aer pentru prima data. Desi va avea nevoie de ngrijire si protectie timp de multi ani, bebelusul poate trai liber. Cordonul ombilical masoara ceva mai mult de un centimetru n diametru si are o lungime de 60cm. Dupa nastere el trebuie sa fie taiat, formnd ombiliculul bebelusului. Cunoscnd functia vitala a placentei si stiind ca viata embrionului si a fatului se datoreaza sngelui matern, putem ntelege ct de importanta este sanatatea femeii n timpul sarcinii. Igiena si masurile de precautie Deoarece primul trimestru este perioada n care are loc formarea organelor esentiale ale fatului, este important pentru mama sa evite orice ar putea produce malformatii fetale. Medicul trebuie consultat nainte de administrarea oricaror medicamente si toate femeile sunt sfatuite sa renunte la fumat si alcool, de ndata ce sunt gravide. nainte de a ramne gravida, o femeie trebuie sa fie sigura ca este imuna la rubeola si, daca nu este, sa se vaccineze mpotriva acesteia. Contractarea rubeolei pe timpul sarcinii poate duce la nasterea unui copil cu malformatii grave. Este important pentru mama sa consulte medicul pentru un examen fizic, meticulos si pentru stabilirea unui program de ngrijire prenatala. Controlul cresterii fatului reprezinta o parte importanta a acestuia. Metodele utilizate pentru aceasta variaza de la o simpla masurare a uterului matern la examinarea cu ultrasunete. Masurarea cu regularitate a presiunii arteriale si testele de urina ajuta la evaluarea periodica a starii de sanatate a mamei. n timpul celui de-al doilea trimestru, mama va ncepe sa simta miscarile fetale n special nainte de a adormi. Multe femei observa ca au nevoie de o cantitate mai mare de lichid dect de obicei, iar unele ar putea avea nevoie de un supliment de fier penru a ajuta procesul de producere a celulelor sanguine. Pna n saptamna a 20- a, glandele mamare sunt pregatite pentru alimentarea la sn. Unele femei observa ca mameloanele produc un fluid galbui numit colostru, dar aceasta nu se ntmpla n toate cazurile si cele la care nu apare nu ar trebui sa fie ngrijorate asupra capacitatii lor de a alimenta la sn. Sarcina si diabetul

Cele mai multe femei diabetice pot avea o sarcina normala. Totusi, un nivel de glucoza prea ridicat n momentul conceptiv, poate constitui un risc de malformatie pentru fat, de asemenea, sarcina, trebuie sa fie planificata si supravegheata. n plus, o glicemie prea crescuta poate provoca o dezvoltare a fatului mai rapida dect este normal, crescnd riscurile la nastere (hidramnios, distocie) si ducnd la nasterea unui copil mai mare de 4 kilograme. Un tratament cu sulfamide si biguanide, care expun la riscuri de malformare a fatului, trebuie imperios oprit n timpul sarcinii si nlocuit eventual cu o insulinoterapie tranzitorie. Fetus sau fat Fiinta umana ncepnd de la sfrsitul celei dea doua luni de sarcina si pna la sfrsitul acesteia. Studiul de fat urmeaza celui de embrion; sitemele si organele sunt deja formate; perioda fetala este marcata mai ales prin maturare si crestere. Cresterea fetala. Evolutia fetusului de la luna a 3-a pna la nastere. Luna a treia (a 2-a pna la a 13-ea saptamna). Legat de placenta prin cordonul ombilical, tesutul pluteste ntr-un sac membranos umplut cu lichid amniotic. Ficatul sau se dezvolta mult, intestinul i se alungeste, rinichii i functioneaza si urinele ncep sa se deverse n lichidul amniotic. Capul se ntareste ti fata se modeleaza: se profileaza buzele, ochii acoperiti de pleoape, apropiindu-se putin cte putin de centrul fetei, se formeza primele oase; fetusul si misca minile si picioarele, dar miscarile nu sunt nca percepute de catre mama. n schimb, stetoscopul de ultra sunete permite ascultarea ritmului fetal. Organele genitale externe se diferentiaza; sexul fatului este posibil sa fie recunoscut, dar nca nu este vizibil la ecografie. n a 13-ea saptamna se produc miscarile respiratorii. Ftul deschide si nchide gura, schiteaza miscari de supt, si ntoarce capul. El masoara 12 cm si cntareste 65 grame. A patra luna (a 14-a pna la a 18-a saptamna). Fatul si suge policele, nghite lichid amniotic. Minile i sunt complet formate. ncepe sa i creasca parul. Sistemul digestiv functioneaza: o substanta negricioasa, meconiul, ncepe sa se acumuleze n sistem. Bataile inimii (140-160 pe minut) devin perceptibile cu stetoscopul obisnuit. La sfrsitul celei de-a patra luni, fatul masoara 20 cm si cntareste 250 grame. A cincea luna (a 19-a pna la a 23-a saptamna). Multiplicarea celulelor nervoase se ncheie. Tuleie, denumite lanugo, ncep sa acopere pielea. Se dezvolta mugurii dentari. La sfrsitul lunii, fetusul masoara 30 cm si cntareste 650 grame.

A sasea luna (a 24-a pna la a 27-a saptamna). Fetusul se misca mult (20-60 de miscari ntr-o jumatate de ora n perioada activa); perioadele sale de activitate alterneaza cu perioadele de somn. Fata se face mai delicata, creste parul. Urechea definitiva se afla pe locul ei si fatul ncepe sa reactioneze la zgomotele exterioare. Fetusul masoara 37 cm si cntareste 1000 grame.

A saptea luna (a 28-a pna la a 31-a saptamna). Stomacul si intestinul n stare de functionare. Ochii sunt complet deschisi. La sfrsitul lunii fetusul masoara 42 cm si cntareste 1500 grame. A opta luna (a 32-a pna la a 35-a saptamna). Fatul ia pozitia pe care si-o va pastra pna n momentul nasterii: de cele mai multe ori se aseaza cu capul n jos cobort n partea cea mai strmta a uterului, cu fesele n sus. Lanugo cade putin cte putin, find nlociut cu un strat protector grasos si albicios vernix caseosa. La sfrsitul lunii fetusul masoara 47 cm si cntareste 2500 grame. A noua luna (a 36-a pna la 39-a saptamna). Plamnii si inima sunt pregatiti sa functioneze vernix caseosa se pierde ramnnd nca n pliuri si pluteste n lichidul amniotic. Pielea este acum bine ntinsa. La termen, fetusul cntareste n medie 3200 grame si masoara 50 cm. Organele nu au toate structura lor definitiva: n particular, creierul si va mai continua dezvoltarea timp de mai multi ani.