Sunteți pe pagina 1din 6

Vitaminele hidrosolubile

Postulata de Funk in 1912 multiplicitatea vitaminelor a fost demonstrate in anii urmatori.Azi se cunosc numeroase vitamine cu structure chimice foarte variate.Din aceasta cauza,ele nu au putut fi clasificate conform structurii interne. Clasificarea vitaminelor se bazeaza pe criteria de solubilitate.Astfel vitaminele sunt: Liposolubile (solubile in grasimi)A,D,E,K Hidrosolubile (solubile in apa)B complex,C

Vitaminele hidrosolubile Majoritatea acestor vitamine intra in constitutia coenzimelor.In aceasta categorie mai sunt incluse si alte substante care totusi nu sunt recunoscute-in mod unanim-drept vitamine pentru animalele superioare. Aceste vitamine se pierd extrem de usor in timpul unor operatii culinare sau industrial obisnuite:spalarea,pastrarea si fierberea in apa.Din cauza hidrosolubilitatii,se pot pierde usor prin transpiratie abundenta si repetata.Se absorb usor,dar pentru aceasta este necesara prezenta acidului clorhidric din sucul gastric. Organismul nu poate realize reserve importamnte sau depozite de vitamine hidrosolubile (ca in cazul celor liposolubile). Din punct de vedere al actiunii aceste vitamine intra in constitutia unor enzime, necesarul de vitamine fiind astfel influentat de intensitatea consumului de energie din organism.

Vitamine ale Complexului B Vitaminelor hidrosolubile incluse in acest complex le sunt comune urmatoarele insusiri caracteristice: o Sunt factori de crestere pentru bacteria,ciuperci si mucegaiuri o Indeplinesc rol de activatori sub numele de cofactori enzimatici in cadrul proceselor cu acelasi nume o Se utilizeaza in tratamente medicamentoase Vitamina B1 (tiamina,clorhidrat de aneurina,vitamina antinevritica)-necesara in special pentru functionarea normal a sistemului nervos si a aparatului digestiv. Proprietati fizico-chimice-in solutii tiamina se afla sub forma de ion (cation),iar in stare pura solida sub forma de sare.De obicei tiamina se obtine in stare solida,cristalina, in solutii acide,de culoare alba.se obtine clorhidratul clorurei de tiamina.

Sursele de vitamina B1-este raspandita in ambele regnuri,animal si vegetal,dar mai ales in cel vegetal,in special in taratele cerealelor si in embrionul lor.Principalele surse alimentare de tiamina sunt: -painea,malaiul,unele legume si fructe(cartofi,salata,spanac,varza,fasole verde,nuci, alone) -cea mai mare cantitate de vitamina B1 se gaseste in drojdia de bere si mai ales in cea uscata -dintre alimentele de origine animal in ficat,rinichi,carnea slaba de porc,mezeluri, peste, galbenus de ou. Rolul fiziologic al vitaminei B1-este necesara bunei functionary a sistemului nervos central si mai ales al celui periferic.Joaca rol insemnat in mecanismul umoral al excitatiei nervoase impreuna cu acetilcolina. Cantitatea zilnica necesara de vitamina B1 pentru adult este de 1-2 mg.ea variaza in raport cu activitatea,cu felul si factorii de nutritive ce alcatuiesc ratia alimentara,cu starile fiziologice si cu varsta.

Vitamina B2(riboflavin,lactoflavina)-intervine in reactiile care elibereaza energia necesara celulelor,precum si in metabolismul lipidelor,proteinelor,glucidelor. Proprietati fizico-chimice-substanta solida,cristalina,galbena,termostabila,putin solubila in apa si stabile in solutii apoase,foarte sensibila la lumina. Sursele vitaminei B2-foarte raspandita in regnul vegetal animal.produsele de origine vegetala bogate in aceasta vitamina sunt legumele verzi:spanac,laptuci,mazare,fasole verde, ardeigras,rosii,conopida,nuci,caise,prune uscate,struguri,vin rosu.Cea mai mare cantitate de vitamina B2 se gaseste in drojdia de bere.In regnul animal:ficatul,rinichiul,inima,splina, creierul,carnea de peste,icre,albus de ou,branza,lapte. Rolul fiziologic al vitaminei B2-este unul dintre constituentii celulari,esentiali care actioneaza sub forma de combinative proteica in fenomenele de respiratie celulara si intervine in procesele de dehidrogenare.este indicat in caz de perles si de crampe muscular.

Vitamina B3(vitamina PP,antipelagroasa,nicotinamida,niacina)-implicata in reactiile de oxido-reducere ale celulei. Proprietati se prezinta sub forma de cristale incolore,solubila in apa,alcool,eter, rezistenta la fierbere,stabila la lumina,rezistenta la oxidare. Sursele vitaminei B3-organismul poate sa o fabric pornind de la un acid,triptofanul, in prezenta vitaminelor B1,B2,B6.Sursele alimentare vegetale:drojdie de bere,grau,orz,linte, fasole uscata,gulii,sfecla rosie,cartofi,ciuperci.De origine animala:ficat,rinichi,inima,plamani, creier,carne de vita,de pui,de peste,slanina,unt,oua.

Efectele deficitului de vitamina B3-aparitia unor tulburari generale si locale:apatie, slabire,somnolent,parestezii,diminuarea reflexelor,inrosirea pielii apoi aparitia unor vezicule,fisuri

Vitamina B4(adeina,6-aminopurina) Proprietati-in stare pura se gaseste sub forma de cristale,care fiind incalzite la peste 300 C se descompun fara a se topi. Sursele vitaminei B4-in stare libera o gasim in placenta,ficat,ceai,sfecla de zahar , drojdie de bere,hamei. Rolul fiziologic-biosintetizeaza nucleoproteidele

Vitaminele din bios-factor de crestere pentru microorganism si vitamine pentru animale: 1. Mezoinozitolul 2. Biotina (B8) 3. Acidul pantotenic (B5) Mezoinozitolul-substanta solida,cristalina,incolora,solubil in apa,factor lipotrofic,prin combinare cu colina formeaza lecitina.este raspandit in ambele regnuri si se intalneste in ficat,drojdie de bere,,fasole uscata,creier si inima de vita,pepene galben,grapefruit,germeni de grau,alone,varza.Metabolizeaza grasimile si colesterolul,are rol important in hranirea celulelor cerebrale,ajuta la mentinerea starii de sanatate a parului,impiedicand caderea acestuia. Biotina (B8)-substante solide incolore,solubile in apa,stabile la incalzire,sunt descompusi de acizi si baze. Principalele alimente ce contin vitamina B8:ficat,rinichi, slanina afumata,carnea de pasare,oul,drojdia de bere,ciupercile,conopida,fasolea uscata,orezul, laptisor de matca.Este un factor essential care influenteaza metabolismul lipidelor,stimuland sinteza acizilor grasi,mai ales la nivelul pielii si al ficatului,este un determinant antilipotrop si produce infiltrarea grasa a ficatului,este conzima a numeroase carboxilaze. Acidul pantotenic (B5)-participa la formarea anumitor hormone.Se gaseste in majoritatea alimentelor,cele mai bogate fiind:drojdia de bere,carnea,ouale,produsele lactate, legumele uscate si pestele.Este un ulei galben-vascos,solubil in apa,da prin hidroliza acida beta-alanina si un acid dihidroxilat care poate fi privit drept un derivate al acidului butilic. Este absorbita la nivelul intestinului,de unde,pe cale sanaguina,ajunge in tesuturi sub forma de coenzima A.

Vitamina B6(piridoxina,adermina)-factor de nutritive cu actiune vitaminica,care are o serie de functii importante in unele procese metabolice;este necesara cresterii microorganismelor

Proprietati fizico-chimice-baza cristalizata incolora,gust amar,solubila in apa ,alcool , acetone,relative stabile atat in stare solida cat si in solutie,sensibila la lumina. Sursele vitaminei B6-se gaseste in ambele regnuri sub forma libera,in combinative cu fosfat sau cu fosfat si proteine:ficat,rinichi,inima,splina,creier,pancreas,lapte,grau,porumb, sfecla,varza,spanac,fructe,drojdia de bere. Rolul fiziologic al vitaminei B6-are o sarcina importanta,deoarece intra in constitutia unui numar apreciabil de enzyme cu functii oxidoreducatoare,intervenind astfel in metabolismul proteinelor,a lipidelor si indirect a glucidelor.Intervine in formarea adrenalinei. Are o atributie importanta in reglarea activitatii nervoase.

Vitamina B9(acid folic,acid pteroilglutamic)-in alimente,acidul folic se gaseste sub forma conjugate cu acidul glutamic,din care se elibereaza datorita unei enzime existente in organism. Proprietati-substanta solida,cristalina de culoare galben-portocalie,putin solubila in apa,mai usor solubila in solutii alcoolice diluate,incalzita la 200 C se descompune fara a se topi. Surse-spanac,lamai,banana,ficat,rinichi,oua,fasole,soia,drojdie de bere si unele bacteria. Rolul fiziologic-stimuleaza formarea globulelor rosii si albe,are atributie importanta in sinteza acizilor nucleic,a proteinelor precum si in cresterea si reproducerea celulara, participa la formarea acidului clorhidric in stomac si prin aceasta se stimuleaza pofta de mancare.Lipsa acestei vitamine provoaca aparitia unei anemii cu hematii imature,de dimensiuni mari.

Vitamina H a vietii bacteriilor(acid p-aminobenzoic-APAB)-unul dintre cei mai noi membrii ai familiei B complex.poate fi subtilizata de organismul uman,contribuie la formarea acidului folic,este un factor important in utilizarea proteinelor,are deosebite calitati de protective impotriva razelor solare. Surse-ficat,drojdie de bere,rinichi,cereal integrale,orez,tarate,germeni de grau si melasa. Simptomele care indica un exces de p-aminobenzoic sunt greata si varsaturile.

Vitamina B12(corinoida,cobalamina,cianocobalamina) Proprietati-substanta solida,cristalina,constituita din ace rosii rubinii,stabile pana la cca 300 C,solubia in apa,stabile in aer si in solutii neuter sau usor acide. Surse-ficat,rinichi,splina,muschi,peste,oua,lapte.produsele de origine vegetala sunt lipsite de aceasta vitamina.

Rolul fiziologic-nu este complex cunoscut.Are actiune anabolica in metabolismul proteinelor si al lipidelor de unde rezulta rolul important pe care il are in desfasurarea mecanismului de crestere si inmultire a celulelor.Este contraindicaya in boli precanceroase sau anceroase,deoarece stimuleaza cresterea tumorilor.

Vitamina B15(acid pangamic)-solubila in apa,nu este considerate de fapt o vitamina in sensul strict al cuvantului,deoarece nu s-a demonstart rolul ei indispensabil in procesul de nutritive.Este un antioxidant ceea ce face ca actiunea sa fie asemanatoare cu a vitaminei E. Surse-drojdia de bere,orez brun integral,seminte de dovleac,seminte de susan. Efectele carentei vitaminei B15-disfunctii nervoase si glandular,boli de inima, insuficienta oxigenare a tesuturilor.

Vitamina B17(amigdalina,letril)-una dintre cele mai controversate vitamine ale acestui deceniu.Din punct de vedere chimic este o combinative a doua molecule de glucoza numite amigdalina.Este una dintre vitaminele B care nu se gaseste in drojdia de bere.Comercial,se prapara din samburi de caise. Desi a fost folosita pentru combaterea cancerului,studiile sponsorizate de Institutul National al Cancerului,nu au putut pune in evident proprietatile terapeutice ale amigdalinei in tratarea acestei boli.

Vitamina C Mai este cunoscuta sub numele de vitamina antiscorbutica sau acid ascorbic-cea mai sensibila vitamina la fierbere(scade cu mai mult de 50% in legumele fierte in apa) Proprietati fizico-chimice-prezinta spectru de absorbtie in ultraviolet,este optic active,din punct de vedere chimic este o substanta reducatoare..Oxidarea lui are loc usor,mai ales in mediul alcalin sau prin ridicarea temperaturii.In mediul reducator acidul dihidroascorbic fixeaza 2 atomi de hydrogen,cate unul la fiecare grup cetonic si reface acidul ascorbic in forma dienolica.Este usor distrusa de caldura si substantele alkaline.Reprezinta cel mai puternic agent reducator din tesuturi.Cresterea metabolizarii vitaminei C produce sporirea oxalatului si a uratilor din urina.Are character slab acid datorita celor doua grupari enolice vecine din molecula. Sursele vitaminei C-una dintre cele mai raspandite vitamine din regnul vegetal.sursele cele mai bogate sunt legumele:ardeiul gras,hreanul,salata verde,spanac,conopida,varza alba, tomate,prajul;si fructele:macese,coacaze negre,fragi,portocale,lamai,zmeura,piersici,visine, affine,mere,catina. Rolul fiziologic-atributie importanta in procesele de oxidoreducere celulara si tisulara, este un donator de hidrogen.Mareste rezistenta endoteliului capilar,impiedicand hemoragiile, mareste rezistenta organismului fata de infectii,favorizand elaborarea de gama-globule de catre sistemul reticulo-histio-citar.Refleaza formarea si mentinerea substantelor intercelulare a colagenului si a dentine.Cicatrizarea plagilor se face mai repede in prezenta acesteia.

Vitamina C2(vitamina P,rutina,bioflavonoide,hisperidina)-asigura absorbtia corespunzatoare si utilizarea vitaminei C in organism. Sursele naturale ale vitaminei C2-strugurii rosii si albi,citricele,macesele,prunele, caisele,ciresele,murele,coacazele,varza,spanacul,patrunjelul verde.