P. 1
Ecosisteme Naturale

Ecosisteme Naturale

|Views: 3,534|Likes:
Published by Nicole Nico

More info:

Published by: Nicole Nico on Dec 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/27/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI

FACULTATEA DE TEHNOLOGIA PRODUSELOR ALIMENTARE

DISCIPLINA: ECOLOGIE SI PROTECTIA MEDIULUI

ECOSISTEME NATURALE

PROFESOR COORDONATOR S.L.DR. BORDEAN DESPINA

NUME STUDENT SZAKAL RAYMOND NANDY ANUL I GRUPA 412-A

” (Ralph Emerson) .“Natura ne arata doar straturile de suprafata. dar ea e infinit de adanca.

Dinamica ecosistemelor Introducerea unor noi elemente intr-un ecosistem fie de natura biotica sau abiotica. cele create de om. Ecosistemele pot fi permanente sau temporare. Sub aceasta viziune notiunea de sanatate ecologica face referire la masurarea capacitatii de recuperare a unui ecosistem. cicluri materiale (de exemplu shimburi de materie intre componente cu viata si fara viata. a habitatelor naturale si mentinerea populatiilor viabile de specii in mediul natural.Ecosistemul Ecosistemul este o unitate de functionare si organizare a ecosferei alcatuita din biotop si biocenoza. efficient. Ideea centrala a ecosistemului este ca organismele interactioneaza cu fiecare element din mediul lor. CBD defineste ecosistemul ca fiind “un complex dinamic de plante. animale si microorganisme si mediul fara viata cu care interactioneaza ca o unitate functionala. Ecosistemele pot fi naturale. a aparut necesitatea politica de a le identifica si descrie correct. Aceasta defineste protectia ecosistemelor. Vreugdenhil a sustinut ca cel mai efficient mod ar fi prin folosirea unui system de clasificare fizionomic-ecologic. Eugene Odum a spus: “Orice unitate care include toate organismele intr-o anumita zona care interactioneaza cu mediul fizic astfel incat un flux de energie duce la structuri trofice clar definite.” CBD Ecosistemele au devenit extreme de importante din punct de vede politic datorita tratatului privind diversitatea biologica (CBD=Convention on Biological Diversity) aprobata de 192 de tari. in cadrul sistemului este un ecosistem. Din nevoia de a proteja ecosistemele. . rezulta un efect perturbator. In unele cazuri poate duce distrugerea ecosistemului si moartea multor specii ce habiteaza ecosistemul respective. Ecosistemul cuprinde relatiile dintre biotop si biocenoza. diversitate biotica. cat de departe este ecosistemul fata de starea sa de echilibru. Intreaga varietate de organisme ce traiesc intr-un ecosistem se numeste comunitate. adica nu apare interventia omului si artificiale.

La nivel local. Mecanisme de feedback si raspuns ce apar la nivel de specie regleaza nivelul populatiei. sol si trasaturi geografice si interactiunea dintre vietuitoare. Andrewatha si Birch au sugerat ca comportamentul territorial tinde sa pastreze populatiile la nivele unde cantitatea de hrana nu reprezinta un factor limitant Biotopul Biotopul reprezinta totalitatea elementelor fara viata. Conceptul de biotop a fost sustinut de catre Ernst Haeckel (1834-1919). S-a recunoscut faptul ca apar in natura anumite mecanisme de reglare intrinseci. Matematic se poate dovedi faptul ca un numar mare de diversi factor ice interactioneaza tind sa atenueze fluctuatiile in fiecare dintre facoti individual. Cu cat numarul de indivizi ai unei specii dintr-un ecosystem este mai mare cu atat este mai mare si numarul de stimuli. subpopulatiile constant se afla pe cale de disparitie pentru ca mai tarziu sa fie inlocuite de alte specii. Datorita diversitatii speciilor. Diferenta dintre colaps si revenire lenta este determinate de 2 factori: toxicitatea elementului introdus si rezilienta ecosistemului natural Ecositemele sunt reglementate de evenimente intamplatoare. Biotop poate insemna un parc. . Biotopul nu este considerat un fenomen de scara larga. Caracteristici 1.Ecosistemele au capacitatea sa-si revina in urma efectului unui agent perturbator. majoritatea ecosistemelor s-au schimbat treptat ca unele specii sa dispara in timp ce alte specii le vor inlocui. subliniaza importanta conceptului de habitat ca o conditie de existenta a unui organism. Prezenta sau absenta populatiilor depind de reproducerea speciilor si dispersia lor in mediu. La scara microscopica. Astfel deducem ca biotopul intra in activitatea omului din viata de zi cu zi. defineste termenul de ecologie. reactiile provocate de aceste evenimente asupra elementelor abiotice si raspunsurile organismelor la conditiile care le inconjoara. reproducerii si imprastierea pe teritorii. hazarde. Datorita selectiei naturale speciile au evoluat de-a lungul timpului si s-au adaptat schimbarilor habitatului lor. mai ales prin comportamentul teritorial. Astfel ecosistemul reprezinta suma raspunsurilor organismelor la pezenta stimulilor din habitat. Inca de la inceputurile vietii organismele au supravietuit constantelor schimbari ale selectiei naturale a hranirii. iar numarul populatiei fluctueaza in functie de hazarde. astfel rezulta ca un biotop nu este abordat din punct de vedere macroscopic ci din punct de vedere microscopic pentru a conserva ecosistemul si biodiversitatea. o gradina. De asemenea explica faptul ca biotopul ecosistemului este format de factorii de mediu: apa. In cartea sa “Morfologie Generala”(1866).

so tot odata locul de viata a unor organisme vii plante sau animale poate fi considerat o rezervatie naturala. Biocenoza Biocenoza repezinta totalitatea organismelor ce traiesc intr-un biotop. Pradatorismul afecteaza numarul populatiei de pradatori si prada si numarul de specii ce coexista intr-o comunitate. 3. intrucat imbunatateste experienta vietii. este considerat a fi un factor limitant pentru numarul populatiei. Mutualism Mutualismul este o relatie de intre doua specii. . in care amandoua beneficiaza de pe urma celeilate. Putem lua ca exemplu un ghiveci cu flori. imperechere. O zona ce are mai multe functii cum ar fi locul de viata al omului.. ele pot exista intr-o retea. pradatorism. mutualism. Prin conectarea bucatilor de pamant cu microecosisteme. Comensalism Comensalismul este o relatie simbiotica in care o specie beneficiaza de pe urma alteia. Artificial. 4. Este o relatie ++. la scara foarte mica. biomasa si numarul de specii existente. Acesta poate reprezenta un biotop. proiectarea si aranjarea acestor elemente este de mare importanta pentru regenerarea biotopului. Cand sunt introduse in biotop elemente artificiale. Concurenta poate fi pentru hrana. Biocenoza este impartita in zoocenoza. Amensalism Amensalismul apare atunci cand o specie inhiba dezvoltarea altei specii. Parazitism In relatia de parasitism o specie beneficiaza de pe urma altei specii in timp ce aceasta este afectata negative. Pentru a functiona eficient biotopurile nu trebuiesc isolate. Biotopul este o parte active din viata de zi cu zi a omului. insa aceasta nu este afectata. Reteaua biotopului. phytocenoza si microbiocenoza. parasitism.2. Multe relatii de parasitism duc la moartea gazdei. teritoriu. Astfel biotopul este un sistem deschis. Termenul de biotop nu se aplica reservatiilor naturale care sunt complet izolate de om. Viata de zi cu zi. Cel mai bun mod de a regenera biotopurile este de a le extinde prin conectarea acestora intre ele. Este o relatie +-. etc. ci conectate intre ele si organisme vii. Pradatorismul Specia pradatoare beneficiaza de hrana in schimb specia vanata este cea afectata. Intr-o biocenoza apar interactiunile dintre specii (competitia.etc) Concurenta Speciile pot concura intre ele pentru resurse.

de membrul anterior al lantului sau trofic. fructe. Evolutia ecosistemului reprezinta tendinta ecosistemelor spre productivitate minima si stabilitate maxima. iar cele mai stabile si mai putin productive sunt ecosistemele formate de padurile tropicale. care sunt microorganismele. in care substanta organica circula de la o specie la alta intr-un singur sens. a patra. polen. Lantul trofic mai poate fi definit ca o unitate trofodinamică de transformare si circulatie a hranei. pentru a se hrani. al caror rol este de a transforma materia organică în cea anorganica. alcatuita dintr-un sir de specii. favorizand polenizarea incrucisata a florilor si inmultirea plantelor. frugivore.Colibri) se hranesc cu nectarul si polenul. Fiecare organism care intra in componenta lantului trofic formează o veriga trofica. cum ar fi frunze. iar a cincea-cei cuaternari. Numarul verigilor intr-un lant trofic este variabil. Ierbivorele (mamifere copitate.: forfecuta) se hranesc cu seminte. nectarivore). cu predilectie. sau consumatorii primari. care se hranesc cu plante (cu organe ale plantelor sau cu produse de natura vegetala. pornind de la o bază trofica si sfarsind cu un rapitor de varf sau un ultrahiperparazit. radăcini. Lantul trofic este un sir care enumera relatiile de hranire dintre organismele componente ale unui anumit ecosistem. Ultima veriga o constituie mereu descompunatorii.Ecosistemele naturale Ecosistemele naturale sunt ecosisteme lipsite de interventia omului si care s-au format de-a lungul timpului. iar dintre pasari . Nectarivorele (insectele lepidoptere si himenoptere. Cele mai instabile dar în acelasi timp cele mai productive ecosisteme sunt cele agricole. Fiecare organism depinde. vergile 3-5 fiind reprezentate de animale polifage (se hrănesc cu .cei tertiari. cu fructele plantelor. granivore. ramuri. A treia veriga o constituie consumatorii secundari. Prima veriga o constituie producatorii. frecvent sunt 3-5 verigi. seminte.: sturzul de vasc) se hranesc. Rolul lor este sa transforme materia anorganica in materie organica. nectar. care de obicei sunt plantele. insecte si larvele lor) consumă organele vegetative ale plantelor. Este o unitate functionala de transformare a substantei si de transfer de energie. in functie de care ele se impart in patru categorii: ierbivore. Frugivorele (ex. Granivorele (ex. A doua veriga o constituie animalele fitofage. rareori ajungand la un numar mai mare.

Ecosistemele de apa dulce ocupa 0. iazuri si bazine ape curgatoare: rauri si izvoare zone umede: zone in care solul este saturat sau inundat parte din timp . In principiu se disting 3 tipuri de lanturi trofice: lantul pradatorilor (fitofag-carnivor) – se caracterizeaza prin faptul că talia organismelor creste de la verigile inferioare spre cele superioare. poluarea. denumite si omnivore) si zoofage (denumite si carnivore sau carnasiere). Exista 3 tipuri de ecosisteme de apa dulce: ape statatoare: lacuri. schimbarile climatice.009% din apa totala.hrana amestecata. Ecosistemele marine pot fi impartite urmatoarele zone: oceanica: partea relativ superficială a oceanului care se află asupra platoului continental profundal (apa de adâncime) bentonice (substratul de jos) intertidale (zona dintre maree inaltă si joasă ) estuare mlastini de sare recifele de corali izvoarele hidrotermale Clase de organisme prezente in ecosistemel marine sunt: alge brune. Apa marii are salinitatea medie de 35 parti la mie. cefalopode. rechini. Problemele privind ecosistemele marine sunt exploatarea necontrolata a resurselor. Aproximativ 85% din substantele dizolvate in apa de mare sunt clor si sodium.80% din suprafata pamantului si reprezinta 0. Ecosistemele de apa sarata ocupa 71% din suprafata pamantului si reprezinta aproximativ 97% din cantitatea de apa. Ecosistemele de apa dulce contin 41% din numarul de specii de pesti cunoscuti. genereaza 3% din productia primara. lantul parazitilor – prezinta un numar redus de verigi. echinoderme. Ecosistemele acvatice Ecosistemeleacvatice sunt de 2 tipuri: de apa sarata si de apa dulce. Talia organismelor la un astfel de lant scade de la gazdă spre parazit sau hiperparazit. lantul saprofagelor – este alcatuit din organismele saprofage care consuma materialul vegetal sau animal mort. Se diferentiaza de ecosistemele de apa dulce prin continuturile de saruri dizolvate in apa. corali. uneori. de obicei 2 sau 3: gazdă – parazit si. Genereaza 32% din productia primara a lumii. hiperparazit. diflagelate.

purificarea apei. Acel stress poate fi de natura fizica. Cu cat apa curge mai repede cu atat contine concentratii mai mari de oxigen dizolvate in apa.) Eutrofizarea este accelerate de activitatile umane de pescuit.Multe lacuri treptat se imbogatesc in substante nutritive si sunt umplute cu sedimente organice. testoase. chimica sau biologica. cum ar fi: reciclarea nutrientilor. atenuarea inundatiilor.) a apelor lacurilor si a baltilor. Starea de sanatate a ecosistemelor acvatice se degradeaza atunci cand capacitatea acesteia de a absorbi un stres. zonele umede sunt transformate in uscat cu diguri si canale de scurgere. acest fenomen face ca apele sa fie din ce in ce mai sarace in oxigen. fosfati etc. materiale consumatoare de oxigen si toxinele. Ecosistemele acvatice au un scop in recrearea umana si pentru industria turistica mai ales zonele costale. rolul de habitat pentru fauna. Prin actiunea sa pe termen lung. Zonele umede sunt cele mai productive ecosisteme naturale. Zonele umede sunt dominate de plante vasculare ce s-au adaptat solurilor saturate. Reciful sau rifful este format din colonii de corali din grupa „Scleractinia” . broaste. Recifele de corali Reciful de corali reprezinta un sistem bio-ecologic. soparle. Proces natural sau artificial de imbogatire cu materii organice si cu substante nutritive (nitrati. reincarcarea apelor subterane. astfel sprijina o biodiversitate mai mare. Modificarile de natura biologica include introducerea de specii exotice. pentru a fi utilizate in domeniul agricol Bazinele sunt un tip specific de ecosisteme acvatice ce se bazeaza pe algele autotrofe. Zonele majore in ecosistemele fluviale sunt determinate de albia raului si de viteza curentului de apa. Pot sustine o scara de organisme de la bacterii la finite mai mari cumsunt gandaci de apa. Modificarile de natura chimica includ modificarea ratei de incarcare cu nutrienti biostimulatori. Ecosistemele acvatice implinesc mai multe functii de mediu. distrugand in final fauna acvatica (pesti etc. Cel mai mare pradator intr-un astfel de ecosystem este un peste si un numar mic de insecte si microorganisme. Datorita productivitatii. care a avut un rol deosebit de important in procesul de formare in marile calde a unor atoli sau insule de origine coraligena. care asigura nivelul trofic de baza pentru toate formele de viata din zona. un process numit eutrofizare. debitul apei si disponibilitatea de lumina. Modificarile de natura fizica include schimbarea temperaturii apei. serpi.

moluste. Supranumiti si “paduri tropicale de mare” recifele de corali formeaza una din cele mai diversificate ecosisteme de pe pamant.„Millepora”. echinoderme si bureti. Paradoxal recifele de coral infloresc cu toate ca sunt inconjurate de ape oceanice care ofera putini nutrienti. . Recifele de corali formeaza un ecosistem impreuna cu animale sau plante marine cu care traiesc impreuna. Acestia populeaza zonele de adancimi diferite ridicandu-se treptat prin sedimentarea scheletelor spre suprafata marii. Ocupa mai putin de a 10 parte dintr-un procent din suprafata oceanului mondial si ofera camin pentru 25% din toate speciile marine inclusive pesti.

Exemple de animale: sobolanul cangur. Ergs(mari de nisip) si bazine intermontane. coiot. deserturi Hamada(consta in platouri). incluzand animale ce stau ascunse pe timpul zilei pentru a evita temperaturile foarte mari. Frunzele s-au transformat in tepi pentru a micsora suprafata de evaporare a apei. tulpini sau radacini. desert holly. Nisipul acopera 20% din deserturile de pe pamant. Avem 5 forme de desert: munte si bazin desertic. Flora cuprinde mici arbusti. sau toleranta pentru caldura. specii de plante erbacee. Mediul de viata se caracterizeaza prin diferiti factori naturali. . Desi deserturile sunt cunoscute datorita faptului ca sustine un numar redus de organisme. muschi. cele xeropozitive. iar vietuitoarele sau produaiii acestora se numesc factori biotici. are o biodiversitate foarte mare. Cei lipsiti de viata se numesc factori abiotici.Ecosisteme terestre Deserturile Deserturile sunt regiuni caracterizate prin cantitai extreme de mici de precipitatii. mai putindecat necesarul pentru a sustine dezvoltarea majoritatii plantelor. Multe animale si plante prezinta adaptari pentru conservarea apei. dar si diferite specii de animale. Padurile Padurea este o suprafata mare de teren pe care cresc in stare salbatica specii de arbori si arbusti. Alte plante au radacini lungi ce ajung pana in stratul de apa daca este present sau au radacinile rasfirate pentru a absorbi apa dintr-o zona mai mare. Majoritatea plantelor sun tolerante fata de seceta sau sare. soparle. Alte plante stocheaza apa in frunze. brittlebush etc. Regs(consta in pavaje de roca).

cirea salbatic. paianjeni. artar. animale. de aceea exista numeroase plante erbacee si arbusti. cuc. cuc. In zonele joase. Componente ale biocenozei: -arbori : carpen. -temperatura medie anuala de 6-8 °C. aceste paduri sunt formate din stejar brumariu si stejar pufos. paltin de campie. -lumina care ajunge pană la suprafata solului. vulpe. -animale nevertebrate: viermi. ulm de munte. pe versanti umbriti (400m) sau la altitudini de 1500 m. Fauna si vegetatia padurilor de stejar Fauna: radască. gherghinar. filtrata printre coroanele arborilor. pe versantii insoriti. -temperatura medie anuală in jur de 10 °C. molid. caprioara etc. microorganisme) caracteristice unui biotop aflate în relatii interspecifice se numeaste metamorfoza. Unitatea structurala si functionala care se stabileste intre un biotop si o biocenoza constituie un ecosistem. -arbusti: maces. ele sunt formate din stejar in amestec cu cer sau garnita (rude cu stejarul). mesteacan. In zonele de campie. . insecte. Padurile de fag se intalnesc insa si la altitudini mai mici. paducel. -plante erbacee: golomat.Comunitatea de populatii (plante. porumbar. paltin de munte. -lumina slaba Componente ale biocenozei: -arbori: fag. tei. brad. lup. etc Ecosistemul unei paduri de fag Padurile de fag. arici. tei. brotacel. paius etc. etc. soc. soparla. (numite si fagete). sunt raspandite în zonele cu altitudini de 6001300 m. frasin. Caracteristici ale biotopului: -soluri: brune si brun-roscate de padure. sarpe. Vegetatia: ghiocel. salamandra. brune de padure si soluri podzolice. Ecosistemul unei paduri de stejar Padurile de stejar se intind în zonele cu altitudine de pana la 700-800 m. ulm. Fauna si vegetatia padurilor de fag Vegetatie: alun. Componente ale biotopului: -soluri: brun-acide. porumbar etc. In zona dealurilor inalte se intalneste gorunul care formeaza paduri intinse numai de gorun (numite gorunete) sau in amestec cu alte specii de foioase. lemn cainesc. carpen. melci. ciuperci etc. -animale vertebrate: broasca bruna. corn.

naparcă. -vanturi. forfecuta. arbusti. mierla. -plante erbacee: ciuperci. Ecosistemul unei paduri de molid Padurile de molid. o parte din sursa de hrana cade ca materii in descompunere pe frunzis. licheni. muschi. corn. zada. mistret. mierea-ursului. (numite si molidisuri). ciocanitoare. zambir. urs brun. huhurez. -temperatura medie anuala de 3-5 °C. mur. muschi. Caracteristici ale biotopului: -soluri: podzolice brune.etc). veverita. brad. ras. etc. zmeur. pitigoi de bradet.-arbusti: alun. pisica salbatica. ocupă regiunile inalte ale muntilor nostri. paius. fag. sau pe sol. Solul are un strat subtire de humus cu o capacitate redusa de hrana. coacaz de munte. jder. Procesele de transformare a substantelor sunt accelerate in aceasta regiune din cauza climei calde si umede. soarece vargat. merisor. in unele locuri. Dar numai 5 % din hrana sunt absorbite din sol de catre plante. etc. -precipitatii de 800-1300 mm anual. -arbusti: afin. tufisuri. -animale nevertebrate: insecte (carabus de padure. feriga. Ele sunt instalate la altitudini de 1200-1800 m. pitigoi de bradet. Fauna si vegetatia padurilor de molid Fauna: omida molidului. mesteacan. ciocanitoare. cerb. pe sol sunt plantele ierboase. cocos de munte. pin. -animale vertebrate: ciocanitoare. licheni (matreata bradului). paltin de padure. etc. -plante erbacee: feriga. uneori. de la limita superioara a fagului pana in zona subalpina. jder. padurile sunt intunecoase. gaita. veverita. prin lipsa anotimpurilor exista tot timpul anului frunze cazute care sunt supuse imediat unor procese de . Padurea tropicala Copacii in padurea tropicala cresc sub forma de etaje. -animale vertebrate: șoparla de munte. astfel se pot aminti sase etaje de vegetatie care nu se pot delimita clar. limita inferioara a padurilor de molid atinge. Componente ale biocenozei: -arbori: molid. de aceea un rol important joaca in asigurare cu hrana Mykorrhiza. prin desisul de radacini absorbtia hranei e rapida cu o fotosinteza intensa. 600 m. -animale nevertebrate: insecte (omida. -lumina foarte slaba. viespe . In nordul Carpatilor. jder. puternice. cocos de munte. croitorul fagului).

Astfel. Clima in savana este mai calda. in prezent se cerceteaza procesele de transformare care au loc in coroana arborilor din etajele superioare a padurii tropicale. prin capacitatea redusa de depozitare a stratului subtire de humus. precum baobabul. pentru a supravietui. O categorie insemnată (80 %) din vegetația regiunii o constituie plantele agatatoare (lianele) si epifitii ca ferigile. iar anual sunt inregistrate secete. bromelii . care contribuie la îmbogațirea humusului.descompunere. semiarida. orhidee. Solurile sunt mai putin fertile. aceste substante in descompunere sunt imediat absorbite de plante. Savana Savana este un tip de stepa africana. arborii si arbustii depozitează in trunchi apa pentru a supravietui sezonului secetos. Sunt 2 anotimpuri principale: sezonul secetos si sezonul umed. care ofera faunei fitofage a savanei hrana necesara. iar plantele ierboase isi usuca partea superioară a corpului (situată deasupra . Astfel în savana se intalnesc asa arbori. iar luminozitatea este maximă. ciupercile. si de transformare a biomasei vegetale in proteina animala. muschii. In savana cad mai putine precipitatii decat in stepa europeana. Insa vegetatia dominanta este cea ierboasa. fiind intermediari intre producator si consumator. situata in regiunea tropicala din partea centrala a Africii Biotopul este diferit de cel al altor stepe. Furnicile si termitele joaca un rol important in aceste procese complexe de simbioza. Flora savanei este una adaptata conditiilor climaterice neprielnice din savana.

cu tigrii siberieni. Animalul specific Asiei este dromaderul. colilie. Se întalneste: leul (in peninsula .. si astfel reduc evaporarea apei. soarece-de-camp. Exemple: ovaz. Fauna este reprezentata de mai multe tipuri de animale: carnivore: leul. leopardul. fauna este originala. Temperatura medie iarna este de -10°C. dar pot fi intalnite. dintre pasari se remarca dropia. soluri cenusii.-5°C. popandau. iar vara poate ajunge pana la 30. originar fiind din stepele din jurul Marii Caspice. Flora este dominata de graminee si din plante cu rizomi (care se dezvolta rapid dupa ce apar conditii favorabile). Stepele se dezvolta pe soluri din clasa molisoluri: cernoziomuri... cai salbatici si cămila cu două cocoaae. Australia. cornute: antilopa. primate: babuinul. fauna este in cea mai mare parte tropicala si se aseamana cu cea a Africii. antilopa-gnu Stepa Stepa reprezinta o zona de vegetatie in care flora este reprezentata de plante ierboase si conditiile climaterice sunt semiaride.35°C.. componenta si cea a regiunii biogeografice palearctice. soluri balane. in America de Nord si in America de Sud. Biotopul stepei este unul diferit de cel al padurilor. salvie. spinul vantului. Arborii si arbustii lipsesc din cadrul stepelor. etc. Cad putine precipitatii. si în Africa. o parte din Dobrogea si un sector din sud-estul Podisului Moldovei. hiena. In Romania. carnivore: lup In stepe sunt comune rozatoarele si ierbivorele. In Asia de Est. lagomorfe: iepure. ghepardul. diverse specii de antilope. Luminozitatea este ridicata. In India. nu mai mult de 400-600 mm pe an. Fauna este reprezentata de diferite: rozatoare: harciog. cu unele modificări. transportand substantele hranitoare si apa la radacini. Stepele sunt caracteristice regiunilor euroasiatice. regiuni de stepa sunt cele din estul Campiei Romane. ursul panda urias (in muntii din estul Tibetului). hermina.solului). dar si din tufarisuri si plante spinoase.

arbustii pitici si tufsurile scunde (salcie polara. inghet peren. iar în sud.iepurele alb. Zona de tundra este slab populata cu rozatoare mici si cateva feluri de pasari care traiesc in tunele facute in zapada si hranindu-se cu muschi si licheni plantele specifice tundrei. Flora tundrei este foarte saraca. Predomina muschii si lichenii. . Solurile sunt foarte sarace. lupul. gramineele. Vanturile sunt reci si micsorează temperatura simtită subiectiv de organisme. rasul. Biotopul tundrei este neprielnic organismelor. au determinat la plante aparitia unor adaptari caracteristice. Asiei si Americii de Nord si unele regiuni din sudul Oceanului Inghetat sau Arctic). In stepa: rozatoare. potarnichea polara. Cresterea si inmultirea organismelor vii este foarte dificilă din cauza conditiilor naturale. sacalii si hienele (India). hermelina si samurul. de obicei perene. In zona padurilor amestecate: lupul. soluri reci si suprasaturate cu apa). vulpea polara. Maimutele specifice sunt gibonul (prezent în nord-estul Indiei si în Myanmar) si urangutanul (prezent in insulele Sumatera si Borneo). în semidesert: serpi de desert. pasari rapitoare. Temperatura nu depaseste -18° C iarna si 0° C vara. Tundra Tundra este o zona de vegetatie situata la nord de zona padurilor. Luminozitatea este redusa. pisica salbatica etc. Fauna este extrem de bogata. vulpea. Este si ea la fel de variata precum flora. lupul de tundra . unele plante cu flori viu colorate. In tundra: renul.Kathiawar si sud-estul Iranului). ocupand regiunile cu clima subarctica (extremitatea nordica a Europei. Tundra este formata din plante cu inaltimi reduse (arborii lipsesc complet). ursul brun. In taiga sunt: veverita. tigrul (arhipelagul indonezian). cu sistem radicular superficial. in ape: foca. elanul. Conditiile specifice (perioada scurta de vegetaaie. morsa. renul. ursul. mesteacan pitic). vanturi. elanul. In insulele Oceanului Artic: ursul alb.

. Astfel sta in puterea noastra salvarea sau distrugerea acestuia.Concluzie Echilibrul ecosistemului se afla in mainile omului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->