P. 1
Opera Epica - Domnul Goe

Opera Epica - Domnul Goe

4.5

|Views: 9,251|Likes:
Published by Cristy Enache

More info:

Published by: Cristy Enache on Dec 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/05/2015

pdf

text

original

OPERA EPICĂ

D-L GOE… De I.L Caragiale
Scriitorul I.L. Caragiale este unul dintre marii clasici ai literaturii române. Opera sa reprezintă o oglinda a societăţii româneşti de la sfârşitul sec. al-XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea. Temele abordate de prozator sunt, în principal, legate de corupţia politica şi la nivelul instituţiilor de stat, moravurile “lumii bune” a Bucureştilor ori educaţia defectuasă din familie, caracterizate în schiţe ca: Bacalaureat, Lantul slăbiciunilor, Un pedagog de şcoala nouă, Vizita… şi D-l Goe… Titlu schţei de faţă, alcătuit din două substantive- unul comun (domnul) şi celălalt propriu (Goe) dezvăluie de la începutul intenţiile satirice ale autorului, inversând cele două universuri umane: cel al copilului şi cel al adultului. Opera literară “D-l Goe…” (inclusă în volumil “Momente şi schiţe”, 1901) este un text epic, deoarece gândurile, ideile şi sentimentele autorului sunt exprimate în mod indirect, prin intermediul acţiunii şi al personajelor. Aparţinând genului epic, schiţa are o acţiune care urmăreşte toate cele cinci momente ale subiectului. În expoziţiune sunt prezentate personajele, Goe şi cele trei doamne, care aşteaptă pe peronul din “Urbea X” sosirea trenului care le va duce la Bucureşti, pentru urmărirea manifestărilor publice prilejuite de sărbătorirea Zilei Naţionale, în data de 10 Mai. Se poartă o discuţie referitoare la pronunţarea corectă a cuvântului “marinar”, fiecare dintre personaje pronunţând o variantă greşită a acestuia. În intregă, cei patru pasageri urcă în vagon şi, în timp ce doamnele ocupau un loc în cupeu, Goe rămâne pe coridor, “ca bărbaţii”. Desfăşurarea acţiunii cuprinde întâmplările din timpul călătoriei. Mai întâi Goe scoate capul pe fereastră, deşi un tânăr binevoitor îl sfătuie să nu facă acest lucru, pierzându-şi astfel pălăria în care a cărei panglică avea biletul. Vine conductorul, căruia doamnele sunt nevoite să-i plătească alt bilet şi o amendă. Mama îl ceartă pe Goe, dar bunica îi ia apărarea şi din această dispută, copilul tras de ambele părţi se loveşte de clanţa uşii. Situaţia se încheie însă cu bine, Goe primind de la bunica o beretă, iar de la mama o “ciucalată”. După aceea Goe se blochează în cabina de toaletă, fiind eliberat de către conductor. Astfel, bunica se hotărăşte să stea cu băiatul în coridor. Acţiunea atinge punctul culminant când Goe trage semnalul de alarmă şi trenul se opreşte. Călătorii se alarmează, personalul de serviciu se agită, dar nimeni nu poate şti cine a tras manivela, căci micuţul dormea în braţele bunicii. Deznodământul reprezintă momentul în care trenul ajunge la Bucureşti şi cele trei doamne, împreună cu Goe, se suie într-o birjă şi pleacă spre bulevard. Într-o operă epică, aşa cum este şi schiţa “D-l Goe…” acţiunea este pusă de autor pe seama personajelor, care participă la întâmplări. În funcţie de importanţa lor, acestea se clasifica în personaje principale, secundare, episodice şi figurante. În opera de faţă aşa cum o arată şi titlul, protagonistul este Goe. El e un copil răsfăţat, obişnuit să obţină uşor tot ceea ce îşi doreşte. Această trăsătură reiese din atitudinea sa şi din felul de a vorbi,

disputa dintre doamne şi controlor. mama şi mătuşa – personaje secundare. moment reprezentativ pentru afişarea prostiei. doar pentru prezentarea felului în care se îmbracă Goe (un frumos costum de marinar. urâtule?”. când acesta descrie vestimentaţia deosebită a băiatului. La rândul său.. a inculturii şi a pretenţiilor exagerate. Este surprinsă o singură întâmplare – călătoria celor patru personaje din „urbea X până la Bucureşti”. Replici de tipul „-Ce faci soro? Eşti nebuna? . tânărul din tren şi conductorul – personaje episodice.atunci când aşteaptă trenul: ”Cu un ton de comandă. autorul dorind să sancţioneze obrăznicia băiatului şi grija exagerată a bunicii. tânărului care-l sfătuieşte să scoată capul pe fereastră. prin intermediul dialogului. pălărie de paie. le face “proaste” pe bunica şi pe mătuşa sa când este vorba de pronunţarea cuvântului “marinar”. în propoziţii şi fraze scurte. ajutând totodată la caracterizarea indirectă a personajelor. gesturile bunicii arată ca aceasta doreşte să pară o femeie emancipată: „Mam’mare îşi face cruce. prin atitudinea personajului şi prin felul de a vorbi. putem spune ca „D-l Goe. naratorul nu este şi personaj..”. dar nu este mai politicos nici cu străinii. În schiţa „D-l Goe. . Dacă descrierea e folosită în mai mică măsură.. în schiţa “D-l Goe…” se îmbină diferite moduri de expunere. atât cu familia sa. îi răspunde: “-Ce treabă ai tu. vocea naratorului este naratorul. apoi aprinde o cigară”. Prin intermediul acesteia se realizează şi caracterizarea indirectă a personajelor. prezentând întâmplări la persoana a III-a. Pentru derularea şirului de întâmplări. Fiind o operă epică. mor!” arată ca cele trei doamne nu au nici pe departe limbajul unor persoane educate. autorul recurge la naraţiune. fiind caracterizat în acest fel indirect. Astfel. cu inscripţia pe panglică „Le Formidable”). zice întruna: Mam’mare de ce nu mai vine… Eu vreau să vie!…” Această trăsătură se redă în mod indirect. Goe mai este şi obraznic. se închide în toaletă. Într-o operă epică. schiţa redă o serie de întâmplări petrecute într-un interal de timp..” este o schiţă deoarece întruneşte trăsăturile acestei specii literare. Prezintă idei concrete. Celelalte personaje care participă la acţiune sunt : bunica. fără indicaţii spaţiale sau cronologice.. Comicul rezultă din situaţii precum pierderea pălăriei. iar ironia e pusă în evidenţă prin replici precum : ”Ce-o să facă Goe la Bucureşti cu capul gol?”. ceea ce spun şi prin felul în care se exprimă. De exemplu. În concluzie. Goe este un copil neastâmpărat. dialogul dă dinamism acţiunii şi impune un caracter scenic operei. naraţiunea şi dialogul au o pondere mai mare. în expoziţiune. El îşi manifeste atitudinea faţă de Goe şi faţă de cele trei doamne folosind umorul şi ironia. trage semnalul de alarmă etc) dar şi direct de către autor.. sau „taţo. Şi această trăsătură este evidenţiată indirect. prin faptele sale (scoate capul pe fereastră.

Cei patru pleacă cu trăsura pe bulevard. care a şi rămas repetent. copilul nu este de vină pentru purtarea sa rea. În urma acestei întâmplări. pentru că urmează punctul culminant în care năzdrăvanului nu-i ajung poznele făcute anterior şi mai adaugă una. care-l apără. Slavici. Într-un fel. neastâmpărat. dramaturg şi prozator. însă şi el le numeşte pe rudele sale „proaste”. deoarece aşa a fost educat de către cele trei femei: mama. Goe era “impacientat” şi din discuţia sa cu cele patru doamne reiese că era obişnuit să i se facă pe plac. scoate capul pe fereastră şi pierde pălăria cu biletele de tren. În fârşit ajunge şi trenul şi cei patru urcă. Trăsătura dominantă a lui Goe este faptul că era răsfăţat. îngânfat. şiret. Copilul este dezmierdat în continuare. De asemenea mam’mare îl caracterizează prin dialog.. răsfăţându-l pe Goe şi mai tare. după cum o spune şi titlul.. care se opreşte.. Totul nu se încheie aici. lipsit de modestie. CARACTERIZARE Opera epică „D-l Goe” este scrisă de I. Mamiţa vrea să-l certe pe băiat. însă portretul real al lui Goe este următorul: obraznic. Nici aici Goe nu poate sta liniştit. Încă de la început ne dăm seama că băiatul este un elev foarte slab. care-i ia apărarea. „O noapte furtunoasă”. Alte opere reprezentative: „O scrisoare pierdută”. mare scriitor român. aceste fiind deznodământul. „Un pedagog de şcoală nouă”. Prin volumul „Momente” (1901). ajung să mai cumpere biletele o dată plus amenda. Acest personaj este caracterizat în mod direct de către narator.D-l Goe. bine crescut şi foarte arătos. dar nici o părere nu este cea corectă. însă el începe să plângă aiurea. trenul ajungând în Bucureşti cu câteva minute întârziere. Eminescu. contemporan cu M. dar nu foarte tare. I. fiind numit de către narator „puişorul”. aceasta din faptul că el nu este numit a fi un copil (pentru că nu se maturizase mintal). „Două loturi”. alături de nepotul ei preferat. Abia atunci îşi dă seama ce-a făcut şi se cuibăreşte în braţele bunicii. „Calul dracului”. el ne este prezentat ca fiind un copil năzdrăvan. În expoziţiune. L. „Vizită”. Creangă. bunica şi mătuşa sa. dovedind că îi place să fie în centrul atenţiei. aceasta fiind începutul unei noi peripeţii. Personajele încep o discuţie filozofică pe baza cuvântului “marinar”. Totul se încheie cu bine. ci un tânăr rămas în urmă faţă de copiii de vârsta lui. de unde-l eliberează conductorul. Caragiale. care nu seamănă deloc cu ceea ce era el în realitate. până când tânărul dispare nebănuit. aceasta fiind intriga. de la care pleacă toate celelalte trăsături rele ale copilului. care nu are stare stâmpăr. În desfăşurarea acţiunii. . I. primind o pălărie nouă şi ciocolată. personafele trec printr-o serie de peripeţii tot din cauza biletelor de tren şi mai ales a copilului năzdrăvan. ca fiind foarte inteligent. poate fi considerat creatorul schiţei în literatura română. răsfăţat. Şi în această ultimă parte Goe e alintat. Totul decurge bine. în final. trăgând semnalul de alarmă al trenului. când intervine bunica. el râmânând de fapt blocat într-o toaletă. În opera „D-l Goe. trăgând amândouă de „săracul” copil care se dezechilibrează şi se loveşte la nas în cleanţa de la uşă. trăsătură. prost crescut. bunica se hotărăşte să stea pe hol. „Bacalaureat”. fiind numit chiar şi „procopsit”.. Cu „ciucalata” mamiţa face teatru.” personajul principal este Goe. cerşind de la fiul său un pupic pe care-l obţine numai dându-i ciocolata. deşi primise atenţionarea amicală a unui pasager. De aici ne dăm seama că protagonistul primeşte o educaţie proastă în familie.

tanarul necunoscut si conductorul sunt episodice. apoi. peronul garii din urbea X. Acest personaj al operei „D-l Goe” se aseamănă bine cu Ionel protagonistul operei „Vizită”. In deznodamant. iar birjarul este personaj figurativ. urmand exemplul lui mam’mare. Opera epica Referat despre D-l Goe . Nu trece mult timp si Goe se blocheaza in compartimentul de o singura persoana. scrisă de I. reprezentata de motivul plecarii lui Goe si a familiei la Bucuresti. observandu-se putine conflicte. aceasta schita este prezentata in ordinea momentelor subiectului.. data de zece mai. se preface ca doarme.” debuteaza cu intriga. Goe se loveste. si anume cel dintre Goe si dame si cel intre Goe si tanarul necunoscut.”) şi directe – prin dialog („. Pe peron. cei patru se cearta in privinta pronuntarii corecte a cuvantului marinar. Se observa faptul ca actiunea este simpla. care incepe odata cu momentul urcarii in tren. El intervine in discutia . mam’mare. Avand in vedere ca este personaj principal. prin faptul că era neastâmpărat. scotand capul pe fereastra. dar sunt obligate sa-i plateasca conductorului un nou bilet si o amenda. L. Caragiale. care încântă cititorul de fiecare dată când se transpune în lumea lui Caragiale. In expozitiune se prezinta locul initial.. neputand fi eliberat decat de conductor.nu ştii ce simţitor e? zice mam’ mare”). „D-l Goe. anume pentru a nu mai ramane repetent inca un an. inca de la inceput fiind caracterizat direct de catre autor ca fiind repetent. trenul ajunge la Bucuresti cu o scurta intarziere. ca in multe din operele lui Caragiale. Urmeaza desfasurarea actiunii. Personaje secundare sunt damele. Personajul principal al acestei schite eset Goe.Modalităţile de caracterizare a personajului sunt indirecte – prin intermediul naratorului („D-l Goe este foarte impacientat şi. Oricum ar fi el. si personajele. isi pierde palaria. Goe ramane pe coridor. cu tot cu bilet. totul devenind un nou pretext pentru rasfatarea baiatului.. timpul. Punctul culminant al acestei schite este reprezentat de momentul cand Goe trage semnalul de alarma. mamita si tanti Mita. ca barbatii. oprind trenul. aceste personaje fiind tipice operei marelui scriitor. Damele nu-l invinuiesc. care primeste un beret nou de la mam’mare si ciocolata de la mamita. Totusi. dar din smucitura ei cu cea a trenului.. si. Goe rămâne un personaj plin de umor. intrucat participa la toate momentele subiectului si este amplu caracterizat..demonstatie opera epica Fiind o opera epica. lui Goe i se face un amplu portret. Mamita incearca o atentionare pentru Goe. pentru a nu fi considerat vinovat. anume Goe.. plecand spre bulevard. iar Goe si damele se urca intr-o birja.

Motivul calatoriei constituie intriga actiunii.. dovedindu-se apoi iresponsabil intrucat. Autorul il dispretuieste pe Goe. atat pentru copii. creator de nuvele si un maestru al schitei. nascut in 1852 si decedat in 1912 . pe peronul garii din urbea X . si intamplarile sunt prezentate in ordine cronologica la persoana a 3-a de un narator obiectiv si omniscient. avand actiunea limitata la un singur episod din viata personajelor. mamita dandu-i „ciucalata”. . Neastamparat. mai exact modelul copilului rasfatat provenit dintr-o familie instarita. aceasta schita se dovedeste a fi una cu caracter educativ. In expozitiune sunt prezentate cele trei dame . care . modul predominant de expunere este naratiunea obiectiva. care se imbina cu dialogul. mic. urmarile fiind imediate. Domnul Goe .D-l Goe'' este o opera literara . mai exact o schita.Cadrul desfasurarii intamplarilor est erestrans . intrucat ramane pe coridorul vagonului (caracterizare indirecta prin fapte). Aspectul vestimentar dovedeste ca este considerat barbat de catre dame (caracterizare indirecta prin vestimentatie). dorind sa atraga atentia asupra proastei educatii si rasfatului excesiv de care au parte acesti copii. Urcat in tren..In urma unei dicutii filologice repetentul isi dezvaluie obraznicia. dar semnificative. desi nici el nu stia raspunsul corect. Apoi el se dovedeste obraznic. . cand ii spune tanarului necunoscut „uratule”.Numarul personajelor dintr-o schita este . cand acesta ii dadea un sfat bun (caracterizare indirecta prin fapte). sentimentele sunt transmise indirect prin intermediul actiunilor ai al personajelor . dinamic . asteapta impreuna cu D-l Goe .opera epica Ion Luca Caragiale .damelor despre pronuntarea corecta a cuvantului marinar. Schita este un text narativ de dimensiuni reduse . gandurile . El se dovedeste a fi rasfatat. dupa exemplul lui mam’mare. autor de comedii . baiatul se blocheaza in „compartimentul unde nu intra decat o persoana”. ritmul actiunii este viu .D-l Goe'' este o opera epica deoarece ideile . de obicei . neputand fi eliberat decat de conductor (caracterizare indirecta prin fapte). . cat si pentru adulti. iar amanuntele mentionate in text sunt putine . baiatul pierzandu-si astfel palaria. trenul ce urma sa le duca la Bucuresti. Goe arata ca si el insusi se considera barbat. Goe trage semnalul de alarma. este scriitor clasic al literaturii romane . pe care le face „proaste”. iar mam’mare un beret nou (caracterizare directa de alte personaje). Dupa aceasta. In aceasta schita. se preface ca doarme pentru a nu putea fi acuzat de fapta comisa (caracterizare indirecta prin fapte). dovedindu-se astfel obraznic si lipsit de cultura (caracterizare indirecta prin limbaj). Astfel.

D-l Goe'' este o opera epica sunt indicii de timp si de spatiu . singurele metode considerate eficente fiind permanenta admiratie si recompensele ridicole de care beneficiaza copilul. din comportamentul si felul sau de a vorbi si relatiile cu alte personaje. prezentarea unui singur epidos din viata personajelor . dialog . Alte trasaturi ale genului epic care demonstreaza ca opera literara .D-l Goe'' de Ion Luca Caragiale apartine genului epic si este ca specie o schita.Conductorul il elibereaza pe Goe din toaleta iar . liniara . Punctul culminant este atins atunci cand Goe trage semnalul de alarma si opreste trenul. iar mam`mare hotaraste sa ramane cu el pe culoar . cucoanele sunt nevoite sa plateasca biletul si pe deasupra o amenda.fragmente descriptive in numar mic) . mam`mare si tanti Mita . Goe isi pierde echilibrul si lovindu-se la nas .Din cauza acestor miscari bruste .Personajul principal este Goe . mamitica . mamitica ii da lui Goe o ciocolata . vocabularul folosit ( regionalisme folosite penttru caracterizarea indirecta a personajelor) Intrunind toate aceste trasaturi . actiunea simpla . deoarece nu asculta si astfel .. care-i ia apararea si-l trage in partea cealalta. pe care prefera sa o manance pe coridor .Portretul moral al eroului principal se incheaga prin caracterizare indirecta . dimensiunile operei reduse . Deznodamantul prezinta sosirea trenului la Bucuresti. . care sunt incapabile sa-i faca o educatie solida si temeinica . personajele secundare sunt damele .Enervata. si in aceasta opera literara personajele sunt in numar mic.Mam`mare ii inlocuieste palaria baiatului cu un beret.Goe isi pierde palaria si biletul . de unde dispare. iar episodice uratul si conductorul. pentru a-l supraveghea. Goe este tipul copilui rasfatat decele trei dame .Venirea trenului si urcarea precipitata a familiei marcheaza inceputul desfasurarii actiunii.Pentru a se impaca cu baiatul ei . mamitica il zguduie pe Goe . desfasurata pe un singur plan narativ . incepe sa urle. opera literara .. spre supararea bunicii . modurile de expunere specifice schitei(naratiune .Ca in orice schita .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->