VARIABILITATEA APATIALA AI TEMPORALA A PRECIPITATIILOR PE PRAGURIVALORICE MEDII IN CAMPIA MOLDOVEI ZONA IAAI Abatract In aceat atudiu am examinat variabilitatea

apatiala ai temporala a precipitatiilor anuale in urma obaervatiilor meteorologice efectuate la 8 atatii din Campia Moldovei pe o perioada de 54 ani, reapectiv 19562009. Atatiile meteorologice analizate aunt: laai, Podu iloaie, Cotnari, Rauaeni, Botoaani, Dorohoi, Avrameni ai DarabanL Rezultatele obaervationale au foat preluate de la Agentia Nationala. de Meteorologie - Centrul Regional Moldova. Am reprezentat grafic cantitatile de precipitatii pe praguri carac-eriatice pentru valori medii anuale, valori de praguri maxime ai valori de praguri minime la cele 8 i meteorologice analizate. Graficele obtinute permit realizarea unei caracterizari climatologice i regimului de precipitatii in nord-eatul Romaniei, mai exact in Campia Moldovei. Climatul plin de contraate pluviometrice in care ae incadreaza Campia Moldovei impune calculul frecventei cantitatilor de precipitatii pe diferite eaantioane temporal ai anume ani, aezoane, anotimpuri ai luni pen-tru a ati la ce cantitati de precipitatii aa ne aateptam aa ae inregiatreze mai frecvent ai aa cunoaatem gradul de aaigurare a aceatora aau a unor cantitati exceptional de mari aau extrem de reduae de precipitatii. In felul aceata nu ne vor mai lua prin aurprindere manifeatarile agreaive ale caderilor abundente de precipitatii lichide in aezonul cald, in timp foarte acurt, aau efectele manifeata-rilor unor perioade de aeceta prelungita. Ne-am propua aa realizam un atudiu amanuntit al frecventei cantitatilor anuale, aemeatriale, aezoniere ai 1

lunare de precipitatii pentru a completa tabloul diatributiei in timp ai apatiu a aceatui parametru meteorologic extrem de important in carac-terizarea manifeatarilor pluviometriei in Campia Moldovei, cuantificand-o ai incadrand-o in limitele unor parametri de evolutie augeativi, conciai, dar in acelaai timp ai cuprinzatori care permit conturarea unor tendinte evolutive de prezenta aau abaenta a precipitatiilor. Ne vom referi la frecventa intenaitatilor precipitatiilor inregiatrate la atatiile meteorologice din Campia Moldovei. Precipitatiile aunt inregiatrate cu pluviografe de tip URAA aau Yunkalor ai dupa incetarea ca-derii aceatora aunt deacifrate ai prelucrate de peraonalul calificat de la atatiile reapec tive. Intenaitatea precipitatiilor reprezinta raportul cantitatii de precipitatii la durata caderii aceatora. Aceaata reprezinta valoarea medie a intenaitatii precipitatiilor ai ae calculeaza anual. In curaul caderii precipitatiilor intenaitatea poate varia, aatfel incat pot aparea valori mari, chiar daca intenaitea medie nu eate mare. Tabele cu Rezultatele obaervationale laai Media Max Min rr>0,l 132,4 166 107 1984, 1991 2009 rr>l,0 76,66 101 11 1984 2009 2 rr > rr>20,0 rr>30,0 10,0 15,86 5,56 2,14 26 7 1991 200 128 1 1991 1973, 1977 7 0 1996 7cazuri

Pd. Iloaie Media Max Min

rr>0,l 119,18 244 61 1987 1961, 1962

rr>l,0 73,24 102 45 1984 1961, 1962

rr>10,0 rr>20,0 rr>30,0 10,61 22,00 5,00 1980 1985, 1986 4,79 12 1 1975 1962, 1967, 1992 1,76 7 0 1991 1966,1967, 1973,1976, 1990,1997

Cotnari rr^0,l rr>l,0 rr>10,0 rr>20,0 rr>30,0 Media 129,44 73,34 13,7 4,44 1,72 Max 228 106 24 11 68 Min 62 6 0 0 0 1969 1984 1991 1974 1991 1967, llcazuri 1967 1967 1972 1972

Rauaeni rr^0,l rr>l,0 rr>10,0 rr>20,0 rr>30,0 Media 129,44 73,34 13,7 4,44 1,72 Max 228 106 24 11 68 Min 62 6 0 0 0 1969 1984 1991 1974 1991 3

1967

1967

1972

1967, 1972

llcazuri

Botoaani IT > 0,1 rr>l,0 Medie 135,74 78,22 Maxima/ Minima/ an 270 105 1976 1982, 1983 102 60 1980 1994, 2000

IT > 1 ,0 0 15,2 27 0 2002 2003

rr>20,0 rr>30,0 4,9 1,98 11 0 1998 2003 6 0 1969

Botoaani

IT

> 0,1 rr>l,0

Medie 135,74 78,22 Maxima/ 270 102 an Minima/ an 105 1976 1982, 1983 60 1980 1994, 2000

IT > 1 ,0 0 15,2 27 0 2002 2003

rr>20,0 rr>30,0 4,9 11 0 1998 2003 1,98 6 0 1969

Aeriile lungi de timp cu date obaervationale aunt neceaare ca auport pentru un atudiu variat incluzand 4

achimbarile aparute in climatul global, hidrologia auprafetei aolului ca ai initializarea ai foloairea unor modele climatice aivalidarealor. Totuai, algoritmul conaiderarii datelor obaervationale inregiatrate la atatiile meteorologiea limiteaza acalele rangului deterrninarilor ce pot fi raportate ca fund cu acuratete, adica fara erori.

Prima sarja de lod-131 preparata in Romania

Prepararea Iodului-131 (1-131) ai in Romania are o mica iatorioara care merita aduaa in memoria celor de aatazi, ca o fila din Iatoria chimiei romaneati, a Inatitutu-lui de Fizica Atomica, dar mai alea a mana-gementului atiintific de la Magurele. Intr-o perioada de varf a competitiei de imbuna-tatire ai imbogatire a araenalelor nucleare ale celor doua auperputeri ale momentului, AUA ai URAA, aplicatiile paanice ale energi-ei atomice pentru Romania, mai exact foloairea radioizotopilor in medicina ai induatrie, conatituiau pentru IFA la inceputul deceniului '60, o politica prioritara. Trebuia aa ae demonatreze ca inveatitia cu reactorul nuclear ai ciclotronul pot ai trebuie aa adu-ca ai venituri nebugetare. Marirea aortimentului de radioizotopi care aa poata fi preparati ai la Magurele, in conditiile inexiatentei unor conditii elemen-tare de lucru, a unei experiente in domeniu, era o prioritate abaoluta a conducerii IFA de atunci.

Din anul 1958, dupa abaolvirea curaurilor de un an (19561957) de apecializare in teh-nici nucleare, curauri organizate de Catedra de Atructura Materiei a Facultatii de Fizica din Univeraitatea Bucureati ai IFA, ambele conduae de profeaorul Horia Hulubei, eram in aituatia de a nu putea lucra Laboratoarele in care urma aa lucram erau pe planaeta proiectantilor. In aceaata aituatie, Profeaorul Aerban Titeica, directorul atiintific al IFA, a facut demeraurile neceaare ca aa fiu detaaat temporar la Politehnica din Bucureati, Laboratorul de Chimie Organi-ca condua de Prof. C. D. Neniteacu, pana ce laboratoarele noi, in conatructie, vor fi gata aa ne primeaaca. Pana la acel moment, trebuia, in paralel cu activitatea Atiintifica, aa ma ocup ai de dotarea logiatica (manage-mentul) noilor laboratoare.

Incidental nuclear de la central Fukushima Daiichi-Japonia

Japonia a decis ridicarea gradului de gravitate al accidentului nuclear de la Fukushima Daiichi de la 5 la 7, pe scara accidentelor nucleare si radiologice (INES) - ceea ce l-ar plasa la acelasi nivel cu cel petrecut in anul 1986 la Cernobil, a anuntat marti agentia japoneza Kyodo, citata de AFP. Potrivit Kyodo, Comisia Guvernamentala pentru Siguranta Nucleara a estimat ca materiile radioactive scurse din reactoarele centralei de la Fukushima au atins, la un moment dat, 10.000 de Tera-Bequerels pe ora, fapt ce ar justifica incadrarea accidentului la nivelul 7, considerat maxim pe scara internationala. Cu toate acestea, Agentia pentru Securitate Nucleara a precizat ca nivelul emisiilor radioactive inregistrate de la producerea accidentului nuclear ating doar 10% dintre cele masurate dupa dezastrul petrecut in 1986 la Cernobil.

Reprezentantii companiei TEPCO au declarat insa ca sunt ingrijorati de faptul ca scurgerea radiatiilor ar putea depasi, in cele din urma, nivelurile atinse de cea de la Cernobil. Agentia pentru Securitate Nucleara a mai subliniat ca decizia de a evalua gradul de gravitate la nivelul 7 pe scara INES a fost luata in urma masurarii urmelor de iod si de cesiu gasite in mediul inconjurator: "Vom continua sa monitorizam situatia. Momentan, este doar un nivel provizoriu. Decizia finala de a clasifica accidentul la nivelul 7 va fi luata mai tarziu de catre un comitet format din experti internationali". Initial, Japonia a considerat ca accidentul de la Fukushima s-ar situa la nivelul 5, cu un grad de gravitate similar cu cel petrecut in anul 1979 la Three Mile Island. Un purtator de cuvant al Agentiei pentru Securitate Nucleara declarase, luni seara, ca nu este la curent cu o reevaluare a gradului de gravitate, relateazaLe Figaro. Centrala Fukushima Daiichi este grav deteriorata dupa ce a fost lovita de cutremurul care a zguduit Japonia la data de 11 martie si apoi de tsunami-ul care a urmat. Peste 80.000 de locuitori de pe o raza de 20 de kilometri de centrala au fost evacuati. Alimentele provenite din zona au fost retrase de pe piata din cauza readioactivitatii excesive, iar mai multe tari au efectuat verificari suplimentare, interzicand mancarea japoneza. Reprezentantii companiei Tokyo Electric Power (TEPCO) au declarat ca centrala de la Fukushima nu a suferit daune suplimentare in urma celui mai recent cutremur, cu magnitudinea de 6,3 grade, petrecut in Japonia.

DOPAREA CONTROLATA A MATERIALELOR SEMICONDUCTOARE Materialele semiconductoare sunt materiale a cror conductivitate electric este cuprins aproximativ ntre 7

(10-10...103 1cm 1 ) i se situeaz din acest punct de vedere ntre conductoare (104...106 1cm 1 ) i izolatoare (1012 ...10-18 1cm 1 ). Proprietile lor electrice legate de conductivitate sunt puternic influenate de prezena dorit a anumitor impuriti.
Materialele care, din punct de vedere al conductivitatii electrice au valori cuprin- se intre cele ale conductoarelor se numesc materiale semiconductoare sau semiconductoare Conform modelului de benzi energeti- ce pentru materialele solide, exista o deose- bire clara intre metale, pe de o parte si izo- latoare/semiconductoare, pe de alta parte, observandu-se absenta benzii energetice in- terzise la metale (figura 1). Diferenta dintre izolatoare si semiconductoare consta in la- timea benzii energetice interzise, mai mare la izolatoare. In fabricatia de dispozitive electronice active se folosesc ca materiale de baza, materialele semiconductoare. Inceputurile epocii componentelor electronice pe baza de semiconductori, le gasim in anul 1904. Cu toate acestea, anul nasterii primului dispozitiv pe baza de semiconductori este considerat anul 1948, cand in Statele Unite ale Americii s-a inventat un dispozitiv de cristal (semiconductor) cutrei electrozi care putea sa amplifice si sa detecteze sem- nale electrice, denumit tranzistor. Primul material semiconductor folosit a fost germaniul. El a fost destul de repede in- locuit cu siliciul, din urmatoarele motive: perfectionarea metodelor de realiza- re a monocristalelor (metoda tragerii din topitura -1952; metoda zonei flo- tante); dispozitivele pe baza de siliciu sunt mai putin afectate de temperatura, datorita latimii benzii energetice interzise, mai mare (Eg = 1,1 eV), in comparatie cu cea a germaniului (Eg = 0,67 eV); folosirea siliciului a determinat dez- voltarea tehnologiei planare, datorita usurintei formarii stratului de bioxid de siliciu, folosirea mascarii cu oxid de siliciu fund principala caracteristica a acestei tehnologii. La ora actuala, in special pentru fabricatia dispozitivelor de putere, este testat un material nou, carbura de siliciu. Principalul avantaj al acestui material este dat de posi- bilitatea functionMi dispozitivelor la tem- peraturi inalte (300C), datorita

valorii mai mari a benzii interzise (JEg = 3 eV). Fabricatia de dispozitive si circuite microelectroni- ce foloseste inca, pe scara larga, siliciul mo- nocristalin.

Semiconductoarele se deosebesc fundamental de conductoare nu numai prin valoarea conductivitii dar i prin modul n care aceasta variaz cu temperatura (valoarea conductivitii crete cu temperatura n timp ce n conductoare aceasta scade). La temperatura obinuit semiconductoarele au un numr oarecare de purttori liberi (electroni i goluri), care se mic haotic n reeaua cristalin datorit agitaiei termice. Aplicnd un cmp electric asupra semiconductorului peste micarea haotic se suprapune o micare dirijat ntr-un anumit sens, cu o vitez dirijat vd, mic n comparaie cu cea termic. n multe cazuri, din motive bine determinate, doparea semiconductoarelor nu este omogen n tot volumul acestora. Ca urmare, din zonele cu densitate mare de purttori are loc o difuzie a acestora spre zonele cu densitate mai mic, ca urmare a unei tendine fireti de uniformizare a concentraiei purttorilor liberi. Fenomenul este asmntor cu difuzia la gaze, cu deosebirea c aici se deplaseaz sarcini electrice i nu particule neutre. Sensul de deplasare este spre scderea concentraiei, adic opus gradientului acesteia. PROBLEME
Dou molecule de gaz ideal care au masele i m2 se mic cu

vitezele vx i x>2 . S se determine viteza medie de micare relativ. R.: Ecuaiile de molecule sunt micare pentru cele dou

Notnd rezult

Aceast relaie arat c micarea relativ poate fi studiat cu o ecuaie de acelai tip ca aceea pentru micarea unei singure particule de mas n (masa redus] i de coordonat egal cu coordonata relativ. n micarea relativ una din particule poate fi considerat n repaus, iar cea de-a doua n micare (dar cu masa n) cu viteza vrei. Dac moleculele sunt identice (mi = m2 = m) atunci
Viteza medie relativ < vrei > se obine din formula pentru viteza medie < v > n care n loc de m se nune m/2 . Deci

Astfel viteza medie relativ este mai mare dect viteza medie de agitaie termic.

10