1

YOGA NUTRIIEI

OMRAAM MICHAEL AIVANHOV


1.NUTRIIA PRIVESTE NTREGUL OM

Azi voi vorbi despre nutri|ie si v voi spune lucruri ce sunt de o maxim importan|.
Foarte pu|ini, chiar si cei nv|a|i si foarte evolua|i, stiu aceste lucruri. Pentru nceput, ar
putea s nu par interesante, dar pe msur ce asculta|i si exersa|i aceste lucruri,ve|i vedea
c sunt extrem de bogate si darnice, v pot schimba ntreaga existen|. Presupune|i c pentru
un motiv sau altul sunte|i lipsit de mncare cteva zile si sunte|i prea slab, chiar si pentru a
v misca. Pute|i fi erudit , bogat, dar nimic din ceea ce sti|i sau poseda|i, nu poate egala
fructul sau bucata de pine ce o pune|i n gur; o mbuctur si renvia|i ! O buc|ic e tot ce
este necesar pentru a face for|ele si mecanismele ntregului vostru sistem s nceap a
func|iona din nou. Exist anumite elemente n alimente care redau sntatea si vigoarea , mai
eficient dect orice gnd, emo|ie sau putere a voin|ei dar nu v da|i seama de aceasta,
mncarea are o mic importan| pentru voi, n afar de mijloc de a v satisface instinctele si
nu vede|i c are vreun efect emo|ional sau intelectual asupra voastr.Totusi mncarea e cea
care face posibil s face|i tot ce face|i, s vorbi|i, sim|i|i, gndi|i.
Ini|ia|ii au stiut ntotdeauna importan|a nutri|iei, au descoperit de mult timp c
alimentele sunt concepute si pregtite n laboratoarele divine de deasupra cu infinit
n|elepciune si c ele con|in elemente magice care fac posibil ca omul s aib revela|ii. Ei
mai stiu c trebuie s creeze anumite condi|ii nainte de a beneficia de alimente.
Desi nutri|ia este la originea rzboaielor si revolu|iilor,nu se poate spune c lumea o
consider de prim importan|. Oamenii sunt instinctivi n ce priveste mncatul, ca si
animalele, si nu au no|iunea de beneficiu spiritual ce poate deriva din a mnca ntr-un anumit
mod;de fapt ei nu stiu s mnnce.
Urmri|i oamenii, ve|i vedea ct de mecanic mnnc, nghi|ind fr s mestece si
lsnd tot felul de idei haotice si sentimente s se amestece cu procesul de digestie, secre|ie
si eliminare a toxinelor. Si apoi se mir de ce se mbolnvesc. E din modul lor de a mnca. n
familie, to|i sunt ocupa|i s citeasc, s priveasc la TV, s munceasc pn se aseaz la
mas si atunci ncep s plvrgeasc, s se certe. O mas luat n asemenea condi|ii te face
s nu mai vrei altceva dup aceea dect s dormi, esti asa de greu c nu mai ai entuziasm
pentru nimic. Dac mnnci cum ar trebui, te sim|i n form, lucid si gata de lucru dup
mas.
Cum ar trebui s se mnnce?. V voi spune ce face un Ini|iat. Mai nti, stiind c
trebuie s pregteasc cele mai bune condi|ii posibile pentru a beneficia de elementele pe
care Natura le-a creat, ncepe prin a se reculege rmnnd tcut si nchinndu-si gndurile
Creatorului (tcerea la mas nu e caracteristic mnstirilor). Ini|ia|ii si n|elep|ii ntotdeauna
au mncat n tcere. El mai stie c prima mbuctur e cea mai important (cel mai important
moment al oricrei ac|iuni este primul pas) pentru c ea semnalizeaz eliberarea for|elor
care, odat eliberate, nu se opresc, ci continu pn la capt : dac ncepi ntr-o stare de
armonie, orice vei face va fi armonios pn la capt.




2

Apoi, el mnnc ncet si mestec bine, nu doar de dragul digestiei lui, ci pentru c gura
este un laborator spiritual care absoarbe energiile eterice subtile nainte de a transmite pr|ile
grosiere spre stomac. Gura este pentru planurile subtile ceea ce stomacul este pentru planul
fizic, un instrument foarte perfec|ionat cu glande pe si sub limba care capteaz particolele
eterice, ceea ce explic de ce po|i fi complet refcut si bine dispus, cnd esti slbit de foame,
de prima mbuctur nainte ca ea s aib timp s ajung n stomac. Gura absoarbe energia si
o trimite la sistemul nervos nainte ca alimentele mai pu|in subtile s poat ajunge la stomac.
S nu v surprind s auzi|i c elemente eterice pot fi extrase din alimente. Fructul, de
exemplu, este alctuit din materie solid, lichid, gazoas si eteric; to|i suntem constien|i de
substan|a solid si lichid, dar pu|ini sunt constien|i de aroma subtil care apar|ine zonei
aerului. Nimeni nu acord nici cea mai mic aten|ie pr|ii eterice,care are de a face cu
culoarea si mai ales cu via|a fructului si care este cea mai important parte din toate, pentru
c aceast parte eteric ne hrneste corpurile mai subtile.
Deoarece, pe lng corpul su fizic, omul are si altele, mai subtile (eteric, astral, mental,
cauzal, budic, atmic, care sunt sediile func|iilor fizice si spirituale ) el mai bine s-ar ntreba
cum s le hrneasc, dect s le lase s flmnzeasc.
Omul stie cu aproxima|ie ce s dea corpului su fizic (zic aproximativ pentru c
majoritatea mnnc carne, care e duntoare att fizic ct si psihic),dar nu are idee ce s
dea corpului eteric (vital), astral (emo|ional), mental ,s nu mai vorbim de cele superioare.
Dup cum v-am spus e de ajutor pentru corpul fizic s masticm bine, dar pentru corpul
eteric e nevoie s adugm ceva n plus: respira|ia. La fel cum o briz anim flacra (sufla|i
pe o scnteie pentru a aprinde focul) astfel, respirnd profund n timpul mesei ajut la
combustie. Digestia, respira|ia si medita|ia sunt forme de combustie, singura diferen| fiind
n gradul de cldur si puritatea substan|ei. Dac nceta|i s mnca|i din cnd n cnd si
rsufla|i profund, arderea ce are loc permite corpului eteric s extrag particolele subtile din
mncarea de care ave|i nevoie si, cum corpul eteric este centrul vitalit|ii, memoriei si
sensibilit|ii, e spre avantajul dvs. s ave|i grij s fie alimentat. Corpul astral este hrnit cu o
substan| chiar mai subtil dect particolele eterice; emo|ii si sentimente. Dac v
concentra|i asupra mncrii ce o mnca|i cu dragoste, corpul vostru astral v extrage din ea
pr|ile pre|ioase de care are nevoie si ca rezultat, se va umple cu dragoste pentru toat lumea
v ve|i sim|i ferici|i si mpca|i, doar cu o dorin| - s tri|i n armonie cu natura.Acest
sentiment nu prea mai exist azi, pentru c oamenii nu mai au acea atitudine protectoare de a
fi aten|i si plini de dragoste cu obiectele, copacii, mun|ii, stelele etc. sunt prea ocupa|i de ei
nsisi si se simt amenin|a|i chiar si cnd sunt n siguran| acas sau dorm. De fapt ei nu sunt
amenin|a|i, sentimentul de a fi abandonat de Mama Natur vine din faptul c nu si-au hrnit
corpul astral! Cnd acesta e corespunztor hrnit, ave|i un sentiment minunat de bunstare
care te face s fii generos si tolerant n via| si dac ai probleme importante de rezolvat,
procedezi cu tact si n|elegere, stii cum s faci concesii.
Pentru a alimenta corpul mental, Ini|iatul se concentreaz cu ochii nchisi asupra
mncrii; cum mncarea este pentru el o manifestare a lui Dumnezeu, el ncearc s-i vad
toate aspectele,de unde vine, ce con|ine, ce calit|i are, ce entit|i au ngrijit-o, pentru c
exist fiin|e invizibile care au grij de plante si copaci. Mintea i e preocupat de aceste
lucruri n timp ce el extrage elemente din mncare, care sunt nc mai subtile dect cele
necesare corpului astral. O mas luat astfel l las cu o n|elegere pe care nu o avea la




3

nceput,el vede toate lucrurile mai clar si e gata s fac cea mai exact munc mental.
Majoritatea oamenilor si imagineaz c prin lectur, studiu si medita|ie si dezvolt
capacit|ile intelectuale....nu, desi studiul si medita|ia sunt cu siguran| indispensabile, ele
singure nu sunt suficiente. Corpul mental trebuie s fie hrnit cu anumite elemente n timpul
meselor,ca s fie puternic si rezistent pentru a face eforturi prelungite. Trebuie s n|elege|i
c corpul astral e cel care sus|ine emo|iile iar corpul mental v sus|ine mintea, gndirea;
aceste dou corpuri trebuie s fie hrnite corespunztor nainte de a v astepta s fi|i egali n
fa|a sarcinii de a v tri via|a.
Pe lng corpurile eteric, astral, mental, omul are si alte corpuri alctuite dintr-o
substan| si mai spiritual, corpurile: cauzal, buddhic si atmic sau centrele ra|iunii, sufletului
si a spiritului, care trebuie s fie si ele hrnite. Hrana lor e sentimentul de gratitudine fa| de
Dumnezeu.Gratitudinea care, de asemenea, e pe cale de dispari|ie din existen|a uman, e cea
care deschide usile spirituale spre toate binecuvntrile. Totul devine clar, vede|i, sim|i|i,
tri|i!Gratitudinea transform materia grosier n lumin si veselie.nv|a|i s fi|i
recunosctori.
Cnd v hrni|i cele trei corpuri superioare, particolele subtile desprinse sunt distribuite
n creier, la plexul solar si toate celelalte organe. V da|i seama c ave|i si alte necesit|i
superioare, c lucruri de o natur infinit superioar exist pentru voi, iar aceasta v deschide
poarta spre posibilit|i mai mari. Cnd a|i terminat de mncat, nu trebuie s v ntoarce|i la
dispute sau munc, nici s v ntinde|i. Rmnnd linistit un moment si respirnd profund,
energiile ce le-a|i acumulat vor fi distribuite n tot sistemul si atunci ve|i fi gata s efectua|i
orice munc. Nu uita|i, nceputul este cel mai important moment n toat activitatea.

2. HRANI YOGA
n prezent oamenii sunt dezechilibra|i de via|a agitat pe care o duc si doresc s ncerce
orice n speran|a de a-si recstiga echilibrul.... yoga, zen, medita|ie transcedental,
relaxare.... Nu am nimic mpotriva acestora, dar exist un mod mai simplu si mai eficace de
reechilibrare si anume cel de a nv|a s mncm corect.
Cnd mnnci neglijent si indiferent, grbit, n mijlocul glgiei a discu|iilor, tensiunii,
la ce bun s meditezi sau orice altceva dup aceea? Teatru! Ar fi mai bine s se foloseasc
aceast ocazie pe care o ave|i de dou sau trei ori pe zi, zilnic, pentru a face ceva, cum e
faptul de a mnca, care s pun n regul celulele si s v armonizeze ntregul sistem. Dac
v cer s face|i un efort si s mnca|i n liniste (re|inndu-v nu numai de la a vorbi, ci si de
la a face zgomot cu cu|itul, furculi|a, etc.) s mesteca|i fiecare buc|ic mult timp si, din cnd
n cnd, s respira|i profund si mai ales s mul|umi|i cerului cnd mnca|i, pentru toate
bog|iile con|inute n mncare e pentru ca aceste exerci|ii, aparent nensemnate, sunt
mijloace de dobndire a autocontrolului. nv|nd s controlm lucruri mrunte, dobndi|i
control asupra lucrurilor mari. Cnd vd pe cineva c e neglijent si neatent n probleme
mrunte, stiu c via|a lui a fost dezordonat n trecut si va fi si pe viitor dac nu face ceva n
legtur cu aceast lips, pentru c totul este interrela|ionat.
Stiu c nu e usor s stai tcut n timpul mesei si s te concentrezi numai asupra
mncrii, chiar dac reusesti s fii linistit si s-|i controlezi gesturile n interior faci glgie cu
sentimentele sau poate ele sunt sub control, dar gndurile hoinresc. Nutri|ia este o yoga prin




4

aceea c ajungi, cnd mnnci, s-|i dedici toate eforturile, aten|ia, concentra|ia si controlul
procesului de a mnca.
Pentru a putea s-|i concentrezi gndurile n timpul mesei, trebuie s fi dobndit
obiceiul de a-|i controla gndurile n via|a zilnic. Dac ai fost atent mereu s nu te lasi
cuprins de gnduri si sentimente negative, atunci drumul e pavat si |i va fi usor. Zici
Trebuie s petreci o via| ntreag s nve|i s mnnci corect? Da si nu. E clar c nu toate
problemele tale vor fi rezolvate doar pentru c tu mnnci corect, ci acest lucru e un punct de
plecare, o trambulin ducnd la lucruri extraordinar de benefice,dar nu nseamn c nimic
altceva nu e important si c po|i s te relaxezi n restul timpului. Pe scurt, e de dorit s
mnnci atent, cu vigilen|a si e bine s fii atent si vigilent si n timpul zilei. Una nu exclude
pe cealalt. Mncatul este un ritual magic n care mncarea se transform n sntate, for| ,
dragoste, lumin. Observa|i-v singuri, dac mnca|i ntr-o stare de mnie, agita|ie,
nemul|umit, ve|i rmne cu un gust amar n gur toat ziua; v ve|i sim|i nervos si ncordat
si, dac sunt probleme de rezolvat, ve|i fi negativ n reac|ii, deciziile vor duce lips de
corectitudine si n|elegere, nu ve|i fi destul de generos pentru a face concesii. Nu are rost s
v justifica|i Nu e greseala mea, sunt asa de nervos, nu am ncotro! si apoi s lua|i niste
medicamente pentru a ncerca s v calma|i. Pentru a v ameliora sistemul nervos, trebuie s
nv|a|i s mnca|i corect. Orice altceva trebuie lsat deoparte cnd v aseza|i s mnca|i,
chiar afaceri importante, pentru c singurul lucru important acum e s v hrni|i n acord cu
regulile divine. Dac mnca|i corect, restul se va aranja de la sine cnd ve|i fi terminat.
Astfel economisi|i si timp si efort. Nu trebuie s crede|i c problemele se rezolv mai bine si
mai rapid dac sunte|i ncordat si nerbdtor; de fapt inversul e valabil; lucrurile v scap din
mini, zice|i lucruri nechibzuite, ave|i un efect negativ asupra altora,dup care trebuie s
petrece|i zile pentru a face repara|iile necesare. Majoritatea oamenilor nu vd c si cea mai
mic ac|iune din via|a zilnic, este semnificativ, astfel cum s te astep|i ca ei s vad c
modul de a-si dezvolta inteligen|a, dragostea, puterea voin|ei, e de a mnca n mod corect.
To|i cred c inteligen|a e ceva ce dezvol|i prin lectur si studiu, judecnd tribula|ii cnd
esti obligat s gsesti o cale de iesire. Ei cred c inima e trezit cnd ai o so|ie si copii de
care s ai grij si s i protejezi; si c puterea voin|ei o dezvol|i prin efort fizic, sport, etc...
dar s-|i dezvol|i mintea si inima n timpul mesei? Pi acest fel de a judeca dovedeste c nu
au nceput s n|eleag nv|tura. E n timpul mesei cnd faci munca real, cea esen|ial,
adic s-|i dezvol|i inima, mintea, voin|a. Poate c nu po|i petrece tot timpul n bibliotec si
la universitate, poate nu te cstoresti si nu ai copii, poate nu ai ocazia pentru un efort
prelungit, dar cu siguran| vei mnca, to|i sunt obliga|i s mnnce.
Vre|i s v dezvolta|i mintea? De cte ori mnui|i ceva pe mas n timpul mesei,
Icnd-o cu grij, fr a lovi lucrurile unul de cellalt, fr a deranja pe nimeni, v dezvolta|i
mintea, deveni|i inteligent, atent si receptiv. Cnd vd oamenii scpnd cu|itele si furculi|ele,
rsturnnd lucruri, stiu imediat c ei duc lips de inteligen|. Pot avea tot felul de titluri si
diplome, dar pentru mine nu au inteligen|. La ce bun un titlu dac nu esti bun s apreciezi
distan|ele?
S zicem c vrei s mu|i un pahar; dac nu msori cu ochiul ct de departe e paharul de
alte obiecte, vei dobor ceva si-l vei sparge. Vei zice c acesta este un detaliu, o mic lips,
dar una care poate atinge propor|ii uriase n evenimentele viitoare din via|. Oamenii care
sunt nendemnateci si neglijen|i n via| si aduc mari pagube. A nu fi atent, fie pe o scar




5

mic, fie pe una mare, a face gafe, a rni oamenii, a deranja lucrurile, sunt toate parte a unei
atitudini care provoac suferin| si resentimente care necesit ani pentru a fi reparate. nainte
ca eu s iau aceast sticl cu ap de pe mas, mi amintesc c a fost n frigider, c e umed si
alunecoas. Astfel, o sterg nainte de a o lua si astfel sunt sigur c nu va cdea. Asa trebuie
s fie totul, pe mas sau n via|. Dac ceva e n afara constiin|ei tale, va fi n afara
controlului tu, nu i vei fi stpn si nu te va asculta. Pentru a controla ceva, trebuie s-l
domini n gnd.
Un alt lucru, nainte de a v aseza la mas, ncerca|i s v asigura|i c nu lipseste nimic,
astfel c nu va trebui s v ridica|i s aduce|i sarea, o farfurie, un cu|it. Adesea cnd sunt
invitat, gazda trebuie s prseasc masa de mai multe ori pentru c a uitat ceva; totusi ar
trebui s stie ce e necesar, ea repet acelasi lucru n fiecare zi. Dar nimeni nu d nici o
aten|ie si astfel o via| ntreag e petrecut ntrerupnd masa pentru a aduce ceva ce ai uitat.
E un semn sigur c nu esti atent si grijuliu nici n probleme mai mari. V duce asta la succes?
Dac ncerci s mnnci fr a face zgomot sau a-i deranja pe cei din jurul tu care au
nevoie de liniste pentru a se concentra si medita, |i va dezvolta inima. Oamenii
gndesc:Ceilal|i? Ce sunt ceilal|i pentru mine?si de aceea lumea ntreag degenereaz;
nimeni nu se gndeste la ceilal|i. Oamenii nu sunt capabili s triasc mpreun, pentru c nu
au respect, grij unii pentru ceilal|i. A mnca mpreun le d o sans s-si dezvolte caracterul
si s-si lrgeasc constiin|a.
De aceea eu zic c la mas po|i nv|a controlul supraveghindu-|i gesturile si re|inndu-
te de la a face zgomot. Stiu c v cer ceva extrem de greu de realizat, dar dac reusi|i,
oricine va veni va fi uimit si va zice:Dar nu e posibil, nu-mi cred ochilor! Se poate spune
ct de departe n evolu|ia sa este o persoan dup faptul c e sau nu constient c nu-si
apar|ine numai lui, ci unui ntreg si armonia ntregului nu trebuie s fie perturbat de
ac|iunile, gndurile si sentimentele lui, glgia lui interioar. Ve|i zice : Ce nseamn asta ,
glgia lui interioar?Glgia e disonan|, noi facem glgie n interiorul nostru cu durerea
si nelinistea noastr, rebeliunea si nemul|umirea noastr, si asta perturb atmosfera psihic a
ntregului. Nu ne dm seama ct de duntoare este aceast glgie pentru noi nsine si
pentru oricine altcineva pn vine ziua cnd sistemul nostru cedeaz si avem de nfruntat
boala psihic sau fizic.
n timp ce mnca|i,trebuie s v gndi|i la mncare cu dragoste pentru c aceasta o va
face s-si deschid comorile pentru voi ... cnd soarele nclzeste florile,ele se deschid; cnd
el dispare, ele se nchid.Dac iubi|i mncarea, o mnca|i cu dragoste adevrat, ea se va
deschide si va emana o arom pentru voi si v va da particolele eterice pe care le cuta|i.Ve|i
vedea n ce stare minunat v ve|i afla, din momentul n care ve|i nceta s mai mnca|i
automat, fr dragoste, doar pentru a umple golul din stomacul vostru.Stiu c nu are rost s
vorbesc astfel despre dragoste, oamenii nu stiu s se trateze cu dragoste, cum s vorbeasc,
mearg, s priveasc si s respire cu dragoste...Ei nu stiu! Ei cred c dragostea nseamn a te
culca cu cineva, dar rezultatele dovedesc c aceasta nu e dragoste, dac ar sti, ntr-adevr, s
se iubeasc, Cerul ar fi cu ei.
n timpul mesei, po|i s-|i dezvol|i mintea si inima si voin|a, din moment ce pentru a
dobndi obiceiul de a face gesturi re|inute, inten|ionate, armonioase, se foloseste voin|a.
Cnd esti nervos, ia urmtoarea mas ca o ocazie de a te calma, mestec foarte ncet si fii
atent cu orice gest; n cteva minute vei fi calm din nou.Dac ncepi ziua n stare de agita|ie




6

si mergi la serviciu sau vorbesti cu cineva fr a face ceva pentru a schimba modul n care te
sim|i, vei rmne agitat toat ziua si energia ta se va evapora, ai uitat s nchizi robinetul .
Exist un remediu simplu si eficace pentru nervi, anume a te opri din orice si s rmi fr a
vorbi o secund sau dou, n timp ce faci un efort constient pentru a schimba ritul tu, s
alegi o alt direc|ie si apoi s ncepi din nou.Cnd mnnci n liniste si pace interioar,
aceeasi stare persist toat ziua; dac trebuie s fugi de colo colo toat ziua, dac te opresti
pentru o secund vei vedea c linistea e acolo. Pentru c ai mncat corect. Dac nu, vei fi
agitat si tulburat, nervos si ncordat toat ziua, indiferent ce ncerci s faci pentru a te calma.
Vine ziua cnd nutri|ia va fi cea mai bun yoga, desi nu a fost men|ionat mai nainte.
Toate celelalte: Radja-yoga, Karma-yoga, Hatha-yoga, Jnani-yoga, Agni-yoga sunt minunate,
dar e nevoie de ani pentru a ob|ine cele mai mici rezultate, n timp ce Hrani-yoga, cum zic
eu, ( Hrani nseamn mncare n limba bulgar ) rezultatele sunt imediate. E cea mai usoar
yoga de nv|at, toate creaturile o practic inconstient.Aceast yoga este asa de pu|in
cunoscut, asa de gresit n|eleas, are totul, toat alchimia, toat magia.
Chiar dac esti coplesit de munc sau lucruri de fcut, nu ncerca s te ascunzi n
spatele pretextului de a nu avea timp pentru via|a spiritual...De trei ori pe zi, zilnic, ai cele
mai bune condi|ii pentru a comunica cu Cerul, cu Dumnezeu. Se poate s nu ai timp pentru
rugciune, pentru lectur sau medita|ie, dar oricine are timp pentru a mnca.De ce s nu
folosim acest moment pentru a merge un pas nainte spre perfec|iune, trimi|nd lui
Dumnezeu un gnd plin de dragoste si recunostin|.
ncepe|i azi s face|i din mesele voastre un moment spiritual, ceva ce e asa de necesar,
asa indispensabil. Oamenii cred c ei deja sunt perfec|i ( de ce nu, ei se conformeaz legilor
societ|ii, ei nu fac nici un ru, si ndeplinesc datoriile profesionale si familiale ) dar dac nu
au si activitate spiritual, lumea divin le va rmne nchis si nu va gusta niciodat bucuria ,
fericirea, plenitudinea, lumina pe care via|a divin o aduce. Da, ei sunt perfec|i; dar ce este
aceast stranie perfec|iune care nu are timp pentru suflet si spirit?
Desigur, to|i trebuie s lucreze pentru propria existen|, pentru a supravie|ui fr a fi o
povar pentru al|ii, dar fiecare trebuie s gseasc si cteva minute pentru a hrni sufletul si
spiritul. To|i au venit pe Pmnt cu o misiune, dar majoritatea sunt prea ocupa|i gndindu-se
la succesul lor social, creznd c ei sunt perfec|i...De ce nu eman lumina dinspre ei, dac
sunt perfec|i? Pentru c nu au timp, fie pentru via|a spiritual sau propriul lor progres.Suntem
aici pe Pmnt, pentru un foarte scurt timp si cnd plecm, nu vom putea lua nici una din
achizi|iile materiale, masini, case, posesiuni...Tot ce va rmne n urm , ni se vor permite
doar achizi|iile interioare. Acest lucru e ce nu a|i n|eles ntr-adevr, si de aceea sunte|i
cuprinsi de activit|i materiale. Pentru ce? Ve|i prsi totul cnd pleca|i, ve|i fi goi, sraci si
nenoroci|i.
Acum sti|i c trebuie s lucra|i spiritual la mas. Se poate ca rezultatele s nu se vad
imediat, poate nimeni nu va aprecia ce ncerca|i s face|i, dar merge|i nainte, continua|i s
pstra|i bog|ii spirituale, dezvoltnd cele mai bune calit|i si virtu|i n sinele vostru.Cnd v
ntoarce|i n urmtoarea ncarnare, Cerul v va da condi|ii mai bune pentru a v ajuta s
nflori|i n continuare, pentru c a|i nceput munca, adevrata munc, n aceast
ncarnare.Acest adevr, luat din Stiin|a Divin, este pentru voi, s o sti|i, si chiar dac nu o
accepta|i, n cele din urm va triumfa, n cele din urm v va ilumina si ve|i fi salvat.





7

3. O SCRISOARE DE LA DUMNEZEU
Lua|i un fruct... pe moment fr a ne preocupa gustul, parfumul, culoarea; s ne
concentrm pe ideea c e o scrisoare scris de Creator cu raze de soare si c via|a noastr
depinde de felul n care citim aceast scrisoare. Dac nu stim s o citim, nu vom trage multe
beneficii din ea; ce pcat! O fat sau un biat care primeste o scrisoare de la iubit, o citeste
si o reciteste, cu ct grij o mnuiesc, ct de pre|ioas este ea pentru ei. Noi aruncm
scrisoarea de la El n cosul de gunoi... nu merit s fie citit? Omul e singura creatur care
nu face nici un efort pentru a descifra aceast scrisoare, chiar si animalele sunt mai
interesate, da, vitele de exemplu, ele stiu cnd nu au citit-o corect si o recitesc. Fructul este o
scrisoare de dragoste de la Dumnezeu, care trebuie descifrat. Este cea mai elocvent, cea
mai misctoare scrisoare de dragoste, deoarece ea zice "Esti iubit! Cineva |ine la tine asa de
mult nct vrea ca tu s ai via| si |i trimite mijlocul de a tri!" Oamenii prefer s nghit n
grab si nu fac nici o ncercare de a citi ce zice El: "Copilul meu, vreau ca tu s devii ca
acest fruct, gustos si dulce si perfect. Acum tu esti tare si acru, nc necopt si astfel tu trebuie
s nve|i. Acest fruct s-a copt prin expunere la soare: fii ca el, expune-te la soare, soarele
spiritual, si el te va transforma din ceva acid si indigest ntr-o fiin| cu culori ceresti". Asta a
pus Dumnezeu n mncare pentru noi, ca noi s auzim si s ac|ionm, se poate ca voi s nu-L
auzi|i, dar eu l aud.
Dac stim cum s ascultm, mncarea ne vorbeste. Ea este lumin si sunet condensate,
dar dac gndurile v sunt ocupate n alt parte, nu pute|i auzi vocea " luminii ". Lumina si
sunetul nu sunt lucruri separate, lumina cnt, ea este muzic. Ar trebui s asculta|i muzica
luminii; este Cuvntul sacru.
S-ar putea, deasemenea, zice c mncarea este un fel de "radiestezie". Fiecare fiin|,
obiect si are propria sa radia|ie, iar un radiestezist este cel care prinde aceste radia|ii si le
interpreteaz. Mncarea pe care o mncm a primit radia|ii de pretutindeni, din cosmos,
soare, stele, cele 4 elemente si toate aceste radia|ii au lsat urme care sunt invizibile, dar
totusi reale, de forma for|elor si particolelor de energie. S-au nregistrat urme ale tuturor
fiin|elor care au umblat si au muncit pe cmpul unde a crescut si v va spune povestea cum
Dumnezeu, soarele, ngerii si oamenii au muncit zi si noapte, umplndu-l de propriet|i care
sunt de folos oamenilor, copiii lui Dumnezeu.
Desi Natura vede ct de ignoran|i si somnolen|i sunt oamenii, ea este asa de generoas
nct zice: " Ce conteaz. Le voi umple mncarea cu for|ele care i |in n via|, fie c sunt
constien|i sau nu!" Cnd omul e tot asa de inconstient cnd mnnc, ca si animalele,
mncarea i ajut s creasc fizic, l |ine n via|, dar nu i va ajuta spiritual.
Pentru a primi cele mai subtile particole din mncare, trebuie s fii pe deplin constient,
bine trezit, plin de dragoste. Dac ntregul sistem e gata s primeasc hrana n acest mod
perfect, atunci hrana e determinat s se reverse n bog|iile-i ascunse. Ca si cineva pe care l
primesti cu dragoste, se deschide si |i d tot ce are; dac esti rea, rmne nchis. Expune|i o
floare la cldur si lumin, se va deschide si v va da parfumul ei, dar dac o lsa|i la
ntuneric, afar n frig, nu se va deschide. Hrana rmne si ea deschis sau nchis,
depinznd de atitudinea celui care o ia; cnd ea se deschide, v d tot ce are n modul
energiilor pure, divine.
4. ALEGEREA HRANEI
Unii oameni nu vd legtura ntre ce consum ca alimente si starea snt|ii lor.




8

Totusi, omul si construieste corpul cu hrana pe care o absoarbe, el e format din ceea ce
consum si pentru aceasta trebuie s nceta|i s crede|i c ve|i strluci de sntate indiferent
ce nghi|i|i, trebuie s v da|i seama c exist un raport ntre ce mnca|i si cum v odihni|i.
Cnd v ndopa|i cu amestecuri nefiresti, sistemul vostru nu va fi capabil s le elimine si v
ve|i mbolnvi. E important s fi|i aten|i la ce introduce|i n corpul vostru.
Cineva va aduce versul din Evanghelie n care Iisus zice c nu e important ce intr n
om, ci ceea ce iese din el... dar acest lucru trebuie interpretat. E ra|ional s gndesti c dac
pui murdrie n ceva, va iesi puritate? Dac nu esti Ini|iat cu capacitatea de a transforma
orice mnnci n lumin. Ceilal|i, dac vor consuma impurit|i, ele vor si iesi. Nu e posibil ca
ei s le transforme dac nu sunt nici inteligen|i, nici puri, nici iubitori si nici buni.
Iisus niciodat nu a dat sfatul s se mnnce sau bea orice, nici un Ini|iat nu ar face
asta. Numai dac stii cum s lucrezi spiritual, s po|i neutraliza otrava si impuritatea si s le
transformi n lumin esti liber s nghi|i orice doresti. Si contrariul, dac nu ai decis s lucrezi
spiritual, cea mai bun hran din lume nu va putea s te transforme. Este puternic via|a
interioar a gndului si a sentimentului care este esen|ial.
Stiu c exper|ii n regimuri sunt pentru anumite alimente n raport cu altele; si ar
putea avea dreptate, dar mai nti e modul n care mnnci. Mnnc ct |i place, dar numai
dac mnnci ntr-un anumit fel si n cantit|i rezonabile, vei fi sntos. Am observat c
oamenii care urmeaz un regim macrobiotic sau alte regimuri nu devin mai buni sau mai
puternici, ci dimpotriv, sunt n stare mai proast. Nu am nimic mpotriva macrobioticii,
recunosc c e ceva bun n ea, dar nu sunt de acord c hrana sau mncatul trebuie pus pe
primul plan, ca si cel mai important lucru n via|. Hrana e doar un mijloc, lucrul important e
via|a psihic, spiritual, din spatele ac|iunii de a mnca.
Nici o mncare minunat nu a mpiedicat vreodat pe cineva s fie crud sau ru, sau
depravat sau la a dori s domine lumea. Aparent, a fi vegetarian nu ajut la nimic, Hitler a
fost vegetarian! n timp ce al|ii care au mncat carne sau orice li s-a dat, au devenit sfin|i si
profe|i. Fr educa|ie, igien, hran, doar ce gseau, dar cu ceea ce ei considerau cel mai
important, spiritul, cteva adevruri si dorin|a nestvilit de a realiza aceste adevruri, ei au
Icut minuni!
S ne ntoarcem la hrana de fiecare zi. Pe plan fizic, ea nu va fi absolut pur, de cele
mai multe ori nu stim ce ni se d, dar n domeniul gndului si sentimentului e diferit, po|i
alege ce |i place, permi|ndu-|i s iei ceea ce e mai bun si s arunci restul.
Gndurile si sentimentele sunt substan|a corpurilor voastre mai subtile, si dac vom
construi o cocioab, simbolic vorbind, nu ne va vizita un prin| sau un nalt prelat, ci un
cersetor sau un ho|. Ne construim singuri corpurile eteric, astral si mental si destinul nostru
depinde de materialul pe care l folosim. Potrivit calit|ii corpurilor noastre mai subtile, vom
fi vizita|i de entit|i strlucitoare sau ntunecate, binecuvnta|i cu bucurie sau suferin|, vom
realiza adevrata glorie sau vom sfrsi n ntuneric.
Viitorul fiecruia dintre noi depinde de modul n care ne hrnim. Cnd mnnci hrana
inferioar pe plan fizic, ce se ntmpl? Se vede n felul n care ar|i si te sim|i si oamenii te
ntreab ce s-a ntmplat. Dac calitatea hranei |i schimb aspectul, de ce nu ar fi la fel si cu
gndurile si sentimentele tale? Unele gnduri, unele sentimente te fac frumos si sntos, iar
altele te fac urt si bolnvicios; de ce s nu |inem seama de aceasta si s nu ac|ionm n
consecin|?




9

nainte de a se transforma pe sine, omul trebuie s dobndeasc noi particole de o
calitate mai bun, mai fin. Deci, doar a respecta linistea la mas nu e suficient, trebuie s
umplem aceast liniste cu cele mai elevate gnduri si sentimente, dac e s avem puterea
elementului magic care e hrana adecvat pentru corpurile noastre mai subtile. Linistea nu
trebuie s fie un gol, n Natur nu exist asa ceva, fiecare spa|iu e umplut cu for|e si elemente
care devin tot mai pure cu ct sunt mai sus si mai aproape de zonele ceresti. Tcerea este o
min de aur magic si plin de bog|ii.
Cele patru elemente ( pmnt, ap, aer, foc ) corespund celor patru stri ale materiei
con|inute n hrana pe care o absorbim n fiecare zi. Trebuie s comunicm cu ngerii acestor
elemente cnd mncm, ngerul Pmntului, al Apei, al Aerului, al Focului si s le cerem s
reconstruiasc corpul nostru fizic si s-l fac asa pur nct s corespund lui Christos.Fiecare
nger reprezint o virtute anume sau o calitate: Pmntul - stabilitate, Apa - puritate, Aer -
inteligen|, Foc - dragostea divin.
Dac, n timp ce mncm, omul se leag de acesti patru ngeri, particolele ce le
primeste vor fi spirituale, cu care el si poate construi corpurile sale subtile, inclusiv corpul
de lumin. Cnd poate s-si construiasc acel corp luminos numit n Scriptur Corpul
Gloriei, atunci el e ntr-adevr nemuritor. Corpul su fizic nu dureaz mult, el trebuie s-l
restituie, cu toate elementele lui, mamei Pmnt de unde a venit. Dar n corpul lui de lumin,
Corpul Gloriei, omul trieste etern.
Corpul Gloriei este un smbure eteric, un smbure minuscul sau electron pe care-l
mostenim si care trebuie s l dezvoltm, hrnim si formm, la fel cum mama lucreaz luni la
smn|a primit de la tata, adugnd cel mai bun material pentru a forma fiin|a care s miste
lumea, asa trebuie s lucrm noi pe plan spiritual. Dac nu ne gndim niciodat la aceasta,
dac nu facem nimic, atunci el rmne ascuns, aruncat la o parte, nmormntat. Din fericire el
nu moare, cci e fr de moarte, ci asteapt ascuns pn ni se trezeste constiin|a s muncim,
s-l dezvoltm, s-l facem luminos si puternic.
Sunt necesare elemente extrem de pure pentru a dezvolta Corpul Gloriei, dar cele mai
intense vibra|ii de lumin pot lupta mpotriva procesului de boal si moarte, dezorganizare,
fermenta|ie, dezintegrare, iar cnd lumina triumf n om, el este nemuritor. Din acest motiv
trebuie s nv|a|i s mnca|i si s be|i lumina cnd mnca|i, fiind absolut siguri c mncarea
voastr v aduce noua via|. Dac ve|i comunica cu ngerii celor patru elemente cnd
mnca|i, ei vor deveni prietenii vostri si colaboratori. Uita|i-v toate micile griji si gndurile
rele care otrvesc mncarea si v mbolnvesc si conecta|i-v cu ngerii celor patru elemente.
Zice|i: " O, nger al Pmntului, umple-m cu stabilitate!
O, nger al Apei, umple-m cu puritatea ta!
O, nger al Aerului, umple-m cu inteligen|a ta!
O, nger al Focului, umple-m cu Dragostea ta Divin!"
Astfel v ve|i naste ntr-o nou via|.

5. VEGETARIANISM
Problema nutri|iei e una foarte ampl, cu multe ramifica|ii. Noi suntem hrni|i nu doar
de mncarea si butura ce o consumm la mas, ci si de alte lucruri, cum ar fi: sunete, culori,
mirosuri. Ideea c n lumea invizibil sunt fiin|e care se hrnesc cu mirosuri plcute (sau
rele), d nastere la ideea tradi|iei de a arde tmie n biseric pentru c mirosul pur si plcut




10

atrage spirite luminoase, iar mirosul gre|os atrage entit|i diabolice. Spiritele se hrnesc de
asemenea cu sunet si culoare, iar acestea pot fi folosite ca mijloc de a le atrage. Marii pictori
au stiut acest lucru, ei au pictat ngerii n culori strlucitoare, cntnd muzica cereasc la
instrumentele lor aurii.
n Evanghelii se zice:" Sunte|i templul lui Dumnezeu cel viu". Dac acesta e crezul
nostru, de ce s ptm acest templu cu impurit|i? Dac oamenii ar n|elege, n primul rnd,
cum au fost crea|i, n atelierele lui Dumnezeu, ar fi mai aten|i cu materialul pe care l
folosesc pentru a construi acest templu n care El poate veni si locui. Faptul c omul
mnnc carne l aseamn mai mult cu un cimitir plin de cadavre n putrefac|ie dect cu un
templu.
Fiecare creatur, animal sau om, e liber s-si aleag alimentele, iar alegerea lui este
foarte semnificativ. Dac vre|i s sti|i efectele unei diete carnivore, merge|i la Zoo, privi|i
carnivorele si ve|i stii totul despre ele! De fapt nici nu e necesar acest lucru, fiin|ele umane
reflect fiecare specimen animal cunoscut, si chiar necunoscut la Zoo, ca dinozauri, mamu|i
etc. Ve|i vedea singuri c marile mamifere carnivore sunt animale nspimnttoare care
eman mirosuri extrem de puternice, n timp ce ierbivorele au obiceiuri pasnice, pentru c
hrana lor nu le face violente si agresive. Carnivorele sunt fcute iritabile si violente de dieta
lor, si la fel e si cu oamenii; cei care mnnc carne sunt mai brutali si distructivi dect
vegetarienii.
Diferen|a ntre hrana vegetarian si carnivor st n cantitatea de raze solare pe care o
con|in: fructele si legumele sunt impregnate cu lumin solar n asemenea msur nct ai
putea zice c sunt lumin condensat. Mncnd fructe si legume, absorbi lumin solar si nu
e implicat materie rezidual. Pe de alt parte, carnea e comparativ srac n energia solar
si de aceea se stric repede; orice se stric repede este duntor organismului. Mai exist un
pericol n a consuma carne. Cnd animalele sunt sacrificate ele sunt n panic. Aceast team
umple glandele cu o secre|ie letal care ptrunde n sistemul celui ce mnnc... cu efecte
dezastruoase asupra snt|ii si vie|ii.
Zice|i:" Da, dar carnea e asa de bun!" Iat-v din nou, gndindu-v numai la
gratificarea personal! Tot ce te intereseaz e plcerea ta, tot ce conteaz e momentul, chiar
dac el nseamn masacrul a milioane de animale... si al tu.
Trebuie s sti|i c tot ce absorbi|i ca hran, devine un fel de anten intern ce capteaz
diverse unde... carnea v leag cu zonele inferioare ale lumii astrale si cu fiin|ele ce se
devor ca animale slbatice. Carnea este o legtur invizibil cu teama, cruzimea,
senzualitatea, lumea animal. Oricine poate vedea spectrul, ar fi tulburat de culorile din aura
dumneavoastr.
n sfrsit, este o grav responsabilitate s iei via|a unui animal. Nu numai c ncalc
porunca "S nu ucizi!", ci i fur animalului sansa de a evolua n existen|a prezent. A omor
un animal e nu numai a-i lua via|a, ci si sansa ce i-a dat-o Natura. Sufletul animal nu e la fel
ca sufletul uman, dar totusi e suflet, iar persoana ce mnnc carne poart suflete de animale
n jurul ei, ce se manifest prin ea n mod slbatic.
n lumea invizibil, sufletele animalelor omorte si mncate de om se ataseaz de el si
cer s fie compensate: " Ne-ai lipsit de posibilitatea de a evolua si acum tu trebuie s ne dai
educa|ia ce ne-ai furat-o!". Asa se explic de ce mul|i oameni au reac|ii animalice si, dac




11

ncearc s-si dezvolte natura superioar, vor fi mpiedica|i s o fac de celulele de animal
din interior, care refuz s asculte.
n Genez se zice c, nainte de cdere, cnd Dumnezeu crea sus|inerea fizic a omului,
El a zis simplu:" Priveste, |i-am dat toate semin|ele purttoare de iarb de pe Pmnt, si orice
copac pe care e un fruct ce are smburi, |ie |i va fi carne".
n ceea ce priveste pestele, problema e diferit. De milioane de ani pestii au existat fr
condi|ii adecvate evolu|iei, ei au sistem nervos foarte rudimentar, astfel c s-ar putea spune
c mncndu-i, i facem s evolueze... Pe lng faptul c pestele con|ine un element numit
iod, care a fost destinat pentru aceast epoc.
Mncarea ce o mncm intr n sngele nostru, si de acolo extrage entit|i care i
corespund n Natur. Evanghelia zice:" Oriunde este strv, vor fi si vulturi aduna|i" si acest
adevr se aplic pe toate planurile: fizic, astral, mental. Dac dori|i s fi|i sntos, nu atrage|i
vulturi cu strvuri, pe nici un plan! Cerul nu se va manifesta prin nimeni care e deschis
impurit|ii fizice, astrale sau mentale. Carnea corespunde unui anumit element n gndurile,
sentimentele si ac|iunile noastre. De exemplu, dac visa|i c ve|i mnca carne, trebuie s fi|i
foarte atent, pentru c asta nseamn c ve|i nfrunta o tenta|ie de un anumit fel, ducnd la
acte de violen|, sentimente senzuale si egoiste, gnduri nedrepte; carnea reprezint violen|a
pe plan fizic, senzualitatea pe plan astral si egoism pe plan mental.
Tradi|ia zice c nainte de Cdere, Adam avea o fa| frumoas si strlucitoare, si era
ndrgostit de animale, care l respectau si l ascultau. Dup Cdere, el si-a pierdut fa|a pur
si strlucitoare, iar animalele i-au devenit dusmani. Animalele nu au ncredere n om, psrile
zboar la apropierea lui, toat Creatura se gndeste la el ca la un dusman si trebuie s existe
un motiv: pentru c a czut din nl|imile spirituale. Acum el poate s-si recstige
splendoarea original, supunndu-se legilor Iubirii si n|elepciunii, cum o fcea cndva, si s
se reconcilieze cu Crea|ia. Cnd o va face, va aduce Regatul Domnului pe Pmnt.
n aparen|, rzboaiele sunt cauzate de probleme economice, politice, etc. dar de fapt
sunt rezultatul felului n care oamenii taie animalele. Legea drept|ii este implacabil. Omul
trebuie s plteasc cu snge, pentru tot sngele vrsat, omenesc sau animal. Milioane de litri
de snge cernd rzbunarea Cerului s-au absorbit n Pmnt, evaporarea lui atrage nu numai
microbi, ci si larve si entit|i mai joase din lumea invizibil. Aceste adevruri v sunt nc
necunoscute vou si majorit|ii oamenilor si nu vor fi, probabil, acceptate, dar sunt obligat s
vi le dezvlui fie c le accepta|i sau nu.
Si asa noi continum s ucidem animalele. Nu ne dm seama c Natura e un organism
vast, un sistem a crui func|ionare e perturbat de uciderea attor celule, se creeaz un
dezechilibru si nu trebuie s fim surprinsi cnd izbucnesc rzboaiele. Da, milioane de
animale sunt mcelrite de noi pentru consum, fr a sti c n lumea invizibil aceste animale
sunt legate de oameni si, deci, ucidem oamenii: ucignd animale, ucidem oameni. To|i
vorbesc de a scoate rzboiul n afara legii, si s aducem pacea cu orice pre|, dar pacea nu
poate rezista pe Pmnt ct timp omorm animalele.

6. ASPECTUL MORAL
Oamenii si imagineaz c trebuie s mnnce mari cantit|i de mncare pentru a fi
puternici si sntosi, dar de fapt, obosi|i sistemul cnd l suprancrca|i, procesul digestiv




12

este stnjenit, si, cnd sistemul nu poate elimina corespunztor, apare boala... Totul din
cauza ideii eronate c trebuie s mnnci mult pentru a fi sntos.
De fapt, pu|in foame prelungeste via|a. Dac ntotdeauna mnnci ct po|i si esti
mbuibat dup fiecare mas, |i lipseste energia, esti greoi si somnolent si nu ai chef s faci
munca de a te perfec|iona. Dac, pe de alt parte, prsesti masa usor flmnd, refuznd alte
cteva mbucturi care |i-ar fi plcut, corpul eteric, pentru a compensa, merge n zone mai
nalte dup elementele de care ai nevoie. n loc de a fi flmnd, esti vioi si usor, gata de
lucru, pentru c corpul eteric a absorbit elementele care sunt superioare mncrii obisnuite.
Mncnd pe sturate, dac sunte|i din cei crora le place s mnnce n exces, v
dezechilibra|i sistemul si niciodat nu ve|i avea destul.
Pe lng ngreunarea sistemului cnd mnnci prea mult, de asemenea mpiedica|i
corpul eteric s func|ioneze asa cum trebuie, ceea ce deschide usa entit|ilor din planul astral
inferior: vznd abunden|a de hran pe care n mod inconstient le-a|i oferit-o, se reped la
banchet. Dup cteva minute sunte|i din nou flmnd. Golul este acolo, mereu, ntotdeauna
cernd mai mult, si de fiecare dat nedori|ii apar din nou. Voi nsiv sprijini|i furtul,
elementele nedorite nfometate din planul astral inferior fiind bine hrnite pe socoteala
voastr.Cnd zic s prsim masa usor flmnzi, chiar asta vreau s zic, pentru c dac i
refuza|i sistemului vostru totul, corpul eteric nu poate completa diferen|a. Dar, dac, s
zicem, renun|a|i la 20 grame din fiecare kilogram, atunci din cauza efectului eteric care se
adaug, v ve|i sim|i usor si dornic de munc. Ve|i zice: "Dar e asa de tentant s iei!" Stiu,
dar ce zice|i de puterea voin|ei, de hotrrea voastr; acesta e momentul s o ncerca|i.
La petreceri si recep|ii trebuie s nv|a|i s refuza|i, cum fac eu. Ori de cte ori sunt
invitat la cin, chiar dac i spun gazdei, nainte, s nu prepare nimic special, ci doar s-mi
dea niste salat, legume si fructe, nimic mai mult, nimeni nu d vreo aten|ie; si cnd vd ct
de pu|in mnnc, sunt dezamgi|i. Ar trebui s asculte ce le spun.
De mult am n|eles c, mncnd prea mult, pierdem ceva pre|ios si mai subtil dect
hrana zilnic de oferit, indiferent ct de suculent e felul de mncare. Trebuie s nv|a|i s
refuza|i cnd vi se ofer prea mult, altfel ve|i fi prea plin, prea somnoros s face|i ceva
meritoriu, munca spiritual e pus la o parte si acolo asteapt. Nu dormi|i, e munc de
Icut.Desigur, depinde de fiecare s stie ct mncare s mnnce, nu to|i au aceeasi
capacitate. Am vzut c|iva gurmanzi fenomenali n via|a mea. Dar voi tot trebuie s sti|i c
prea mult mncare este duntoare snt|ii. n plus, cnd mnca|i mai mult dect e necesar
sus|inerii, iei de la al|ii, si dac to|i ar face astfel, ar dezechilibra lumea. Nen|elegeri,
revolu|ii, rzboaie au un lucru la originea lor: lcomia, cupiditatea oamenilor care si pot
permite s acumuleze tot felul de lucruri, alimente, pmnt, obiecte, n dezavantajul altora.
Constiin|a colectiv nu este nc suficient trezit pentru a realiza aceasta, nici ca s prevad
consecin|ele lcomiei excesive.
Nevoia de a lua si absorbi mai mult dect e nevoie, mai mult dect partea sa, e ceea ce
face oamenii s vrea s subjuge totul si s domine, chiar s-i ucid pe al|ii. Nesemnificativ si
mrunt cum poate s par, acesta e punctul de pornire pentru toate catastrofele. Trebuie s
fim nv|a|i de la cea mai mic vrst s controlm, msurm si ordonm acest instinct; dac
nu, va atinge propor|ii uriase n fiecare domeniu al existen|ei noastre si va fi pentru noi o
surs de mare nefericire.




13

Acesta e motivul pentru care un discipol trebuie s nve|e s nu treac de anumite limite
cnd mnnc, s se opreasc nainte de a se stura. Nestiind cnd s se opreasc, si
hrneste dorin|ele nenaturale si devine ca oamenii cu prea mul|i bani care vor s posede
totul; ei deja au tot ce au nevoie, dar ambi|ia lor si lcomia sunt astfel nct vor s nghit
toat lumea.
Iisus a zis c e mai usor s treac o cmil prin urechea acului dect s intre un bogat n
mpr|ia lui Dumnezeu. 2000 de ani aceast imagine a rmas neexplicat si dac nu vede|i
n|elesul ascuns, e o imagine ciudat ntr-adevr. De fapt, Iisus se referea nu la corpul fizic,
ci la cel astral; corpul astral al unui bogat, corpul dorin|ei, cnd este dilatat de lcomie
excesiv devine o tumor, una imens care l mpiedic s treac prin por|ile mpr|iei, asa
de largi cum sunt ele. Corpul astral al cmilei e mic, dorin|ele ei sunt pu|ine, ea se
mul|umeste cu foarte pu|in. Acest lucru i d posibilitatea s traverseze desertul, s mearg
mai departe cnd to|i au renun|at.
Si astfel, vede|i, asta e ce se ntmpl; cei care nu gndesc n acest mod, care mnnc
prea mult pe fiecare plan, si dezvolt tumori n corpul astral care i mpiedic s treac prin
por|ile spre Ini|iere. Ei, de asemenea fac datorii, lund ceea ce apar|ine altora, o atitudine
care e mpotriva legii lumii spirituale care cere o distribuire a lucrurilor organizat,
armonioas, just si echitabil.
Dac fiin|ele superioare vd c mentalitatea ta e egoist si dur, ele nu te vor accepta
printre ele, ci vor zice "Stai acolo cu animalele ce se devor unele pe altele... acolo apar|ii".
Chiar dac te plngi c esti devorat, nimic nu te va ajuta, va trebui s suferi. Pn cnd vei
adopta filozofia marii Filozofii Universale, usile Cerului |i vor fi nchise.Tu trebuie s
n|elegi c nutri|ia nu e numai o problem de alimentare fizic, aceleasi legi exist si n
domeniul gndurilor si sentimentelor. ndrgosti|ii care mnnc pn la sa|ietate si
formeaz tumori pe corpurile lor astrale, care vor nchide por|ile Cerului pentru ei. Dovad
c Cerul nu este cu ei e c ei sunt curnd dezgusta|i, inspira|ia i prseste, ei se despart sau
chiar se ucid unul pe cellalt.
Acum, prsi|i ideea c trebuie s mnca|i mult pentru a fi sntosi. O mam ar trebui
s-si nve|e copilul s msoare lucrurile cu aten|ie, s n|eleag c, lund prea mult pentru el,
lipseste pe altcineva de acel ceva, dac nu pe plan fizic atunci pe planurile astral sau mental.
Trebuie s ne gndim la al|ii. C|i dintre noi si mpart bog|ia dup ce o dobndesc, vreau s
zic bog|ia gndurilor si sentimentelor? Cnd sunte|i ntr-o stare minunat,cnd v sim|i|i
bogat si fericit n legtur cu ceva ce v provoac bucurie, v gndi|i s mprtsi|i acea
bog|ie celor de lng voi, care sunt nenoroci|i, sau o pstra|i toat? Cnd deborda|i de
fericire, da|i pu|in din aceast abunden| si zice|i:" Dragi fra|i si surori din lume, ce am eu e
asa de abundent si minunat c vreau s o mprtsesc cu voi; lua|i pu|in din aceast fericire,
din aceast bucurie, din aceast lumin!"
Dac pute|i face asta, dac constiin|a v e dezvoltat suficient ca s sim|i|i astfel, atunci
numele vostru va fi nscris n registrele ceresti ca fiind inteligent si iubitor. Ceea ce dai va fi
creditat n contul tu de unde vei lua cnd ai nevoie, iar bucuria ta rmne ntreag, nimeni
nu |i-o poate lua pentru c ai pus-o la loc sigur.n plus dac te vei observa, vei vedea c
atunci cnd ai o bucurie si o |ii pentru tine, i se va ntmpla ceva , fiin|ele ruvoitoare din
lumea invizibil (care urmresc constant) |i-o iau prin cineva sau ceva apropiat |ie.




14

|i pierzi bucuria pentru c nu te-ai gndit s o dai lui Dumnezeu, Mamei Divine
zicnd: " O,Doamne! O, Hran Divin, sunt prea prost s stiu cum s mpart aceast bucurie
asa c |i-o dau |ie s o mpar|i cum crezi c e potrivit". Ei vor vedea-o si o vor depune n
bncile ceresti. Astfel, nu numai c vei fi ajutat, dar faci s beneficieze ntreaga lume.
De acum nainte, nu uita s pstrezi n limite rezonabile mncarea ce o mnnci si nu
uita c mncatul nu e doar fizic. n plus dac nve|i s mnnci constient si cu dragoste, chiar
dac reduci din cantitate , vei extrage o cantitate incredibil de energie. O singur buc|ic
mncat asa d suficient energie pentru a trimite un tren n jurul lumii...
7. POSTITUL
I. Postitul ca purificare
Sti|i c atunci cnd mnca|i, sistemul vostru absoarbe ce i este necesar si ncearc s se
debaraseze de ce e strin sau duntor. Sistemul nu poate face aceast eliminare cnd e
suprancrcat sau cnd mncarea ce i este dat con|ine prea multe impurit|i. Reziduurile
atunci se acumuleaz n diferite organe, mai ales n intestine. Cum putem distinge hrana pur
de cea impur? Hrana care putrezeste repede si las multe rmsite n sistem nu este pur,
chiar dac e splat si gtit. Hrana care nu se degradeaz repede, ca fructele si legumele
care sunt pline de energie solar, e pur.Chiar si cnd e pur, hrana las n urm multe
reziduuri n sistem, si de aceea Ini|iatul recomand postul din cnd n cnd pentru a elibera
corpul fizic de impurit|i. Postitul e recomandat de Natur, animalele stiu instinctiv c
trebuie s posteasc si ele mnnc iarb pentru a le purifica atunci cnd sunt bolnave.
Cnd mobila e acoperit de praf o sterge|i, dar cnd se pune problema de a ne cur|a
propriul organism cel pu|in o dat pe sptmn astfel c milioane de muncitori, celulele
corpului nostru, s poat s se odihneasc, nu face|i nimic. Cteodat ave|i febr, v curge
nasul, erup|ii pe piele; este o purificare. Oamenii sunt prea ncp|na|i s se purifice
singuri, iar organele sunt obligate s o fac singure.
Eu sugerez 24 de ore de post n fiecare sptmn; 24 de ore nu consuma|i nimic
altceva dect ap fierbinte. n acest timp lucra|i spiritual, v gndi|i la fiin|ele superioare,
asculta|i muzic bun si citi|i cr|i ce inspir, pentru a v purifica gndurile si sentimentele ca
si corpul fizic. Dac face|i acest lucru regulat ve|i constata c reziduurile ce le evacua|i nu au
nici un miros; nu fi|i socat, gndi|i la mine pe moment ca la un doctor; dac reziduurile
eliminate de intestine si prin transpira|ie au un puternic miros neplcut, pute|i fi sigur c sau
sunte|i bolnav sau ve|i fi, fizic sau psihic. Ve|i rspunde c mirosul depinde de hrana ce o
consuma|i; nu, dac v ve|i urmri cu aten|ie, ve|i vedea c atunci cnd sunte|i anxios sau
suprat, furios sau gelos, mirosul se schimb. Mirosul unei persoane este foarte revelator.
Primesc foarte multe scrisori ( mai ales de la femei ) zicnd: "Eu vreau s postesc, dar
cnd o fac devin urt!". Da, poate la nceput, dar asta dovedeste doar prezen|a unui mare
refuz de care trebuie s scpm. La nceput pute|i avea si dureri de cap, palpita|ii, senza|ii de
lesin, dar nu ave|i de ce v teme, e normal. Nimeni nu a murit din a posti din cnd n cnd,
dar mii si mii mor din supraalimentare. Poate fi nou si deranjant pentru sistem la nceput, dar
e doar momentan, si de fapt e un semn bun.
Dac pute|i suporta pu|in neplcere si s continua|i postul, ve|i vedea c n o zi sau
dou tulburrile interne dau loc unei linisti extraordinare.Nu trebuie s judeca|i postitul dup
primele efecte, nu e implicat nici un pericol; dimpotriv, oamenii care sunt tulbura|i sunt
chiar cei care au cea mai mare nevoie de post, tulburarea e dat de reziduurile




15

supraabundente vrsate n snge. Oamenii cred c postul i slbeste si le d un aspect
nesntos, ceea ce poate fi adevrat la nceput, dar cnd devii mai usor, pielea |i se
lumineaz si esti mai plcut la privire. Dac nu cunosti limbajul Naturii, te po|i speria de
moarte de un mic disconfort. Crezi:" Cu aceste palpita|ii pot s mor, m simt slbit!" si
ncepi s mnnci din nou, congestionndu-|i sistemul cum a fost la nceput. Cum
perturbrile dispar cnd ncepi s mnnci, tragi concluzia c ai avut dreptate la ntreruperea
postului, dar nu e asa.
Oamenii care sunt serios interesa|i de post, trebuie s nve|e s gndeasc altfel. Dac
sunt tulbura|i, nu trebuie s acorde aten|ie, ci s continue pn nceteaz tulburrile, ceea ce
va fi n scurt timp. Tulburrile sunt rezultatul Naturii ce ncearc s elibereze organismul de
depuneri, iar cel mai bun lucru e s asteptm pn se face acel lucru. Refuznd s astep|i,
faci aceeasi greseal ca oamenii care iau pilule pentru a opri febra. Aceasta i poate face s
se simt mai bine pe moment, dar a cobor febra pregteste calea pentru o boal mult mai
serioas. E mai bine s lsm sistemul s reac|ioneze singur.
Cnd sistemul este suprancrcat, reac|ioneaz fcnd tot ce se poate pentru a elimina
reziduurile si acest proces de a te dizolva si elimina v d temperatura, e cur|irea interioar.
Cum pute|i ajuta sistemul s o fac? Dac be|i ap, ap fierbinte. Cteva cesti succesive vor
cobor febra imediat: canalele se dilat si sngele circul liber, ducnd impurit|ile afar din
corp pe canale normale...
Apa fierbinte e esen|ial cnd posti|i. Aduce|i-o la punctul de fierbere ca s ucide|i
germenii si lsa|i-o s se aseze. Cnd spla|i vasele cu ap rece, farfuriile sunt nc
unsuroase; apa fierbinte e necesar si n organism pentru a dizolva substan|e pe care apa rece
le las intacte, si le scoate din organism prin pori, rinichi, etc. si ve|i fi ntinerit. A|i putea bea
ap fierbinte n fiecare zi, nainte de micul dejun; este un excelent remediu mpotriva
arteriosclerozei, reumatismului, etc.
Apa fierbinte poate s nu fie apetisant la nceput, dar pu|in cte pu|in ve|i ncepe s
sim|i|i c devine o plcere. Apa fierbinte este un remediu excelent, dar e asa de simpl,
ieftin, c nimeni nu o ia n serios. Unul din fra|i s-a vindecat de o boal nevindecat de un
doctor.Cnd posti|i, corpul vostru eteric lucreaz pentru a aduce puritatea corpului fizic, mai
multe elemente subtile, vegheaz asupra corpului fizic si i red energia cnd e nevoie; postul
face corpul eteric s lucreze, timp n care corpul fizic se odihneste. Dac postul |ine prea
mult, corpul eteric e epuizat, are de rezolvat prea multe. Corpul fizic si cel eteric sunt
parteneri si dac doar unul lucreaz, balan|a e dezechilibrat.
V-am spus c una din cele mai importante reguli de nutri|ie e de a nceta s mnca|i
nainte de a fi stui. De ce? Pentru c dac v ridica|i de la mas nc flmnd, sistemul
vostru reac|ioneaz la aceast insuficien|, iar corpul eteric asigur ceea ce lipseste; de aceea
dac astepta|i pu|in, nu v mai e foame si v sim|i|i mult mai bine dect dac a|i fi mncat pe
sturate. Totdeauna prsi|i masa usor flmnzi. Oamenii cred c e mai bine s mnnci
mult, dar nimic nu te face s mbtrnesti mai repede dect a-|i ncrca stomacul. Si cnd zic
usor flmnzi, asa e.
Dac v lipsi|i sistemul de ceva ce are nevoie o perioad lung de timp, corpul eteric
nu poate avea grij de el, dar dac mnca|i pu|in mai pu|in dect obisnui|i, v ve|i sim|i mai
usor si mai binedispus din cauza elementului eteric adugat. Dac mnca|i prea mult, v
sim|i|i greoi si somnoros. De ce? Pentru c somnul e necesar n timp ce corpul eteric




16

elibereaz sistemul de hrana mpovrtoare. Dac surplusul trebuie ndeprtat, de ce s-l mai
acumulm?
Crede|i c ceea ce v spun nu este foarte important si cu siguran| nu e un subiect
ini|iatic, dar dac prsi|i masa de fiecare dat sim|indu-v usor gol, dac posti|i si be|i ap
fierbinte din cnd n cnd, ve|i vedea binefacerile extraordinare chiar si n via|a dvs.
spiritual.
Voi aduga cteva cuvinte despre cum trebuie s termina|i un post care a durat cteva
zile... dac mnca|i normal brusc, poate fi fatal.Prima zi, lua|i cteva cni de bulion; ziua a
doua, sup si biscui|i; a treia, ncepe|i s mnca|i normal, dar nu prea mult. Astfel, nu risca|i
nimic; dup un asemenea post sunte|i plin de sentimente si revela|ii noi, subtile si minunate,
v sim|i|i si arta|i mai tnr, mai liber, ca si cum ceva greu din sistemul dvs. a fost ars odat
cu impurit|ile.Frica si ignoran|a au mpiedicat oamenii s posteasc si s se regenereze.

II.Postul ca form de hran
Problema postului e mult mai ampl dect pare a fi. Omul atrage nenorocirile asupra lui
din cauza impurit|ii din el, rmas din vie|ile anterioare. Fiecare pcat, greseal si-au lsat
semnul, drojdia nc acolo. Postind, elimina|i aceste impurit|i, iar lumina poate strluci,
Icndu-v s v sim|i|i mai usor si mai fericit. Din acest motiv, marii nv|tori spirituali din
toate religiile au recomandat ntotdeauna postul.
A posti nu nseamn a te lipsi, ci e mai pu|in o form de renun|are dect de hrnire.
Cnd corpul fizic e lipsit de hran, celelalte corpuri (eteric, astral, mental ) trebuie s
munceasc. Exist un principiu n fiecare om ce l oblig s fac un efort pentru a se
mpiedica s moar, iar cnd corpul fizic nu e hrnit corect, alarma se ntinde la entit|ile din
zonele superioare pentru a veni n ajutor cu elemente mai fine din atmosfer. Dac persoana
care posteste si ntrerupe respira|ia n acel moment, pentru o secund, entit|i din zone si
mai nalte vor aduce cea mai nalt form de hran.
Ini|ia|ii ne spun c primul om s-a hrnit cu foc si lumin. n cursul involu|iei omului, a
czut tot mai jos n materie, iar nevoile lui au devenit treptat mai grele si mai dense pn a
fost obligat s se hrneasc asa ca azi. De aceea, Ini|ia|ii, realiznd c modul n care mncm
acum e rezultatul involu|iei, fac toate ncercrile s ne ntoarcem la starea originar a omului,
nv|ndu-ne cum s captm si absorbim elementele cele mai subtile si fine. Ei si
controleaz consumul, ca si cnd, temporar, ar respinge mai nti stomacul si apoi plmnii,
pentru a-si elibera gndurile. Acest lucru necesit disciplin ndelungat, chiar n India foarte
pu|ini au control asupra respira|iei. Cei care au acest control, pot zbura n Akasha, eterul
cosmic si s dobndeasc cunoastere total, pentru c ei sunt liberi.
Omul a cobort din zonele celeste prin involu|ie. Cum a cobort n materie si a intrat n
zonele reci la periferie, corpul lui a devenit mai greu si mai dens pn a devenit corpul fizic
ce l stim.Facem la fel iarna cnd punem haine mai groase pentru a ne proteja de frig. Acum,
nainte ca omul s o ia pe calea ascendent nainte de a se ntoarce sus, el trebuie, simbolic
vorbind, s scape de tot ce l trage n jos. Postul este mijlocul de a deveni usor din nou, de a-
si redobndi puritatea si usurin|a.
Scopul postului totusi, nu e doar de a te ab|ine de la hrana fizic, ci si de la anumite
sentimente, gnduri negative. n loc s vrem mereu s absorbim, nghi|im, acumulm, s
lum prea mult din toate, trebuie s nv|m s renun|m, s fim detasa|i. Aceast acumulare




17

ne face s mergem n jos. Fiecare gnd, sentiment, dorin| care nu e de natur sentimental
ne trage n jos. Avem nevoie de soarele cald si s fim noi nsine. Cnd am respins toate
acumulrile inutile n noi, atunci ne vom sim|i transforma|i, adusi la via| de suflarea divin.
Dac ve|i continua s acumula|i lucruri n cap sau inim, nu mai ave|i loc pentru
Dumnezeu si ngerii lui. S nu n|elege|i gresit; eu nu zic s nu v folosi|i de stomac,
plmni, intestine; nu distrugndu-v corpul fizic ve|i n|elege adevrul. Corpul trebuie s fie
intact, cap, inim, plmni, stomac, etc. Important este s fie n armonie; acesta este scopul
postului.
8. COMUNIUNEA SFNT.
Un lucru esen|ial la biserica crestin e sacramentul Sfintei Comuniuni, desi nu Iisus a
fost cel care a fondat aceast institu|ie. Geneza zice c, secole nainte de Iisus, Melchisedek,
preot al celui Prea nalt, a venit s-l ntmpine pe Abraham cu pine si vin. Dar comuniunea
nu trebuie limitat la a nghi|i, din cnd n cnd, cteva piscoturi binecuvntate de preot.
Fiecare din noi e un Mare Preot, e voca|ia noastr s ne nf|ism naintea celulelor noastre,
n fiecare zi, ca oficiant ce le aduce pine si vin. Dac juca|i acest rol constient,celulele vor
primi o real comuniune, adic elementul sacru le va sanctifica munca,iar bucuria ce o simt
n faptul c pot s-si fac munca,se va reflecta n voi.Pentru a n|elege misterul Cinei
Domnului, trebuie s ncepe|i cu mncarea, cu hrana. Desigur, toate exerci|iile spirituale,
respira|ie, contempla|ie, identificare sunt o form de comuniune, dar pentru a n|elege,
trebuie s ncepe|i n|elegnd nutri|ia. Nu e usor pentru to|i s mediteze sau s contemple,
oamenii pot s nu aib condi|ii sau ocazii bune, sau chiar darul. Dar to|i mnnc si n
fiecare zi. Felul n care n|elege|i comuniunea e s ncepe|i pe plan fizic.
Pentru a comunica se face un schimb: dai ceva si primesti ceva n schimb. Zici c tot ce
faci cnd mnnci e s iei, dar gresi|i, de asemenea da|i ceva. Dac nu, nu comunica|i.
Denumirea adevrat e de schimb divin. Eucaristul Sfnt |i aduce binecuvntare, dar dac iei
Ir a da dragoste si respect, nu e comuniune, e necinstit. Cnd iei, trebuie s dai. Dac dai
cu dragoste si respect credin|a ta, vei primi elementele divine. Cei care se mprtsesc din
Sfntul Eucarist fr aceast atitudine sfnt, nu se vor transforma niciodat, pentru c nici
un obiect nu ac|ioneaz asupra noastr, ci ncrederea si dragostea ce o punem n obiect ne
influen|eaz.
Pentru a comunica cu Dumnezeu, trebuie s-i dai Lui dragostea, gratitudinea, loialitatea.
Nu c El ar avea nevoie de orice I-ai putea da tu, El e asa de bogat c nu ar avea nevoie de
nimic, ci esti tu cel care, vrnd s-i dai ceva din inim si suflet trezesti anumi|i centri
spirituali, iar calit|ile si virtu|ile divine ncep s curg abundent.
Acum s ne ntoarcem la nutri|ie. Chiar si cnd gtesti o mas trebuie s te gndesti
cnd atingi mncarea c o impregnezi cu dragoste. Vorbeste cu ea:" Tu care mi aduci via|
de la Dumnezeu, te iubesc si te apreciez, stiu ce bog|ie extraordinar e n tine. Am o
familie, milioane de locuitori n mine pe care s-i hrnesc, asa c te rog d-le ceva din via|a
abundent pe care o ai". Dac |i formezi obiceiul s vorbesti astfel mncrii cnd mnnci,
ea se va transforma n putere si lumin, pentru c tu comunici cu Natura.
E inteligent s crezi c doar cnd primesti Sfntul Eucarist comunici cu Dumnezeu?
Totul depinde de faptul dac esti constient sau nu c El si-a pus via|a n mncarea pe care o
mnnci. Cnd o mnnci n aceste condi|ii esti ca preotul care a binecuvntat pinea si vinul
si n fiecare zi cnd mnnci, intri n comunicare cu via|a divin.




18

Cred n n|elegerea si respectarea lucrurilor sacre si de aceea v invit s practica|i
aceste lucruri. Stiu c vine timpul cnd fiecare din noi va fi preot n fa|a Eternului. Preot e cel
care n|elege crea|ia lui Dumnezeu, care o iubeste si o onoreaz cu toate creaturile ei. Preot e
cel dedicat lui Dumnezeu; El e mai presus de toate, nu primeste ordine de la nimeni, nu poate
fi luat cu for|a si nchis ntr-un piscot pentru to|i. De ce s-l for|m, cnd El intr de bunvoie
n mncarea noastr n primul rnd? Nu-i place s fie obligat. Adesea cnd credem c El e
aici, El nu e. Exagernd importan|a Sfintei Comuniuni, oamenii au neglijat importan|a hranei,
nutri|ia noastr zilnic si comuniunea. Am uitat c aceast mncare ne leag de Dumnezeu.
Doresc s v deschid ochii asupra faptului c mncarea ce o mnca|i este tot asa sacr ca si
Gazda, pentru c este Natura pe care El a preparat-o cu chintesen|a lui. Poate binecuvntarea
unui preot aduga ceva la asta?
Biserica a informat oamenii asa gresit c acum e greu s-i faci s n|eleag minunile pe
care Dumnezeu le-a creat. Ce au creat ei, dar ce a creat El... ei sunt mai presus de asta. Dac
ntreba|i un preot el nu va zice c se consider superior lui Dumnezeu, dar n practic e exact
ca si cnd s-ar plasa deasupra. n loc s zic:"Respecta|i via|a, copii, pentru c totul e sacru,
totul n Natur e talisman pe care El l-a pus pentru noi", conteaz biserica, comuniunea,
rozariul, etc.
Nu micsorez rolul preo|ilor, sau a comuniunii, eu vreau s deschid noi orizonturi pentru
voi, ca voi s vede|i c Sfnta Comuniune este un act indispensabil care trebuie repetat n
fiecare zi. Comunicnd de 2-3 ori pe an, ce crede|i c se schimb n voi? Nimic, s vibreze
cu tine si via|a ta, te bucuri ntorcndu-te la ea; a devenit acas.
La fel si la mncare. Curios, nimeni nu se gndeste c mncarea are nevoie s fie tratat
ntr-un anumit fel pentru a se forma o legtur ntre voi, ca ea s fie familiarizat cu tine si
nevoile tale. nainte de a fi pus pe mas, a fost mnuit si mpachetat de tot felul de dac
(celelalte) celulele voastre rmn aceleasi, ve|i rmne ceea ce sunte|i. Pentru a schimba
corpul, corpul fizic care e asa de ncp|nat, trebuie s faci eforturi s-l transformi n fiecare
zi cu tot gndul, dragostea, credin|a si n final aceast carcas veche si dur va ncepe s
vibreze.Ritualurile religioase instituite de biseric nu trebuie s ascund religia. Adesea ne
limitm la o viziune ngust a religiei si lsm tot restul n umbr. Ce bine face dac religia
creia i apar|ii ascunde crea|ia lui Dumnezeu si i mpiedic pe oameni s se ntoarc la El?

9. NELESUL BINECUVNTRII.
Azi, cea mai mare parte a alimentelor ce le mncm a fost otrvit cu tot felul de
produsi chimici. Practic, e imposibil s gsesti ceva comestibil care s fie realmente proaspt
si pur. Fructele si legumele sunt cu fertilizatori, pestii sunt n ape poluate; ct timp vor mai
putea oamenii s supravie|uiasc ntr-o asemenea lume? Totusi tot de ce pare s le pese sunt
afacerile si profitul, iar dac murim sau nu otrvi|i, prezint pu|in interes.
E important ca noi s stim c hrana noastr poate fi afectat, alterat de modul nostru
de a gndi la ea n timp ce o mncm. Ra|iunea rugciunii, scopul binecuvntrii naintea
mesei o s ne situeze n cea mai bun condi|ie pentru a primi hrana. Rugciunile si
binecuvntrile nu pot aduga nimic Hranei ca via|a sau for|a vital, acest lucru deja a fost
Icut de Dumnezeu si slujitorii si, soarele, vntul, stelele, apa, pmntul. Dac am putea
aduga via| hranei prin simpla binecuvntare, de ce s nu binecuvntm o bucat de lemn
sau piatr sau metal si s-o mncm? Nu, binecuvntarea nu poate aduga via| hranei.




19

"Atunci ce rost are s binecuvntam hrana?" ve|i ntreba. Da, cuvintele si gesturile
binecuvntrii sunt importante pentru c ele nvelesc hrana n fluide si emana|ii subtile care
umplu pe oricine le mnnc cu armonie si corpurile sale subtile vor putea accepta bog|iile
pe care le con|ine hrana.
Cnd doi oameni se ntlnesc, la nceput ei vibreaz diferit, nu e ntotdeauna usor s fii
armonios de ndat. Totusi, cum trece timpul, ei ncep s fac schimb si are loc un fel de
rezonan| care i face s vibreze la unison.E la fel si cu mncarea; dac mnnci distrat, fr
pregtire, mncarea rmne strin, dar dac stabilesti o rela|ie cu ea la nceput, va avea un
efect total diferit. A|i vzut cum |in un fruct n mini nainte de a-l mnca; o fac pentru a-l
nclzi, a-l familiariza cu mine si s-i fac corpul eteric s i se deschid spre mine si s m
hrneasc.
Cnd vrei s mblnzesti un animal slbatic, mai nti ncerci s te mprietenesti cu el;
zmbesti si i vorbesti blnd. Animalele, plantele, chiar si oamenii au nevoie s simt
dragoste nainte de a accepta s fie mblnzi|i. La fel e cu mncarea si de asemenea cu
medicamentele; trebuie s lucrezi asupra materiei eterice nainte ca ea s poat ac|iona
favorabil asupra sistemului tu. O piatr n mn, dac e fcut s vibreze n mod prietenos
devine protectoare, poate chiar s te vindece. Si aceast lege exist n toate domeniile.
Cnd cumperi o nou pereche de pantofi, la nceput sunt prea strm|i si |epeni; dar pu|in
cte pu|in se las si devin purtabili; au fost folosi|i de tine. Cnd te mu|i ntr-o cas nou, o
camer strin; la nceput te sim|i nelalocul tu; esti strin acolo. n timp, ncepe s vibreze
cu tine si via|a ta. Te bucuri ntorcndu-te la ea; a devenit acas.
La fel si la mncare. Curios, nimeni nu se gndeste c mncarea are nevoie s fie tratat
ntr-un anumit fel pentru a se forma o legtur ntre voi, ca s fie familiarizat cu tine, cu
nevoile tale. nainte s fie pus pe mas, a fost mnuit si mpachetat de tot felul de oameni,
sunte|i strini, nu exist nici o legtur. Dar dac culegi un fruct si l |ii n mini cu drag, cu
respect, va ncepe s vibreze diferit, va deveni prietenul tu. Secretul de a face mncarea s
dea tot ce are mai bun e de a o nclzi, de a o umple cu dragostea ta nainte de a o mnca. Se
va deschide ca o floare si |i va da parfumul. Dac nu-|i place mncarea dinaintea ta, nu o
mnca, pentru c |i va fi dusman si sistemul tu nu o va putea absorbi. Niciodat nu mncm
mncarea ce ne displace.
Acum ncerca|i acest exerci|iu: lua|i un fruct n mn si mental, vorbi|i-i. Cum face|i
asta, ceva din mr este transformat si cnd l mnca|i, v va da cea mai bun parte din sine si
v va hrni n toate felurile. Exist o putere n voi care a fost mereu acolo, a supravie|uit
secole de iner|ie si stagnare. Dac ncepe|i s face|i aceste exerci|ii, s medita|i si s v
ruga|i, aceast putere va ncepe s se miste. Concentra|i-v pe dorin|a de a aduga ceva n
plus vie|ii dvs., ceva mai subtil si pur dect orice a|i stiut vreodat.

10. SCOPUL MNCATULUI
Fructele si legumele pe care le mncm sunt pline de energie solar concentrat.
Trebuie s nv|m cum s extragem aceast energie si s o trimitem centrilor, ca sistemul s
o distribuie. Acest lucru poate fi fcut doar gndind, participnd n gnd cnd mnnci;
numai prin gnd constient si concentrat ve|i face mncarea s elibereze aceast energie
nchis. Procesul e la fel ca ntr-un centru nuclear. De fapt, dac a|i sti cum s mnca|i cteva
mbucturi ar fi suficiente pentru a extrage destul energie pentru a misca tot universul.




20

Procesul fisiunii nu e limitat doar la stomac, el are loc si n plmni si n creier. n
creier? ve|i ntreba. Da, un Ini|iat adncit n medita|ie, extaz trimite curen|i si unde si flcri
n spa|iu. De unde vine toat aceast energie? Din creier. Si totusi greutatea mesei rmne
aceeasi. Cteva particole de materie se dezintegreaz n creier iar aceast dezintegrare
elibereaz energia psihic pe care o trimite n lume.
Oamenii de stiin| contemporani cred c ei au fcut descoperirea fisiunii, sau a scindrii
atomului, dar procesul a fost cunoscut Ini|ia|ilor de mii de ani. Ei nu si-au dezvluit
cunostin|ele din cauza pericolului, ei stiau c omul nu e nc stpn al instinctelor sale si c
va folosi aceast descoperire pentru a distruge lumea, ceea ce s-a si ntmplat. n viitor, cnd
oamenii vor fi mai evolua|i si vor avea acces la marile mistere ale Naturii, ei vor sti cum s
extrag energie din ocean, aer, minerale, copaci, etc. si vor putea avea realizri uimitoare.
Pe moment, ar fi suficient s-si dea seama ct energie se poate ob|ine din mncare,
gndind ntr-un anumit mod n timp ce mnnci. Nutri|ia nu e altceva dect un rzboi ntre
organismul uman si materie, elementele de asimilat: ceea ce e acceptabil e asimilat, restul e
respins. Ca sistemul s absoarb hrana corect, trebuie s descompun hrana, pentru a
construi trebuie mai nti s distrugi. Acest lucru se face automat, inconstient, dar participnd
n gnd ntr-un anumit fel putem ac|iona asupra mncrii pentru a o face s se deschid si s
ne permit s extragem energia de care avem nevoie pentru a ne realiza munca material si
spiritual.
Omul mnnc, toate creaturile mnnc, dar ce mnnc? To|i stiu de ce, e pentru a
tri. Dar e acesta singurul motiv? Exist mai mult de un motiv, scop, n tot ce facem, si a
mnca e mai mult dect a rmne n via|.
Rmele mnnc solul si fcnd asta l fertilizeaz nainte de a-l elimina, i dau noi
calit|i. La fel e cu noi si mncarea ce o mncm. Oamenii sunt mai evolua|i dect materia,
hrana, sunt dota|i cu via| si puterea de a gndi si sim|i si trecnd mncarea n corpul lor ei o
transform n ceva mai viu, mai rafinat, mai spiritual.
Toate creaturile, plantele, animalele, oamenii fac materia cu care se hrnesc s
evolueze, pentru c o impregneaz cu noi elemente. Este datoria fiecruia din Natur s
hrneasc domeniul de sub el astfel s poat evolua. Asa se ntmpl si cu noi, sunt fiin|e
deasupra, mai sus si mai avansate dect noi, a cror menire e s ne devore, ca noi s putem fi
transforma|i. Via|a e o serie nentrerupt de schimbri ntre limitele organic si anorganic,
schimburi care au loc la fiecare nivel. Astfel oamenii care sunt mai inteligen|i i educ pe
ignoran|i, cei care sunt buni si generosi au grij de delicven|i si criminali, cei puternici i
ajut pe cei slabi, cei boga|i dau sracilor... De ce? De dragul evolu|iei, pentru ca aceia ce
sunt n urm s avanseze.
Pentru ca evolu|ia s aib loc, trebuie s existe un schimb ntre doi poli opusi. Acesta e
motivul real pentru a mnca, motivul din spatele nevoii de nutri|ie. Inteligen|a Cosmic ar fi
putut, fr ndoial, s gseasc alte mijloace s-si fac creaturile s evolueze, dar El a ales
aceasta. Pentru a evolua, fiecare creatur trebuia s fie absorbit mai sus dect ea. Vede|i,
oamenii si rmele au aceeasi datorie, ei sunt colaboratori fie c si dau seama sau nu. nainte
de a cobor pe Pmnt, ei au semnat contracte, promi|nd s munceasc pentru a transforma,
a-i da via|.
Corpul uman e alctuit din particole de materie care, cnd moare corpul, se ntorc la
cele patru elemente: pmnt, ap, aer, foc. Dac n timpul vie|ii omului aici pe Pmnt,




21

aceste particole devin mai vii si inteligente, mai expresive, vor fi folosite pentru a forma
creaturi de un ordin mai ridicat; dac ele, n schimb, au degenerat n loc de a se ameliora din
cauza vie|ii de animal sau criminal pe care corpul a dus-o, atunci vor servi s formeze doar
creaturi inferioare, naturi din cele mai grosiere si animale. Acum vede|i ct de departe merg
responsabilit|ile umane?
Omul este rspunztor n timpul vie|ii pe pmnt si chiar dup moarte, de particolele de
materie din corpul su, dac ele sunt impregnate cu lumin, dragoste, buntate si puritate sau
dac sunt impregnate cu vibra|ii rele, emanate de egoism, activit|i criminale sau via|
degenerat. Chiar dup moarte, el continu s fie responsabil. Nu va fi urmrit de nimeni
pentru crimele comise, datoriile fcute; cum ar fi prins? Moartea rezolv multe probleme n
lume, dar pe de alt parte ea nu ajut la nimic, omul e responsabil pentru gndurile rele,
sentimentele rele, ac|iunile rele. Acesta e adevrul, desi majoritatea dintre noi nu suntem
constien|i de asta si nu avem idee ct de departe merge responsabilitatea noastr.
Mncatul, butul, respiratul, munca, n fiecare din activit|ile noastre putem transforma
materia umplnd-o cu ce avem, adic i dm mai mult via|, mai mult dragoste, mai mult
inteligen| si lumin. Plantele se hrnesc cu minerale si fcnd asta le ridic la nivelul de
plante; animalele mnnc plante si le ridic la nivelul de animal; oamenii mnnc animale
si le ridic la nivel uman. ntrebarea pe care nu a|i pus-o niciodat e: cine mnnc oamenii?
Dou feluri de creaturi se hrnesc cu fiin|e umane. Asa cum unii oameni mnnc , nu
animale , ci produse animaliere ca lapte si ou, asa entit|i invizibile mnnc nu fiin|e
umane, ci emana|ii ale lor, gnduri si sentimente. Depinznd de faptul dac ele sunt bune sau
rele, adic gnduri nl|toare sau josnice, sentimente nobile sau grosiere, ele servesc s
hrneasc fie ngeri, fie entit|i josnice. Trebuie s n|elege|i n ce fel ngerii hrnesc
arhanghelii, acestia principalit|ile si asa mai departe pn la Serafim a crui emana|ie e
hran pentru Dumnezeu.
Din cele mai vechi timpuri, Ini|ia|ii au stiut c stiin|a lor va fi gresit interpretat de
neini|ia|i, de mase, si asa au mbrcat fiecare mare adevr, fiecare revela|ie n imagini de
descifrat doar de cei pregti|i suficient. De exemplu Biblia zice c lui Dumnezeu i face
plcere dulcele miros de sacrificiu si ofrande arznd, nseamn asta c i place mirosul de
friptur, sau nu e mai degrab o imagine pentru a ne arat c emana|iile spirituale venite
dintr-un sacrificiu oferit Lui i servesc ca hran pentru toate entit|ile superioare, inclusiv
Dumnezeu. Pentru c si El accept hrana. Cum sunte|i crea|i dup imaginea lui si mncm,
trebuie c si El mnnc. Poate nu exact n acelasi mod, cu din|ii, stomac si intestine. El e
asa pur si asa sublim c nu ni-L putem imagina mncnd. Dar ar fi acest lucru men|ionat n
Biblie dac nu ar fi un adevr profund ascuns n spatele imaginii?
Sarcina omului e s absoarb materie si s-i dea via|, trecnd-o prin corpul lui. Acesta
e adevratul scop al mncatului.
Toat omenirea mnnc de milioane de ani si pu|in cte pu|in lumea s-a schimbat, mai
ales pentru c sunt asa de mul|i oameni constien|i, fcndu-si munca asa de generos nct
mnnc si de 5- 6 ori pe zi; contribuind la transformarea materiei.
Lumea ar trebui s rsplteasc si s ncurajeze asemenea oameni pentru munca lor.
Gndi|i-v la to|i acei porci, curcani, pui si iepuri care dispar datorit lor! Asemenea
nerbdare de a mbunt|i lumea, ce abera|ie! n timp ce sracii vegetarieni cu frunzele lor
de salat, cum s-i pui pe piedestal?




22

De fapt nu e o problem de a introduce materie n stomac ci de a o face s treac prin
plmni, inim, creier. Viata nu st neclintit odat ce am primit-o, ea curge nainte si noi
primim constant mai mult via|, mereu nou, proaspt. De aceea, nu doar mncnd
mbunt|im materia, ci prin ac|iunile noastre, felul n care vorbim, privim, mergem, muncim;
da, nutri|ia cuprinde si toate aceste lucruri. Pentru a servi crea|ia, a fi folositor lumii
introducnd un element divin n ea, trebuie s avem o via| perfect si s fim impregna|i cu
lumin, astfel ca vie|ile noastre s umple pe to|i si toate din jurul nostru cu lumin. Si atunci,
acest ideal de a face tot cu ce venim n contact, mai viu si luminos, mai frumos, deci
transformat, ne va transforma si pe noi. n noi va fi o mobilizare total, iar lumea invizibil ni
se va altura ca s putem nvinge.

11 . LEGEA INTERSCHIMBURILOR.
E surprinztor de observat c oamenii care se mndresc c stiu marile mistere ale
Crea|iei, au trecut cu vederea un proces asa important ca nutri|ia, alimenta|ia zilnic pe care
Dumnezeu a umplut-o cu dragostea si n|elepciunea lui. Dac ar trebui s studia|i legile
nutri|iei, a|i vedea c aceleasi legi controleaz toate schimburile de peste tot n univers,
ntre soare si planete si mai ales n domeniul dragostei. Da, aceeasi lege ce guverneaz
concep|ia si gesta|ia e aceeasi lege ca n nutri|ie.
Tot ce mncm, peste sau fruct, legum sau brnz, are o parte ce trebuie ndeprtat
nainte de a o mnca, fie oase, piele, crust, oricum, trebuie splate si verificate nainte de a
le mnca. Asemenea precau|ii sunt necesare pentru a proteja palatul, din|ii si stomacul. De ce
nu ar fi la fel si cu nutri|ia noastr psihic? nainte de a accepta ceva n inim si n suflet, nu
ar trebui s v asigura|i c e n stare corespunztoare pentru a fi absorbit si digerat fr a
produce rni? "Dar e dragoste" zice|i. Stiu c asa gndi|i, dar dragostea care este oarb nu
este dragoste adevrat. Dragostea adevrat este iluminat, e condus de n|elepciune, nu
de nebunie.
De cele mai multe ori cnd oamenii se ntlnesc, ei fac schimb, se mbr|iseaz fr nici
o pregtire, acoperi|i de funinginea acumulat n inim si suflet, datorit trecerii prin cosul
omenirii. Un Ini|iat nu face asta; cnd ntlneste pe cineva, l priveste ca pe un fruct delicios,
dar, ca si la un fruct, acesta trebuie splat si cur|at nainte de a-l mnca. Aceasta este
diferen|a ntre Ini|iat si oamenii obisnui|i care fac schimburi si asocia|ii orbeste fr a folosi
n|elepciunea sau cunostin|ele. Ei sunt ca pisica, care nghite soarecele ntreg, cu piele cu tot.
Si apoi se plng: "Sunt asa de nefericit cu so|ia mea" sau "Priveste ce am cules ca so|". De ce
s ne grbim s mncm acel brbat/femeie nainte de a verifica s vedem care e gndirea
lor, sim|irea, respira|ia, n alte cuvinte, aura.
Acum e timpul s v analiza|i si s v revizui|i via|a. Ve|i vedea c v-a|i concentrat
mereu asupra detaliilor si aparen|elor, fr a privi s vede|i care sunt idealurile persoanei,
cum gndeste si ce simte n legtur cu via|a. Ini|ia|ii sunt mai greu de satisfcut si ei au
dreptate. Ei au nv|at lec|ia pe care Natura trebuie s ne nve|e despre mncarea noastr si
ei o aplic si nutri|iei psihice.
Oamenii realizeaz c mncarea pe care o mnnc trebuie s fie verificat si cur|at
nainte de a fi servit, dar ei nu au realizat c lec|ia pe care Natura ncearc s ne nve|e, se
aplic si pe plan psihic. O mam si iubeste copilul mai mult dect orice pe lume, dar cnd
este murdar l spal nainte de a-l sruta.




23

Acorda|i o mare aten|ie alegnd mncarea ce o mnca|i de trei ori pe zi, v asigura|i c
e bun, dar ve|i accepta pe oricine v apare n via|. Ca rezultat, via|a v e otrvit.
Dumnezeu e singurul pe care l pute|i iubi fr a mai trebui s-l cunoaste|i. Nu l ve|i sti pe
Dumnezeu dac nu l ve|i iubi, si e la fel si cu marele Stpn nv|tor: dac nu ncepe|i
iubindu-l, va rmne nchis. Dar oamenii trebuie cunoscu|i nainte de a-i iubi, adic, nainte
de a-i mnca sau a-i accepta n sanctuarul intern. Problema e cum s iubesti un
Stpn/nv|tor. Oamenii pot s gndeasc la un stpn ca la un lac n care te speli si scapi
de murdrie, fr s se gndeasc c al|i oameni beau din apa lacului, asa c ce rmne
pentru ei? Oamenii vin s vad un Stpn/nv|tor pentru a-si vrsa toat murdria ce au
adunat-o n via|a lor, asteptnd de la el s-i spele de impuritate, sau s-o transforme, astfel
adugnd la agenda lui ncrcat. Dac un Stpn/nv|tor simte nevoia de a purifica, nu la
fel s fac si al|i oameni. Sau ei cred c sunt fr de pat, nu vd murdria pe care au lsat-o
diavolii si demonii cu care au fost?
Dar s lsm asta si s ne ntoarcem la lec|ia despre mncat. Oamenii sunt ca fructele
sau orice alt aliment, adic au o parte care nu e digerabil si una care e delicioas si
gustoas. Aceea e cea de pstrat. Fiecare din noi are o scnteie n interior, pus acolo de
Dumnezeu si deci acea scnteie trebuie cutat la ceilal|i. Dac privi|i scnteia n loc s
privi|i doar la exterior, ve|i descoperi c to|i si toate o au, animale, plante, pietre chiar si
criminalii. Si dac pute|i anima aceast scnteie, adresndu-v ei, ve|i putea comunica cu
toat lumea chiar cu criminalii.
Ini|ia|ii nu vor s intre n legtur cu natura inferioar a omului, personalitatea lui; stiind
c sobolanii si altele asemenea lucruri triesc n pivni|a, ci prefer s rmn deasupra la
nivelele cele mai nalte. Spre deosebire de ceilal|i oameni care se intereseaz de defectele
celorlal|i si si petrec timpul vorbind de ele cnd se ntlnesc, un Ini|iat caut scnteia n al|ii,
pentru a-i lega de Tatl Ceresc si haina divin. El astfel lucreaz asupra oamenilor, si ntr-o
zi va veni lumina si ei vor fi ilumina|i de ea, mul|umit muncii pe care a fcut-o. Astfel un
nv|tor lucreaz pentru progresul discipolilor lui ntotdeauna adresndu-se doar scnteii din
fiecare. De aceea ei l iubesc si i permit s scoat tot ce e mai bun n ei.
Si voi, cnd ntlni|i pe cineva, ar trebui s v gndi|i s descoperi|i scnteia divin din
interior, Sinele Suprem, pentru c astfel l ajut s formeze o legtur cu Dumnezeu. Aceasta
e dragoste n forma cea mai nalt, cea mai evoluat, a putea s faci legtura cu scnteia
divin din fiecare creatur, s o alimentezi si s o ntresti. Nu e nevoie s fii atent dac o
faci, nu e nevoie s pierzi timp studiind persoane nainte de a-|i ngdui s o iubesti si s o
accep|i, pentru c scnteia este total pur. n timp ce, dac e o problem a personalit|ii, e
mai bine s stii nainte de a o accepta. Scnteia divin ce strluceste n fiecare poate
ntotdeauna fi acceptat fr ezitare.
Dac i privi|i pe oameni ca pe fructe, cum am sugerat, ve|i descoperi, cnd i ve|i privi,
asculta si le ve|i vorbi, c pute|i de fapt s i gusta|i. De obicei vede|i doar exteriorul, hainele
ce le poart, bijuteriile, fa|a lor si prul, dar nu si via|a ascuns a sufletului si spiritului lor.
De fapt, asta e ce ar trebui s v intereseze. n schimb, v opri|i repede la impresie,
suprafa|, lua|i instantanee "Iat o fat cu care mi-ar plcea s dorm". Ce stii despre ea?
Picioare, siluet, nas; interesul e limitat la dorin|a ta de distrac|ie si satisfac|ie.
Unui Ini|iat i place s mnnce, dar el prefer hrana divin, el caut via|a divina n
oameni. Cnd gseste fructe si flori, adic oameni care vibreaz de via|a divin, atunci e




24

fericit, mul|umit s le admire formele si culorile frumoase, s le respire emana|iile, el nu are
nevoie s le devore. Totusi, el e mul|umit, pentru c acest fruct, aceste flori l-au apropiat de
Cer.
Dac pute|i n|elege nutri|ia, nutri|ia real, ve|i vedea c ea rezolv toate problemele,
inclusiv sexul. Da, oricine a decis s nu ating hrana de loc, adic s evite brba|i sau femei
pentru c se presupune c e calea spre a fi pur si cast, e n drum spre moartea spiritual,poate
chiar moartea fizic. Po|i mnca orice dac stii n ce fel s mnnci.
Secretul const n a lua doze homeopatice, adic a te limita la a privi, asculta, respira.
Nu vei deveni Sfnt renun|nd la mncat, nu vei sti niciodat nimic astfel, si cel mai pu|in pe
Dumnezeu. Via|a te va abandona dac vei face asta, nu vei avea inspira|ie, verv, bucurie.
Sfin|enia e ea nssi nutri|ie, acesta e drumul ini|iatic de a o privi. n loc de a mnca hrana
impur, dens, sfin|ii mnnc hran divin. n domeniul sexualit|ii, oamenii merg la
extremit|i, fie c se nfometeaz de moarte, fie c abuzeaz.
Cnd ncepi s studiezi nutri|ia, vei vedea c sunt diferite moduri de a mnca pe fiecare
din planuri. Vei vedea c nu e posibil s triesti fr a mnca si chiar si ngerii si nsusi
Dumnezeu trebuie s mnnce. Dumnezeu mnnc chintesen|a subtil din copacii ce i-a
plantat: creaturile sale. Da, el mnnc si e sntos, pentru c El nu absoarbe niciodat
impurit|i. El las pe al|i s-si transforme puritatea nainte de a i se oferi Lui.
ntreba|i cum e posibil s se arate diferen|a ntre cineva care mnnc corect si cineva
care nu o face? Nu e usor de vzut diferen|a ntre un cersetor care caut hrana n gunoaie si
prin|ul care st zilnic la masa ncrcat cu feluri delicioase? n lumea spiritual e la fel!
Ini|ia|ii au o alt comportare care i distinge de oamenii comuni, dovedind c sunt bine
"hrni|i", n timp ce omul comun nu acord aten|ie la ce mnnc.
Criteriul meu e ca atunci cnd vd pe cineva a crui fa| nu are lumin, stiu imediat c
el e subnutrit. Zice|i: "Ei bine, el merge mereu la biseric, d sracilor, si coboar privirea n
prezen|a femeilor..." Posibil, totusi eu vd c el prefer hrana decadent, asa arat el. Cnd
ntlnesc pe cineva care radiaz lumin, indiferent ce mi spune despre el, gndesc: "M
ntreb care e secretul lui, e ca un izvor care curge !" Zice|i: "Dar l-am vzut privind fetele pe
plaj!" Asta nu e important, important e ce vede, cum le priveste. Dac cineva se nal| spre
Dumnezeu ca rezultat al admira|iei lui cnd vede frumuse|ea feminin, de ce s nu-l primim?
Schimburile formeaz baza vie|ii, schimburile ce le facem cu hrana, apa, aerul, cu
semenii nostri si alte creaturi din univers, cu ngerii si Arhanghelii si cu Dumnezeu. Nu doar
cnd mncm si bem facem schimburi sau mai degrab atunci facem schimburi care ne aduc
via|a, care ne |in vii pe toate planurile, nu numai pe plan fizic. Cnd zic c nutri|ia e prima,
mncarea ce o mncm si schimburile ce le facem n toate zonele din univers hrnesc
ntregul om, nu numai corpul fizic, ci toate corpurile subtile. Dac insist mereu asupra nevoii
de purificare psihic la fel si cea fizic, e pentru ca puritatea restabileste comunicarea, si
odat ce e restabilit comunicarea cu zonele superioare, primi|i curen|i luminosi de energie
care circul n spa|iu.
Rugciunea, medita|ia, contempla|ia, extazul sunt toate forme de nutri|ie, glorioas
nutri|ie numit ambrozie celest. Fiecare religie vorbeste de aceast butur nemuritoare pe
care alchimistii au numit-o Elixirul Vie|ii Eterne. Acest elixir poate fi gustat pe plan fizic, dar
numai cu o condi|ie, s mergi si s-l gsesti n zonele cele mai pure si elevate.




25

Motivul nostru de a contempla rsritul de soare e s-i bem ambrozia pe care soarele o
distribuie asa generos peste roci, plante, animale, oameni si toat crea|ia. Plantele sunt mai
inteligente dect oamenii, ele stiu c dac fac legtura cu soarele, vor fi rezultate. Oamenii
prefer s doarm pn la amiaz, sau s priveasc apusul, ei nu sunt atrasi de ceva ce urc,
se extinde si nfloreste, ci prefer lucrurile care cad, mor si dispar. Legea zice c, n cele din
urm, semeni cu ceea ce privesti si admiri, si astfel, concentrndu-te asupra apusului de
soare, devenim tot mai slabi n interior, pn ne stingem.
Ve|i descoperi c sensul vie|ii se ascunde n nutri|ie, dac hrana pur, particole
strlucitoare, chintesen|a celest, etern se gseste n soare. Concentrndu-ne pe soare n
fiecare diminea| si ncercnd s-i inspirm chintesen|a, sntatea se va ameliora, vom
deveni mai strlucitori si cu o voin| puternic si inim vesel.
Zice|i c privi|i rsritul de ani de zile si nu a|i observat nimic. Asta pentru c nu sti|i
cum s privi|i la soare. E modul n care face|i lucrurile, dragostea intens si gndul ce-l pui n
aceasta, ceea ce aduce rezultate, nu timpul dedicat. Ori de cte ori te sim|i viu si mplinit,
azi de exemplu, e pentru c ai luat cteva picturi de via| de la surs, izvorul nesecat al
soarelui. E asa de greu de n|eles?
Soarele e nutri|ie, nu uita|i asta, e cea mai bun hran din toate. De ce s ne limitm la
elementele de pe pmnt, ap si aer? Exist un alt element si trebuie s nv|m s ne hrnim
cu focul, lumina. Asta e ceea ce facem la rsritul soarelui.Cnd Zoroastru l-a ntrebat pe
Ahyra Mazda cu ce s-a hrnit primul om, Ahyra Mazda a rspuns: "El a mncat foc si a but
lumin" spunnd c s-a hrnit cu razele soarelui, a primit via|a de la soare si astfel a putut
n|elege Misterele Universului.
Dac ar fi s v spun c legile guvernnd nutri|ia sunt aceleasi ce guverneaz concep|ia,
ve|i fi surprinsi si nu ve|i vedea legtura. Exist legtur. n minutul cnd v aseza|i s
mnca|i crea|i condi|ii care vor afecta nasterea gndurilor, sentimentelor, ac|iunilor. Nu
pute|i crea fr a mnca. Starea prin|ilor n momentul concep|iei determin destinul
copilului; starea n care esti determin natura comportamentului tu fizic si psihic.
Mncarea e smn|a vie ce produce un copil, copilul gndirii, sim|irii, ac|ionrii
voastre. Care vor fi for|ele care vor urma unirii voastre? Voi sunte|i tata, deoarece contribui|i
cu hrana, iar corpul fizic e mama; dac nici mama, nici tata nu este inteligent, atent,
rezonabil, sntos la minte si trup, rezultatul va fi catastrofal.
Cnd mnnci nfuriat, nemul|umit sau stresat nainte de a merge la serviciu, vei fi
prost dispus toat ziua, vibra|iile tale haotice si tot ce vei face va fi afectat. Chiar dac pari
calm, emana|iile tale vor trda agita|ia si tensiunea intern, indiferent ct ncerci s le
controlezi.
n timp ce dac mnnci n condi|ii armonioase vei rmne toat ziua armonios,
indiferent ct ai de alergat, sub ct stres esti, n tine va fi liniste. Nu lua nelininistea si
problemele tale la mas, las-le la us, pentru a fi reluate cnd ai terminat de mncat, dac
trebuie. Dac mnnci armonios, |i va da solu|ia la problemele tale. Repet, masa e o ocazie
pentru exerci|iu spiritual; ncepe-o cur|ndu-|i mintea de orice te-ar mpiedica s mnnci n
liniste si armonie si dac nu po|i imediat, asteapt pn te calmezi, pentru c altfel |i vei
otrvi sistemul, hrana va fi contaminat de neliniste si tu vei fi ntr-o stare haotic, rezultat al
mncatului n condi|ii incorecte.




26

Dar, cum va n|elege omul vreodat importan|a strii n care se afl cnd mnnc, dac
el nu poate crea un copil fr a se uni unul pe cellalt? Au ei idee ce lucruri ngrozitoare dau
ei viitorului copil astfel, ct va suferi acesta? Si apoi, el va fi plin de venin si i va emana pe
cei din jur. Nutri|ia este o form de concep|ie, iar dragostea e o form de nutri|ie. Cerul te va
face rspunztor pentru ce ai pus n sufletul si inima partenerului tu. Restul nu prezint
interes. Dar dac mbr|isezi pe cel drag cnd esti nefericit si descurajat, pentru a te face s
te sim|i mai bine (lucru frecvent) , faci ceva ce e criminal; contaminezi cealalt persoan cu
toat mizeria si murdria ta. Nu trebuie s alegi acel moment. Iubeste pe cine |i place, srut
pe cine |i place, dar nu nainte de a te asigura n inim si suflet c nu le dai dect dragoste si
lumin. n aceste condi|ii, Cerul va fi de partea ta. Oamenii te pot condamna pentru asta, dar
Cerul va aplauda. Un copil petrece 9 luni n pntecul mamei si cnd se naste, cordonul
ombilical e tiat si e lsat s se hrneasc independent. E adevrat c nu mai e n pntecul
mamei, ci n acela al Mamei Naturi si e hrnit prin alt cordon ombilical, plexul solar. n |ri
ca India, China, Japonia exist tehnici vechi de a te hrni prin plexul solar. Stiu c a|i vrea s
vi le descriu, dar la ce bun dac nu pute|i mnca nici mcar n spiritul drept?
E imposibil s nu fii plin de admira|ie pentru modul frumos n care Inteligen|a Divin a
aranjat lucrurile. Prin simplul gest de a mnca un fruct, pui via| n ntregul tu organism.
Inteligen|a Divin a stiut ce are nevoie fiecare organ, celul, mic atom din corpul nostru,
pentru a face ntregul s func|ioneze. Mul|umit hranei ce o mncm, continum s vedem,
s auzim, respirm, gustm, atingem, vorbim, cntm, etc. Nu po|i s nu te miri si s te umpli
de admira|ie. De acum ncolo, trebuie s v gndi|i pu|in mai des la a v lega de Inteligen|,
la a v arta recunostin|a. A|i putea oare s ajuta|i Natura n munc si, cnd sunte|i gata, ve|i
fi acceptat n diferite puncte de lucru, vi se va arta cum s munci|i, fie asupra voastr sau
jos n pmnt asupra mineralelor, metale, cristale si pietre pre|ioase. Ve|i face descoperiri
extraordinare. Unde crede|i c si are originea aceast Stiin|a Ini|iatic ? A fost dat omenirii
de fiin|e superioare care si-au putut dezvolta facultatea de biloca|ie si astfel au putut vizita
centrul Pmntului, adncimea oceanului, celelalte planete si chiar soarele. Au vzut |inuturi
inimaginabile, populate cu creaturi foarte evoluate, luminoase; "Aretz ha Haim" din psalmi,
|ara Vie|ii, Soarele.
Aceste spirite foarte evoluate ne-au lsat Stiin|a Ini|iatic drept mostenire, si aceasta v-
o prezint acum. Da|i-mi voie s v spun repede c si eu stiu prea pu|in despre ea, dar am
ncredere c n timp voi sti mai mult. Nu-mi lua|i aceast speran|!


CUPRINS
NUTRI|IA PRIVESTE NTREGUL OM.......................1
HRANI YOGA.................................................................3
O SCRISOARE DE LA DUMNEZEU..............................6
ALEGEREA HRANEI......................................................7
VEGETARIANISM.............................................................9
ASPECTUL MORAL........................................................11
POSTITUL CA PURIFICARE...........................................14
POSTUL CA FORMA DE HRAN...................................16
COMUNIUNEA SFNT................................................17
N|ELESUL BINECUVNTRII...................................18
SCOPUL MNCATULUI.................................................19
LEGEA INTERSCHIMBURILOR..................................21