PRECUVANTARE Biserica Ortodoxa este Trupul Sfnt al Mntuitorului Iisus Hristos format din toi oamenii botezai ortodox,

care se straduiesc cu toata fiina lor i pe ntreaga durata a vieii lor, sa pastreze i sa mplineasca toate dogmele, canoanele i rnduielile Sfinilor Parini ortodoci. Lucrarea de capati a calugarului este pastrarea dreptei credinte crestinortodoxe si mplinirea voturilor monahale (ascultarea, fecioria si saracia) nradacinate pe temelia Sfintei Evanghelii a Mntuitorului Iisus Hristos si mpletite cu postul si rugaciunea n cadrul necesar si unic al Sf. Biserici Ortodoxe. Acestea trebuie sa aduca, zi de zi n sufletul sau, apropierea de Hristos. n vremurile de asuprire ecumenista ce ni se pregateste, nu vom putea supravietui dect daca vom tine n inimi toata agoniseala nevointei de pna acum, daca vom chibzui totul potrivit Sfintei Evanghelii a Mntuitorului Iisus Hristos si Sfintilor Parinti ai Bisericii Ortodoxe. Nu ne dorim a fi confundati cu vreo grupare dezbinatoare si razvratita, cu duh potrivnic sfintei ierarhii. Dintotdeauna cei care l-au aratat pe dracul gol au fost socotiti colaboratori ai acestuia dar ne asumam acest risc, pe simplul fapt ca mult naintea noastra, tot calugarii, greci, rusi, srbi si georgieni, au fost initiatorii iesirii Bisericilor lor din Consiliul Ecumenic; mai mult, suntem de acord a ne canonisi cu tacerea, daca vreun singur cuvnt din cele scrise va fi aratat a nu fi dupa Evanghelie sau Sfintii Parinti. Avem peste 300 de semnaturi ale diversilor parinti din tara si strainatate ce asteapta, deocamdata n rugaciune, raspunsul oficial al Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane la PROCLAMATIA naintata de ziua Sfntului Mucenic Gheorghe a anului 2003. Multi din cei ce subscriu acestui apel sunt duhovnicii fratiilor voastre, care din batrneasca nelepciune nca nu vor sa ridice primii piatra asupra sarpelui. Pna la o vreme, cnd cu totii vom pune umarul la a zdrobi eresul, ce ne pndeste Biserica, cu nsasi Piatra cea din capul unghiului Iisus Hristos adevaratul Mesia si Dumnezeu. Cum oare va sta linistita o fecioara n casa sa atunci cnd se aprinde cu foc un capat al locasului? Nu va alerga oare ca sa aduca apa pentru a nu se mprastia
1

focul mistuitor? Nu trebuie oare sa faca chemare catre cei ce o pot ajuta? Iata care este cea de-a treia rucodelie a monahului zilelor de pe urma: a nu tacea, a nu ascunde lumina, a nu face compromisuri credintei ortodoxe. Glasul nostru trebuie sa se faca auzit tuturor celor ce vor sa se mntuiasca si nu mai stiu cum sa o faca. Chiar de ar trebui sa nfruntam vltoarea nselarilor acestui veac, cuvintele adevarului trebuie sa se auda limpede, linistitor si clar, mai presus de tot ce nseamna erezie, apostazie si minciuna. Ne va mntui Dumnezeu dupa cum vom marturisi sau nu. Poate unii nedumeriti se ntreaba: De fapt, care-s primejdiile, care ne pndesc, cum ne ataca, unde tintesc, unde sfrsesc? Primejdiile si manifestarile aferente sunt multiple. Unele-s dulci, altele amare. Unele resping, altele atrag, n functie de formele pe care le mbraca si de dispozitia fiecaruia n parte, de a se lasa momit. Dar, totusi, cel mai bine le gusta cei care duc viata adevarat crestineasca; cei ce gusta dramatic din durerile vietuirii crestine; cei care nu cocheteaza diplomatic cu poruncile Sfintei Evanghelii, ci le mplinesc cu sfnta lor rvna, si nici nu fac concesii pietist - ecumeniste n fata lumii si a naravurilor ei. Toate acestea la un loc, toata nesiguranta, toata ezitarea, toata frica de teama si de dragul lumii sunt fiice ale apostaziei; sunt lepadari de adevar, lepadari de dreptate, lepadari de curaj, lepadari de mucenicie, lepadari de dragoste pentru sufletul omului, lepadari de neam, lepadari de credinta, lepadari de Dumnezeu, lepadari de mntuire, de rai, de vesnicie. Daca trndavia si necredinta au adus atta nor de nepasare si amorteala n sufletele noastre, oare ce va fi cu generatiile viitoare? Nu cumva si vor ur propria viata, oare nu si vor ur stramosii, adica pe noi si naintasii nostri, oare nu va fi o lume demonica pe pamnt? Vai celor de mine, si vai noua celor de azi, ca suntem vrajmasii copiilor, copiilor nostri, suntem vrajmasii stramosilor nostri, vrajmasii mntuirii neamului romnesc, vrajmasii lui Hristos cel rastignit, Care ne mustra cu cuvintele acestea: Dar voi ntreceti masura parintilor vostri! Serpi, pui de vipere, cum veti scapa de osnda gheenei? (Matei 23, 32-33)

PROCLAMATIA monahilor ortodocsi romni, catre binecredinciosul popor ortodox romn, Sfntului Sinod si ntregii Biserici Ortodoxe de pretutindeni Ai nostri Arhipastori si preaiubiti frati ntru Hristos, Semnatarii, parinti ai manastirilor din Romnia, stareti, ieromonahi, monahi si monahii, ridica glas de chemare la unitate si marturisire catre toata suflarea cesi marturiseste ortodox crezul si vietuirea. Cu totii mostenim rnduiala ncredintati fiind de Sfintii Parinti - ca orice hotarre n Biserica Ortodoxa sa se faca canonic, unanim si conform predaniei patristice. Noi monahii, ca unii ce ntreit ne-am fagaduit lui Dumnezeu si ni s-a ncredintat Adevarul ortodox spre marturisire, nu putem ncalca si nici trece peste ceea ce Proorocii au profetit, Sfintii Apostoli au propovaduit si De-Dumnezeu-Purtatorii Parinti au hotarnicit la cele Sapte Soboare Ecumenice si Locale. Astfel, Canonul 15 ntocmit la al Noualea Sinod (I-II) din Constantinopol de la anul 861, spune despre cei ce propovaduiesc public eresul sau l nvata n Biserici, sa fie ndepartati de comuniunea cu credinciosii si afurisiti, ca unii ce fac schisma si sfarma unitatea Bisericii. n acest fel toti devenim strajuitorii adevarului n Biserica si purtatori de grija ai Sfintei Traditii calauzitoare catre mntuire. Ramnem nmarmuriti privind la hotarrile ce reprezentantii Bisericii Ortodoxe le iau privind viata Bisericii ce o pastoresc. Am tot nadajduit ca toate aceste nempliniri se vor opri, dar ne-am nselat. Am nceput sa credem ca de la naltimile la care sunt, nu se mai vede calea de ntoarcere, ca deja este prea trziu. Asadar, actele si declaratiile prelatilor Bisericii Ortodoxe referitor la celelalte culte, ne-au pricinuit o adnca mhnire si ne supun la o grea ncercare duhovniceasca, pentru ca sunt lucruri nemaiauzite si total contrare credintei Sfintilor Parinti. Din aceasta pricina, atitudinea noastra fata de noile erezii si schisme trebuie sa se faca auzita de catre toata suflarea ce-si lucreaza n chip ortodox mntuirea. Asadar, ntemeiati fiind pe cuvintele Sfintilor Parinti, declaram ferm si categoric: X Nu este posibila unirea cu catolicii atta timp ct acestia nu renunta la toate ereziile lor (Filioque, infailibilitate, primat papal, harul creat, purgatoriul,
3

imaculata conceptiune, slujirea cu azim, botezul prin stropire sau turnare, s.a.), la neo-rnduielile scolastice si nu primesc botezul ortodox prin afundare. Nu putem uita istoria nca sngernda a uniatiei catolice din Ardeal si nu putem fi ignoranti la planul demonic de n-globalizare a Ortodoxiei de Marele Apus. Planul masonic n cauza consta n a pecetlui unirea religioasa fara a se tine cont de divergente, printr-o recunoastere reciproca a tainelor si a mostenirii apostolice, fiecare recunoscnd pe ceilalti drept Biserica, apoi realizarea unirii neortodoxe (intercomuniune), la nceput limitata, apoi largita. Dupa care va ramne sa fie pusa problema diferentelor dogmatice, considerate depasite si dezbinatoare. Pentru aceasta ne ridicam mpotriva oricaror rugaciuni n comun cu catolicii si protestantii, mai ales asupra unitatii si reconcilierii ecumeniste ce defaimeaza Sfintele Taine. Toti cuviosii si marturisitorii Parinti de dupa Schisma din 1054 au luptat mpotriva eresurilor latinesti, dogmelor mincinoase, expansiunii politice, si s-au sfintit, mpotrivindu-se pna la snge. Cuvintele lor au pna azi puterea si lucrarea Duhului Sfnt si ne ndreptatesc a crede ca: Exista doar o singura Biserica a lui Hristos, cea Ortodoxa, apostoleasca si soborniceasca, nu mai multe, (Sf. Fotie), iar pe papa Sfnta Biserica l afuriseste si eu, mpreuna cu Biserica, fiul ei fiind, l afurisesc. (Sf. Paisie de la Neamt) X Ramnerea Bisericii Ortodoxe Romne n Consiliul Ecumenic al Bisericilor este un act de apostazie, de tradare a adevaratei credinte, prin acceptarea hotarrilor ce contrazic fatis dogmele Ortodoxiei si canoanele Sinoadelor Ecumenice. Neamul ortodox este radacina, trunchiul, frunza si rodul Bisericii al carei cap e Iisus Hristos Dumnezeu-Omul. Nu putem negocia democratic dogmele Bisericii si nu putem sta pe picior de egalitate cu catolicii, protestantii, evreii, budistii sau musulmanii, att timp ct doar n potirele noastre se ntrupeaza Adevaratul Hristos Cel nascut din Preasfnta Fecioara Maria. Noi ortodocsii nu avem nimic de adaugat sau de scos din crez sau slujbe, iar Sfntul Marcu al Efesului pecetluieste cele de mai sus spunnd ca: n materie de credinta nu exista concesie iar chestiunile credintei nu ngaduie iconomia. X Demascarea politicii globaliste de integrare religioasa n UE ca fiind demonica si fundamentat pe principii anticretine, luarea de masuri mpotriva noilor buletine cu cip si a card-urilor ce nainte-merg pecetluirii apocaliptice. Vadirea manifestarilor new-agiste ce ndracesc pe tineri, rescrierea adevaratei istorii bisericesti-nationale si revigorarea valorilor traditionale. Nu avem pricina de a supune Biserica presiunilor politice si de a da Cezarului mai mult dect i se cuvine. mparatia noastra e n ceruri, dar trebuie sa o dobndim nca din viata, fara a ne vinde ortodoxia si romnismul.
4

Facem un ultim apel catre Sfntul Sinod, pentru numele lui Dumnezeu opriti-va ct nu e prea trziu! Hotarti iesirea Bisericii Ortodoxe Romne din Consiliul Ecumenic, nu mai pngariti altarele cu rugaciuni mpreuna cu ereticii, nu mai primiti pe cei nebotezati ca fii ai Bisericii, nu va plecati compromisurilor politice si nu ne siluiti libertatea si constiinta cu legitimatii comuniste. Nu mai putem rabda privind noile rnduieli ce desconsidera Sfintele Canoane, cenzureaza Sfintii Parinti, ignora dogmele si hotarrile Sfintelor Soboare si rastalmacesc Sfintele Scripturi. Nu introduceti schisme si dezbinari n Biserica, nu ncercati sa uniti ce e despartit, caci singurul lucru care-l veti reusi e sa distrugeti unitatea Ortodoxiei, sa fisurati adnc temelia Bisericii si sa ridicati cea de-a doua Mare Schisma. n acest ecumenism bolnav, B.O.R. acioneaz individual, fr ncredintarea celorlalte biserici ortodoxe surori, fr a fi mputernicit printr-o hotrre a vreunui sinod inter-ortodox, putnd fi declarat oricnd ca fiind schismatic i eretic de ctre celelalte Patriarhii ortodoxe. Veniti-va n fire si treziti-va! Att timp ct veti ramne cu Hristos, va vom urma, iar de va veti pune interesele personale mai presus de cele ale Bisericii, va vom socoti apostati. Lepadati toate aceste nselari, pentru ca nu cumva poporul urmndu-v, sa se lepede de Biserica lui Hristos. Toate aceste lacrimi de snge voim a le sterge de pe chipul Bisericii, alminteri vom trece peste ascultarea de pacat si vom nainta proteste oficiale, vom iesi n strada si vom alcatui sinod de rezistenta. Nimanui, nicaieri si niciodata nu i se va ngadui a sacrifica pentru binele sau, cea mai mica particica din Credinta Ortodoxa. Cu noi este Dumnezeu si pentru Hristos voim a merge pna la capat, chiar sa ne varsam sngele daca situatia o cere, pentru ca nici o litera din sfintele cuvinte sa nu sufere vreo vatamare, pentru ca toti cu urechi de auzit sa priceapa si cu ochii ce vad sa-nteleaga. Iertare tuturor pentru toate si primiti rugamu-va acestea ca o cununa, ca o sulita, ori ca o Cruce. Semneaza, Tot Soborul de monahi si monahii, nca vii, ai Romniei Ortodoxe

Sarbtoarea Sfntului Mare Mucenic Gheorghe, la anul mntuirii 2003

5