www.referat.

ro

Urbanizarea si problemele ei

I.

Introducere in Geografia umana

In evolutia sa, societatea omeneasca a adus modificari neintrerupte mediului natural al planetei pe care l-a transformat in mediu umanizat. Geografia umana studieaza populatia Terrei cu asezarile si activitatile ei economice Evolutia omului a inceput acum cateva milioane de ani. Conform descoperirilor arheologice stramosii omului actual traiau in zonele centrale si sudice ale Africii, Asiei si Europei. Din aceste regiuni a inceput si popularea altor continente. Multa vreme populatia lumii a fost putin numeroasa. La nasterea lui Hristos (anul 1) traiau circa 200 miloane de oameni. Cresterea populatiei a fost lenta datorita datorita epidemiilor, foametei si razboaielor. Imbunatatirea conditiilor economice si sanitare, mai ales in Europa, au dus la cresterea populatiei lumii, care a atins in 1830 1 miliard de locuitori. Explozia demodrafica face ca in 1930 populatia a crescut la 2 miliarde, in 1987 la 5 miliarde iar in 1994 la 5,7 miliarde. Se estimeaza ca in anul 2000 sa atinga 6,3 miliarde locuitori. Impartind nr. populatiei la suprafata uscata (circa 150 milioane km patrati) zezulta ca valoarea medie a densitatii populatiei este circa 40 loc/Km patrati. Dar populatia nu este raspandita uniform. Exista regiuni cu o densitate foarte mare, 250 1000 locuitorii pe Km patrat ( Campia Chinei de E, vaile Nilului si Gangelui ) dar si unele cu densitate foarte redusa ( Sahara, Arabia, Siberia, padurile ecuatoriale si regiunile muntoase foarte inalte ). In Romania densitatea este de 96 locuitori per Km patrat, valori ridicate inregistrandu-se in zona Bucurestiului si pe Valea Prahovei. Cele mai mari aglomerari ale populatiei se gasesc in zonele industriale si urbane. II. Asezarile urbane

1.

Orasele sunt asezari umane cu un mare numar de locuitorii, cu cladiri numeroase si dotari superioare avand functii economice si sociale deosebite. Ex: Orase portuare (Singapore, Rotterdam, Constanta) industriale (Kiruna, Katowice, Petrosani) comerciale (Leipzig, Viena, Damasc) culturale (Oxford, Venetia, Florenta) turistice (Nice, Innsbruck, Busteni) politicoadministrative (Canberra, Brasilia, Washington D.C.) metropole (Tokio, Paris, Londra, New York, Roma)

2.Cele mai vechi civilizatii urbane au aparut in Asia cu peste 7000 de ani in urma, in regiunile cu agricultura avansata, bazata pe irigatii. Cel mai vechi oras din lume, care exista inca din mileniul al V lea I.H., este Ierusalimul (Ierihon). Intre mileniul al V lea si al II lea I.H. s-au dezvoltat orase infloritoare in Mesopotamia (Ur, Uruk, Babilon), pe valea Indusului (Mohonjo Daro), pe valea Gangelui in N. Chinei, in Fenicia (Tyr, Sidon). Incepand din mileniul al III lea I.H. se dezvolta orase si in N. Africii, pe valea Nilului (Memfis) si la tarmul Mediteranei (Cartagina). In Europa civilizatia minoica a creat primele orase in insula Creta (Cnossos), in mileniul al II lea I.H. Ulterior in Grecia Antica apar orase state denumite polisuri (Micene, Argos, Corint, Atena) si colonii in Asia Mica (Efes, Milet) ca si pe tarmurile Marii Negre (Histria, Tomis, Callatis). In epoca romana orasele au cunoscut progrese evidente, avand strazi pavate, canalizare si alimentare cu apa, bai publice, piete centrale (forum). Romanii au dus o politica de urbanizare a Daciei infiintand colonii si municipii (Sarmizegetusa Ulpia Traiana, Apulum, Napoca si Drobeta). Cele mai mari orase ale Imperiului Roman au fost Roma si Constantinopol. Multe dintre orasele imperiului stau la baza marilor orase ale Europei (Londra, Paris, Viena, Kln, Torino). In Islamul de Est se cunosc orasele Bagdad, Damasc, Cairo iar in Islamil de Vest, Cordoba in Europa. In Antichitate orasele erau inconjurate de ziduri puternice pentru aparare iar in centru erau temple si palate.

In Evul Mediu au fost fortificate cu ziduri si santuri de aparare. Ele aveau un teritoriu restrans si constructii indesite. Multe erau targuri cu functii comerciale, mestesugaresti, administrative. Mai tarziu au aparut noi orase la incrucisarea marilor drumuri comerciale. In epoca Renasterii, cand se dezvolta burghezia, orasele cunosc o perioada de mare inflorire. Se construiesc biserici, palate si cladiri monumentale cu arhitectura deosebita (Florenta, Venetia, Roma, Amsterdam). In Epoca moderna orasele lumii s-au inmultit si au crescut datorita avantului comercial, dezvoltarii transporturilor pe apa si feroviare, revolutiei industriale si mai ales, exploziei demografice. Pe langa orasele din Europa si Asia au aparut si sau dezvoltat intens orasele infiintate de colonisti in cele doua Americi. 3. In secolul nostru orasele au o puternica influenta asupra locuitorilor din localitatile invecinate. Multi oameni din mediul rural se muta in orase pentru un trai mai bun. Prin urmare, orasele cresc ca suprafata si ca nr. de locuitori. Acest fenomen se numeste urbanizare (urbis = oras, in limba latina). La nivelul mondial general de urbanizare este de 40%, dar el difera de la tara la tara. Cel mai mare procent de urbanizare exista in America de Nord, Europa si Australia atingand in unele locuri 75%. Urbanizarea exploziva din zilele noastre consta atat din extinderea oraselor cat si din cresterea numarului populatiei, ambele fenomene conitionanduse reciproc. Extinderea se face in imediata vecinatate, prin crearea zonelor industriale si construirea cartierelor de locuinte (ex. Bucuresti). O alta forma de extindere a oraselor este conurbatia, adica gruparea mai multor orase vecine intre care exista legaturi economice (ex. Ruhr: Duisburg, Essen, Dortmund). Metropolele (mater = mama ; polis = cetate in limba greaca), orase cu peste 2 milioane locuitori, au in jurul lor orase satelit unde locuiesc salariatii care muncesc in marele oras. Marile metropole ale lumii sunt: Londra, Paris, Moscova, Istanbul, Tokyo, Beijing, Shanghai, Seul, Bombay, Cairo, New York, Mexico City, Sao Paulo, Buenos Aires, Rio de Janeiro etc. Cea mai mare forma de extindere in teritoriu a oraselor o reprezinta megalopolisul (mega = mare ; polis = oras). Acesta este format din mai multe metropole in jurul carora s-au dezvoltat alte orase, adevarate punti de legatura. Megalopolisul se intinde pe sute de mii de Km patrati si are zeci de milioane de

locuitori (ex. Tokyo Osaka Nagaya in Japonia circa 70 milioane de locuitori ; Boston - New York - Philadelphia Baltimore Washington D.C. in S.U.A. cu 50 milioane de locuitori, etc.). Astfel de areale urbane mai sunt in Europa si America de Sud. 4. Marile orase ale lumii, prin dimensiunile lor, dispun de locuri de munca si atrag numerosi imigranti, forta de munca ieftina si slab calificata. De aceea populatia acestor orase este un adevarat mozaic etnic si rasial. In toate marile orase spatiul urban se dezvolta nu numai pe orizontala ci si pe verticala. Zgarie norii, constructii cu zeci de etaje din beton sticla si metal sunt specifice tuturor oraselor din America de Nord, America de Sud si chiar si Asia. Ele se datoreaza nevoii de spatiu pentru hoteluri, banci si locuinte. Suprafete insemnate sunt ocupate de autostrazi supraetajate, centre comerciale, zone de agrement etc. Cartierele de locuit ocupa o mare suprafata a oraselor formand zonele rezidentiale. Cele de la periferie sunt mai modeste. Cartierele cele mai saracacioase, numite bidonvilles in limba franceza sunt locuite de numerosi imigranti si de oameni lipsiti de posibilitati. III. Problemele urbanizarii. 1. Poluarea Circulatia autovehiculelor in marile orase este extrem de intensa si polueaza atmosfera cu gaze toxice. Poluarea se datoreaza si marilor industrii. Masurile ecologiste care se iau in prezent vizeaza: Interzicerea traficului rutier in anumite zone. Interzicerea benzinei poluante la automobile. Folosirea mijloacelor de transport nepoluante (metrou, trenuri magnetice). Folosirea filtrelor pentru industriile poluante. Crearea de noi spatii verzi.

2. Criza de locuinte Urbanizarea excesiva prin atragerea unui mare numar de oameni de mirajul orasului duce la o criza acuta de locuinte si de locuri de munca. Cartierele mizere de la periferie numite shanty town sau bidonville, barrios sau favellas nu pot cuprinde intreaga saracime. In multe orase mari locuitorii saraci dorm pe trotuare (India), sub poduri, in canale, sau in parcuri. Primariile si mai ales bisericile s-au implicat in ameliorarea acestor situatii tragice infiintand aziluri de noapte si cantine pentru saraci. 3. Curatenia strazilor si strangerea resturilor menajere Pentru a preveni contaminarea si chiar aparitia unor epidemii in randul populatiei urbane, o armata intreaga de lucratori dotati cu masini si substante specifice muncesc neintrerupt, ziua si noaptea, pentru curatenia orasului. S-au creat gropi de gunoi ecologice si intreprinderi de reciclare a gunoiului menajer. 4. Alimentarea cu apa si canalizarea Construirea unei retele subterane de apa, supravegherea si mentinerea ei in conditii optime asigura sanatatea populatiei orasului. Apa infectata poate provoca epidemii de hepatita virala si alte epidemii grave. Deversarea canalelor in rauri se face prin statiile de epurare. 5. Asigurarea mijloacelor de transport in comun si locurilor de parcare Mijloacele rapide de transport (metroul, trenurile electrice, autobuzele) micsoreaza marile distante din megalopolisuri. Intretinerea cailor de circulatie si asigurarea parcarilor (subterane sau supraetajate), ca si iluminatul public asigura un flux continuu si o viata civilizata. 6. Nu in ultimul rand o problema a marilor orase este cea a animalelor daunatoare: insecte (gandaci, tantari) si mamifere (sobolani, caini vagabonzi). Actiunile de dezinsectie, de deratizare, de strangere a cainilor in adaposturi canine sau de sterilizare a lor, rezolva in general prevenirea multor boli si fac din oras o casa curata si primitoare. IV. Concluzii Din materialele studiate am inteles ca in viitor urbanizarea va atinge cote si mai mari datorita in primului rand exploziei demografice si conditiilor optime de trai si de munca create de stiinta si tehnologie. Se vor extinde arealele urbane in regiuni pana acum nepopulate (polare sau desertice) si poare chiar marine (Exista un proiect japonez al unui oras pe fundul oceanului.). Intr-un viitor mai indepartat poate vor fi si orase cosmice (pe statii orbitale, pe Luna ). Aceste previziuni vor fi posibile insa numai prin munca si priceperea oamenilor intr-un climat de pace, cooperare si intelegere.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate