Universitatea din Bucureşti Facultatea de Administraţie şi Afaceri Administrarea Afacerilor, an III

Plouarea Mării Negre

Prof. Coord.: Constantin Ghica

Studenţi: Ambrăuş Mirela Chirca Maria-Magdalena Crăciun Nicoleta

2011 1

Cuprins:

Marea Neagră.....................................................................................................3 Starea ecosistemului si resurselor vii marine. Situaţia speciilor marine............6 Surse de degradare……………………………………………….....................8 Efectele poluării...............................................................................................10 Biodiversitatea Mării Negre.............................................................................11 Eutrofizarea şi biodiversificarea Mării Negre…….….....................................12 Măsuri împotriva poluării Mării Negre........................................................... 13 Pentru a evita poluarea Mării Negre. Poluarea chimică……………………...14 Despre Comisia pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării şi "Convenţia de la Bucureşti"………………………………………………………………18 Concluzii……………………………………………….........……………….19 Bibliografie......................................................................................................21

2

iar cuveta în dreptul ţărmului românesc este formată dintr-o întinsă platformă continentală cu adâncimi ce nu depăşesc 200 m. hidrologice. Este o mare de tip continental ceea ce face să exercite o influenţă climatică redusă asupra uscatului. iar la sud. Adâncimi mai mari. Adâncimea maximă este de 2 246 m în regiunea central-sudică. La această individualizare a contribuit şi evoluţia paleografică şi raportul acesteia cu celelalte mări în decursul timpului. Marea Neagră face parte din categoria mărilor tipic continentale. Legătura foarte îngustă şi poziţia sa în interiorul continentului contribuie la individualizarea unor caracteristici hidrofizice. manifestată prin brize şi modificări termice pe o fâşie îngustă de la ţărm respectiv cu ierni blânde şi veri lipsite de caniculă. adevărata depresiune a Mării Negre. MAREA NEAGRĂ Situată între 40°55’ şi 46°32’ latitudine nordică şi 27°27’ şi 41°42’ longitudine estică. O linie de traseu aproximativă Varna – Crimeea Sudică separă cele două arii atât de deosebite ale mării: la nord zona cu adâncimi reduse (Marea Azov nu coboară sub 14 m adâncime). situată pe aria străveche de scufundare a Mării Tethys. ţărmurile sunt puţin articulate şi în general lipsite de insule. Suprafaţa mării este de 411 540 km² (462 000 km² împreună cu Marea Azov) fiind a treia ca mărime din Europa după Marea Mediterană şi Marea Nordului. Bazinul Mării Negre are o formă aproximativ regulată. Reprezintă o componentă grafică de însemnătate europeană care defineşte poziţia geografică a ţării noastre. Pe platforma continentală se întâlnesc 8 tipuri de bază de sedimente: 3 . România este o ţară pontică prin litoralul său de 244 km desfăşurat de la Braţul Musura al deltei secundare a Chiliei în nord până la Vama Veche în sud. de sub 2 000 m se întâlnesc în partea central-sudică a bazinului în apropierea ţărmului turc şi la est de peninsula Crimeea. hidrochimice şi biologice proprii. Adâncimea apelor din jurul malului românesc este mai mică. ca urmare a configuraţiei ţărmului şi reliefului submarin. iar adâncimea medie de 1 200 m. comunicând cu Marea Marmara prin strâmtoarea Bosfor şi cu Marea Egee prin strâmtoarea Dardanele.

neaderente ce formează plajele şi acoperă fundurile de mică adâncime. chefalul.zona litorală – unde adâncimea poate ajunge de la 12 – 17 m şi unde pescuitul din ambarcaţiuni este optim până la maximum 50 m adâncime. pot fi galben – cenuşii până la cenuşii – negricioase sau albăstrui. f) mâluri faseolinifere sunt mâluri de adâncime. Speciile de peşti cele mai răspândite sunt: guvidul. prelungiri ale falezei în mare sau ca pietre izolate cu aspect morenaic sau de fundurile argilo – marnoase dispuse insular. opac. calcanul.a) nisipul este un sediment mobil. Platoul continental se poate delimita în trei zone: . 4 .zona prelitorală – care are o profunzime variabilă de-a lungul ţărmului unde adâncimea este de până la 12 m şi care este expusă valurilor. g) zona cu filifora populează mâlurile cu mztilus şi faseolinifere în care se dezvoltă alga roşie Philliphora. d) substratul dur este reprezentat în general de calcare sarmatice ca platforme întinse de piatră. hamsia. pălămida. . c) scrădişul recent este constituit din îngrămădiri de fragmente de moluşte actuale. cu granule distincte. h) paleoscrădişul de tip caspic este format din cochilii fosile de scoici şi melci de apă dulce şi salmastră de la marginea platforme continentale. mai compacte şi unsuroase la pipăit. precum şi alţi peşti răpitori (specii de rechin ce ating 15 – 20 kg). cambula. cenuşii de grosimi de 5 – 20 cm. . scrumbia. b) nisipul mâlos este un sediment mobil aderent. e) mâluri cu mztilus sunt sedimente mobile de origine aluvionară dispuse în strat de 20 – 40 cm la adâncimi de 20 – 60 m. rândunica de mare. cu mâl în proporţie de 15 – 25 % ce acoperă fundurile puţin adânci. foarte bogat în carbonat de calciu ce dau apei un aspect lăptos. morunul.zona sublitorală – are o adâncime de 70 – 230 m unde apa este slab oxigenată cu consecinţele de rigoare pentru pescuit. zona este frecventată de pescari.

alături de care apele uzate. Vulnerabilitatea bazinului Mării Negre se datorează atât izolării sale. Într-o primă fază. Se constată astfel o pronunţată eroziune a plajelor şi falezei. Substanţele chimice se înfiltrează prin pământ în apa râurilor şi sunt astfel purtate până la Dunare şi de acolo în Marea Neagră. Dar cantităţile excesive de nutrienţi pot avea efecte devastatoare. concomitent cu creşterea fenomenelor de înflorire a apei mării ca urmare a aportului Dunării şi a evacuărilor directe de substanţe biogen. Prin reducerea cantităţii de apă. În cantităţi moderate. mai mult şprot. Dunărea contribuie la reţinerea sedimentelor poluante din domeniul continental. ei au ca efect creşterea generală a cantităţii de hrană ( mai multe alge microscopice. acesta fiind unul dintre motivele pentru care în ultimii ani s-au pescuit cantităţi mai mari de peşte. În ultimii 25 de ani a fost înregistrată o creştere dramatică a cantităţii de nutrienţi. cât şi activităţile antropice. cei mai mulţi dintre ei nefiind conştienţi că participă activ la poluarea uneia dintre cele mai degradate mări ale planetei. Substanţele chimice cum ar fi cele petroliere. ca o adaptare la raportul 5 . În afara poluanţilor aduşi de marile fluvii. gunoaiele casnice şi poluarea aerului se adaugă în mod semnificativ. se modifică compoziţia fitoplanctonului.Marea Neagră este una dintre cele mai poluate mări ale globului. Ţiţeiul şi alte substanţe petrochimice sunt principalii poluatori ai Mării Negre. trăiesc în prezent peste 165 milioane de oameni. etc. este puternic eutrofizată. mai ales datorită utilizării pe scară largă a detergenţilor cu fosfaţi şi a extinderii agriculturii intensive. răspândită în lumea întreagă. dar şi prin utilizarea apei pentru irigaţii. Practica obişnuită de spălare a tancurilor petroliere deversează foarte mult ţiţei în mare. prin construirea barajelor şi a lacurilor de acumulare pentru producerea energiei electrice. Această practică. Ea este legată de uscat prin intermediul fluviului Dunarea care este transmiţătorul poluanţilor. cantităţi importante sunt deversate în zonele litorale de localităţile costiere şi de activităţile de transporturi. Acestea afectează puternic atât flora şi fauna din apropierea ţărmului. cât şi dimensiunilor mari ale surselor de poluare de pe uscat. Pe litoralul Mării Negre a scăzut aportul de sedimente adus de fluviu ca urmare a opririi acestora în lacurile de acumulare al căror număr şi importanţă au crescut în întreg bazinul hidrografic al Dunării. În bazinul Mării Negre. în special pescuitul şi turismul. fertilizatorii. mai multe sardine. Dunărea aduce anual aproximativ 60 000 tone fosfor şi circa 340 000 tone azot anorganic. insecticidele şi erbicidele care nu se descompun în contact cu solul. Marea devine astfel un depozit imens pentru aceste colecţii amestecate de fertilizatori şi otrăvuri. rămasă adesea neobservată este azi detectată prin intermediul sateliţilor şi cei vinovaţi pot fi trimişi în judecată. În incidentele majore de poluare este întotdeauna implicat ţiţeiul. şi mai ales platforma continentală din partea sa nordvestică.). care desfăşoară importante activităţi economice. Cea mai mare parte a Mării Negre. nutrienţii utilizaţi ca îngrăşăminte ( azotul şi fosforul ) sunt benefici. ei fiind indispensabili pentru funcţionarea ecosistemelor. Pe măsură ce creşte cantitatea lor. În ea se varsă apele a 17 ţări. pătrund în cele din urmă în Marea Neagră.

Metale grele cum ar fi cadmiul. specii invadatoare. dar inexplicabil nivelul arsenului a scăzut. Cantitatea de metale. arsenul.mai recent . SITUAŢIA SPECIILOR MARINE Ecosistemele şi biodiversitatea sunt periclitate în mod îngrijorător la nivel planetar.modificat al nutrienţilor. care cele multe provin din industria şi transportul pe uscat. o substanţă chimică organică clorinată şi toxică. naţional şi/sau transfrontalier. exploatarea şi .necesitatea protecţiei mediului marin atestă şi confirmă importanţa acordată dezvoltării ştiinţelor mării.  STAREA ECOSISTEMULUI ŞI RESURSELOR VII MARINE. care scurtcircuitează lanţul trofic. sunt chimicale periculoase care dezechilibrează balanţa sistemelor animale din mediu. utilizata ca pesticid şi care persistă în mediu este încă folosit. poluarea apelor estuarine şi costiere de către ape uzate. nici ecosistemele marine. DDT-ul. Asemenea probleme grave de mediu pot fi abordate şi soluţionate într-o oarecare măsură la nivel local. deoarece acestea nu au prădători naturali în Marea Neagră. cuprul. 6 . zincul sau cromul. plumbul. acesta fiind alcătuit în ciclul anual octombrie 2000-septembrie 2001 din 179 de specii şi varietăţi de microalge. ca şi abundenţa hranei. eroziune. In fitoplanctonul sectorului românesc s-a înregistrat o importantă diversitate specifică. Multitudinea şi complexitatea aspectelor pe care le implică explorarea. care sunt toxice sau puţin nutritive pentru animalele superioare. Din nefericire. marea majoritate . Aceste modificări bruşte şi cantitatea mare de nutrienţi se manifestă uneori prin „înfloriri” ale unor alge. permit proliferarea meduzelor şi a ctenoforelor. aparţinând la şapte grupe algale cu rang de încrengătură. cu toate că a fost interzis. nu fac excepţie. Mediul marin este adesea ameninţat de suprapopularea anumitor zone costiere. DDT si PCB( betanol policlorinat) a crescut în ultimii ani. în funcţie de jurisdicţia naţională asupra resurselor.anume 123 . exploatarea resurselor naturale şi hazarduri precum cutremure. Aceste perturbări. cu precădere cele costiere. nichelul. epidemii/epizootii.aparţin grupelor diatomeelor şi peridineelor. Dintre respectivele specii. inundaţii.

PBC-ul are un efect cumulativ asupra vieţii din Marea Neagră.O altă substanţă chimică care are un efect negativ asupra florei şi faunei Mării Negre este tributilina (TBT) care este folosită pe scară largă ca vopsea rezistentă la apa pentru chila vaselor. 7 . Organismele dăunătoare se reproduc în moluşte şi transmit omului numeroase boli. fiind mult mai mare şi aproape imposibil de calculat. cum ar fi unul având la bază cuprul şi care este de 1000 de ori mai puţin toxic pentru plante şi animale. Pierderile economice datorate poluării sunt din ce în ce mai mari. Nu poate fi evaluat însă costul zilelor de muncă pierdute datorită îmbolnăvirilor produse de poluare. costul speciilor dispărute datorită poluării. Numai sectoarele turistic şi piscicol înregistrează pierderi de peste 500 milioane de dolari anual. Cele câteva zone umede răspândite în lungul litoralului servesc ca filtre naturale. toxici pentru animale şi oameni. pe termen lung. care este folosită ca un indicator al contaminării. care fixează poluanţii şi sedimentele din râuri. deci puse în imposibilitatea de a se reproduce. S-a demonstrat că TBT produce modificări sexuale melcilor de mare ( un tip de crustaceu ). Degradarea acestor zone umede ar putea determina dispariţia unui filtru natural foarte important. S-au descoperit produse alternative care nu au efecte adverse asupra florei şi faunei. de poluările datorate activităţilor agricole şi de deversările de la activităţile industriale. care se interpune între apele continentale poluate şi apele Mării Negre. Alte microorganisme care ridică probleme pentru om sunt bacteriile Salmonella şi Staphyloccus care pot să apară în crustacee. şi în climatele calde Vibrio parahaemolyticus. întregi populaţii devenind de sex feminin. de despăduriri. costul refacerii zonelor distruse prin poluare. această cifră la nivelul întregii mări. Cea mai răspândită este bacteria Escherichia coli . Ei sunt poluanţi industriali. Costul pe termen scurt al neluării nici unei măsuri ar putea depăşi în curând 1 miliard de dolari anual. Pentru a nu provoca boala ar trebui să existe mai puţin de 230 E. dar care sunt şi ele afectate de dezvoltarea urbană şi industrială. etc. colii la 100g de ţesut.

Agricultura este un poluant major al apelor. poluarea atmosferică are un impact foarte puternic asupra mediului. Unii poluanţi pot fi transportaţi direct în mare sau prin intermediul râurilor. motoare de maşini ). Cea mai mare parte a Mării Negre. ca şi poluarea marină. Unele studii arată existenţa unor grave probleme locale. etc. dioxidul de carbon ( de la termocentrale şi maşini ). atât ale celor ale Mării Negre. dezvoltarea portuară şi a zonelor costiere. termocentralele pe cărbune sau combustibil lichid şi din transport. Cea mai mare parte a poluării îşi are originea în agricultură şi în zonele industriale din lungul cursului Dunării şi al celorlalte mari fluvii care se varsă în Marea Neagră. oxizii de azot proveniţi de la arderile la temperaturi înalte ( termocentrale. şi mai ales platforma continentală din partea sa nord-vestică. pesticidele reprezintă o mare problemă mai ales pentru zonele de coastă. mai ales datorită utilizării pe scară largă a detergenţilor cu fosfaţi şi a extinderii agriculturii intensive. În Marea Neagră. În ultimii 25 de ani a fost înregistrată o creştere dramatică a cantităţii de nutrienţi. Practicarea agriculturii intensive duce la infiltrarea în ape a îngrăşămintelor şi pesticidelor folosite. este puternic eutrofizată. Dunărea aduce anual aproximativ 60 000 tone fosfor şi circa 340 000 tone azot anorganic. 8 . Printre aceştia se pot număra metalele grele ( mai rare în zona litoralului românesc ). cât şi ale apelor continentale de suprafaţă şi subterane din zonă. industrie. Cei mai mulţi poluanţi atmosferici provin din industrie. Pe lângă efectul general negativ pe care îl are asupra sănătăţii populaţiei ( mai ales în zonele urbane şi în zonele industriale ). la poluarea apelor subterane şi la afectarea sănătăţii umane. urbanizare. dioxidul de sulf ( de la termocentrale ). O problemă importantă o reprezintă şi depozitarea şi aplicarea îngrăşămintelor chimice. SURSE DE DEGRADARE Marea Neagră este afectată de poluarea atmosferică. Depozitarea necorespunzătoare ( de obicei sub cerul liber ) şi aplicarea lor excesivă conduce la scurgerea lor în râuri. agricutura intensivă.

mai multe sardine. etc. Aceste modificări bruşte şi cantitatea mare de nutrienţi se manifestă uneori prin „înfloriri” ale unor alge. ei au ca efect creşterea generală a cantităţii de hrană ( mai multe alge microscopice. de obicei. Prin urmare. care sunt toxice sau puţin nutritive pentru animalele superioare. care scurtcircuitează lanţul trofic. o problemă locală. Într-o primă fază. Ca toate plantele verzi. Dar cantităţile excesive de nutrienţi pot avea efecte devastatoare. sunt 9 . prin procesul de fotosinteză. mase enorme de alge cad pe fundul mării sau spre straturile profunde. nutrienţii utilizaţi ca îngrăşăminte (azotul şi fosforul) sunt benefici. Aceste perturbări. până în prezent au fost publicate puţine date despre microorganismele patogene din zona de coastă a Mării Negre. se modifică compoziţia fitoplanctonului. Principala sursă de poluare a zonelor din apropierea oraşelor de pe ţărm o constituie netratarea sau tratarea insuficientă a apelor uzate. ca o adaptare la raportul modificat al nutrienţilor. Apele uzate menajere contribuie semnificativ la poluarea cu substanţe organice şi nutrienţi şi pot fi responsabile şi de apariţia şi proliferarea unor boli. Deşi este cunoscut faptul că în ape există cantităţi mari de germeni fecali. Pe măsură ce creşte cantitatea lor. Poluarea microbiologică este. atunci când există. unde cantitatea de lumină este totuşi suficientă pentru dezvoltarea lor. Scăderea cantităţii de oxigen şi a cantităţii de lumină în zonele cu adâncime mai mică au efecte devastatoare asupra populaţiilor animale. de obicei. oxigenul este consumat pentru transformarea organismelor moarte în dioxid de carbon. mai mult şprot. acesta fiind unul dintre motivele pentru care în ultimii ani sau pescuit cantităţi mai mari de peşte. ca şi abundenţa hranei.În cantităţi moderate. deoarece acestea nu au prădători naturali în Marea Neagră. se formează hidrogen sulfurat. În unele cazuri grave de anoxie.). Deoarece populaţiile naturale nu sunt capabile să consume cantitatea mare de hrană existentă. Noaptea însă. ce determină distrugerea totală a populaţiilor animale şi pierderea unor importante resurse marine vii. permit proliferarea meduzelor şi a ctenoforelor ( ex : Mnemiopsis leydi ). substanţă foarte toxică. Unul dintre motive este acela că datele. cantitatea de oxigen dizolvat în mod natural în apă nu este suficientă pentru întreţinerea populaţiilor uriaşe de alge din straturile profunde. ei fiind indispensabili pentru funcţionarea ecosistemelor. şi fitoplanctonul are nevoie de lumină pentru a transforma dioxidul de carbon în masă organică.

costul reintroducerii unor specii dispărute. deosebit de poluate). în imediata apropiere a Mării Negre. se întâlnesc practic toate ramurile industriale( prelucrarea hidrocarburilor. industrie alimentară. datorită subdimensionării staţiilor de epurare. apele uzate care sunt deversate în mare nu au o calitate corespunzătoare. Ele au frecvenţă mai mare în Rusia şi Ucraina. Cu toate că problema principală o reprezintă nutrienţii. etc. În cazul majorităţii oraşelor de pe coastă. cazuri de holeră şi antrax în Delta Dunării şi în judeţul Constanţa. Toate acestea contribuie la poluarea gravă a Mării Negre şi a apelor înconjurătoare prin deversarea apelor uzate. între 340 – 400 milioane de dolari anual. Dacă s-ar lua în considerare numărul de zile de muncă pierdute. de obicei. Au fost însă raportate cazuri de boli hidrice în zona litorală. nota de plată anuală ar putea depăşi un miliard de dolari anual la nivelul întregii mări.  EFECTELE POLUĂRII Problemele ecologice din zona Mării Negre au produs mari pierderi economice. costul asistenţei medicale. sunt şi ele enorme. situate pe ţărm sau în imediata apropiere. prelucrarea metalelor feroase şi neferoase. În sectorul piscicol. precum şi încălcării reglementărilor cu privire la deversarea apelor industriale în canalizările municipale. fabrici de celuloză şi hârtie. dar au fost semnalate. la zone bine definite. 10 . Este greu de estimat poluarea chimică a Mării Negre. după 1991.considerate confidenţiale. întreprinderi de prelucrarea lemnului. infiltraţii de la depozitele de deşeuri sau prin poluare atmosferică depusă pe sol sau în apă prin intermediul precipitaţiilor. Oricum. Costurile scăderii poluării. întreprinderi chimice. datorită rapoartelor contradictorii şi a lipsei unor surse de informare transparente. la nivelul întregului bazin. legate de privatizarea întreprinderilor de stat şi dezvoltarea întreprinderilor private. cum ar fi cele legate de sănătate sau şomaj. dar care este limitată. dar mai ales în bazinele râurilor tributare mării. asociate aşa numitelor „puncte fierbinţi” (zone restrânse. iar pentru turism. pagubele produse de eroziune sau cele de identificare a unor alternative pentru alimentarea cu apă potabilă. pierderile sunt estimate la 240 milioane de dolari anual. există rapoarte care informează că există şi poluare cu metale grele şi substanţe organoclorurate (deosebit de toxice). eficienţei lor reduse. La această cifră se adaugă şi efectele indirecte.).

tonele de scoici şi peşti morţi aruncate pe plajă şi supuse putrefacţiei. Contaminarea peştilor şi a altor animale marine este şi el un risc major. Nu sunt de neglijat nici efectele psihologice negative asupra turiştilor şi a populaţiei locale (uimirea legată de schimbarea culorii apei până la sângeriu. care îi fac aproape improprii consumului uman.Poluarea provenită de la apele uzate tratate necorespunzător a dus la apariţia unor cazuri izolate de holeră şi la creşterea numărului de afecţiuni gastro-intestinale. Mnemiopsis leydi. suprasolicitând alimentarea cu apă potabilă şi resurse biologice. dar la care se adaugă şi mortalitatea foarte mare a puietului de peşte datorată eutrofizării şi poluării apelor. cât şi a unor specii de peşti cu importanţă economică : scrumbie. împreună cu fenomenele asociate (consistenţa mucilaginoasă a apei. iar dacă nu sunt respectate. Urmare a accentuării poluării industriale şi orăşeneşti din ultimele două decenii. Consumurile ridicate de apă potabilă. Pescuitul prin traulare de fund a contribuit. 1998 şi 1999). în Marea Neagră au fost inventariate aproximativ 1500 specii de vertebrate şi nevertebrate. Poluarea a devastat industria piscicolă din Marea Neagră. Prezenţa unui număr mare de oameni care trăiesc sau îşi petrec vacanţele pe malul Mării Negre afectează grav mediul costier. Cu toate că este în special o problemă locală. senzaţia de teamă care apare. şi el. sturioni. datorate lipsei de eficienţă a multor instalaţii. aşa cum s-a întâmplat în 1992. Dacă reglementările sanitare ar fi respectate. ar fi necesară o îngheţare a pescuitului industrial ( pe o perioadă de 3 – 5 ani ). mai ales când fenomenele sunt însoţite de mortalităţi masive ale peştilor. Oricare ar fi cauza. prin distrugerea habitatului multor specii valoroase prin smulgerea vegetaţiei de pe fundul mării. calcan.  BIODIVERSITATEA MĂRII NEGRE Până în prezent. Valorile totale estimate la 900 000 tone în 1986 au scăzut la numai 100 000 tone în 1992. ar produce mari pierderi pentru turism. prezenţa insectelor şi rozătoarelor purtătoare de boli din jurul lor) au avut şi ele un rol important. există oricând riscul apariţiei unor îmbolnăviri. reprezintă un potenţial risc pentru viitor. 11 . şi aşa afectate. stavrid. mirosul de alge şi peşte stricat. Cauza acestei scăderi este în primul rând suprapescuitul. unii peşti din zona de coastă conţin cantităţi foarte mari de substanţe chimice. foarte mult. s-a constatat reducerea unor specii de peşti răpitori. ca şi prădarea sa de către un ctenofor recent apărut în Marea Neagră. hamsie. dacă se doreşte ca efectivele de peşte să aibă o şansă de refacere. Masivele înfloriri ale algelor începând din 1975.

 EUTROFIZAREA ŞI MODIFICAREA BIODIVERSITĂŢII Eutrofizarea şi alte tipuri de degradare a ecosistemelor au dus la reducerea biodiversităţii şi au perturbat grav echilibrul ecosistemelor din Marea Neagră. Biomasa altor specii foarte importante pentru lanţul trofic al Mării Negre s-a redus şi ea 12 . zooplanctonul şi bentosul.În cadrul ecosistemului Mării Negre au fost studiate urmatoarele componente biologice : bacterioplanctonul.000 exemplare Delphinus. deoarece. aceste date nu pot fi omologate cu metodicile internaţionale de evaluare. ultimul în principal datorită concurentului său natural Beroe ovata. Totodată. se menţionează apariţia unor exemplare mari de crab albastru Callinectes sapidus. cu care se aflau în legătură trofică. Flora bentală se află într-un declin continuu. iar biomasa algei Phylophora se apreciază la numai o zecime faţă de trecut. În ultimii 25 – 30 de ani. Chiar şi zonele mai profunde sunt foarte modificate. apreciază stocul de delfini de 30. cu condiţii de mediu improprii pentru majoritatea organismelor aflate în partea superioară a piramidei trofice. Starea de conservare a populaţiilor celor trei specii de delfini care trăiesc în Marea Neagră – Phocoena phocoena relicata. atât din punct de vedere calitativ. ele au fost înscrise la categoria “date insuficiente”. Au dispărut câmpurile de Zostera şi Cystoseira. îndeosebi în privinţa unor specii cu importanţă ecologică şi economică deosebită în deceniile trecute ( de exemplu : alga brună Cystoseira şi fanerogama Zostera ). iar biomasele sunt de zeci de ori mai scăzute decât cele de acum câteva decenii. din 1987. în care se întâlneau numeroase specii. în ciuda unor măsuri întreprinse ( reducerea pescuitului. Dintre acestea. O dată cu ele au dispărut numeroase alte specii. semnalat ulterior. deşi ultimele estimări. aici nemaiîntâlnindu-se nici 50 % din numărul speciilor care le populau în periaoda 1967 – 1970. într-o cultură eutrofă de alge. 3.000 exemplare Phocoena. semnarea unor acorduri şi convenţii internaţionale ). Delphinus delphis ponticus şi Tursiops truncatus ponticus – continuă să fie precară. În Cartea Roşie a Mării Negre. fitoplanctonul.000 exemplare Tursiops şi 3. Pe de altă parte. Marea Neagră a fost transformată dintr-un ecosistem divers. gasteropodul Rapana venosa şi ctenoforul Mnemiopsis leydii şi-au redus substanţial stocurile. trebuie semnalată în continuare prezenţa unor specii imigrate recent în Marea Neagră. cât şi cantitativ.

alături de poluare. Schimbările politice din regiune din ultimii 15 ani au creat oportunitatea unor acţiuni naţionale şi internaţionale pentru salvarea Mării Negre. Prima etapă a reprezentat-o lansarea „Programului pentru Managementul Ecologic şi Protecţia Mării Negre”. de decimarea bancurilor de stridii. în ultimii ani. Georgia. El este responsabil.foarte mult : numărul scoicilor Corbula s-a redus de 240 ori. Turcia. iar scoica Mytilus şi-a redus biomasa cu 70 %. cu mare valoare comercială. Ea a atins densităţi de până la 1000 de indivizi pe metrul pătrat în zona litoralului românesc. program finanţat de Fondul Global de Mediu. aduse în apa din tancurile de balast ale navelor. Rusia şi Ucraina au semnat. Primul caz a fost acela al melcului răpitor Rapana thomasiana. Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu. În mod ironic însă. Cu toate că ţările din zona Mării Negre încearcă de mult să oprească degradarea acesteia. Datorită modificărilor în biodiversitate. Declaraţia de la Bucureşti pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării. rapana însăşi a devenit o specie foarte căutată de pescari. Bulgaria. ele au nevoie de asistenţă internaţională specializată. care se pare că a apărut la sfârşitul anilor ′60 şi a înlocuit practic specia Corbula. speciile oportuniste. transportat probabil la începutul anilor ′40. Acest program internaţional îşi propune să fie un catalizator pentru refacerea mediului 13 . Problema cea mai importantă este însă lipsa unui management integrat al zonei costiere ( cu integrarea tuturor sectoarelor din zona de coastă implicate în luarea deciziilor ).  MĂSURI ÎMPOTRIVA POLUĂRII În bazinul Mării Negre. îşi pot găsi cu uşurinţă locul în aceste ecosisteme dereglate. România. carnea ei fiind exportată în Japonia. la Bucureşti. O altă specie a fost Mya arenaria. desfăşurat între 1992 – 1996. un trust format din Banca Mondială.

Unele dintre sursele de poluare. . De asemeni unele întreprinderi care mai funcţionează încă au redus indicele de poluare prin aplicarea de tehnologii moderne şi tratarea deşeurilor. consiliile locale şi judeţene. fabrici din industria grea sau agrochimică.înconjurător şi a utilizării sale durabile şi s-a finalizat. Programul privind dezvoltarea implementării Planului Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră are ca principal obiectiv elaborarea şi implementarea Planurilor Naţionale Strategice de Acţiune la Marea Neagră. printre altele.Planul Naţional Strategic de Acţiune la Marea Neagră ( proiectul . Transportul de petrol prin Marea Neagră a crescut foarte mult şi există un risc constant de poluare prin 14 .  Pentru a evita poluarea Mării Negre s-au pus la cale o serie de acţiuni: .suport pentru Monitoringul Chimic în Marea Neagră ( training pentru asigurarea calităţii datelor ). cu semnarea Planului Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră. afectează orice formă de viaţă sau scade valoarea mediului pentru oameni ( pentru amenajări sau alte destinaţii). Există dovezi că multe râuri care se varsă în Marea Neagrã au fost puternic poluate în decada dintre 1970 si 1980.lucrul în reţea şi parteneriat (organizaţii şi agenţii din domeniul apei. cercetare aplicată simplă pentru procesarea datelor şi a informaţiilor recente despre cele mai bune tehnici. agricultura. Inspectoratul de Sănatate Publică. emisiuni pe posturile TV locale şi regionale).educaţie ecologică şi instruire (organizarea unor întâlniri şi workshop-uri la care să participe autorităţile locale şi fermierii).participare publică (implicarea comunităţilor locale). etc. . CD-uri de educaţie ecologică. sunt acum închise datorită colapsului economic care a afectat multe ţări dupã 1990. .activităţi de lobby şi campanii (autorităţile locale trebuie să implice grupările interesate şi publicul larg).nu este aprobat) . .  Poluarea chimică (incluzând şi petrolul) nu este atât de mare pe cât s-a considerat dar riscurile unor incidente serioase sunt în creştere Poluarea se produce atunci când chimicale sau energie (zgomot sau căldură).conştientizarea şi diseminarea informaţiei prin mass-media (fluturaşi. proceduri de management al pescuitului şi acvaculturii aliniate normelor UE) . pliante despre nutrienţi. reţele de ONG-uri.) .actualizarea inventarelor cu zone critice (care prezintă o mare cantitate de nutrienţi). cum ar fi cele producătoare de pesticide. deversate în mediul înconjurător.sprijinirea activităţii Centrului Regional de Activitate pentru Pescuit ( metodologii de evaluare a stării resurselor vii.monitorizare interactivă a proiectelor pilot. În cadrul acestui proiect au fost realizate urmatoarele acţiuni : . .două proiecte PHARE asociate programului GEF .

manevrare neatentă şi spălarea ilegală a ţancurilor petroliere). Poluarea poate fi prevenită în toate situaţiile întrucât ea este rezultatul accidentelor sau folosirii intenţionate a mediului pentru depozitarea deşeurilor. Substante poluante potenţiale ale Mării Negre 15 . Principalele categorii de poluanţi potenţiali sunt următoarele: Tabelul 1.deversări datorate accidentelor şi manevrelor greşite (robinete slăbite.

Lubrifiantii bazati pe petrol se mai folosesc în utilajele de forare a titeilui sau a gazelor. cositor. cadmiu. etc. Acestea provoacã un impact local major. Uneori deseurile sunt depozitate la suprafatã de unde Accidente ca cel petrecut la Baia Mare. Aruncarea neglijentã a combustibilui de masini în reteaua de canalizare constituie un factor major de poluare. dar acelasi fenomen are loc si în largul oraselor costiere. mercur. inele de benzen sau de legãturi duble si triple este mai mare Producerea si rafinarea într-un compus al titeiului. Mediterana vecinã. asociate cu desemna elementele de tranzitieminiere reprezintã o sursã majorã mineritul sau unele industrii. cu cât numãrul de locale specatculoase. Un mare numãr de descãrcãri provemite din transportul maritim (golirea tancurile de balast pare a fi o problemã majorã) 2. (cum ar fi cupru. Industria de prelucrare a pieilor Au existat probleme locale serioase de poluare cu mercur (tãbãcãria). problemã majorã în apa Asemena accidente sunt un risc potabilã (cu urmãri grave Industria metalurgicã este o sursã major în tãrile din jurul Mãrii pentru sãnãtatea oamenilor care Negre. Canalizarea urbanã si deseurile industriale aruncate în râuri si mare. foloseste mari cantitãti de crom toxic. deversare masivã de la minele de aur a omorât animalelel pe o Poluarea cu metale grele este o Industria distantã de 200 km în râul Tisa. cu atât mai toxic este acesta. unde se depun apa si alte lichide) precum si instalatiilor defectate în timpul încãrcãrii sau descãrcãrii vaselor. beau apã contaminatã) dar este de metale grele dar multe alte industrii folosesc compusi ai mai putin rãspânditã în mediul metalelor si produc deseuri.duble). unde o se pot scurge în râuri. dar “Metale grele” este un termen Operatiunile miniere si depozitarea existã zone locale de care este folosit pentru a deseurilor provenite din activitatile contaminare. Ocazional rafinãriile aruncã produse petroliere dar existã suficiente tehnologii pentru a prîntâmpina acest lucru. la care se adaugã reziduurile provenite din transportul în comun si industrie. plumb. Mari cantitãti de titei pãtrund în mare odatã cu apele râurilor care se varsã aici. nesaturati (contin legãturi duble sau triple si de accea sunt mai reactivi) sau aromatici (contin inele de benzen) santinelor (santina este fundul vasului. iar folosirea compusului organic tributyl cositor (TBT) a fost de mai multe ori interzisã Transportul datoritã efectelor sale asupra 16 . marin. Sunt putine indicii de poluare a Mãrii Negre cu metale grele.) de metale grele. Metale grele Mineritul si compusii lor. Bineînteles cã marile deversãri produc pagube În general. Canalizarea urbanã Aceasta este singura sursã majorã de petrol pentru mare. în bazinul Dunãrii. Pentru mai multe informatii vezi materialul despre navigatie. Acest lucru apare ca rezultat a doi factori: 1. zinc. de exemple.

Surse de energie Deseori bateriile contin mari cantitati de metale grele. sau armament) necesita zone ale Niprului. Depozitarea de gunoi urban si Multe plãji din jurul Marii Negre Deseuri solide provenind de pe vase sunt pline de gunoaie. Ele pot fi (pentru reactoare. Pentru a împiedica fixarea si inmultirea organismelor marine pe chilele vaselor. Existã putine informatii despre cantitatea de gunoaie de pe 17 . reactoarele nucleare sunt foarte strict controlate. astfel încât un anumit radioactive. Aceasta produse ale activitãtii umane. S-a constatat ca TBT este mai eficient dar are influente negative asupra mediului marin. în special în unele emit radioactivitate. dar acestea sunt limitate în comparatie cu alte surse. Accidentul nuclear de la Cernobîl din 1986 a produs imense Acestea sunt elemente care Productia de combustibil nuclear suferinte umane si contaminãri ale mediului. Existã totusi riscuri de accidente iar depozitarea pe termen lung a deseurilor radioactive este dificilã si costisitoare. Din Elemente ca uraniul existã în mari cantitãti de deseuri cauza acestui accident dar si a naturã. altor deversãri operationale. fãrã a pune totusi în În mod normal. nivel de radioactivitate este nivelul de radioactivitate al Mãrii întotdeauna prezent. se folosesc deseori vopsele speciale care contin de obicei cupru. elibereazã în mediul înconjurãtor cea mai mare parte a poluãrii sã ajungã în Marea Neagrã. habitatul acestora. Energia nuclearã Negre este dublu fatã de al Mãrii Mediterane.vietuitoarelor marine. fluviu care se varsã în Marea Negrã. plumb sau cadmiu. uraniu îmbogãtit. militare si industriale poate produce contaminãri.Acestea provin din amenajãri improprii Prezenta gunoiului în mare este Gunoiul provine mai ales din de depozitare a gunoaielor o problemã majorã deoarece el ambalaje aruncate din urbane. datoritã neglijentei cetãtenilor. Îndiguirile lantanide sau actinide. sau prelucrarea de mari cantitãti de de pe fluviu au împiedicat însã elemete continând uraniu. uz medical si atât substane din naturã. gunoaie de pe vase sau amenintã vietuitoarele si gospodãrii sau din industrie. industrial. emisiile de la pericol fauna si oamenii. Substante radioactive Mineritul Alte activitãti Folosirea radioactivitãtii în scopuri medicale. Depozitarea lor in spatii speciale este foarte importanta dar ele sunt deseori aruncate împreunã cu deseurile menajere sau cele industriale.

de reprezentanţii României. Federaţiei Ruse. cu sediul la Istanbul. în luna aprilie 1992. Convenţia pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării a fost ratificată de ţara nostră prin Legea nr. după şase ani de negocieri. precum şi a prevederilor Planului Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre. Deseurile din plastic reprezintã o problemã deosbit de dificilã. 98/1992. pentru a proteja şi conserva mediul marin. reducerea şi controlul poluării Mării Negre. Turciei şi Ucrainei (care sunt Părţi la Convenţie). la Odessa a fost semnată Declaraţia Ministerială de la Odessa. Comisia pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării (BSC) Comisia pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării şi Secretariatul Permanent al acesteia. pentru a proteja şi conserva mediul marin şi de a oferi un cadru legal pentru cooperare şi acţiuni concertate pentru îndeplinirea acestor obligaţii. Convenţia oferă de asemenea cadrul legal pentru cooperare şi acţiuni concertate în vederea protecţiei Mării Negre. Obiectivul principal al Comisiei pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării este: să formuleze obligaţia Părţilor semnatare ale Convenţiei pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării de a preveni. care reafirmă scopurile Convenţiei. scopurile şi priorităţile generale pentru activitatea regională. Georgiei. Despre Comisia pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării şi "Convenţia de la Bucureşti" Convenţia pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării a fost semnată la Bucureşti. 18 . Convenţia pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării are ca părţi integrante trei protocoale: • Poluarea din surse de pe uscat • Poluarea prin dumping • Poluarea cu petrol sau alte substanţe periculoase în situaţii de urgenţă În aprilie 1993.fundul mãrii. documentul are ca obiective generale prevenirea. Cunoscut drept "Convenţia de la Bucureşti". Bulgariei. reduce şi controla poluarea Mării Negre. făcând un apel la necesitatea urgentării ratificării Convenţiei şi a protocoalelor acesteia de către ţările riverane. Declaraţia precizează clar principiile. realizează implementarea Convenţiei pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării. Depozitarul Convenţiei este România. modul de abordare.

totuşi. cantităţile actuale de nutrienţi sunt suficiente pentru susţinerea unor fenomene de înflorire. dar şi a unor specii de 19 . CONCLUZII . ci şi prin caracteristica salină esenţială. iar indicatorii cantitativi de densitate şi biomasă au avut valori ridicate până la 30 m adâncime. în raport cu perioadele anterioare de referinţă. asemenea evenimente determinând în sezonul estival creşterea conţinutului de materie organică cu 2-3 mgO 2/l peste media multianuală.E. . unde populaţiei bogat reprezentate de copepodul Acartia clausi i s-au adăugat populaţiile altor două specii Paracalanus parvus şi Pseudocalanus elongatus. în sezonul autumnal. producând nouă fenomene de înflorire de către 11 specii de alge şi provocând mortalitatea în masă a organismelor bentale. august şi septembrie). . . întâlnit frecvent în comunităţile zooplanctonice din zona portului Constanţa. de îmbunătăţire a calităţii apelor marine de la litoralul românesc. în sensul reducerii considerabile a stocului de săruri nutritive. de exemplu..suprasaturate în oxigen în tot cursul anului.din punct de vedere termic apele marine litorale au fost mai calde decât în mod obişnuit.fitoplanctonul a înregistrat o importantă diversitate specifică. în primul rând în apele de mică adâncime. evidenţiindu-se o creştere a indicatorului de biomasă. comparativ cu 2000.50C nivelul mediu multianual (1980-2000). . Constanţa S şi Mangalia valorile indicatorilor microbiologici au depăşit limitele prevăzute de Directivele C. în special al fosforului mineral.în zonele marine din vecinătatea deversorilor Constanţa N.din punct de vedere calitativ zoobentosul marin a înregistrat o uşoară creştere a diversităţii specifice. . media anuală de la Constanţa (109. . .în privinţa speciilor periclitate s-a observat o revenire a copepodului calanoid Centropages ponticus. comparativ cu 2000.anul 2001 a excelat nu numai prin temperaturile sale mai ridicate.în zonele de îmbăiere utilizate în scop recreaţional nu s-au înregistrat depăşiri faţă de normele de calitate. . a speciilor de peşti mici Atherina boyery şi Clupeonella cultriventris. .9%) depăşind cu 7. .studiul indicatorilor fizico-chimici a evidenţiat accentuarea tendinţei manifestate în ultimul deceniu. media anuală de la Constanţa depăşind cu 1. valorile medii lunare menţinându-se sub norma de regim în primavară (aprilie şi mai) şi în vară (iulie.1% media multianuală proprie perioadei 1980-2000. apele marine litorale au fost mai bine oxigenate în 2001.evoluţia ţărmului la interfaţa mare-uscat a prezentat o stare de echilibru relativ şi acreţiune slabă.în privinţa zooplanctonului apele cele mai trofice au fost în sectorul Constanţa.

starea stocurilor de interes comercial este destul de precară.2001 respectiv sub pavilion turc "KAPTAN YASAR" din 29/30. care a pătruns din Marea Mediterană şi Mugil soiuy. . . cu o tendinţă clară de refacere pentru hamsie şi o uşoară tendinţă de redresare la lufar.activitatea de pescuit industrial din sectorul marin al portului s-a bazat în principal pe desfăşurarea unui pescuit pasiv. cu unelte staţionare şi pe un pescuit activ. din zona costieră. menţinându-şi acelaşi spectru.în zona costieră s-a observat o creştere a populaţiilor câtorva specii de peşti pelagici mici (Atherina boyery şi Clupeonella cultriventris). structura cantitativă şi calitativă pe specii a capturilor. pescuitul continuând să se bazeze pe 5-6 specii de talie mică.în perioada de pescuit. cu navele trauler costiere în zona de larg. chefal şi stavrid.2001. .fauna Mării Negre s-a îmbogăţit cu două specii (Centracanthus cirrus.INCDM a intervenit prompt pentru supravegherea impactului asupra mediului marin produs de accidentele navale urmate de incendiu/scufundare ale navelor sub pavilion bulgar "MESTA" din 07/08. 20 . adus din Marea Japoniei pentru aclimatizare). practicat de-a lungul întregului litoral. precum gobiidele şi bleniidele. . . dar şi a unor specii de peşti bentonici (gobiide si bleneiide).fund. martie-octombrie s-a constatat o distribuţie neuniformă a aglomerărilor pescuibile de peşti.05.09. .

1964 – Influenţa apelor Dunării asupra regimului salin de pe întinsul platoului continental românesc al Mării Negre Bologa A. Bavaru A.Marea Neagra” Bacescu M.. S.. 3:17-46 21 . Arborele Lumii nr 57. Chirila E. 1960 – cercetări fizico – chimice şi biologice româneşti în Marea Neagră.„Planeta Pamant .. Hidrobiologia. Bucureşti. Ocrotirea Naturii şi mediului înconjurător. rare şi insuficient cunoscute din sectorul românesc al Mării negre.iulie 2002” . an 2001 . efectuate în perioada 1954-1959...„Poluarea Marii Negre in zona litorala romaneasca” Şerpoianu G. BIBLIOGRAFIE Revista Terra „Almanah iunie .. 1998 – Lista roşie a algelor macrofite bentale dispărute şi pe cale de extincţie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful