Conceptul de medicina omului sntos (M.O.S.

) a fost elaborat n 1944 de DELORE care a conturat valoarea medical si social-economic a preocuprilor pentru ngrijirea snttii. Acest concept a fost preluat cu interes de specialisti din variate domenii si a dus la echilibrarea celor dou compartimente ale medicinei; cel preventional (M.O.S.) si cel reparator-recuperator (medicina omului bolnav; M.O.B.). Conceptul s-a impus n scurt timp ca o doctrin medical, social si chiar politic. A fost redimensionat*conceptia c "Sntatea este o component fundamental a conditiei umane" n programul OMS elaborat n 1975 si definit la conferinta de la Alma-Ata ca "Sntate pentru toti n anul 2000". DEFINITIE: M.O.S. este definit ca fiind compartimentul medicinei care are ca obiectiv fundamentarea, cunoasterea si promovarea activ a factorilor sanogeni concomitent cu depistarea si neutralizarea factorilor nesanogeni. Definitia precizeaz: Caracterul preventional de larg cuprindere spatial si temporal cu efecte sigure pe termen lung si la costuri accesibile. Abordarea multidisciplinar a omului sntos de pe pozitii eco-,socio-, epidemiologice si chiar politice, aceasta fiind singura cale de a cunoaste, nltura si diminua efectele factorilor nesanogeni si a conserva si utiliza eficient factorii sanogeni. In medicina general, M.O.S. se concretizeaz n profilaxia primar si secundar. Implic individul si colectivitatea n asumarea rspunderii snttii personale si colective. Economicitatea doctrinei: e mai usor si mai ieftin s previi dect s tratezi. Desi am accentuat multidisciplinaritatea doctrinei, M.O.S. FACE PARTE DIN DOMENIUL PROPRIU AL MEDICINEI GENERALE prin cele trei atribute ale practicii de medicin general: 1. ASISTENTA MEDICALA PRIMARA- cu aplicarea n practic a celor trei trepte de preventie: primar, secundar si tertiar. 2. ASISTENTA MEDICAL INTEGRATIVA - medicina general realizeaz sinteza la nivelul omului total integrat n mediul ambiant geografic si social a aspectelor preventional, curativ si recuperator. 3. ASISTENTA MEDICAL CONTINU - medicina general permite: a) diagnosticul snttii individuale si colective b) prognozarea si planificarea msurilor de luat c) supravegherea strii de sntate individuale si colective d) evaluarea activittii depuse. "Medicina general este medicina verticalittii care abordeaz omul ca o fiint biologic, social si creatoare, omul activ, omul membru al familiei si colectivittii." (G.BUSOI) Este important ca medicul practician si viitorul practician s fie constienti c: 1. M.O.S. este partea cea mai economicoas dar si cea mai laborioas din activitatea medicului de familie, dar e singura eficient n perspectiva timpului. 2. Redefinirea MG ca medic de familie presupune cunoasterea si implicarea total n promovarea M.O.S. la nivel de individ, familie si colectivitate. 3. M.O.S. nu este opus M.O.B. ci dimpotriv este vorba de aceeasi activitate pe planuri diferite ale aceluiasi obiectiv. 4. Desi foarte multe discipline medicale si nemedicale se ocup de O.S. (ecologia, sociologia, igiena, medicina social, medicina muncii, epidemiologia, biologia, statistica sanitar etc), MG/MF si are rolul ei bine definit si foarte important de a sintetiza si aplica toate cunostintele la nivel de individ (bolnav sau sntos) si de colectivitate n scop preventiv, curativ si recuperator. Obiectivele urmrite n abordarea acestei teme sunt cognitive si practice: Cognitive: Criteriile de diagnostic a snttii si de evaluare a snttii Factorii implicati n determinarea bolii Necesittile specifice de preventie pe grupe de vrst Legislatia n vigoare privind M.O.S. Practice: Imprimarea unei conduite permanente n termeni de "depistare si preventie" mai curnd

dect cea de "tratare si recuperare" Insusirea abilittii necesare pentru a efectua actiuni de evaluare si supraveghere activ a populatiei Aprecierea corect a factorilor de risc la nivel de individ si colectivitate si combaterea lor Cunoasterea nevoilor de preventie la nivel de individ si colectivitate. DEFINIREA SANATATII Notiunea de sntate sau boal exprim stri relative, deosebit de complexe, dificil de identificat separat si de cuantificat, de la sntate la boal existnd o infinitate de stri intermediare.SNTATEA este starea natural de bine, dinamic, ce tinde s pstreze echilibrul functional al organismului n mediul su biologic, natural si social. Aprecierea strii de "sntate" nu e egal cu absenta bolii si diagnosticul de sntate este mai greu de stabilit dect diagnosticul de boal. Sntatea este un proces dinamic ntr-o continu remaniere si nu o situatie static, e o curb nu doar un singur punct care se poate aprecia la un moment dat dup criterii pozitive, negative sau statistice. Sntatea este conditionat de o serie de factori: individuali: zestrea genetic, factori comportamentali, conduit sanogen; exogeni: mediu, familie, microcolectivitate; sociali, profesionali. Sntatea este rezultatul adaptrii optime a organismului la mediul su cotidian de viat. CRITERII DE APRECIERE A SANATATII CRITERII POZITIVE 1. BUNSTAREA FIZIC: exprimat de integritatea si armonia corpului nsotit de o deplin capacitate functional.Este msurabil prin: a) parametrii antropometrici pentru care exist standarde si valori medii corelate cu sexul si vrsta pentru aceeasi regiune geografic b) parametrii functionali: respiratori, cardiovasculari, digestivi, renali etc. care de asemenea sunt corelati cu sexul, vrsta, profesiunea etc dup standarde si valori medii. Acesti parametri fizici si functionali sunt interpretati statistic, comparati cu valorile standard, n timp, pentru acelasi individ si numai tinnd cont de datele obtinute din examenul clinic.Se pot efectua: la indicatia clinicianului, n studii populationale sau ca etap initial a examinrii individului; n repaus, n activitate sau standard (teste de ncrcare, de provocare etc) 2. BUNSTAREA MINTAL: dezvoltarea optim a capacittilor individului care s-l fac capabil s depun o munc util si s convietuiasc armonios n familie si colectivitate. Aceasta nu e o constant static, nu e suficient constatarea la un moment dat. 3. BUNSTAREA SOCIAL: realizarea de ctre individ a nevoilor fundamentale de trai, educatie si cultur. CRITERII NEGATIVE Absenta oricror semne de boal, deficiente senzoriale sau infirmitti. Absenta deficientelor n ancorarea familial, profesional si social. CRITERII STATISTICE Evaluarea diferitilor parametri si rezultate n functie si n limitele normativelor n vigoare. ABORDAREA SANATATII In abordarea snttii MG se foloseste de:A. Examenul complet al pacientului dup modelul: subiectiv obiectiv date de laborator diagnosticul strii functionale a organelor si aparatelor ancorarea n realitatea cotidian -finalizate n diagnosticul omului total. In aceast formul anamneza si examenul general al pacientului se afl la paritate ca important: numai printr-o anamnez amnuntit putndu-se depista factori ascunsi potential patogeni si numai prin examenul

atent se pot depista stri prepatologice. Toate acestea se efectueaz n contextul homeostaziei morfologice si metabolice, a echilibrului relational si comportamental al subiectului si ancorarea lui social.Parte integrant din examenul complet este evaluarea mostenirii genetice si social culturale a individului si familiei ajungnd la: cunoasterea patologiei cu transmitere genetic, terenului reactiv predispozant, modele comportamentale nsusite familial si statusului socio-economic mostenit. Anamneza amnuntit nu numai asupra simptomelor de boal, dar mai ales asupra : depistrii factorilor nocivi n mediul ambiant factori nocivi familiali (obiceiuri alimentare, fumatul pasiv, disfunctii familiale, viata sexual) anamneza profesional si ruta profesional obiceiuri nocive, sedentarismul conditii epidemiologice, imunizri anterioare In abordarea omului sntos acestea (antecedente heredo-colaterale, personale, anamneza de mediu, familial, profesional etc) aduc mai multe date dect examenul obiectiv, mai ales n depistarea tulburrilor psiho-somatice care nc nu se valideaz n boli si asupra crora actul preventional este cel mai eficient. Examenul obiectiv: trebuie s aib n vedere depistarea proceselor si patologiei ascunse care nu se manifest clinic ca boal bine conturat. Este important s fie complet, s nu se omit zonele de sintez (fata, ochii, cavitatea bucal, piciorul), s nu fie uitate examenul genital si tuseul rectal. Examinrile de laborator: Este greu s selectionezi din multitudinea de examinri necesare. Se aleg baterii de teste n functie de factorii de risc depistati la fiecare individ, fr a uita priorittile stabilite prin programe nationale: combaterea tuberculozei, diabetului, cancerului, bolile cu transmitere sexual. S nu uitm c unele examinri sunt foarte scumpe, altele sunt iatrogene.Diagnosticul strii functionale a aparatelor si sistemelor: Se apreciaz prin corelarea datelor de laborator n contextul clinic actual si cu datele anterioare despre pacient. Medicul de familie are avantajul fat de alti specialisti de a avea viziunea ntregii curbe a vietii pacientilor si numai puncte pe aceast curb.Impreun cu datele sociale, profesionale se poate stabili diagnosticul de sntate a omului total care va cuprinde: sntatea anamnestic sntatea actual sntatea anticipativ (predictia pentru viitor) MODALITTI PRACTICE IN ABORDAREA OMULUI SNTOS IN MEDICINA GENERALA Medicul generalist/medicul de familie este pus frecvent n situatia de a stabili diagnosticul de sntate sau boal, este implicat n toate etapele diagnosticului si rspunde de sntatea familiei si colectivittilor. Este solicitat n aprecierea snttii n mai multe ocazii: 1. Controlul aniversrilor jalon =efectuarea unui examen complet al strii de sntate: -transversal pentru indivizii de aceeasi vrst; -longitudinal pentru acelasi individ la anumite intervale legate de perioadele de vrst nodale:0, 1, 6, 14, 30, 40, 50, 60, 75 ani. Este un examen de bilant finalizat n diagnostic si preventie primar; diagnostic, tratament si preventie secundar, msuri care privesc individul si/sau familia, colectivitatea. Important nu e numai efectuarea corect si amnuntit a examinrilor (si nu formal), ci si corelarea pentru acelasi individ a examinrilor anterioare, evaluarea eficientei msurilor luate anterior si predictia pentru viitor. 2. Controlul strii de sntatea personalului angajat (legiferat prin ordinul 15/1982)care include: examenul medical la angajare, controlul periodic al angajatilor care lucreaz n conditii deosebite de munc si care finalizeaz diagnosticul strii de sntate cu concluzia "apt pentru a desfsura munca n meseria de...". Normele de medicina muncii reactualizate n 1995 trebuie cunoscute si de medicul de familie, care este pus n decursul timpului s stabileasc dac persoana asistat este capabil s depun o anumit activitate si dac aceasta nu i influenteaz negativ starea de sntate. 3. Examenul si supravegherea activ a gravidei: cu metodologie bine definit ce se refer la gravida cu risc crescut si starea de graviditate normal. 4. Consultatia premarital, sfatul genetic, planningul familial: medicul generalist avnd competenta s efectueze toate aceste activitti care se adreseaz individului si familiei. 5. Examenul medical la recrutare care se efectueaz dup normele elaborate de MAN.

6. Examene medicale tintite: examinarea periodic pentru conductorii auto, controlul persoanelor care lucreaz n sectorul alimentar, n nvtmnt, farmacii, spitale etc., finalizarea controlului fiind: "apt de a desfsura activitatea n aceste sectoare". 7. Consultatia stomatologic preventiv. 8. Combaterea tuberculozei prin efectuarea RMN cu ocazia examinrilor preventive de mai sus. 9. Combaterea bolilor cu transmitere sexual prin efectuarea VDRL la grupe largi de populatie si efectuarea testului HIV la gravide. 10. Alte modalitti de examinare care se adreseaz omului sntos sunt: screening populational la care medicul generalist particip sau pe care le initiaz care se efectueaz pentru depistarea precoce a semnelor de boal sau/si a factorilor de risc pentru studiul incidentei n populatia general sau un grup bine definit de populatie a lor. Ex.: controlul TA pentru depistarea precoce a HTA, controlul glicemiei si a parametrilor antropometrici pentru depistarea factorilor de risc n diabetul zaharat, controlul frotiului cervical pentru depistarea cancerului de col uterin, ex. clinic-mamografia pentru depistarea cancerului mamar, depistarea strilor precanceroase etc. Acestea sunt studii ample care se efectueaz cu echipe de specialisti n care medicul generalist este (sau ar trebui s fie) cel care ofer date importante despre pacienti si care, in ultima instanta, finalizeaz, aplica in teren datele studiului, masurile care se impun. 11. Alte examinri tintite: controlul contactilor sntosi in focarele infectioase, chimioprofilaxia, imunizrile. 12. Examenul medical profilactic la cererea persoanelor asistate. EVALUAREA SANATATII Starea de sntate este greu de evaluat deoarece la promovarea ei contribuie o serie de factori obiectivi: fizici, biologici si sociali, precum si o serie de factori subiectivi: capacitatea de munc, confortul, mplinirea, satisfactia. De la sntate la boal sunt o multime de trepte imaginate ca o piramid, procesul de tranzitie de la sntate la boal este de obicei lent dar si brusc prin actiunea factorilor de mediu si biomedicali. a) Sntate deplin = absenta oricror factori subiectivi sau obiectivi de boal; absenta factorilor de risc; ncadrarea n limitele normalului a tuturor datelor. Conduita medical: control medical preventiv la trei ani. b) Sntate = stadiu de susceptibilitate cnd exist factori de risc dar fr date obiective patologice iar examinrile de laborator sunt normale. Conduita medical: combaterea factorilor de risc, controlul anual profilactic. c) Stare de bine = stadiu preclinic cnd exist factori de risc si teste de ncrcare pozitive. Conduita medical: combaterea factorilor de risc, msuri medicale(preventie primar), control anual. d) Stare de boal minor = stadiul clinic incipient de boal, unde exist factori de risc si date obiective si pot sau nu s existe date subiective si modificri ale ex. de laborator. Conduita medical: tratament specific, dispensarizare activ. e) Stare de boal major = stadiul clinic manifest, existnd date obiective si de laborator certe. Conduita medical: tratament specific: tratament recuperator. f) Boala grav = stadiul clinic decompensat al bolilor. Conduita medical: tratament specific, tratament recuperator. Evaluarea poate fi fcut si n functie de sistemul de referint adoptat. Deci putem spune: Sntate mintal Sntate fizic. Sntatea strilor fiziologice: starea de graviditate, btrnetea etc. Starea profesional (apt pentru a desfsura o anumit profesiune, apt de a conduce autovehicule etc. Sntos protejat (cu ochelari, cu sustintoare plantare) Diagnosticul diferitelor grade de sntate au important pentru sesizarea trecerii treptate de la sntate la boal si pentru individualizarea conduitei medicale n functie de factorii de mediu si factorii biomedicali care intervin n procesul sanogen n dublu sens. Acesti factori actioneaz n proportii si n mod diferit n functie de fiecare grup de vrst realiznd nevoi specifice de preventie diferite la fiecare grup de vrst n raport cu riscul de mbolnvire diferit.Dac ereditatea si vrsta nu pot fi influentate de actul medical, toti ceilalti factori pot fi obiectul unei activitti de preventie prin msuri sanogenice specifice.Preventia nu se adreseaz doar prevenirii degradrii strii de sntate ci gsirii unor modele individuale de promovare a

snttii, mentinerea snttii fiind n esent un act individual a crui elemente sunt cuprinse n asa numitul "Decalog al snttii": 1 1 Disciplina muncii 1 1 Stiinta petrecerii timpului liber si a mijloacelor de relaxare 1 1 Alimentatia cumptat si echilibrat 1 1 Clirea organismului prin factori naturali si de miscare 1 1 Locuint igienic si familie nchegat 1 1 Comportament social si constiint ecologic 1 1 Receptivitate si consecvent moral 1 1 Cultura sanitar si evitarea factorilor de risc 1 1 Control medical preventiv si respectarea prescriptiilor 1 11 Cunoasterea de sine si autoeducatia. BIBLIOGRAFIE 111 Busoi G.,Diagnosticul si terapeutica snttii, n "Medicina general" Ed. Medical, 111 Bucuresti,1990 111 Ivan A., Medicina omului sntos, Ed.Medical, Bucuresti,1993. 111 Guide to Clinical Preventive Services, Report Of The U.S.Preventive Services Task 111 Force,1995 111 Stoudemire A.,Human Behaviour,Ed. L.C.C., Philadelphia,1990. 111 Depiro N.*., Ocupational medicine, a primary care perspective,.Pacient Care,1996,2. 111 Kooiker S.,Illness in everyday life.,Utrecht,1996.