Sunteți pe pagina 1din 9

1.COORDONATE LEGISLATIVE 1.1. Legislatie Europeana Locuina nu nseamn doar crmizi i mortar, ci i zonele i comunitile n care trim.

A te ocupa de problema locuinei nseamn a face eforturi n direcia crerii unor zone mai sigure, mai curate i mai verzi n oraele i regiunile noastre, n care oamenii s poat tri i interaciona. Problemele legate de locuin se refer i la ocuparea forei de munc, transport i servicii i la crearea unui mediu de bun calitate. Aceasta este agenda comunitilor durabile. Este necesar abordarea a dou dimensiuni ale acestei agende: cea teritorial i cea social. Este motto-ul ce precede JURNALUL OFICIAL AL UNIUNII EUROPENE C146/10 din data de 30.06.2007 cu privire la politica regionala si a locuintei. Jurnalul stipuleaza ca : Noile state membre pot utiliza pn la 3 % din sumele alocate pentru programele operaionale respective sau 2 % din sumele totale alocate din FEDR pentru locuin; avizul conine sfaturi practice i exemple de bun practic de pe ntreg cuprinsul UE cu scopul de a oferi sprijin pentru aceste cheltuieli. Avizul cuprinde idei privind relaia fizic dintre peisaj i cldiri, case, locuri de munc i servicii locale; eficiena energetic i dezvoltarea durabil; i evitarea ghetoizrii n zonele rezideniale. De asemeni toate statele membre pot examina rolul jucat de formare profesional n crearea de comuniti durabile. Educarea membrilor comunitilor locale n vederea dobndirii aptitudinilor necesare pentru a mbunti zonele n care locuiesc, a crea spaii verzi i a mbunti eficiena energetic poate oferi soluii pentru cartierele n declin i poate constitui o nou surs de ocupare a forei de munc. Punctul de vedere al Comitetului Regiunilor este ca Locuina reprezint unul din factorii-cheie n combaterea excluderii sociale i a somajului, mbuntind condiiile de via i de munc n sate, orae, zone i regiuni rurale i ncurajnd armonia n cadrul comunitilor i ntre acestea, precum i n realizarea obiectivelor de dezvoltare durabil S-au dezbatut probleme privind: Dimensiunea teritorial a locuinei: exist o motenire format din locuine improprii i comuniti excluse ca rezultat al deceniilor de neglijen att n vechile, ct i, mai ales, n noile state membre ale UE. Lipsa de investiii n locuine a dus n astfel de cazuri la

ghetoizarea comuniti excluse i mai srace, ceea ce duce la nemulumiri i uneori, la tulburri sociale i violen, astfel cum s-a putut observa recent n unele state membre. Planificarea urban reprezint un element fundamental al strategiilor viitoare si este important alinierea strategiilor privind locuinta la strategiile de amenajare a teritoriului n cadrul regiunilor. Vechile state membre au nregistrat att succese, ct si esecuri n acest domeniu, ncercnd s combat extinderea necontrolat a aglomerrilor urbane si congestionarea traficului, n schimbul unor orase mai atractive si mai locuibile, care s-si promoveze si s-si creeze o identitate la nivel local sau de cartier. Noile state membre trebuie s aib n vedere aceste experiente pentru a evita greselile similare Dimensiunea social a locuintei Msuri generale n sprijinul accesului populatiei la locuinte

Este important ca zonele rezidentiale s reflecte cultura comunittilor care triesc acolo. Punctele de reper locale, precum centrele comunitare, lcasele religioase, pietele locale si magazinele specializate, sunt importante pentru crearea comunittilor. Organizatii precum Habitat for Humanity pot furniza mecanisme pentru a crea noi locuinte accesibile tuturor, n special celor care au obiectii de natur religioas mpotriva mprumuturilor ti creditului ipotecar, oferindu-le o modalitate de a deveni proprietari de locuint prin mijloace netraditionale. Parlamentul European s continue dezbaterea lansat prin raportul su din proprie iniiativ (Proiect de raport al Parlamentului European pe tema Locuina i politica regional (2006/2108(INI)) (Raportor: Alfonso ANDRIA(IT/ALDE).) i s ncorporeze n raport propunerea de Cart European pentru Locuin, adoptat de Intergrupul Urban-Locuin, deoarece UE nu poate ignora n mod constant preocuprile cetenilor referitoare la locuin ca element esenial al programului de cretere i productivitate. Comitetul regional recomanda deci, cu privire la politica locuintelor: 1. S fie recunoscut rolul pe care locuina l joac n sprijinirea creterii sociale i economice. 2. Utilizarea ingineriei financiare poate fi foarte util pentru punerea n practic a unor politici eficiente n materie de locuine

3. s creasc resursele financiare aflate la dispoziia autoritilor locale pentru ca acestea s poat rspunde n mod eficient la problemele dezvoltrii urbane durabile i ale locuinei, s promoveze la nivel naional strategii (programe) de locuine 4. S se acorde prioritate reutilizrii zonelor abandonate, recuperrii terenurilor industriale pentru a menine oraele n spaii compacte i a preveni extinderea necontrolat a aglomerrilor urbane i invadarea comunitilor rurale 5. Cettenii s participe la proiectele de renovare urban 6. Educarea membrilor comunittilor locale n vederea dobndirii aptitudinilor necesare pentru a mbuntti zonele n care locuiesc, a dezvolta spaii verzi i a mbunti eficiena energetic poate oferi soluii pentru cartierele n declin i poate constitui o nou surs de ocupare a forei de munc. 7. solicit crearea unei reele europene de capitalizare i difuzare a bunelor practici n materie de energie inteligent pentru locuine 8. sa se puna in practica directivele europeene de eficientizare energetica a cladirilor 9. Este necesar o viziune global a planificrii pentru a optimiza relaia fizic dintre peisaj i cldiri, case, locuri de munc i servicii locale 10. odat cu crearea de noi spaii de locuine, trebuie asigurat infrastructura necesar pentru furnizarea serviciilor publice 11. s trateze locuina ca pe un element important al politicilor urbane. 12. Recomand s se includ n Directiva UE privind eficiena energetic reabilitarea i restaurarea fondului locativ vechi ca prioritate menit s mpiedice extinderea zonei construite, atta timp ct nu s-au folosit locuinele deja construite i care dispun de condiiile necesare pentru a fi locuite, prin aceasta evitndu-se utilizarea inutil a terenurilor prin construcia de cldiri noi. 1.1.2. Exemple de astfel de proiecte de locuint, desfasurate in Europa sunt: 1. parteneriatul dintre o asociaie de gestionare a locuinelor (CDS) i primria oraului Liverpool, unde administrarea cartierului se face de ctre parteneriat. Ambii parteneri detaeaz personal n administraie, iar rezidenii din zona de parteneriat au ntlniri periodice cu parteneriatul pentru a asigura consultarea comunitii n legtur cu toate problemele din

zona lor. Implicarea n acest mod a comunitilor n deciziile referitoare la zona n care locuiesc poate conferi puteri sporite locuitorilor, poate trezi n ei mndrie fa de zonele lor de reedin i poate duce la renovare urban durabil. 2. un alt exemplu de consultare este proiectul de regenerare a cartierului Anfield din Liverpool, unde aproximativ 19 000 de gospodrii locuine publice, private i locuine sociale au avut un cuvnt important de spus n renovarea cartierului. Acesta este un exemplu de renovare i reabilitare a locuinelor care stimuleaz investiiile private ntr-o zon degradat din centrul oraului. Fondurile Structurale vor furniza finanare pentru formare i aciuni de mbuntire a mediului care vor atrage n zona respectiv aproximativ 20 mil. EUR din fonduri publice i 300 mil. EUR din fonduri din sectorul privat. 3. orasul Vancouver Canada ar fi un alt exemplu de eco-city. In urma unor studii despre coeficientii de poluare ai mediului cu noxe rezultate din diferite activitati umane, autoritatile locale au hotarit sa ia masuri concrete pentru a crea un eco-city. In declaratia lor de intentie intra : 1. sa sustina prioritatea ecologiei mediului prin masuri ca : controlul densitatii constructiilor si a spatiilor verzi 2. prin toate metodele de densitate, design, imobiliare sa devina un eco-city, sa aiba strategii despre: parking si transport, energie ecologica si econimie, locuinte permisibile pentru toti, sistem social bine pus la punct pentru rezolvarea problemelor culturale, de sanatate si invatamint public, etc 3. utilizarea inteligenta a landscaping-ului acolo unde emisiile de carbon sint mari si inevitabile, creearea practic a unor matrice peisagistice de urmarit 4. parteneriat guvernamental in realizarea de case ecologice pentru oricine, planificate strategic urban pentru a nu dezechilibra reteaua comerciala si de transport existenta in zona, integrarea lor in zona peisagera corespunzatoare. 5. gestionarea parcurilor si locurilor de sport catre cresterea numarului si accesibilitatii lor 6. responsabilizarea locuitorilor 1.1.3 Abordri inovatoare pentru rennoirea pieei locuinelor 7. Merseyside este emblematic pentru o abordare inovatoare a politicii locuinei, care plaseaz locuina n centrul regenerrii regionale, ca parte a noii iniiative guvernamentale de rennoire a pieei locuinelor.

Una din cele nou zone pilot din Marea Britanie, Merseyside, va fi acum capabil s fac fa provocrii rennoirii pieei locuinelor, deoarece are acces la Fondul naional de rennoire a pieei locuinelor, cruia i-au fost alocate 720 mil. GBP pentru urmtorii trei ani. Finanarea pe viitor va fi stabilit prin revizuiri ulterioare ale cheltuielilor guvernamentale. Proiectul pilot New Heartlands din Merseyside este un parteneriat coordonat de trei autoriti locale din Merseyside Liverpool, Sefton i Wirral, mpreun cu parteneriate locale strategice (PLS-uri), Agenia de dezvoltare nord-vest i parteneriate engleze. Acoper 130 000 de proprieti n unele dintre comunitile cele mai dezavantajate din Merseyside. 8. La Liverpool, exist un program pentru ncurajarea celor care vin s studieze ntr-o zon n care s rmn, s lucreze i s se stabileasc, prin care li se ofer acestora asisten pentru a avea acces pe piaa locuinelor (New Heartlands). Programe similare exist i pentru ali tineri lucrtori i familii. Pentru rezidenii mai vechi, exist n prezent un program care permite meseriailor autorizai s efectueze mici reparaii n locuine, cu titlu gratuit, pentru persoanele cu venituri reduse, n special pentru vrstnici. 9. un alt program care merit atenie este proiectul Prosopsi (faade) din Atena, destinat s ncurajeze proprietarii de apartamente s renoveze i s restaureze faadele prin utilizarea unor mprumuturi pe termen lung subvenionate de municipalitate; Acest program a ntrit spiritul de apartenen la comunitate i a ridicat nivelul de calitate a vieii n cartiere. Iniial legat de Jocurile Olimpice de la Atena din 2004, programul a fost extins i este promovat n prezent de guvern la scar naional. 1.2. LEGISLATIE LOCALA La nivel intern exista de asemeni cadru legislativ care sustine programul de reabilitare a fondului locativ construit. OUG nr.15/2004 privind instituirea unor masuri speciale de reabilitare a unor blocuri de locuinte din zone defavorizate care are ca beneficiari: persoanele fizice sau juridice, care detin n proprietate blocuri de locuinte multietajate amplasate n localitti din zone defavorizate, care prezint degradri grave la sistemul structural si deficiente majore la sistemul de termo/hidroizolare. Scopul este reabilitarea unor blocuri de locuinte amplasate n localitti din zone defavorizate. Blocurile de locuinte, definite de OUG nr. 125/2004, sunt constructii cu destinatia de locuint, multietajate, aflate n

proprietatea persoanelor fizice/juridice, care prezint degradri grave la sistemul structural si deficiente majore la sistemul de termo/hidroizolare. Zonele defavorizate si perioadele pentru care sunt declarate aceste zone sunt conforme cu prevederile hotrrilor Guvernului emise n aplicarea OUG nr. 24/1998. Surse de finantare ar fi bugetul de stat. Executivul a aprobat pe 10 decembrie 2008, Programul national de energie in sectorul public pentru anii 2009-2010, care asigura sprijin financiar prin cofinantare nerambursabila de la bugetul de stat pentru o serie de obiective de investitii din sectorul energetic, informeaza un comunicat al Executivului. Prin implementarea Programului se preconizeaza obtinerea unor importante economii de energie si combustibili, precum si reducerea poluarii mediului ambiant. Totodata, se va da un exemplu altor institutii si organizatii de stat sau private. Sprijinul financiar se acorda pentru reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica, inclusiv schimbarea tipului de combustibil la instalatiile de ardere energetice (ex. trecere pe biomasa), categoriile de lucrari de investitii eligibile fiind cele pentru reabilitarea si eficientizarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica (SACET), la nivel de producere, transport si distributie (centrale de termoficare de zona, centrale termice de cvartal, puncte termice, dotarea acestora cu module termice si/sau utilaje performante), lucrarile pentru producerea energiei in sisteme de cogenerare, cele pentru modernizarea si extinderea retelelor termice de transport si distributie a energiei termice in circuit primar si circuit secundar (magistrale de termoficare, retele termice exterioare de incalzire si apa calda de consum) si lucrarile pentru automatizarea functionarii sistemelor si instalatiilor si contorizarea consumului de energie termica aferent consumatorilor finali cuplati la SACET. De asemenea, sunt eligibile si lucrarile pentru utilizarea surselor regenerabile de energie (energie solara, energie geotermala, energie din biomasa) si cele pentru schimbarea combustibilului utilizat pentru producerea energiei termice. In cadrul acestui program, este vizata si reabilitarea termica a unor cladiri publice si utilizarea potentialului local de resurse regenerabile de energie pentru alimentarea cu energie electrica si/sau termica (proiecte cu un puternic impact socio-economic), fiind eligibile investitiile privind reabilitarea instalatiilor interioare termice si electrice ale cladirii, imbunatatirea izolatiei termice a anvelopei exterioare ale cladirii (pereti si ferestre), utilizarea

resurselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termica pentru incalzire si prepararea apei calde de consum etc. In sprijinul reabilitarii fondului locativ construit stau si studiile financiare ale ANRU (Agentia Nationala a Renovarii urbane din Franta) asupra costului lucrarilor de demolare-reconstruire versus locuinte noi versus reabilitare: Costuri de demolare/reconsrtuire pt. un apartament 167.000 eur = demolare-10.000 eur+nou apartament-100.000 eur+asigirari, studii, proiecte etc-57.000 eur Costuri de reabiliatre pt. ac. Apartament 17.000 eur, cu adaptarea noilor norme. Mesajul transmis este ca fondul locativ construit este un imens material care trebuie reconditionat si nu demolat, acest lucru fiind nu numai mai ieftin ci si ecologic. 2. PROBLEMATICI GENERALE ALE FONDULUI LOCATIV CONSTRUIT Habitatul este o mixtura complexa intre nevoie si aspiratie , intre necesitatea fizica de a fi portejat de un acoperis si de adinc inradacinata aspiratie la un spatiu care sa fie indentificabil si individual. Problemele reabiltarii locuintelor au multe coordonate, pornind de la relatia cu mediul, mediu care poate fi urban dar si natural, si terminind cu noile relatii psiho-sociale care s-au schimbat atit de mult in ultimii 20 de ani in Romania. Citeva probleme generale trebuiesc amintite. O prima problema ar fi pretul, bineinteles. Cu sau fara ajutor guvernamental pretul reabilitarii nu trebuie sa scumpeasca intr-atit locuinta incit sa ajunga mai scumpa decit una noua. Oricit am reabilita ceva vechi ramine vechi, cu toate neajunsurile respective. Pe de alta parte trebuie tinut cont de beneficiarul care locuieste acest tip de habitat. S-a calculat ca unui cetatean obisnuit cheltuieste echivalentul a 10 ani de salariu pentru a-si plati locuinta, de aceea toti cei implicati in constructia de locuinte trebuie sa faca eforturi sa tina preturile jos. Una din metodele recomandate de specialisti europeni este sa se urmareasca scaderea constructiei de tip artizanal si sa se foloseasca exemplul dat de industrie in productie de masa: asta ar creste calitatea, greu de obtinut la produsul hand-made si ar creste eficienta si scadea costurile, trecerea de la caltatile de baza ale soliditatii si durabilitatii la confort si data de expirare. Pentru asta ar trebui ca sa se implementeze in sectorul constructiei a departamentelor de cercetare si dezvoltare pentru ca sa se mute focusarea catre profit si beneficiu care conduc acum in acest sector, spre alte calitati ale constructiilor. Bineinteles ca si materialele sunt hotaritoare in pretul procesului de reabilitare si aici discutia capata multe valente tehnice. Nu trebuie insa nici o clipa uitata raportul intre ceea ce obtin si pretul pe care beneficiarul si-l poate permite. Responsabilitatea guvernamentala nu numai de a crea un cadru legislativ potrivit ci si o flexibilizare a acestuia pentru a se putea conforma cerintelor si nevoilor cetatenilor, care de multe ori complica prin complexitatea lor un sistem rigid. 2.1. Probleme ale spatialitatii interioare Intr-o camera fara pat covorul care acopera poadeaua este foarte pretios, intr-un vagon fara capitonare, o perna aruncata pe jos este foarte pretioasa. Dar in confortabilele noastre locuinte nu mai exista loc pentru nimic cu adevarat pretios pentru ca nu exista loc sau camera care sa mai aiba loc pentru asta (t.n.) WALTER BENJAMIN

Inca din anii 20 au fost facute studii de eficientizare a spatiului locuintei iefine, facute de arhitecti celebri ca Le Corbusier sau Mies van der Rohe. In apartamentele din Zurich (unde se construia in masa locuinte colective intre 30 si 40) s-a ajuns la o suprafata de cca. 70mp/apartament de 3-4 camere in felul urmator: Ap. 1 cam=25mp Ap.2 cam.=45mp Ap.3 cam=61mp Ap.4 cam=73mp Ap. 5 cam.=88mp Cu suprafete pe camere de: Living -19mp Bucatarie-7,5mp Dormitor 9-10mp Baie- 2,3x1,7m cu circulatie minima pt. handicapati Circulatii 90-120cm, latime Cam astea sunt normele dupa care au fost construite locuintele colective de pina in anii 90, respectind, iata, norme europene. In 1998 orase ca Zurich, Berna, Basel au initiat programe de constructie masiva de blocuri de locuinte gen 10.000 apartamente in 10 ani pentru a preveni raspindirea tipului de locuinta suburbana, considerat neecologica deoarece ocupa spatiu in mediu natural necorespunzator suprafetei de locuire efectiva oferita. Aceste tipuri de proiecte au dus la cerecetarea noilor functionalitati ale camerelor in locuinta contemporana. In primul rind creste suprafata aferenta fiecarui membru al familiei, care pina acum era in jur de 20mp/om. Livingul are suprafete care depasesc norma de 10mp/pers si capata functiunea de reprezentare a familiei. Daca inainte livingul era zona unde se intilneau membrii familiei si interactioanu, acum livingul devine zona de primire si deci de reprezentare preponderenta. Dinningul incepe sa devina o parte deosebita de el , devenind un spatiu tampon intre el si bucataria. Si dinningul are o parte importanta de reprezentare, avind in vedere ca socializarea cu reprezentanti sociali externi se face la masa. Ambele functiuni capata suprafete din ce in ce mai mari, cu o asezare foarte aproape de intrarea in apartament. Bucataria devine spatiul unde se reuneste familia, un spatiu multifunctional integrat in zona de zi. Din cauza multifunctionalitatii bucataria va primi mobilier care integreaza aparatura electrocaznica, ce ia amploare in ultimii ani. De asemeni faptul ca este semiintegrata in zona de zi, face ca mobilierul sa fie asemanator la design si materiale de finisaj cu cel al livingului. Dormitoarele devin niste mici studiouri, avind cuplata o baie si continind si alte functiuni cum ar fi zone de lucru, care invadeaza tot mai mult locuinta contemporana. Ele depasesc ca suprafata 14mp. Baia gliseaza din centru-intr-o dispozitie pur functionalista initiata de arhitectii modernisti pentru eficientizare catre zona de lumina si aerisire; explodeaza ca suprafata si capata rol de reprezentare, putind sa stabileasca standardul aparatmentului. Spatiul de lucru este individualizat datorita faptului ca omul contemporan lucreaza acasa intr-o proportie din ce in ce mai mare se poate atasa in dormitor, in living, devenind un spatiu alveolar, sau capatind chiar camera lui: biroul sau biblioteca, odata prezente ca functiuni in locuintele de lux, apar din ce in ce mai mult in locuinta colectiva contemporana. Depozitarea este o functiune ce necesita azi din ce in ce mai mult spatiu. Vechea debara evolueaza in dressinguri supertehnologizate ca mobilier si camari cu proprietati speciale de intretinere a umiditatii si temperaturii. Camera tinerilor este din nou un mic studio, cu baie

proprie de cele mai multe ori, loc de reprezentare intilnire cu prietenii- loc de odihna si de studiu. Ea excede de mult 10mp de odinioara. Taote aceste schimbari sint rezultate de fapt schimbarii vietii cotidiene si cerintelor acesteia. Locuinta de tip stup - un sertar identic cu altele in care omul muncii venea obosit sa se odihneasca si doar atit- a revenit la habitatul complex care reprezinta omul complex contemporan: un loc in care se imbina intimitatea cu relationarea sociala, munca cu odihna, relaxarea cu hobiurile. Am expus practic ce avem ca si fond construit- si unde trebuie sa ajungem ca reabilitare. Diferenta este uriasa si transformarea este complexa. 2.1.1. Solutii de flexibilizare a spatiului Daca nu putem creste efectiv spatiul, din cauza copmartimentarii preponderent rigide, putem sa-l flexibilizam cu ajutorul mobilierului inteligent. Pornind de la banala canapea extensibila care poate schimba dintr-o data functiunea zonei din socializare in odihna, companiile productoare de mobila ne ofera o gama larga de mobilier multifunctional. In afara de acest tip de mobilier mai putem invata o lectie folositoare de la firmele care executa compartimentari si mobilari de spatii de birouri. Ele au dezvoltat un sistem complex de compartimentari prin mobilier integrat de depozitare sau panouri sandwish din prefabricate din lemn sau plexicglass sau sticla si metal sau plastic. Acestea pot inlocui cu succes peretii nestructurali din locuinta, sporind confortul dar si estetica. In plus materialele folosite pot fi cele ecologice sau reciclabile chiar. Peretele dintre living si bucatarie poate deveni o compartimentare din mobilier integrat care, pe de-o parte sa cuprinda spatiu de depozitare si sa inglobeze aparatele electrocaznice, chiuveta, plita etc, iar pe cealalta poate avea aparaenta unui perete elegant lambrisat din fisii de pal melaminat pe care se pot suspenda diferite rafturi si polite. La fel de bine, peretii dintre camere si hol pot deveni incapatoare spatii de depozitare, garderobe, cuiere etc. In camerele de tineret flexibilitatea spatiului poate fi realizata cu succes prin mobilare. Astfel, sub pat poate fi dulap sau saptiu de lucru, restul incaperii putind capata alte valente. Un pat suprapus rezolva foarte bine si problema unui menbru in plus in familie. Acestea sunt doar citeva exemple de solutii simple care pot fi adoptate pentru flexibilzarea spatiului.