Tezei demitizrii componentelor istorice, a lui Bultmann, Culmann raspunde cu teza istoricitii miturilor Vechiului i Noului Testament.

Dup Culmann, miturile care nconjoar ambientul biblic erau nscocite pentru a explica ordinea lumii, cderea, mntuirea, sfritul lumii i reprezint argumente ale autorilor sacri pentru a ilustra evenimentele istoriei mntuirii. (nota din b. mondin, pg 70) ntrind caracterul n mod esernial istoric al naraiunii biblice, Culmann poate trece linitit la elaborarea unei cristologii istorice, mai prcis o cristologie exegetic, biblic, descriptiv, funcional. Culmann exclude n mod explicit c se poate elabora o cristologie de tip filozofic i personal. Unei jurnaliste care i-a luat un interviu, i-a rspuns: Ceea ce m intereseaz n Scriptur este semnificaia. La urma urmei, nu mi-e necesar nicio etichet filozofic. Acelai gnd este ntrit n lucrarea Cristos i timpul, unde Culmann declar c criteriul care permite descoperirea a ceea ce constituie esena cretinismului nu poate fi n niciun caz un <<a priori>> filozofic.(nota din b mondin, 70) Opera lui Oskar Culmann Cristos i timpul a marcat un nou nceput important. Culmann a fixat n aceast lucrare toate condiiile fundamentale ale ntregii teologii a Noului Testament, adic concepia neo-testamentar despre timp i despre istorie. Prin metoda pur istoric se propune a se arta c nucleul specific cretin, chiar acela ce se poate defini raportat la izvoarele izvoarele cretinismului primordial, se identific n mod real cu istoria mntuirii. Cci, n predicarea cretin primar, concepia despre mntuire este riguros temporal i corespunde concepiei liniare a timpului, aa cum o gsim n Biblie. ncepnd cu Patele, centrul nu este situat, pentru credincios, n viitor. Atenia subzist, dar viitorul nu este centrul istoriei mntuirii; acest centru este situat de atunci ntr-un eveniment istoric. (nota din W. G KUMMEL, ......bilan dde ther...232.)