Sunteți pe pagina 1din 127

ASA THURINGER

Cu aparijia ocestui priln ?)Qlum in ediiura }~Ca~·tea miineasca". 1T..i se realizcazll 0 veche dorinfa : aceea de ceda ~ in ,Romdnia, c,um ,am .facut la Paris, exclusivi .. tea publicarij carf,ilor mele unei man case de ed.itnra, sa poatii intr ... zi sa p1"ezinte cititorului rOfllan. coree0 int~~egii 1rtelc opere liierare, frllmos tipiiritii:.
Bintuie

lor, sacTificti totul intej'es~dlli


tOf' care
U-9i

clre in lu mea. sC1'ii tori ~i edit'ori~ deopotrivu.

azit

Ctt111 'ittt

t;-a po~ne'n..it niciodataJ ioriceascii iii in cea

editorii cunt ~i~ar schi'htba am (in.t~'le. La rindtl,' atotputernicii s'tapini ai t-ipa11.tlui nobil 1Mt. viseazii cai verzi pe pereii scu, mai precis, zil1lic ti1"aje am€'re. Au apusJ poete, pentrn totdeauna vre1'nt:t.rile cind La Brttyere ojere« grattLit lna:nuscrisul "Ca}~acte1'"elo"'("t. _Mtt91. • sd·u editor, care ii eTa ~i prieten, iar acesta risce Be ruineze tipari1uJu-t De Cf1Zd s-a constatat ea $i litepot Ii 0 in,trep'rindere bdnoosd, cere priccpsestc din in UTe-me pe cite cirneva, nimeni nu mai orea sa-$i jj aminte cd u1"ta adevliratii cere sacrijicii" cd 8u,ccesul oper.e literare nu trebuie- confundat Cit acela (11 uu'ui n ,,~Cadum" ca scriitorul nu e totdeaU1lB un 0'1n cure .. ~ nimic de spus ~ cd u.n editor ~ pe lingd interese 7'nai'IQIII~ de aparat, mai poate ave-a ,yi fllisittlli de indep,linit .. DaT astlizi 8untem cum 8untem $i nimic ntt se 111m puate spTe 'un idealism de mult rdposut, TOt1Jqi, 11iri
"5IPlllot:O

sa

IJ(inesc. Aproap'€ n'u existii nu alerqe ocala ttnde i se dd nmi flllLlt, schi111-

de iinportanti in viufa l·~te-

mare nee·ditoria.Z.iill

1l1elLto ~-ll'a e ~.e "~'tHzati

$1.tna 't1l: cpoca nf)ft,~tra autoti; ,e'di,tol~i :J,i .public sa. tlr1n-ilr.asca llteru;t1,(,?"Q ·reducznd-o ta 'Itivelul unci si~n'Ple mesetii l'ucrative;, lilJsitu de arlee 111isiline nobilCi $i ati1~nind in
i·nt,"egime de t"apaj'IJl Tcela1nei -

n'~l p"tte~n

avea,.l'I.C'it

,S-it J"'

tn'ver-

a frlP'vinge dz:s.pretttl ee... co:ple,~c~1te~i a se ilnlJtt~~e. o An~ ,gre~it ?i CU,,' la i-nceput; lu"at de CUTCll t. 11.1n 'tncc1"cat mal'ea cu dC~J'etult izollnd pe la aiver$i eqit-01'i franC'ezi ci·teva 'lucr(tri, dintl"'(? ce]e mai bune~ Rezultat··u.l e ca astiiri aceste car'fi n'u-1}1,i f't1ai pT'oduc l~itnic.. ttcise i1~ai'nte de a fi t·t]f~itJ ial' lec"to~r'll.l 1~U l1la.i, poate ~i le procnre, r~? flU area lo i· i~01a'tit fii 1? cl aproo,p e impos ,i bi,fiii' e "" ~""" .... ' 1on J~~Qru""',..... !.nsa n ... m f-'.lictt t··" u . 'lttlltlC ca .sa 1nefZl- lmp1"(l,ft1et'ea eltT~ilor 1ne1c, Q,$t! Cu:nl se t~d edit'Cl'te azL l"~anl alergat Idupd,1tici ',n'n fel de chilipi.-f~~ ba e:ltia''r urn peropus mereu un lCon.tl'act de cxc'lusivttafe~ acceptincl bucn1~o8 parten n1,ea

gindi1 ea
IJ

tot

va .8fh·$i p,tin-

s'a

oJ

de sac1"iJiciu~

N-ant Jost i'nte~es dec'it, acunl i'n tt1'1lHi, la HCarteo Ranta neascu '(, de care ma leagli U1t all.gaja1l1Cilt te~neinic. lSpe1" eel el va da l"oad'elc a~i'e'ptate : ,udicii 1~e-tt·1~i~"ea intregci tele oper~e lfbtr-O 8·inguT'ii colectiejl fr·~'tmos prezentaui. .ilea i11gratitttdinea vJ~e1nt~Tilor inli va cere, i.n aecst SCOPJ it faC' coucesii TItateriale justiji,c,a;te" Ze vai ,face oroicind. 8.'og sit 111i se respccte acea stet IdOl"inta fi i~n ziti« ci'H.d n'U voi 1nui f i, sac r if lCl1td n -,S e in t e 11t€ 8U I 'rn.at(~1"ia l" C'Cl·u i uta rat
de .r81'u 8~ 1n. acea::aa int rod'1~cere. Rea'utl stare a .silnatafii nu mi-o lngdduie. L,~t~cre:t) TJlacinat de 'cora ,~i silit de nevoia de a-1ni cl,tiga piinea. Totu$i, A§'
In ulte

Ji av u t

Dupa C'UTn se 'De,de, vohLffl11.1 de tata e in['iinl dintrsel·ie, cere a~' p1ttea sa cup,rinda" vreo dti4ina, dacii a~ avea ~ile si'i-'mi due ope1:'a pina la carxit Ca1'''e e acest eapat ? E Viata lui. Adrian Zografi, In ju:rul accstui persona g1',aviteazU: tot ce.... pove,sti,t pinu acum $i voi ~lai PQvesti um ,El e tipul lUc1~dtoruhti idealist.., cu OUl"eCafe Cit,lt.ltrd d, autodidact, cu oareeare talent de ,8criitol~ ?i C~t mult spiri de indepena,e'n·tu.. ,Ace'Q'.std, din ~n~'m,d part,iculatital
.

c i,te v'a .exlJ!ica ti i ,Sit1~t7~ eee sa re,

I I

..

e a noastra ............. ii pu.ne pe eroui meu. in onflict permanent cu. acei ,caire U.T trebui sliri fie t01.~aT{t.$1 de revolta, da-r cere, din lnotivul sus-numit ii det;in pe
Ctt111
j

peTsonuZitiiJii,

a erara

oecfug

l11. 1'... 0 ·

epoca

ae lota.,(l.

(1,)

tCtt1~e

(~

ncsimtite du§mani i1!tver~u'natt Cum Adrian a tT~it pri1t lltulte prL'rti ale p,a"tlli"n.tltlui ~i sea arnestecat printTe tot feluI de oonleni~ istaria t.~etii
cd /aimnQs'lQ,
lui

e m·ui c-urin·d un f'llm


up.sihologief{

vasta f't€sea Teu'Zista ,pr€fJ ptttin il'ustrutli ell ac'cil soi de ",d.ocume.n.tati'ell care e 'M indemina oricui .~i nu dovede,ljte nimic, ci bizuindtt=t!se m,ai 1l1:U.tt pe elel1tentul autobiogtajic, pe faptul tridt cunoscu.t de tot'i ~i cere nu paate Ji contestat u"uJoTuly,i. deci nici €1·oului s{iu.. Acesta din. u1~m.d nu t~a Ji deloc modehtl lu:ptatoT1LZZti idealist con;tc1mpo'ran, uq.a cum iZ t:edem reprezentat d·e ele doua mbere de l'a ext'rcma 8'ti-nyU ,~ de Ia cec drcaptfL aupa CU'»l n1.t va semtina 11ici tilJ1ll~1i tlnotSt fi anacTol},ic de m.ijlocul ecesror extTemitiqi. ~4dTian e u'n excl1.(s a1 tUTor cu"rente.1'ar socia-Ie clin V1 e1nca noastra, "un Si1:"gU1·0111ei 0
j

nfati~.cZ' contemporanilOT

episodic decit 'un 1 Q1nan:. ma.i aIel{ e cu totul absentti,. NclzuiesC' 8il
i

lt

igurii de autor: roman, Sunt un atttol· care e ?'t€voit' s~ vite uric€: forma natiollruil da:t fi'i'nd eli. 9c~i'e int·t-o li1ltbu lt1"aina. ClL" totul altJel a"~ face 0 carte, daca a~~~ti cet II · ...." .... t· _' ., """., s ti nez Z-i-'b rn'rlC'~.. Toman'Cf-l.~ D e ecr, 8'caucrea f It}t' a I"'"a ,n

ic. A$D ca .fclul lui de a giwdi n1.L va a.vea 1!COU deci~ mull ai tirz-iu, at'i'lnci cind ,p..rtrc111,e,lc Ide ~!i i~ri Ifor .Ii da,l a1"Clma pe !ata" in ma,te~'"ie df~ nidcfilismc:,- $i cind se t':l1 ·mfi 11e l:oiu de a 1"cactiona in1pofrivr:t lOT. J ~~ 1~ ""Xh Di 1~ pnltC t d e ve, dl~'re ai. 011'g~naL'h ~ opere, "1' m eie, e videnf cd 'nz,~p'l"eti:nd s,d: j'itt profc·t ill faTa mea, n~ci S(I. Jut:

am

r ~~~

·gi71cilitatii lucrc1rilor mc'le'., opttse celor iC$ite din lJ((t~O onfra1ilor mel TOnI-ant " InceTc sia fac 0 larga adapt,are~ tot 1"e,8,pectZnd t12~l:l.ul ance z. Cit ,cdi jicut.tiJ.:ti a1?l: de' i1tVU18, ft,... V OT' ~ It i .de cil 0 ei cere a:f ut"ea rcibd'area ,sa confrttntc, lmie cu linie", bele te,:,rtc.. l\r~a$' put'ell Spit1~U~' ce mdSUf'a ant reu.$U £11' ... f"cc sa ntt se Simi-a ca C 0 tr a--d·It.cere n'fC~ d-e ctAt e. on '.. anl~ ~ - t...... .. ~ -. ciitt~it impotriva"""inlibii 'noo8ttre~"
J

h".l

'iii ,_,

:re ~ totU$~, ca cu greu ar putea C~1'l,eVasa rna tra uc mai bine decit am fikut-o singur. In orice caz, dacii milSC1'is sa n-am rdgaz sii mii redau eu in.sumi limbii met aterne, a:r fi bine ea adaptaTea de fato sii fie luata c
model,

u'nde dovedesc cd 0 traducer nu. se poate obtine uneori decit cu. pretul unei ,urajoase vioZari a originaluluit

una

macaT

lnpdrfile

PANAIT ISTRAT

Inghemuit pe un scaunel, intr-un colt al acestei spa oase bucatari! de mare casa burgheza, tinarul Adrian nemiscat ~i parea ca trag'e ell urechea Ia ceva ee s-ar petrecut in sufletul lui, Era cu totul preocupat, de un de cind se afla acolo, Marna-sa 11 adusese, ea sa-I la stapln, Hbaiat de alergatura "', ,~i ell toata ora -:-LJ.usla btata fernele Incepea sa se nelirristeasca de uta putin cuviincioasa, du'pa pin~erea ei, in care increfiu-sau, tocmai acum cind trebula sa-l infati$eze ~IIIP .... nilor, ,.,Doarnne, tare-i silnic '[ gindea ea, privindu-s! odrasla stind srnirna, lipita de perete, Baiatu' asta n-o s-ajunga nimic [" Spalatoreasa in casa Thuringer, de ani de ztle, mama stia ca, dintr-o cijpa intr-alta, "Coa11,aAna", nevasta i Max Thuringer, avea sa na,vbileasc,i· in bucatarie, drotul in mlna.. Ea se va aseza, ca de obleei, la usa ~~.l.nei de gati t, stlnd chiar pe acest scaunas pe care ~i l-a insusit fara voia nimanui. Qi acolo, gum .... vA ori posomortta, dupa cum ii erau toanele, eoana petrecea 0 [umatate de eeas, ca sa mea trei Iucruri -..... ·ata: sa-qi Increteasca parul, sa--$i bea cateaua eu · si sa Intocmaasca, in il1,te1egere- eu marna-sa, bueasa casei, felurile de mincare ale zilei. Apoi, gatlta, ~-""-t pleca la piatA insotitii de un servitor.
t

n-a vea - ' e Coate a_'ces, eu, oar si·rntoo, vreme in vreme, ca. marna ... a nu era muljumlta etc dinsul. s El n-o prl vca, Sta cu oehii pironiti hl pamtnt, Ia picioarel ui, undo mil de amirrtiri, mii de slmtaminte -felurlte, con tradictorii, cind vesele, cind triste, se per indau in· vis, Totusl, el zarea pleloarele marne-sf, care. isl schim
,l

,elan

'a '

t'

bau des Iocul, neribditoare ..

,,~Te pomenesti c-o fi vrind s... astept !}i ell ca dinsa in pici care !.,' l~i zicea ol. Din -respect pentru <cine ? Stapmii ~ cei doi fratl 'I'huringer ~ nu pot yen! la bll~1.tari-e~ Sunt ni.~t€ ,tdo.nlni" prea mari : ~i n [epenl ~ toti nemjii" '"Sa fie dill respect pentru ,.~m.adam"~Carolina" manta. eoanei Ana ? Sau chiar pentru eoana Ana? Ori pen tru Mitzj~ sora acesteia ?

Haida-de ,! Pe toate trei, .astazi stapine de t,c~ls.r_l mare ~~ ~i Iemei cumseeade, dea ltfe 1, Adrian Ie stia de mult, dar pe atunci nu Ie cunoscuse c.a pe nlste u~ucoane marl".
Cu sase ani :in urma, copil de-abia seapat din cursul

prlmar, locuise hnpreuna eu ele in aceeasl casa din PlataSaraca. In vremea aceea, ~"madam(i Carolina tocmai i~i picrduse barbatul, Hdomnui~~ MU1Iel", fast mecanic p prirncle locomotlve sosite in Romanis, apoi IXnsionai sl paralitlc. Adrian admlrase mult gravitatea acestui batrin care, tntepeni t in jiltul lui, crtea zi ua ~i noapte Be~rltne11" Ta~J'e blatt ~i Frl(.u1;lcjurter Zeitung,. ,Sa racia dom nea I)c-a tunci in famili,a M till cr, da Adrian ohservase ca Ia nem'ti 'saI'acta putea sit fie demna. Nu se pomenea Ia el halne rupte sau murdare, asa cum vcdeai Ia ~,ai nostrl ,,' Iar elrpe lile, totdeauna iSCUSl tc, greu de descoperlt, Cit despre bucatarie,. cu sume de nlmie ~,mildam" Carolina reusea s~ faureasca gustoase minea rurl, ba ehiar sl praji turi, 'l'otusi, mizcria hAl"tuia din ce in ce mal tare pe bia 'vaduvA ~i pe cei patru copii ai ei, trei fete ~i \J~1 baiat dintre 'care nlci unul inca nu-si scotea pjlnea, IT,rAiau_ c totii, indatorindu ..se pe uncle puteau. Se imprumuta pina si la marna lui Adrian, cea mal sarmana dintr v&du ve. Apoi, datorn icil, mal ales bacan ii $"i brutarii devenisera agreslvl, A, trebuit sa vinda din, mobile, un cite una, ca sa aiba ,ce minca ..
I

din partie-ill !$~i'u sa.'-'~i pastrezc bunatatea ~i modestia, Ca lSi mal inainte, ea nu llpsi '0 zi de a-ii face singura ,i~co~nitaj.', se multurni nurnai cu o servitoare, pe care 0 ajuta voinlceste sa duca la bu.n sflr~it treburile unei gospodlil".ii atit de mar! ~i flu:u din propria-i mama buc~ttareGtlsa easel, cu toate opunerile

n sfirsit, lasind toata rusin ea ta 0 purte, Ana, ~:e" mai in virstfi.~ hott'lrl sa. intre servitoare la fratli 1', ax ~'~ Bernard Thuringcr, mari exportatori de cercale, Ia Brailu oras in C.;lI'C sa (lesfii5,oara cronica noastra e,i, ill vreme aceea, port elocotitor de actlvitate, Ne aflam in primii ani ai acestui sec 01, Norocul veni fara intlrzlere sa ra.spla,t~..asca, 'barbAtia tlnerei ~i frumoasei Ana l\~Iu.11efr:: dupa saso 11111i de ser viciu In casa Thurlnger, domnul Max, seful casei, luti. 111 casutorie pe blonda guvernanta a gospodariei lui, Acest gest, f carte natur al la oamenii c i za It) inchise vili clteva WSi dorrmulul Max ~,i facu putin scandal prlntr bogata~ii de bastina al urbei mal toti scoboritori din vechili ai boierilor de altadata, ,S-au bosumflat ? ~ Atlta paguba l" i~i lise Iericitul sat, foar te -ufilozof·" ~i nicidceum veninos, ell attt rna i mult ell cit era. amarmc de miop ~i-l Iasau reee toatc zimbetele batjoeorltoare ce-ar fi putut sa... intirnpine prtn I: oras, El i~i purla mindra peste tot si 0 duse 5-0 plimbe ehlar la Vlena, la Berlin~ Ia Venetia ~i pe Coasta do l\ZUT.
Doamna 'I'hurmger,

otului sa u, Netagadtdt, "lnadam,: Carolina nu iu s ingura care 1~] rma fiica Ia Thuringer, indata dupa casatoria acesteia, · aproape toata familia l\!Ifiller vent Sil-~i giiscasca l]n~a mal mult un azll declt 0 ocupatie, Acest evcniment use in miseare rnecanismul imbicsit al victii monotone color doi holtei, Un mare numar de fuste voioasc. miroind a curatenle, acriseau toata casa ell neincetatele lor u-te vino. Da, miroscau placut, afara de aeeea a batrlnei b:.~.cataese, care, neavind decit una si iubind mul t HsehnHpsul·;: e cam scapa pe poalele rochiei, cu care nlatura cimenul bu·catarieL Dar "madam,'" Carolina nu parasea domeiulw ei decit ~en sa se duca sa se culce, asa c~ nu facea • uparare mmanui,
i

11

1runCIu-~l genun 11 ill orate, . rian. privea eu rot la aceasta rochie prea Iunga, ce se tira de colo-colo, ~i gasea mai paciitoasa chiar si d.ecit aeelea pe care bia nemtoaica le purta in toiul cumptltei mizeril din Plat SaraciL De ce ticalosia asta ? Probabil, din nepasare. Ir prezent, ~)n.adaln" Carolina t')i punea tot sufletul i piiharelul acesta d.e "schnapsHI care, dealtfel, i-a fost dra totdeauna, Greoaie, suferind de reumatism, ea prepara
:-ce

duse s5-1 sarute pe frunte : - Tu ..ai fast totdeauna balat de treaba, De aeum Incolo, tu ai sa-rni cumperl Hschnaps~'~nu .... asa ? i ~ Desigur, ~i mai bun decit 35tH! care pute, - Elm r. Esti nostim, 0 sa vedem dacii ai sa pot] rupe Anei destui gologanl, ca sa cumperi din care nu pute, N-ai idee cit a devenit de, zgiriciti.~ de cind are bani .. Adrian voi raspunda, dar servitoarea intra, ~i el se gindi atunci cu totul la altceva, Vazu intlia fusta eurata a casci, 0 unguroalca de douazeei de ani, frumusiea, grasuna, ell carnea albia ~1 rasfringin.du:-se de peste tot, in imbra.ciimintea-i .sumara de dimineata, Ea rosi tare, 'La vederea acestul flacau de 0 etate ell ea, i~i acoperi sinii mari ~1 zise, ea sa zica eeva :

cateaua de dirnineata, dill care gusta din cind in cind, dar rnai des alerga pina Ia camara, unde tragea 0 dusca de rachiu pe furls, . - Madam Carolina! zis€ deodata Adrian, de ce nu til sticla cu rachiu linga dumneata ? Te vel fi temind poate de rata dumitale ? La auzul acestei enormitati, scapatA fiului ei, mama Jolta scoase un tipat de spaima, dar madam Carolina se

sa

!I"

..

IIiIf

ill

_WI

scoale, Apoi ca sii-9i invinga sfiala pe care i.... o provoca pre ... zenta neasteptata a. tinarului; rntreba pe marna lui Adrian, pe care 0 cunostea bine : - E baiatu' matale, tata Jolla? Frumos fliicau ! Am sa mi ... rae Iogodnic, l Buna mama fu magulita sa audit fiu1 ei e un "flaca u frumos", dar raspunse cu 0 strtmbatura Ia ideea de a-l vcdea msurindu-se cu 0 servitoare, ~ ceva, numai

~ Iaea, Sufrageria

e gata, Boierii n-au decit

sa

se

ca

r bogap poate sa Ie rasneasca prin cap. Adrian al ei trebuia sa se cAsatoreasca cu 0 fata " d mille' ~i eu zestre, In privin~ aata, etocoi ori ealie, oatllumea 1a noi gindeste Ia fel. In privmta asta, Adrian nu gindea nimle, n-avea nici kIee pr econcep uti. Ba chlar se intreba uneorl de oamenii amesteca i.deile eu earnea poftitoare ? Cum poti vorbesti de cisatorie, de zestre, de eonditie sociala, de inteligenta :;;i de. cultura, cind nu .... vorba decit de i nem Netagaduit, din ale carnii femeie~ti)Adrian nu cunosinca decit culoarea ~i mirosul, dar aeestea Ii aiungeau sa-si dea seama ca, desi avea capul plin de ginduri, ea un mic animal supus, de indata ce 0 femeie a ii biciuia vederea ell strslucitoarea ei comoara tru ... Ile'lB. Ah, in asemenea rnomente, la atlngerea acelei nevazute, el se simtea gata sa Iesine de placere, bogata parte din el se galea ell violenta, ca sa facii loc 1[gftlIt::J. alt€ parti~ ell totul deosebita, dar Ia fel d.e bogata. ntmicea in el 0 grea comoara de ginduri tumultuoase, forma baza vietii sale intime : frumuse1;ile din carti din natura, prietenie, nazutntt, Idei de dreptate sociala, ........ "'- -i avere, adunata cu doua brate de baiat sarae, se ipsa pe Ioc, Pentru un moment. ~i ea sa mea Ioc unei ................ ~ devastatoare c·e debuta ell ging~ie, ca 0 adiere d·e mingiieri : avintul impetuos catre aeeasta moara trupeasca a Iemeil. 8..:0 atinga dear cu un deget ; m~a" ~i uneori poate, sa... Iipeasca de ea obrazu .... ~i
...~..... ~,~&att

e pa.tima~i ?

Nu cerea nlmic mal 'multi Niei nu ~tia. din ee era t acest j,mai mult" .. Cici firea lui pasionata nu .admitea , "totul~' sa se reduea 1a acea experienta wlgara eu care sa se laude oriee puslama ~i pe care el 0 [udeca banala, prea marginitA, prea Iipsita de exaltare, ! Camarazit Iui, ori nu stiau rriei ei nimic, ori erau bili sa-l ,fa.ca sa intrevada mtinderea pasionala a ui act flnal, Oricum ar fi fost, el respingea cu dez.... st descrippile ee i se faeeau.. Ele erau prea grosolanc, [osnice ~it uneori, ehiar in.jurjoase,~ Femeia era ta, redusa la rangul de obiect de placer€~ selava ui, Sau se ,faeea din ea un dusman, un tiran,
19

· a nu era nici una, mer ceaia ta~ entru A rianemeia era 0 tovara.~ a omului, voioaaa lui complice ori - rtenera. $1 mult, mult. mai dragu,fti docrt el, in cluda uturor mizerlllor pe care aceasta pasiune Ie comporta. 11 0 vedea bogata. de culori, de, Iinii delicate, de forme -oluptuoase, de finete senzuala. Ea era giuvaerul existentel arbatului. Acesta putea sa fie bun, puternic, viril, viteaz, ar '11 lipsea prima calitate a, fiintei umane, in. materie de senzuali ta te : gratia~ o Iemele, trecind pe ]In\ga un barbat, pu tea Si\-l f.acli ericit si sil-i lase' 0 amintire nestearsa, numai invaluin'11-1 ell gratia ei, Risul ~i plinsetele unei femei amintese eincctut cea mai frumoasa virsta a vie'tii umane : copila .... .ia, Pina si furia ei te face sa sirnti C'a ferncia nu e facut§ entru truda care slujeste, . Astf'el, Adrian vcdea in femeie cea mai vie dintr e toate operele de arta. ~i. adesea, Iericit de Iocul enorrn. pe care 'emcia II ocupa ill sufletul lui" el se intreba daca bucuria ce i-o aducea dinsa nu faces cit multumirea ce-o simtea itlnd curare pagiIla de Balzac, ori Iubind cu toata pasiurea-l arnicala pe Mihail, sau desfatindu-se intr-o zi de ibertate totala pe malul Dunarii Iui dragi, In Iond, accste mari ramuri ale existentei pasionate rebuie sa aiba aeelasi 'trunchi ~,i aoeeasi ra,dacina, l$i icea. el. Caci incepea ~t simta ·ca toate 11 tncalzeau si-l mcurau deopotriva. 0 iubire, cedind Ioeul alteia, nu-l Icsora Iiinta, dimpotrtva, completrndu-se amtndoua, U bogateau, Ceva ~i mat mult, prin natura lor profund deosebi ta, accste pasiuni inla turau ,. spin ul ri vall t.u,ii, .a carei in,tepatura. otriiveste inima umilind-o.
obscrva ca servitoarea n-avca nicl. 0 g.ra.lie~ - '"a numai a11tatoore, eu tinara ei carne .alba. El 0 dOl'i un moment, apoi eochetariile ci. putin gratioase il lasara nepasator. El se ghemui ~i rnai mult pe scaunel si Be gindi la 1\1i11aIl, la u1tlma lui Iectura, Ia lib er ta tea-i pe care avea -0 pi.ard.a 'peste un moment, Gindul ca-. 0 $A fie servitor il mtrista putin, dax el ~autu sa~~i faca ·inilna. buna, La urma urrnei, trebuia ..8a~~i ej~tige piinea. ~i apoi, ca. baiat de alergatura, n-o sa fio ,. In puscarie, ei mal mult pe-afara, prin oras, prln P01-.t,
Adrian
~

e aIaCelil, ne aursa, '~ pr iroul acosta 9t f pre telegraf, a yea s-alerge fiu'a tncetare, Nu-i tocrnal r.iiUiE~ti la aer, la scare. E un reI d_ Ilberta to Deodata, zarva ce-o faceau doi cotei grcol, alergin unul dupa altul pe coridoare, il scoase (lin visurIle lui, ~ rata eil vine cu.. coal1.a An,,1~zlse servitoarca, . In adevar, ciinli dormeau la un loc eu staplnii lor, i de indata ce Ii se deschldea usa, l1fival-f"--UU totdoauna rbcngulndu .... spre bucatarie, unde .... astepta strachlna se l 'U lapte, Erau doi base]! gcrmarri, UOLtl roseat, celalal regru, ~i grasl sa crape" Ei se praviHJra ill buca tarle c dauB. ghiulele, dar eucoana Ccrolina ii d5dLl aj'::l1"rt : ~ Ia S~O stergeti de-aiel, uritllor 1 Dlmlncatn: trebui ai jntii ~sa facetl ceva", ~j apoi sa, Vt. puneti pc min1

care, In pi:agul bucatdrlel aparu cucoana Ana, in cama$u tl1 de i ~i jupon alb cu dantele, vedenie gratioasa pe care drlan, dupa sase ani, 0 gilsC"ll mai perfecta en niciodata. pre accasta imagine, da, el era gata ~a. se precipite, fara vaire, sa-i inlan ~uia~ca gcnunchii ~i sa i-l sarute, cu
uf lctul po buze, Apoi

E1 nu Iacu dec-it 85 Sf' scoale In picloare si sa raspunda, (a rindu-l, La sal u tul staplnci : ~ BUlla diminoata ... CUCOQt1,Q Ana, Ea S urprlnse sfortarea pe care tirniru] 0 fa,eu ea 3-0 umcasca ,~C'unan {t' ~ si-l 111 curaja : c - Asa ..Adrian: acum nu trebuie sa-rni mai zici ~.Ana(' a altadata, ci curo"nd~ $i pie l lcdwig, de asemcnca, trebule -0 n umesti cucoana Iar pe iVIitzi : domnisoara ...Nu pcntru ~ . ol, ci de obrazul I~casci"'~ Noi.; Mereu prictcni, nu-i asa ? Veni sa-i dea mlna, 0 mina Irumoasa, ciilduta ~i moale, , care el 0 duse la buze cu 0 dragoste ce-o fi.1cu sa trenra, ca arsa, Ana cauta numaidocit s~t se puna in gardai uind 0 atitudine de stapina grava si dcpnrtindu-se de drian. ,Aparare tnutila, caei acesta nu Iacca nimic care -0 in tareasca in b,311uiala ci, El plutca in sterele un ei Icri ~ iri scnine, Iipsit de orlce gind pagin $i adlnc recunoscaor de placerea pe rare- 0 gustase ell infrigurare. Usor mlop, dar Indeajuns ca sa rru p,oatEi, distingc amauntele unui obiect situat Ia cinci metri de dinsul, Adrian
Jr.

sa moara.

"

9t sc jngra~a_s'C~ M.a.i drag'ala.~a 0 gasi pe Hedwig, mai fina desi era eca mai in vi1"st~L Totusi, nevoind sa para groso Ian, 0 lAud5 pe Mitzi pcntru frumusetea ei, ACUlTI se atlau In bucatarie trei femei frumoase ~ tlnere, in. [upon 81b~ cu picioarele goale, cu umerii ~i sinii aproape tot asa de goi~ rieavind decit un biet prosop car 58-i ascunda prlvirrlor indiscrete. Ele veneau sa-si drotez parul Ia masina de ,galit _~i umpleau bucataria de mires de Iemeie curata iesind din culcus, Asta era prea multi ch1a pentru un miop ca Adrian, care gasi cumlnte sa iasa in curtea de serviciu, sa. sc joace ell eel doi cotei dolofani, Marna-sa Tasufla u$uratiL Doamne, atttea femei, pe [umatate goale, Ia ora asta, in iieca.l'e dimineata I Cum (1(> nu s-a gindit ca [ Neti.igaduit, afara de servitoare, toat celelalte sunt stiipinele lui, curora el le datoreaza respect Orlcum, e un fla<:au de nouasprezece ani, inca nestiuto

Nu-i placu interventia noilor venite, care il faceal sa se scoboare din norli lLlLL, rnai ales cl Mitzi, comparats ell Ana, i se plirca 0 adevarata iapa, atlt de mult erescus

nu mal ca a spre oamna : toata~ in singele lui clocotitor ? Ce-i mai trebuia ? Nicl odata inca viziunea ~i atingerea unei l'~":n1t!i u-i transmi n sese arita ca.ldura ; f?i~ pentru momen t, nu conccpca cur ar PBt~ fi mai ferlcit, ~ Buna dirninea-a-ta, Adrian ! zisera, in acelasi tim ~i taf'uganat, doua vocl de f emeie. Erau Hedwig, cea mai mare, ~J Mitzi, cea mai mic;-' dintre .cele trei surori Muller. Prima, maritata cu un gre pierde-vara, avea douazcci ~i sapte de ani ~i S€ ocupa 1· casa Thucinger cu in tretiJaerea Ilnjeriel. Mitzi era d: aceeasi etate cu. Adrian ~i cauta, printre musafirri easel un viitor sot. ~ Ana- fu multumita vazindu-le sosind sl ele Ia bucata rle, caci, dupa parerea €i, Adrian mirosea prea tare a ar masar. $.i nu voia sa fie' singura care sa-i atraga privirile ell tot aerul confuz, preocupat, ce i-I deseoperea. ~ Asadar Adrian, 0 sa fim iar impreuna ca in Plata Saraca~ acum sase ani ! zise Mitzi, venind sa-l strin~r. mina. Ia paves t~te-lle ce-ai facl.1t in too ta vremea as t a ~ N -am faeut nici 0 brinza I raspunse Adrian, cu vadi ta nepasare,
n «n
y

In ce e. ume~j .. 5i ClI a i mal curios erne e VOl' menea lucruri '~II 'I'otusi, n-a vea ce 1'';'';I:(::P, era n =ve i k\ sa-, "vire':' i11 h arernul acesta, caci n'L1 I11!:li putea sa-l ti e p heltuiala ei, Cum va face oare, bietul baiat, ca sa. ia ~ La capat cu einste ? cind clopotul Iic-eului vecl .. .... lass t b t 8.l'H3rru se mal suna m t.rarea In ei. sa; ora opt, In_llCR ..,... .' afla nici. 0 fern eie care sa-ti a prinda simtu rile. Ana, i picioare, imbracata, pudrata, ferm,eciitoar€ in rochia rei d'

Adrian fu chsmat, tccmai

vara, bogata in culori vii, se arata patrunsA de dorinta d ' u parea dernna, serioasa, Ea. Iua pe Adrian la repezeala ~ - lata, draga baiete ,~trei birouri $1, condoarele de .... ~f.. f ' to' curajaz, "J. pus In or d~, precum ~l ce'1e doua curn, cea me, oua prlncipala si cea de serviciu, Apoi, argintaria ~i alergatura. Asta este treaba ta zilnica, si nu-l putln, 'I'rebuie s· te executi eu punctualitate sl ireprosabil. Dar vel fi rasplatit, Am obtinut de Ia domnul Max: sa ~i se plateasca eel mai mare salarlu aeordat p'ina azi umri baiat ea tine : . .. ~_ ... , ........ P t Z€C1 d ,e 1· pe I'" a . una ~il toa t""" ~In tre-\,lnere-a~ casa.; m.asa~ a spalat ~t~~ $i deodata se porni pe un 1'18 nebun, rosine! pina Ia rechi, ell toata pudra, ~i ascunzlndu-sl fata in miini. In lpa aceea, parea 0 fata de saisprezece ani, alit ramasese e tlnara ]:a caracter ~ji neprefacuta. ,.,Mad.am'" Carolina interveni grava, aproape furioasa : - "Casa, mass, spalat ei"';;u $i 1114i. ce? Nu-ts e sine ? - -:;;1 de ee ml-ar fl rusine ? rlposta ea, aproape inaU1?ita .. Am vrut sa spun ca Adrian va mal avea sl cado'lt"ri, i asta rn-a facut sa rna gindesc la altc eva " Ce, nu-i Ingauit? - Nu, nu l Te gind~t.i earn prea des Ia altceva-a-av.,' e eind ai devenit '~Idoamna Thuringer", f)i asta imi dislace, iaca ! Ana, potollta, melancollca, se Intoarse catre flacau :' - Haide, Adrian :, ia panerul. ~i tnsojeste-ma 180 piata. rei ? "Te-a~ tnsoti chiar ~i in lad", se' gindi Adrlan .. Dar rag.. unse = - Daca trebuie.;
fJ,

n aer de repros Intuneca tinerei tristind Irumosu-i chip :. - Cum ,~d.acu trebuie" 't.: Nu trebuie dcloc l Sun hamali 1;) pinta, Ii iau totdeauna, Dar azl fl... avem nimi de pur tnt ~ ~i apoi, mi-ar pliicca sa 111ft lnsotesti, iata de ce te-am pof'tit, 11188. fa cum vr ci.. Q.i dadu sa plece, Adrian Ii tai.e drumul, palid, ziein du-st :,.. CUI'll. a putut sa-mi seape 0 asemenea gogon1unic ?" Ana ii biciui obrazul cu manusilc :, _, Haidc.; Vino repcde ! E.l alel'gi:l 8ft caute pancrul, meditind, en concluzie : .. simpl U :: 11urnai femeia e in stare sa·-ti dea 0 asornenc fericire ! Soare. Iibertatc, prlclenie, lcct uri, - toate sun accesorii !,.~ Era ncnorocit ea nu se a flu. s.inRur en aCC'1'3 cafe era pentru el un izvor de .ft~rieil'e~ Ar fi volt sa se arunce 1>1,_ pieloarele el si sa sarute clmcn tul bu cit tiiriei. In camc:u'8r uncle se duscse sa caute pancrul, o ceapa putreda pe care pUS€ piciorul fu g,ata 88..-1 dca in brinci. Odala, neavind fereastra, era intunecoasa dar un rniro: greu 11prcveni de murdaria care domnea, ~ "l\~adam'; Carolina, zise el, iesind, imi vei da -voie sa pun llitiea ordine in cUn1.&rbl: nu miroase a curateni acolo. ~ N1.1 ~ ti u nirnic, Sun t blitrinil ~i n -arn 1138. En voia .S"a spuna ci nu mai avea miros, All a" punindu-si manustle murmurk ~ ~ N--Ed nas, dar acela PiC care il ai, 11 viri III trcbnrilc
tuturora !
.-

"HITl ! so gindl Adrian; marna 151 Iiicclc n-au aerul s-o dueu bin C~I• In mornentul accsta, vocea domnuJ ui Max rt~sl.rn5 pc galcria cu gearn lie; de linga bUcatii.1"ip- : ,___l\{ a us !l\iau s ! Laptelc mi roo sc a gaz, asta zl ! 1£1 U spunea nevestei lui. Ma.us.1 - Pof'tim ! exealma Ana, Clnd nu miroase Irlptura sau piinea a gaz, miroase laptele .. N-o sa ispravirn niciodata cu pacatoasa a510 de larnpa din policandru .. pina nu

Bernard mel eu Cum ~,;:;. in .... m 'ttlu laptele miroase a gaz ? :;;i rnurhn Ide foame arrrindci ~ Servltoarea tocmai trecea pe Imga ei. Ana ji trase ·un daf : - Imbecile ! ,$1ii bine ca lamps din sufragerle curge :: c pul eana cu lapte sub pollcandru ? Max 0 dezmierda. pe obraz : - Nu te supara, ¥aus ! De asta data, ne vom multumi DUa, unt ~.i eafea neagra. Cine e tmarul acesta '1 - E Adrian, despre care ti.... vorbit, flul spa 1a10am i noastre, Ti-l prezirrt : el va fi buiatul nostru de rgatura. Max Thuringer era un om inalt, voinic, eli privirea re ~i p:?irl.1JJ carunt. ICa sa disting.a tr~atuI'ilc fetf'l JUt an, el trebui sa-i vire aproape sub nas cele dou,a rechi de ochelari ce purta in' permanenta ~ - Foarte blne, aproba el cu bunatate, Cauta, baiete i, sa. no scapi de pacostea asta de gaz care eurgc prin carurl.
n ... ..• ,o·c' ..,,-ci
N·l'"jAI·{ '1i;..r,I,
..II.Q. ,., ,'1".., . . " . '" , ~ " ''-''''-'

batu-eau,

arunca-o guno urge rnereu gazu rAm in fiecare saptimina~ - 0 sa rnA ceup eu de ea, doamna, zise Adrian. Am prleten, bun tiniiC'higiu. El,o si.... de hac, i vie' - Ati apucat sa. mfuca'p, barem ? !ntreha Ana- pe
t

.1

in strada Gra,dinii Publice, ca sa se du(;~ in Plata , Ana 0 Iua pe bulevardul Carol, Nu e drumul eel 111ai dar bulevardul acesta e poate unie in lume, prin de ncr, de ccr ~i de spatiu pe care 0 euprinde, Larg mpiilc F;lyzce din Paris sl inca pe ... tita de lung, el e a IOImat de doua nesfirsite siraguri de casute, aproapc nlci -cu eta] pe atunci, dar avind fiecare flzionornia ei progateala ei, zorzoanclc ei, Ai Ii zis ca erau niste lel ite , stind una linga .a1ta de-a Iungul trot uaru 1ui, In IIIM'-"mpulile ell zile frumoasc soarele, cerul albastru, i~i u aci leag,anul, tntirzllnd ·C'it mat 1111!lt tinlp ell. pumat draga lui,

rial) fu recunoscator
dill

uri de stapin.a

~j

cite avea ErAila" l\[ergll1d spire tl~tf! prietena Iui, el nu stla cum 8a-i mul-

Anei do-a fi luat calea aceas ta,

Pentru ce ID1.1nCe!?ti, atunci ? - Ca :sit traiesc! ~H traiul cum 11. In·teleg eu, n-are dccit 0 Ioarte mica legaturi cu chestiunea Iefei, lata, de pilda, sunt gala sa muncesc Ia d-ta nurnai pe min caret fara ~

jumeasca, nu numai de-a. fi ales calea asta, care era un fel de plimbare, cl pentru toate cauzele cu care il fericise in dimineata aceea : faptura ei aparfnd in jupon 91 cu umerlt aproape goi ; risul aeela voles, plin de mister; Iovitura ce i-o daduse pe obraz cu rnanusa parfumata ~ in fine, pen ... ' tru rochia de muselina pe care 0 purta :ttl'! de gingas eJ chiar pentru felul lenevcs cum. mergea aeum linga., el, Ar fi volt, dar nu putea sa-i spuna cit ii era de recunoscator, ~ Nu cit i-ar fi Iipsit mijloacele de .a se exprima, dimpotriva, Iecturile il facusera stapin pe un vocabular destul de- bogat ; dar tocmai din cauza asta, stlind-o pe dinsa cam nlar,ginita in ale gin dirii, se temea sa nu fie rau intcles si sa i se puna Ia indoiala curatenia sentimentelor, - Nu mi-al spus, fa.ell dinsa bruse, daea esti rnultumit de leafa mare co-am obtinut-o pentru tine. Adrian se oprl, sufocat :' ,_ Atita paguba pentru leafa ce-al obtinut-o, c-o Ii mare ort mica r raspunse .el. Nu muncese pentru "lefu1"i marin .. Ea jl privi mlrata, uluitd :

,gal'a ~

nici 0 leaf'a. daca intr-o buna zi ramin fara haine si descult, n-am sa-~i cer sa-Illi cumperi nimie, ci am sa Ina due sa Iuerez patru ceasuri pe noapte intr-o brutar le.. ~i dupA o luna mi-am cumparat tot ce-mi trebuie, Ei, intelegi d-ta asa ceva ? El 0 oprise in mijloeul bulevardului si-o fixa .in albut ochilor, ca un sarpe, Ana ar .£1voit sa §_Ca~ de privirea aceca $1 sa eont.inu€ drumul, dar nu Stia cum sa faca. o droaie de calLlta~i din port, adevarati g.aligani trecind in gO~ln.a, pe linga el ~.i erezind cit e verba de un flirt, stri
t w

ei

~ Hei, frumoaso ! Ve,zi sa nu te inghi.t.a. eraiul ! Adrian ii ariitii eu mina : --- rata cine muneeste pentru lefUTi !ji ar fi bucurosi sa Ie .aib5 cit mai ."mari'~ !

,,.Ce drac ! se gindi Ana. Spunea

drept rna-sa cind n estea cum i9i petreee noptile citind. Se vede !U Nu se vedea nimic, bineinteles, dar tinara stapin,a nu-s explica altfel caracterul prietenului el servitor. t Da i~i zise Adrian, rectificlnd 0 gtndire din dlmi til aceea ~ da, nimic nu poate lntrece fericirea pe ca cIa a temeie gratioasa, totusi.; Cite n-o intrec

un cuvint.

ei

lovitura 'in Inima, de cite orl constata zil unui sentiment .. Lui ii places sa vada in toate absolu Degradarea vreunuia dintre avtnturile lui, Ii lssa goluri a, caror amaraciune n-o putea invinge~ parea denevindecat .. Astfe], de ce trebuia ea Ana sa. vorbeasea de acea stu chestiune de "leafa't tocmai .in clipa in, care ea ...-..- aaa de fericit ? El nu-i cerea nimic, nici maear saM_-i sarute manusa ori 0 mineci a bhizei. Dealtfel putut sa,-i sarute, eu aceeasi placere, vestmintele se de corp. Caci, venind de Ia ea, care era un mo ratie, eel mal neinsemnat Iucru n facea fericit, De ce ...d ....... . .e J~ vor b ease-a e~, l e.cu..a ? kla ii spulbera aceste ginduri trlste, pe care, dealtmin ... ~"Ie ignora, Observind tacerea lui prelungita, ii zise : ~......... de ce era mama asa de furloasa ? Are necaz Stil , fiindca rna banuieste ..
0
t
A

El simtea

... )C

Ii!~

'~'-

~~

r. .... Da. de un d e '. U n fl] t as ... ! t,0t_,.I t" Jur . 11, . "I "',_ ~i cine-i flirtuI acesta ? o sa~l vezi numaldecit Ia piatii..- E un profeeor
t I.Q
~II"Ii_.'
0; . ,

..,._ Un amant . ."....__.ai, in tr-adevar ? $i

allUla a . C e b"" .. I"" ?

~tiea" Sper ·ca 0-0 sa te acosteze pe strada ! In prefer sa nu fiu de fatA, rna intore acasa, se opri. 11apuca de bra], rizind ~ Nu cumva esti amorezat de mine ? Amorezat ? Nu ! Amorezat e profesorul d-tale d ca, asa cum ar putea sa fie amcrezati carutasii

u mi-o poate refuza. De data. asta, Ana fu l:nciu,dat5. cii nu putea sa-$i dca .eama daea .Adrian Ii fAcea compllmente ori lSi ridea de en. otusi, comparindu ... ell numerosii ei. curtezanl, putu 8[1 ] onstate ea adrian. era singurul tinar care .ii vorbea eu 0 ata atlt de Insprrata, 0 privlre attt de profunda, Se sun ti 'lagulitii cli.ci ~1 considera ca pe un baiat foarta instru it, -esi servitor. ~i voind sa-l minuneze, opunlndu-i prorille ei cunostlnte, ii zise surizlnd. ~i atingindu-l 11S(ff brazul eu vlrful degetelor inmanu~a.te ; - 'I'u lmi amintestl un personaglu dintr-un roman .. titulat Majesto',tea Sa Banu'l $l. Altefa Sa A~tnoru.l. Adrian 0 privi aiurit si glndi : H'Nu~·~i mintcsc nici pe dracul, dar chiar si asa, tot a mi ~ti draga cind .imj surizi eu ochii taj mari, albastri, u gropitele din obraji ~i. cu cele doua rinduri die rr~ar~ari~ arc ale dlntilor taL lata de ce-as munci si 13 ocna, da ~J n-ai trlmite, ba sunt gata sa rabd sa f ii acostata si de to~i , .rOr(~:sorii de gimnastica din lume", - Daea iti plac roman e! e, ii zise el, da-mi vole sa t~ e procur ell" dar nu mal pune mlna pc toate ~,1\Taj-cstatile i Altetele" astea in fascieole. Astea-s romane pentru .il"jari sau baieti de prav'alie~
t

e adineaurl, de ce nu ? Pcntru mine, d-ta esti cu totul alteva. Ceva ce n-ai putea fi. pentru ei. D-ta estl, vei fi in rurind, Izvorul de energie 'care rna face sa suport stares .ea de servi tor in casa d-tale, ei aeeasta, c- 0 vel voi sa u 1U vel vol... ca.ci nu-ti cer nimic. Ceea ce Iau eu, mment o,

In.·epoca aceea, cam pe la 1900~ Plata.... Mare din Br5.n,:1 . Ierea un spectacol demn de penelul unul pictor Si de vintul llric al unui poet, Nu produsele merltau acest magi U artistic, ci vinzatorli, sau mar curind vinzu toarel C. Tarance, toate, Biitrii oare, cu umeril obra] ilor inca fr Llmosi, cu privirea strengareasca, gata sa te iscodeasca, si cu buzele incretlte ~1tug ulate, user porn! te pe lauda dar 51 p~ . car-a. Tincre maritate, eu Irumosi sini, doldora de laplc. scosi la lumina zile! ~i 'virl~i in gura Iscoma a unul prune, ~eestea aveau oehi reel si r,a.utacio~i, gonlnd prlvlrllc indisrete. Se mal aflau codane cu. £'ete rusmoase, ell cautatur~l

~l

CU

ara, fustele lor, bluzele, ~oT'turile, testemelele, semacu un eimp acoperit de flori, Ma.rfa ~ 'DUa" unt, brin~a!1 tntinA~ sau trufandal.e" fru:cte, zarzavat .......... intindea se l r pe pavajul pietei:}i era oferita publiculut tntr-un j de gesturl ~i tipete disperate care te ameteau. Fi.et~i strlga clientll ~i ill facea pomelnicul marfii, amesind cuvinte deopotrlva <I.edezmierdatoare, sl petreelnte cu un iures de sudalmi, daea eumva gustal din unt 1din smintlnli ~.i pleeai strlmbind din nag" upa ee termina cu macelarul, Anei Ii plaeea Iotdeauna tnttrzte in aeest tirgtaran. e8,c, uncle era eunoscuta de t curnetre le, m ult .adulate. f;i tot .atlt de ocuri'tlt caci I, ca avea apucaturi urite : ~e~nic mofturoasii, ~ustind toate oalele ~i tocmindu-se peste mi"su~~ail Asa ca, de.si eli en ta, plietis ea pie to ata 1umea ell :zgirccni.a ci, rlan 0 plingca ~i se rrrihnea, De ce uriten 13 asta de car: ling-a atita gratie ? Ea ar .fi putut sa fie rna! dr~igul~i · droaptii cu aceste biete ta,rullcL Frumusetei nu .. sta ~i sil fie al'tiigoasa ~i avara, . .i latA ca pe cind 0 urma, tacut. printro rindurile de neu]e, Adrian b5,gii de seams ca un damn li urrnarea la recare distanta. Ana, preocupata ell trrguielilc let, nu-l
1

cu mosc,

paru

im

CSI

U decit

mal tlrrziu; se fistlci ~i inclinsi din cap, ca sa unda la salutul dulecag -til gen tlernanul ui. apoi ]~i concurnpars turtle, Indifcrentii. coasta atttudine dcmna placu 1 ui Adrian, convins la in prezcn In profesor ului de ~inln.astic.5. .. ccea cc era.

ca

.....

r de argin t, reprczcnt ind un cap ri ogar, de care tare mindru, c5.ci 11 t inca cocotat SHS pe umar, la ni-- ........ gan1betcL Dar era voinie ca un atlet, asa cum ole place or Icmcllor, fie ole tinero ori MtL·ilJe.~frumoase orl
11.&

rat. Tlpul i'i fu antlpatie, cu mustatile lui ungurestl, jii l'OZ~ piirul pomiidat, ochli langul'o':)l ~i basion eu

Tmbrt1cnmi.ntca ..w.... Lural, prcfiicut,


IPmp.

ii era dcsavirs,ita. I\1·cl'sul,. desi vidit ii devcnise familiar $i imita pasul nt al spaniolilor si elatinittura ratoluJui. Un vesnie ]){-1 fP3 ~a i so fi tntepcn i.t. pc bU·7.1~~ I inn fu curios sa vads cum i'ntE-lege un om din lumca ~ii fnca curte unei femel dintr-o 11.l111e ~t ruai .~buna'\
h

ce putln prin mariti~u ei, ca . oamna UT1.1}ger~ unoste el oare trecutul el umil si recenta ei ascenstune ? ~i 0 v: trata ca pe 0 fosta servitoare, ori ca: pe-o doamna onora bile. ? La sfirs! tul tirguhil, era fixat. Acest prof'esor era c. aproape totl prof'esorll, cind sunt curtezani. E1 nu-si diide' osteneala sa afle mai intii cu cine avea de-a Iace , C:J personalitate puternica ori cu una mediocrs .. Sa IT..ultumez sa desfasoare aceleasi banalita~l, aceleasl g ume rasuflate,. adoptind 0 voce de circumstanta, 0 privi)~g ~i un surls d. care era. sigur ca trebuiau sii Iascineze pe orlce soi d Iemeie, A~~ de .pilda, facin_d pe ellentul, se adresa tarancei ell care Ana sta la toemeala si '0 Intreba, eu miorlaieli d· cotoi ~i dind ochii peste cap, ea un june arnorez la teatru ~ ~ Sptrne-rrri rnata, te rog, dace nu eumva astra au pui ~11 ele, caci, in . sernenea caz, vreau sa ti Ie platesc a pe pretul puilor ! N~a~ vrea sa te Insel, doamne fereste ! Ana suridea, fireste, din complezenta ori din prostie, dar Iui Adrian ii venea sa ridice bratele la cer sl sa strlge, acestui profcsor de gimnastici; : "Ce-ai devenl d.... dom .... ta, nule profesor, cu 1.H1 astfel de spirit, daca s... intlmpla ~a ar te .afli in prezenta unei femei de geniu ? Da, 0 Iemeie de caracter, ~'1multa ~tiinta. f?i intelige,nt-i. De ce nu ? lI\ceasta ~e inl impla rar, dar= nu se intimpla numai ell rtls tii consaera ti, Geni ul nu e totdeauna de notoritate publica" Prietenul men Mihail e un astfel de om de gCDlu. 'aI"a sa fie artist" sl s-ar putea, deei, si exlste ~i Mihail ... Iomeie. Ei bine, ce te-al face in fata unei asemenea fen1f1t u titlul d... tale de profesor ~i monumentala-ti neghiobie ?~' Adrian gindi asa, (tar nu zise nirnle, E1 nu avea inca eurajul de-a spune oamenilor gindurile Iui, chlar cele n:"!' ature, Ii lipsea increderea in el, Plecat de prea de los neavind ca instruetie decit elasele primare ~i dindu ... ~~ ~ searna de imensitatea sarcinei lui de autodidaet, el se sim tea umilit ill fata diplomelor, titlurilor ~i. a stiintel ierar

Totusi, incepea sa intrezareasca mai multo din aceste valori turnate lincet, respectul fa til de ele,

hice.

"

desertaciunea celor in .serie ~i pierdca,

Ana: De cit t:imp_i~iface curte profesorul d-tale ? De asta-prhnavara ; cam vreo doua luni, Dar de numesti prof'esorul n~ett ? Ti-arn spus ca n--8.1U vorbit data eu el. Mi-a scris 0 singura data, ea sa-ml ceara ntllmre, Atit, - C;:".~'" raspuns '1 yl i-al . se burzului : !;)tii ca ai haz ! VIti ca port numele unuia din frun, Ul., or~u 1 ~ r dnian l$i zise : ,~Dacaasia e singura cauza care te-a sa-! ras nzi vai de tine l"
I

es, nu ceres ca omu sa ie un ora epciune, :;;i.. lui Mihailii. scapa uneori cite-o prostie, hlar i se intimpla sa le plaseze cu buna ~tiinta .. Dar ian stia sa deosebeasca neghiobia omului inteligent, del a omului nascut neghiob, A,~a ca profesorul de gimlea fu repede [udecat ~i elasa t~ Acum ar fi voit sa stie ill ce stadiu se afla acest flirt .. rcindu-se acasa tot pe bulevardul eel mare, 0 intreba

II

eu toate .i.n.cttperil(~ accstei loculnte boierosti, Apoi, chiar de-a doua zi, eu 0 patirna putin cornuna, voi Sa ia toaLl .casa in splnare. Nu ci"t ar fi Iost ceca ce se numeste un 011.1
harnlc, Dcloc, Ar Ii putut

Casa 'I'huringer, birourl ~i apartamente, forrna (1 marc cludire putrata, fara e aj, asa cum su nt [,f'1ajoritaiea caselorIa Braila, Futada accstei cladirj dadea po strnda l~radi"'" nii Publice, dosul so afla chlar In aceasta Grildin~~ Publica : Iar cele doua piili i Iaterale avcau, Ia stinga, CUi"~ l~aprlncipala ; la dreapta, eurtea de serviciu, N u putoai p:'ltrundo in cliidh.~8 decit prin una din accste d~)ua curti. :Nj cl birouri.le, nici apnrtarnentcle n-aveau comunlcatic directa ]1"1: strada, Adrian pierdu 00 zj intrc~g5, numai ca sa s·e obisnuiaseii

l~iC'ita, iar cl i~i facusQ 0 rcputat ic de vagabond. Una ,i cealalta j 1 a rmrra u pes tc masur5. Crezindu-se 11t:ldrepta1 it, se inchidea in el. Singur Mihailil intelegea. La 'I'huringcr, totul ii Iu simpatic, numaidccit. Mai inti]" cei doi f'ra~~i ncmti, slapinH. I ~f" plireQu ITIUl cum-

mal curind drept UJ.-J hoinar. Dar, erau uncle sarcini, l)lfltite ori l1U, pentru Indeplinirc~~ carora s-ar fi omorit, pc crnd altele il Iasat' rcee '$i nu le executa decit din nevoie de a-si ,ci~Uga plinca. Cu accstca din urrna nu Be ocupa rnulta vrcme, chinr daca ar fi f ost p,ll~ te 'cu aur. Lc parasc3, de irida t.il ce t1 economiilc ['acute i~ irlga.duio.tl sa plece, .,i uncori chiar inainte. Din cauza asta, marna lui se simtea Ioar te ncfr'~

sa

treaea

c rom . u, mal caracter, oamcm CInar itate, Apoi, Iemeile. Le cunostea pina .in. fundul sufledin vremca cind locu isera impreuna ani de-a. rin .... si era sigur de prietcnla lor. In sflrsit, munca fiiga-, s fie pe placul lui ~ variate si destul de indepen tn. Pu tea sa se apuce cu inima, 5-0 den gala ~i 8~l ma/ le liber, fara eo. nirnonl sa-l bata capul, Nimie nu .... l zea mai tare de-cit monotonia, rigiditatea meeanica uncii de atelier; din care gustase incleajuns. EI ura fixe, intrarile ~i iesirile cu. turrna, neputinta de-a o initiativ3, zadal."nlicia oricarei vrednicii. Acum s,e-l1fa·ti~a p,l'i1ejlll de-a da curs 'libel' fan teziei El constata ea Iocuinta aceasta, desi bogatu .. nu era ijita. 0 searna de treburi marunte, cc iescnu din atriS servitorului, astcptau mina indeminatica a unui mescare sa se priceapa la toate : z1d~\1~ic~ luc.atu.:;f'ric) vopse put eau vcdea ti de tapiser ic dezlipita si atirnind ca niste cirpe, Pe cnul frumosului dorrnitor al dornnului Bernard Thu 1\ holteiul easel, se afla 0 mare pata de mucezeala, nind de la 0 ploaie rnai de demult, in bir oul dornnuMax riscai oricind sa-\:i Irirrgi gltul, impicdicindu-t n capat de parchet iesit in afaru. De indata ce ploua tare, apa incepea sa picure, la buca at'il!; chiar deatinglrilor de bucate .. Uncle minere de usi i~i piscat pina la singe. Sl, mai peste tot, Ierestre cc nu se deau, covoare pe care le luai 111 p'icioare,LL~i care iau t ga uri in pereti sau crapaturi b~ltato:lrc Ia nchi, entru ca toate aces te uritenii dispara, nu trebu j au bani, nici vreo diploma, ei doar pu tina trager e de __.,_ ~i 0 oarecare indeminare. drian le avea in asa l::ni'lsu'1"U, incit era uneori privit maniac. Ortce spectacol urit, oricc actiuno rau-voiori neghionba, publica sau privata, ii contraniau sirn lui innliscut pentru bine, frumos ;~i drept, punindu-

n mal toate incaperile irnportantc

• Ie.

su

-1II1II-0

stare de surescitare nervoasa ee-l Iacea sa se ocupe mult de treburile altora decit de ale lui. At" fi voit amestece in toate : in gospodaria vccinei, care nu cum sa aprinda un foe ; in aceea a comunei, care nu
33

m ura s{r zile margina~e ectt doar ca sa xieze p, bletii Iocuitori ; in condueerea guvemelor succesive, care se Inconjurau numai de functionari hoti ~i delapidatorl ai verii obstesti, De ce era lumea lovita de atitea rele: ignoranfa, inca .. pacitate, necinste ? N-ar putea ea sa-~.i aleaga conducatori care sa-i arate drurnul fericirif? Lipseau, oare, in asa hal, ~efii capabili ? Sau, poate, acestia erau in chip sistematic inlaturati de 1a condueerea lumil ? In cazul acesta, ornenirea merge la pieire ,~~i care e canalia urnana ce s· irwersuncazii sa traiasca din nenorocirile unei lumi intregi ? Nu s-ar putoa descoperi si distruge acest raufa ... cater un iversal ? Asemenea preocupari disperau pe Adrian. Cu cit se gindea mat mult la ele, cu aut se Incurea mai tare. Caci 1 nu stia data ornul se naste bun sau rau. Aci era chela dilemei. Haspunsurrle lui Mihail, Ia chestiunile acestea, nu-l multumeau. Mihail era prea pesirnist, Dupe. el, lurnea a fast totdcauna cum a vedern ~i asa va ramine. Nimi de f~cut. A~~ ca el .reduce~ lumea w1a dit_:l1en~iun~ile .indivi-... dului : bun 11 admitea ; rau, se dadea m laturi dln dru . ul 1 .i. • ~ Asta (2 tot ce sta in puterca mea, zicea el. Mai im· e ell putinta sa ramin om cinstit ~i sa nu fac riu nima nUi: I?a~'.nu cred ,in ,~clase'" ,.11ici in ,,,luRta ~e clasa", c~ sociallstii. Eu crcd in t'u.pta dlltt7"e oament,j orice ar spun
[arx,

Ioarte rar, caci nobilul rus scapatat detesta tot ce era in


egittura cu socialismul,

:tihaiI vazuse pe Adr-ian ducindu-sc adesea pe la lntruni ... rlle socialiste, Ei vorbeau unem'i despre socialism, da

In timpul prirnci lor

"II

$cdt ri de un an la Bucuresti,

~ E doctrine simplistilor, a sclavllor, zicea el. Ea n poate multumi decrt masele care nu cer vietll decit bucata de p~ine mai putin n,eagra, ceva mai multi liber tate, ccva mai putine razboaie. Ea nu te va multumi nicio data pe tine care te revolti ~i impotriva pisicil care prind (J vrabie. ReligU.le, :;;1 ele multumesc poate un millard de oameni, dar e fiindca nu le cer deeit sa 56 duca regulat lc..~)isel'l ca..

grozaviile razboiului rusolStU brutala de~partire avusese inca 0 pricina : gre ~ enie a .l~ti Adrian, prln Zvap5iala ~i contradietiile ei pe I\r1ihaiL Suflet mortal li1nit de viata, minte f~a tata de glnduri, trup bintuit €I.emtzerte, Mihail a nevoie de pace fizica ~ morala, Ii trebuia un arm eli existenta, Se simtea batrin 121. ouazeei ~i tret d Si gitseasei 0 ocupatie bine retribuita, sa stea cit ........... ·..... . t cu p'ut1ntA ~i sa puna ceva gologani Ia 0 parte sa se d u eli sa se odihneasca lntr- 6 tar'a ell clima aeesta er. planul Iui de vii or pentru un an .. El Intreba pe Adrian daca vrea sa adereze la aces sl Iucreze in comun ~i sa plece Impreuna, Adria i cu entuziasm, etiind cu cine avea de-a face, Mihai sa-i proInitA ell, tim.p de un art, i se va supune in totuJ -- I~i promit ! Vei £i stApin1U meu, inarul tin.ea, 0 luna, doua, Dar nu trebuia sa i . mai mult.. Uitind promisiune P 'Js,tapin"\ dadea u . 1a toate si pleea, Astfe1, clteva posturl bune fura plerdute, Mihail, u-i, pleca ~j_ el, din slabiclune amicala, fiind p' t cu. acest tov'ar~ de viatA ~i sperlnd mereu sa-J eze. Dar bunavointa lui nu sluji la nimic. Atunci sa... paraseasci pentru un timp ~i plaea in Mancluria. I Adrian crezu 0 eli.pa ca n ... re sa poata supravietui a lei despartirl, dar el era asa de plin de viata mistui, Incit i~i gasi repede alte prizi sentiment alp., ingur faptul de-a vietui, i se parea 0 minune, SP. ~_.... in jurul propriei sale fiin·te, scaldata d.e soare ~i mina, descoperindu ...e pe fiece zi mai mult, Din s UfliD asta, nlcl nu prea avea timp sa muneescaTrra mai munca ee .... priva de leer, de spatiu, Se uita eu groaza l ele omenesti, ferieite de-a se inehide intr-un ateo fabrica, un birou, un magazin, renuntind la toatc u a bucata de pline - 0 piine care devenea din ce mai albia, pe masuri ee renunjai Ia bunurile cele pretioase ale exlstenjel ~ dreptul de-a contempla title creatiei ; fericirea de .... putea gindi ill vole, de-a a, de-a te instrui ; bucaria de-a dispune de tine insuti,.
"'11

roprti

nCI

lui ocht

binc? ~i s~, te inhami en. 0 vita 10 nevoile ei, mereu crcscindc ~ Nu, dc-o true de: ori nu ~ Mai bine SEi t:riiesti ca un vagabond .. 0 zdreanta, tit) eodru de m,amaliga ~i putinta de-a te misca U bcr ! ' Ia prlviti cc 1:11ai munca sloboda ofeta portul Brailci oricarei hairnanale ~ iei pc umar un sac cu graunte, alergi ell el cincizeci do pasi ~i-l gclcst! ill hambarul unui vapor Pin~ Ia pr~nz, mu nca asta iti aduce cinci Irancl, ad iea cinci zH,e de Iibertute. Caci un kilogram de piine costa douazcci de bani" iar 0 far furie de carne cu. varza, tot atit, Nu e oare de-ajuns, pentru lJn stomac lara o.gHnda ? Adrian Iu hamal in port, Iericit sa, stie ca poate arunr-n sacul si cere pl ata rn oriee moment, Aeeasta nu.... ad Ll co a i nici 0 npp lacere. 1\ doua zl era liber sa rcia sacul ori st~ nu-l rein. Si ar fi cnntinuat sa fie hamal. daca mama-sa n u s-ar fi s 111 parat : ~.~ Mai bine sa mor decit sa te vad cu sacul in spinare ! Ast a-i munca oarnenilor de nimic, La ce-ti slu lese toate cart ilc, Ia cc bun atita citit, daca e verba sa Iii hamal ? Si care f'at~ cu stare' se marita cu un hamal ? Intl'edi nt at (:8. un tid de neintelegere il despartea chiar $i. de mama lui, Adrian renunta de a-si mai apara cauza in Iata euiva. nutrind gindul sa dispara odata in Iume. $1 aceas ta a vea sa se in timple a. doua zi dupa ce va Ii term ina t ell arm ata, de C(lee s'per,a s i f ie scu tit. Plna atunci era nevoit sa facii concesil rnarnei lui, cal" muncea pentru tel. Dar de-acum incolo trebuia sa ~tle e~ h1111,.eue "coa1.izata~'~ impotriva lui ~i ca vrea sa-l :in$fa.c in angrenajul ei. Ei bine, 0 sa se apere din toate putcrile, Caci el ,(' sigur l:a accst furnicar uman isl risipeste vinta. trudind de dimineata pi'na seara pentru fleacuri, pentru prejudeeati, pentru .za.darnicii~ Nu, Adrian nt~ vrea sa aib~l ~",co,pii Irumosi" niei un "interior nici sa adune ,-avcre':~,. Interiorul lui eel mai bun era spatiul nesfirsit. Cea 111a; mare avere : trupul, simturile, gindurile lui. Acestea i se P are'au adevarur i absolute si i~i f ii(~e din a ele un scut, Flecare zl ii aducea eonfirmatii ell duiumul. Bogat ori sarae, inteligent ori dobitoe, toti se incovoiau sub tirania a celeiasi legi care mina. turma umana : ~~
i;)L.Mf
U
co

e putea

valori ? Sa maninci, si ~Z Sii te Jmbraci la mods fit Sa fondozi 0 f::~~1ilie

sa i11treaca. ,Iceste

"

apoi
orne.

exploatare,

sa

esti,

egoism,

aduni,

[induiala,

sa

adun

ura

Nu, Adrian

Intr-o seara de august, 1.[1. vreo luna dupa intrarea iciu In Thur'inger, Adrian se plimba pe-afara, deul easel, rcsplrmd aerul curat si cugetind 1a viata lui a celorralti. Vremea era frumoasa. Noapte instelata, .dezn:ierda~o~re, ame?t::c de parfumuri ven~n~ d~ florile din Gradlna Publica, uncle Ianfara municipala niste valsuri ametitoare, Ca mai in toate serile, aveau rnusafiri, carl casa poseda
YM .. ,Q.

ana.

n -0 sa-si vlre mciod ata piciorul

in aceasta

i;

~i alta unde se jucau earti, sah, domino, Adrian era sigur ca toata lumen aceea venea mai ales "la Iratii Thuringer S€! .gaseau vinuri renumite, le superioara, Iichioruri fine sl prajituri cum ni nu stia sa faei in tot orasul ~i ttl carer secret a ~)nlada111"'~ Carolina, il cunostea, de biliard

din cauza fizi~i a lacomiei I ui, venea mal in fiecare seara. Aproa pe sa de des era vazut armatorul italian Carnavalli, dar om de-o rara distinctie, nu venea de-cit pcntru cele femei frumoase ale casci. Era numit '~lEu["opeanul', ' crai, mare juclitor mare voiajor, Carriavalli se incet ~i si gur. rintre iritimi se 111ai nurnara d-l Poplingcr. CVl'CU an eu buze d:e capcaun, logodnicul d -rci M itzi ~i --f'tI'-ntantul in straindtate 81 firmei Max si Bernard Inger, EI se afla 111ai tot timpul in cal~torie, dar afacerile il aduceau la Braila, toata casa era cu susul ~. cacl eel doi amanji umpleau toate in,caperile vastel eu zbenguirile si eerturiIe lor. D,-l Bernard, a fire mar tiala si austeritate TIll prea admiteau gluera scandallzat : ... Va trebui sa le cladim 0 cazarma, amcrezatilor nos_clama el lntr ... zi, cind era mai bins dispus, o r, dintre toti obisnuiti! easel, d-I Flusfiseh, zis - ..... er", era eel mai . celebru, g.ratie unci" imprejurari ~ i-a adus aceasta porecla, ~ "
t

refectul

[udetului,

numit

".Purt:elul"\

n prima ei saptamina de serviciu Ia 'I'huringer, Iuli servitoarea unguroaica, intra intr...;o saara in sufrageri ca sa anunte grav : ~ Dornnul.; Habeder .. I\/oIasa era pe sfirsite. Stapinii se privira mirati : -=- Domnul, .. cum ai spus ? - Habeder, ~ Habeder ? ! Ce-o mal fi ~ asta ? Nu cunoastem n imeni care sa poarte un asemenea nume, - Ba da, cucoana I E domnul acela cu burta mar ~i Ioarte chel, ell un nume greu, dar care zice totdeaunr cind sos,e~ : 113-be-der ! te In adevar, d-I Flusfisch, avansind enormu-I pintec fata stacojie, rostea, scandfnd, salutul german = De aci, ,;Habeder;; al Iuliei, porccla care prlnse p lot si fu adoptata chiar si de irnperturbabilul dom Bernard, Acesti in tirni , precum ~i citiva alti musafiri, umplea cele cloud sali de joe, singurele camere luminate. Tot res tul easel era scufundat in intuneric. Ca sa nu chinuias c· pe Iulia si pe Adrian, tinindu-i in picioare noaptea til" ziu, dupa 0 zi de rnunca obositoare, se punea la indemin" I eonvl viler tot ce le trebuia, 'ba uturi, patiserie ete, Totusi I unui din cei doi servitori era tinut sa faca pe rind de plan ton pina. la unsprezece noaptea. 111 seara aceea era rin dul lui Adrian .. Dar el nu-s] indeplinea numai datoria, cl parea s cloc~asca go~pOd.~l~Ia, .? ~o~ca QUa.le. ~~!i ~ca iubea staP!nii~ ca ~l pe 11131 toti invitatii, ~l avea 0 grija permanenta C I nimic neplaeut sa nu Ii se intimple, 01'1, tocmai se petre cea ceva care ar fi putut sa dea lac la marl buclucuri. Adrian observa ca de la un timp, slngura buna Hedwig faeea onorurile easel, satisfacind cererile musafirilor, Ana ~i Th1itzi se eclipsasera. $i se putea ca dintr-o cllpd intr-alta d-l Max sa se seoale de la joe ~i sa 0 ia razna 'PSI coridoarele i~tunecoase, striglnd, eu vocea lui guturala : _, Mairs ! Mitzi '! V"ali culcat ?
I

~, Ieh. babe die Ehr€ l l

run

onoarea !' (n.a.),

un a" nici l1U sc ell case, A }_~ian 0 ~ti sa de bine ca ~:i virtuoasa Hedwig. Cea dintii era cr "ul -de: ginl?a.st~c~ .~'~n:vGr,b~~ prin.tl~ gratiile lJn.e~ e ce dadea In Crt'"kluma Publica, unde curtezanul sta lat in bema ; cealalta se legana pe genunchii logod ,__." ei ill biroul d-l ui ,M:ax~ dad.. Hedwig, certata C' ....... !?i rilo ei, nu voia sa se amestece in tre burlle lor ~ Ad ria' sa se amestece .C'U ocice pre], Caci era llltl'"'UC.it\~.lor, mal ales .al Anei, Le intelegca ~. le aprob . El aproba 'pe to-ti cei ee se iubeau, en.tru Ana riutrea 0 stima compatimitoare din ziua
1
_"~ ..n

a inteles -

llua. 8 stiut-o sau rru, aoeasta n-avea nici @ irrrportanta Adrian. Ea era i:n ochii lui 0 martira, ca.,cd.0 cunosen pe 0 ienleie cinstita pina in fundul sufletului, dnd se ca.satoI"ise cu Max~ nimeni n-ar fiplltut sa..~i ze ceva, $i el era martor de mustcartle ce-si facca chiar ~i numai pentru flirtul acesta ClJ profesorul .........astica .. drian aprecie cum se euvine aceasta rezerva a Anoi, m judeca. deplasata, nesanatoasa si hotari sa interTot menajindu-i susceptlbihtatea ~i .lara 8-0 inlping"a ~ow.turisiri, decreta ea acest fel de a.... ucide viata e ~i Imoral de-cit prostitutia, mal trist decit calugaTia., EI ~ aceasta : sa insultl una din primele Iegi ale naturii, o bucata de piine. -0 seer.a, pe cind Be aflau singuri, Ana sfirsi prm schide inima, Convinsa de perfecta dezinteresare a nan, care intr .... adevar nu vorbaa cu. doni injelesurl, em in plins, sprijinind fruntea pe umarul inimosului 'vi tor-confident : -- Dar 1VIa.x e _,a~a de bun, asa de bun, , De-asta l-am nu pentru pune, ,caci pimea 0 aveam la el si inainte n e casatori,
...... H...

sigur, o intrebii pe marna lui, care-t confirma acest sug capital al neamtului : - Da, se zice ca-j ~.,lega.t.;~ Dar ea stia asta, inainte
OJ

in urma unor aJ~1.zii transparente ce se In bucatarle - ca d-l Max n-a fost niclodata nevns ta Iai alteeva decit un ~1ta til ,Ii • en s~"t ie ~i
I

nu ... sehimbase cu nimic felul de viata~ Cumpara ~i leasi lesaturi ieftine, dtn care l$i facea singura rochlile. In treburile gospodariei, 0 vedeai zilnic eu capul infasurat intt-u11 tulpan, dind ajutor servitoarei, fa.ra SiU se sinchiseasca ide surisurile ironice ale cucoanelor mari din vecinit ate. . ~i daca nu era mai putin adevarat eel adusese pe mama-sa ~i pe cele doua surort - toate trei numite de gurlle rele ".intre.aga rnenajerie Muller" - apol se stia de asemenea ell aceasta ,,!menajerie" nu costa. declt hrana ~~i cti ea Inlocutse 0 bucatareasa ~'i 0 fata in casa plati te f oart seump, Se putea chiar spune ca Ana era nedreapta eu familia ei, Si ea sa repare aceasta nedreptate, d .... IVIa~ l nascocea 111 ascuns leI de Iel de .aniversari" ce-i perrrriteau R~l dlstribuie mici cadouri celor nedreptattti. Mai era ceva 111 caracterul Anei care placca mult lui Adrian: era dezgustul ei de parazijn ce-i covirscau C~SCJJ. ~ Ce de lacomi, ce de bctivani pe capul nus tr U ! :1 i spunea eat intr-o zi, furioasa. La Ilece prinz trebuie su suport i unul $,6.U doi din acesti ~aborrati' de .pruicsic libera .. ; care se poftesc el sin,gurl la masa ~j n-au alta · grija decit a gulerului lor. Apoi, toate accstc vesnice jocuri de bridge si de poker stropite cu sarnpanie ! Teate la un 1DC, la sfirsl tul "1 unii, rae 0 g,roazc7. d \ bani. Ori, i1'1 mcseria de' arrnator, angajindu-ti intreg capitalul in niste griiunt care pot orlcind sa se ,in;cing~;~J fie in magazic, ftE' in harnbarele vaselor, nu stii niciodata daca est! bogat or! sar ac. Casa asta burgheza, asa CUIU o vczi. a cunoscut luni cind 111,1 stia unde sa. gascasca njci banii de CO~11i\Hj desi are un beei plin de vinuri alesc, Blneintclcs, pe T~boierii'~ ~ nostri, eare n-au stiut in vlata lor ce e mizeria, , asemenea spaime ti I,asau reei, dar eu, care am cunoscut-o de aproape, simteam flori de moarte, 08." prefer s:t mor decit s.... ajung s,a mai traiesc anii cmd, capilli inc~l,! brutarul ~na inghesuia si-mi strl vea slnll in.tr-un colt a 1 bru ti'i~ riel, pentru doua piini pe care mi Ie dadea pe datorie. Cind Ana ii vorbea asa, pI ivindu-l cu ochii ei mari albastri, umeziti de Iacrlmt, Adrian vedea in ea 0 Irumoasa dar si sarmana femeie, a carei copllaric Iuscse sin.istr,a~ pe cind a lui nu-i lasase declt amintlrt 111:1clIte,
! j

Ana spunea adevarul, Devenita

doamna Thuringer,

ea ace-

unci ii saruta mlinile, i~i lipea obrazul arzator de brsj rece si-i zicea, fericit : - Promite-mi ea 0 sa rna 1ji in serviciu, chiae {~aca r-o zi o sa raminem, in casa asta, tara. piinc. 0 Ea mt~ Is de foe ..care,
.... r sa f ur ': n ridea din toata inima ~l indepal=ta

fara sa stie,

ii inflacura singele.

lJ.1C

t! ~or o~,; raz~l;

ra aproape de miezul noptii 8i Adrian continua s,u des coale in [urul' easet. Jucatorti nu pareau sa se gindeasca pune capat partldelor mereu relncepute. Se bea ~i se din. co in ee mai cu temei, Ferestrele Iiind deschlse, n cauza caldurii ~i ca sa lase sa iasa furrrul de \ig'ari rian observa, din coltul lui intunecos, Ilgurile si gosile acestor notabilitati ale comertului ~i admlnistratlci, culta tot ce-si spuneau si se silca sa patrunda in exlsta lor S~O intelcaga '~i s-o orifice cu nepartinire, Scopul lui era s,n. conf'runte rezultatele ebscrvatiilor e pcrruanente, cu sentintele definitive ale judecal.ii cialiste pe care le auzise 1.0.intrunirfle de Ia .Bucuresti, a vorba de condamnari in. bloc, bazate pe un singur : oarnenii acestia crau exploatatort ai clasci mU11:C~DIe: trcbuiau doboriti, iar societatea burgheza sa fill Iocui ta, pr in societa lea social is.ta~ sub dlree U a close l uncitoure. lata ce intclesese ; 6i i se parea u~~ade minut, ca subscrisese cu amindoua miinile, ell toata pasivia lui Mihatl, ciici era verba de suprimarea mizeriel a razboalelor, aceste Ilagele sociale pc care era gata. s~ om bata din toate pu t erile .. Dcci, Adrian se consldcra socialist convins ~ dar {_.:l un ba lat care n u acccpta Irazele gata iesi te di n tipar, placcau adeviirur'ile dobindlte prin observatti personalc-. ntrola fiecare afirm atie a oratorilor socl n\i~ti ;;i vola s.il da idcea vie, asa cum se infat.i~a in via [a zilnlca. Si de nctagadult ca poscda destule adevarurt soeia lh; tc, privinta Itarora orice discurie contradictorie i sc pnI'(,~ prisos. Dar, spire nenorocul lui. cl mai voia s,a aibfi scrupulc, simtea trebuinta de-a activa numai in chi p rosabil. Iata, de pildu, cazul burghezilor pe care ii uvea fl(:LHTI b ochi, aproape toti nrrnatorl sLt~~l[nj stabilit i in orasul ..
t

lui. La Braila, uncle industria era nula, acesti oamcni COIl ... stnuiau cea mai mare parte a. clasei capitaliste, care tre buia doborlta. Foarte bine, Totusi, ta sa vedem cine sunt . "'ei. ~ neeesar sa stim pe cine suprimam, chiar dac~L n-ar fi decit din grija. de-a nu rises sii taiem eraca pe care stam., Adrian incepea sa-i cunoasca binisor si-i judeea sub doua aspecte ~ calitate umaria ~i capacltate soclala. Calitatea lor umana era aceea a majorittitii oarnenilor : spirit mediocru, moralitate mediocra. Erau stspipi~] de placerlle materiate. Niciodat~. nu-i auzise vorbind de art:it de morala, de gin dire. Adr.ian CJ:'a sigur ca acesti dornnl si sotiile 101" nu stlau d-e Tolstoi, de Ibsen, de, Balzac, nici micar atita CIt stia el, ~ Dar nu pentru asta s-ar Ii insarcinat sa le taie capetele, c.~ci~ cazul acesta, ar trebui exterminate nou a zeciml din, in 0111 cnir C,. Ba chiar le punea 01 fl1Jta, buna Ia pur tare : erau oameni de inima, cumsccade, mllosi cu cei dr:aci. Totusi, daca n-ar fi avut decit meritele astea, Adrian n1J s-al' fi opus la inlocuirea lor cu clasa muncitoare, CUCI aeeasta avea nevoie de cu totul altceva decit de amaoilitr-.i ~i pomeni, Dar hurghezii aeestia detineau in miinile lor 0 forta de cure lucratorti erau complet lipsi'ti : intelegcrca deplina a afacerilor, eapacitatsa comereiala, Ceva 91 mal mult, un mccanism de-o complexitate redutabila era la baza acestui comert plin de riscurt. Un joe de bursa, 0 vasta retea de rsporturi intemattonale comandau orice vinzare, orice cnmparare ~i \incau la cheremul lor pin.a ~i eel mai mic transport de grille spre vreunul din arcle porturi indepartate, ale earor num.e sefuletii sociaIisti le silabiseau pe flancurile vapoarelor, dar de a caror situatie .geografica habar n-aveau, Ne aflam, deci, in rata unui important aparat tehnic ~i social care trebuia aprofundat, stapinit~ inainte de a-i tulbura mersul, . lata unde Adrian era neinduplecaf : elasa muncitoare n-avea. nici cca mai mica idee despre conducerea marilor jntreprinder~ sociale ; ea nu era decit 0 turma de oi, careia trebuia 8i-i explici totul, dindu .... peste bot. Cum sa. pui, i atunci, cirma lumii in miinile unei clase asa de lipsita de competenta ~i de spirit de initiativa ? ~i de ce, toata propaganda socialista se marginesta in a asmuti masele spre Putere, eu iures de clntece revolutionare, in loc sa
I

a --~-----------------------------------------------'

initiate cu de-amanuntul in tchnica afacerilor '? Unde scoala soeialista insarcinata cu formarea prealabila a or muncltoare, destlnata sa Ia intr-o zi directiunca

Caci Adrian nu dadea nici 0 atentie palavrelilor internabile ce aveau Ioc asupra doctrinei ~i tintei socialis .... lui. Pentru el, invatab . rra putea sa fie adevarata ;?i ex eelent, asta nu era de-ajlu15~Principalul era asimilezi toata ~tiinla burghezlei, ~i apoi sa vorde inlocuirea ordinei capitalls 0 ell ordinea sociaAltfel, ar Insemna sa pui earul Inaintea boiler. El vedea pe hamalil din port In stare sa Inlocuiasca pe
torii din, Braila. Dar problema mal avea 0 lature, care tulbura adine Adrian ..Era Iatura mor ala .. Se aeuza burghezia ea e necinstlta, stricata, lacoma, r Adrian constata ca muncitorimea suterea de aceleasl • . Adica, suferea cind pu tea. Red usa la mizerie, era .iL Dar, de Indahl ce lmprejurarile jj permiteau,
ell

ngea repede eulmea crlmei, Iaslnd


mai. ticalosl burghezi. Asa,
tiE?

lor de Incareare a vapoarclor, casele de corner] nevoite sa trateze ell aceasta corpor atie de vatai"i,. care nici 0 legislatie n-o consacra, Ea traia in marginea r, puternica prin hogatia membrilor ei si g'ratie Iezentei .marilor elector! ai \inutului, carora vat~fii iceau, in vremea alegerflor, voturile exploatatilor lor. .. cploatarea muncitorilor de eatre acesti fostl m unciera cdioasa, Nu numai ca 'vatafii srnintineau gros ele ce Ie obtineau de la armatori ca plata D. muncito, dar acestia trebuiau, daca nu voiau sa moara de e, sa Iucreze in conditlile urmatoare : '1) sa aecepte, sa cricneasca, leafa pe care vataful binevoieste sa

el legltimi, exportatorli, du-i orice poslbilitate de contact direct" Ca sa poata objine numarul de brate necesare opera ..

acoltti, Vatafii erau toti iesi \i din clasa muncltoar'e. tot rtlnliniste badarani, analfabeti pLfla a rru st i nici sa-~i eze numele, In ci uda averill r considerab iIe pe care adunau, Acesti vatafi. reusisera sa i toleze complet
muncitoare de patronii

pilda, vatarii

mutt in. urma pe


~l sil1i.~tl'ii

vLlafului ~?i sa inchida ochli asupra unor anumite grescli la Iacerea socotclilor ; 3) sa execute toate "beilicurile·· cerute de vataf ; 4) sa urmeze pe acesta la urne si s,a voteze dU.P,A, mdicaj iile Iui ; 5)1 sa suporte, uneor'i, chiar sa fie batut,
1-0

ea ;

sa u.e mu~tel"iul regu at al circiunlii

ranita.

de munea nu se putca meniine lara ca. zilnic sa alba loc bit2li slngeroase, Din cauza asta, vataful se inconjura totdeauna de-o eeata den gI to ~i", m un ci tori S.uten tici, pla ti ti pent r u mi sel ia lor ori rasplati ti numai cu a munca regulata, cum nimeni nu putea 5-0 alba, Acestia ilnpingeau uneori cruzimea plnii Ia asasinat. Dar deseori ucigasul era un hamal care-si ucidea Iratele de munca, nu din nevoia de a-si asigura 0 piinc, ci din betie, dirt razbunare ori numai din mindrie Netagitduit, acest nernllos sistem
Adrian,

acestea, tau de jos,

veni

nNu, i$:i zicca el, n-am sa fiu. niciodata un om de actiune. MihalI avea dreptate : trebuie sa fii marglnit, data vrei g,a, reusesti in domeniul acesta Si uitlnd socialismul, il cuprinse 0 mare mila de lumea asta egolsta, Oricum, ceva trebuia fii.ct1t~ EI se gindea 1a. acele vaste paturi sociale martirizate de viats. si care meritau 0 soarta mai buna, Nu puteau fi abandonate pe vcci la bunul plac al tuturor tiraniilor ~ ori de unde ar
'$i ~

~i ajungea Ia lin punct mort:

cuiundat in meditatiil e lui nocturne recapitula tot ce era pentru ~i contra ale acelciasi problems

de Ia stapinirea

de sus, or] de la fratele

rner itau sa, fh:! spinzurajl, dupa CU1D nu totl hamalii din port deveneau ciomagas! vata~e~tL Adrian a putut sa se convlnga de asa ceva, eu citeva zile in urrna, cu prilcjul unor tratative la care asistase ~i el,

Dar cum Sil separi pe cei buni de cei rai, in sinul aceleiasi clase ? Caci~ f,ara nici 0 indoiala, nu .toti burghezii

casa 'I'huringer sa. trateze direct cu ca, pentru tot ce prlveste Incarcatul vaselor ~ Delegatia of ere a preturi infericare celor e care casa exportatoare le viirsa vatafilor, dar supericare celor obtmute de munci tori de la c~naii lot",

delegatie de muncitorl

venise

,sa roagc

.inlaturatn pe vatafi; spuncau hamalif el, 111.tt-O zi, ii vom - clopirti pe toti ,~N e-arn satura t !' ~ d-voastra cxportatoril n-aveti nicl un interes sa Iu .... \i cu tllharii ,u9ti.a,," Nu ..s de nici un Iolos. Ne 111,'nJrnam noi singuri C'U Iormarea ,,~l)O$tclor'~ Si asa dum.. -avoastra veil plitti mai pu tin, iar 1101 von} pri mi 111ai ult, odata ce parazitul va Ii inlaturat. Felu l acesta constlent de a vorbi, merse lui Adrian inima. Raapunsul ee-l dadu d-I 1\11 li placu tot atit ,: a); - Noi am fi bueurosi sa vedem pe vatafi disparind, ci daca pe voi va [u poate .. noua ne dicteaza preturile ce Ie lac. V -am f.i chiar necunoscatort, daca ne-ati scuti de pra asta, tot scutindu ... a. pie voL Numai ciZi." in.ta nu. v utem trata ell toata multimea Iucratorilor. Cincva treule sa sernneze cu noi contractcle. ~1 acest eineva nu te ii decit reprezentantul unci organiza.tii in genul lor care exista in. Occident ~i care s,c numesc Si1tdicutc~ ganizati .... deci in sindleate muneitores U~ Legile tirrii 0 ,va gadlliesc.. Apoi, trimiteti-ne pie seIH vostri. Cu ei suntem ita so. tr..a tanl,+ Asa cum su n t£11.1 acurn 'in,sa" nu reprezcn til ti
J
l

sa

rnmoru.
t •

d-voastra le reeomandati to cmai aeeastu arma ? -- Da, H.indca arrna as La arc pen tru noi av an taj e1('" ~muncitorul oI·gani.zate rnai serlos, mai constlent, poti te bixui pe cl, pe cind celalalt o in general mai pu l.i 11 lificat. Organizatia slndicala nu e numai 0 fabrica de lutionari, ea mal este si 0 scoala de moralltate. In nul eir tucratorul inva1a eare-i sunt drepturile. dar sl rille. 12ta de ce in Germania aeest lucrator e preferat catre toate intreprlndcrile serioase. Costa rnai S CUI11p. face f t,Bravu l.,i zise Adrian ~ io_t~ un patron cure-si cunoaste ] .1rcpturile ~i datortilc lui. Germanin asta trcbuie sa o titl'a minunata, eel putin acolo oricinc lntelege ca mlc nu se poete face cu o clasa muncitoal € vlcioasa.
I

Adrian nu in telese rostul C1C(:,"'$ tui $J at in g ura un u i pitalist : :).i a doua zi il ru~5, pie d-l ,M~~.xs8.-1tamureasca : : --- Dupa cite stiu, l ucrator il se organlzeazji in si ndica te Sa poata I upta cu eficacitate impotrivu pat ron ilor 10.1".

l,

aguitit De C€., dart conducatorii larilor Inaposate, cum e a noastra, nu VOl'" qa urmeze pilda acestei Gernlanii prospere ? Mari ~i mici, toata Iumea ar cistiga",
mrzera
·1 .-_ ~l V

amorezul el, _ - Fugi, domnule, fugi repede ~ i1 striga el, D-l Max se va indrepta peste 0 clipa spre dormitor, uncle i-am spua ca se arIa cueoana, ~i ce va spune cind n-o va gasi in pat? Profesorul de gimnastica disparu in Intunericul par .... cu 1ui, Ana 0 ttlli ~i. ea sa se culce, 'Ei i~i diideau infilnire la fereastra camerei lui Adrian, ce se deschidea spre partes eea mai singuratiea a 'Gradinii Publico, Dragostea lor era lnca pl atonies ~ . Dar mal era 0 d .agoste in cas a., nestiuta de nimeni si mult mai puttn platonica, ce dadea grozav de. furca lui Adrian, Era dragostea Iuliei, servltoarea, cu amantul ei atitrat, Ea n prtmea de doua sau trei ori pe saptiimina, timp de citeva ore, lara sa stie staptnll, care n-31.' fi tolerat ... , dar ocu consim t.amint'nl lui Adrian, care avea o paza easel in seams lui ~i nu putea sa refuze nimic amorezatilor, Totusi, el eta de parere ca Iulia ~i amantul ei faceau prea mare zgomot I'D camera lor; ar fi putut sa fie auziti in camerele unde se [uca. In seara aceea, mai ales, Adrian fu nevoit sa le bata in Iereaatra de mai multe ori, ca sa Ie impuna iacere. Dacfi patronii aflau ee se petrece in casa lor, s-ar fi inttmplat scandal, eaci era absolut interzis accesul unui necunoscut dupa ora noua seara, Asa ca., dupa plecarea invitatilor Adnan :zavori cele doua porti ~i se repezi spre camera Iuliel, spumegind de rninie. Voia 8-0 certe pe Icc. In obscurifatea aproape completa a incaper ii, unde domina un miros tare de Iichior, Adrian ghici ea fetiscana era pe jumatate goala, Iungita in pat, Simp 0 lovitura In tirnple, dar ~Juries, n u tinu socoteala : - ~tii ceva Iulia 1 Drept, e, suntem prietenl, dar nu vreau sa cad victima bunatatil mele. De ce 1ipi ca a nebuna, .lind esti ell amantul tau ? F'iind til sun t nebuna ~i imj place grozav ! ~

Era ora unu dupa miezul noptii, clnd musafirli s:e ridieara sa plece, Adrian al~rga Ia Ana, care palavrca mga cu

place grozav : '11~ iti mai sl rizi de mme linga; asta, :;;t:rp~l~~,ti ~tic~~.ell lic~ior ~i va i~ba:ati c~ ~te fleoarte, Ei, ulte, sa ~tll~ pe viitor, amantul tau n mal intra aici [ Iulia s,a.ri din pat ca 0 napirca ~i ii incolael gitul c atele ei goale, str'ingindu-I Ia piept : - Ba dav Adrian, 0 sa-l Iasi sa mal vie! Nu potl s,a fli de rau .. ~.i eu n-am sa mai tip. ttl- fag'aduiesc. Dar doste-mi ell nu mai e~Lisuparat pe mine. Hai sa bern un ,......,_ru~ amindoi, ai sa, vezi ce bun e lichiorul !, Adrian 0 respinse ell moliclune, epuizat, ca atune! cin cuprinde 0 spaima. Toate scumpele lui ginduri s ~ ulberara pe loco Un mare gol, un sentiment necunoscut, cuprindcau . creier~l, n pe m.asura", c: se lasa ... trins i~ s tele acestei fernei, unpotrlVa. careia deodata nu mail a nlmic. Aceasta nu dura decit un minut, dar f ajuns ca sa i se supuna, prabusindu-se lIng! dinsa, p tul in dezordine.

tl

Zorii zilei ce urmara acestei nopti, term ina 15. in tr-un chip asa de memorabil pentru viata lui Adrian, surprinsera pe fliicaul nostru in patul frumoasei ungurcaicc. Aceasta dormea adinc, alba din cap pina-n picioare, inviilui tit III multirnea de dantele -7i panglicute multicolore. Adrian 0 contempla, ell inima batind de recunostinta, saruta cu evlavie mina crapata de munca, pe care 0 tinea pe }:'if-~t *i gtndi : ,~De-acum incolo n-ai sa mai spell vasele, 1\1a msarcinez eu eu asta", Si, ell obiceiul lui de a impinge toate Iucrurile Ia extrem, adaugi : HAm sa-ti far si sufragerla si-am sa-ti aprind ~i focul Ia bucatarie. In Ielul acesta, . El ~tia eli Iuliei nu-i placea sa se scoale pre a de dirninea~a. Soncria desteptatorului era potrivita pentru ora, cinci si [umatate, 0 puse sa sune la ~ase si [umatate, Apoi, eu multe precatiuni, se strecura afara din pat, 5f Imbraca ~i se inhama la 111Unca: trei mari birouri, un vestibul ~i coridoarele, plus cele doua curtl de maturat .. De obicei, sculindu-se la cinci, Adrian sfirsea toata munca asta dupa doua ceasuri de truda fara ragaz ; ~i nu putea sa faca altfel, caci la sapte se scula doamna Thuringer, pe care trebuia imediat s-o Insoteascs la piata ACUDl era ora patru. EI hotari sa inceapa ell sufrageria, ca nu eumva Sa fie surprins la munca asta, care nu intra in atributiile lui. Daca ar fi fest intrebat in clipa aceea, ee-l fa,cea sa execu te ~i mu nca Iuliei, i-ar fi venit greu sa dea Lin r aspuns logic.
ai

sa poti sa dormi

un ceas mai mult".

Fara

va face Iulia, cind si-o vedea parchetul a?a de curat, urrna urmei, Ana putea sin afle tot adeviirul. Ern oare ovat de vreo tradare ? Delee, Ana continua sa rarn.ina, tru el ..gratia pe care n-o atingi decit cu virful buzelor, m se face C'U icoanele sfinte. U11a nu putea s-o inlocupe cealalta. Ana era un vis, Iulia, 0 surprinzatoar e itate. Era verba de doua fericiri absolut dcosebite. Adrian, stia acum ce Inseamna a Iulie : a violenta
cere care te face mal lucid, mal tare, Ii .era profund oscator. P,ina la aceasts Intirnplare, el vazuse lucruca priritr-o usoara ceata. Undeva, in organismul lui, fi putut sa spuna unde, un resort care nu Iunctiona , il impiedicasa vada viata eu ochii tuturor oamerrilor.

sa se mai gin.cieasca la pu [inul tim p pe care- I inaintea lui; se trlnti cu burt a pe slrma de Irecat. ctivitate iurioasa ii stimula ceafa, lnchipuindu-si capul

te parchetate, Adrian examm hetul sufrageriei si-I gasi destul de murdar, Nu f' 1 at pe Julia, din contra 0 plinse eli ri-a putut sa-~ faca ria cum trebuie. In dimineata aceea era mai genero rlcind.

ghicea mrertorttatea in privirtle altora, eel din urrna cil putea, In pr'ivinta asta, sa-l eonfunde. Cum sa-l contunde ? Niei nu era verba de 3=1 con9.~ Lucrurile se prezentau cam astfel : daca s-ar fi ling,a un om .,i. ar £i privit Impreuna, sa ziccm, un , Adrian stia ca celalalt 11\1 vedea, ea ~i dinsul, decit un . Dar daca In 'locul clinelui, ar fi fast 0. Ierneie, Adrian mai stia c€ vedea celalt, Ei bine, din dimineata aceea, valul ii cazuse die pe . Teate Iemeile care treceau pe strada erau niste Iar el, un om ca toti oamcnii. Aceasta. lamurire 0 datora generoasei unguroaice, Ii datora placerea unica a eiirei descoperire a fiicuse si care i:~i promitea 8-0 aprecieze ~,i rna! p~!le in noapten to are, caci, adormind pe bratul lui, durdulia. slujta ii spuses e : - N-am sa-l mal prim esc pe amantul meu, Ai 5(1,-1 e-acum Incolo sa fluiere pe-al'ara cit 0 vrca, ta ce era Iulia,

·ar lU1a ? a ) nepatrunsa taina , El 0 intelegea ~i mal putin acum cind Iulia ti dezvaluise, ca sa zicem 8$a to' misterul Iemeii si al omului .. Nu, nici femeia, nici ornul nu puteau fi numai atilt Simtea ca omul, in orice caz el, Adrlan, ar f.i putut sa aiba nevoie de doua Iemei in acelasi timp, ba poate chiar ~i de rnai multe. Nu flindca Ana s-ar fi putut compara eu Mihail, adica sa. se lnalte pina- la acea prletenie eare-]i ingaduie sal plutestl pe oceanul tuturor gindurilor umane, a carui imensitate Adrian de-abia 0 Irrtrevedea. In privinta asta, ea era 0 creatura aproape tot asa de simpla ca ~i Tulia Dar Ana detinea 0 ptrghie de comanda care putea sa arba 0 Inrlurire tocmai :in domenlul acesta al spiritului, ampllficlnd Is maximum intensltatea visului. Cind se afla lingu dinsa, AdrIan inceta de a mai fi un om comun, N etaguduitJ aeeasta i se Intimpla de asemenea ~i cind ci tea 0 mare pagina de Iiteratura universala, sau clnd Mihail ii vorbea ell foe de problemele existentei, Emotia era aceeasl, sau, mai bin€ zis, de aceeasi calitate, ~i totusi, era 0 deosebire. In apropierea Anei sl cind, uneori, Ii atingea bratul ell ohrazul lui Ilerbinte, toate frumusetile spirituale ale vietii se Incorporau in, el.. Acestea nu mai erau niste bucurri cerebrale, Le simtea fi'lcute din earn' calda si nuda, ca 0 mie de femei frumcase Iipite de corpul ul arzator. ' Cu toate astea, nu era verba de ccva trupesc, Astaz], cind ~tja de la Iulia ce forma avea dorinta de a te cul ca cu 0 femeie, Adrian era si mai sigur de-a nu fi simtit nici odata dorinja asta fata de Ana, El se apara chiar sl numai i.nlpotriva ideei ca. Ana ar putea sa fie 0 Iulie, eacl constalase 0 slabire a dorintii lui pentru tinara unguroaica, imedlat dupa primul lor contact. Se simtise chiar pu: in dezamagit, foarte putin si numai pentru un scurt timp. Pentru nimic in 1U1110, asa ceva D'U trebuia Sa se iritim ple eu Ana! Nici cea mal mica dezarnaglre ~i nici 0 clipa l Ax fi mortal pentru sufletul lui! Ar muri dr intristare, Ana era ?i trebuia sa ramil1a bucuria continua, lntensa si infinit de diversa, Dupa cum Tulia, dindu-i-se, ii lamurlse viziunea confuz i ce-o avusese despre femei, 11 scosese ca dintr ... vraja, d o semenea Ana ii largea toate orizonturile mintii, nu din1

mpotriv·a, pastI1n intreg secret accstei care il facea apt sa lmbratiscze universul. mindoua Il erau necesare, ca luminile ochilor. ~i 'ii Cl~U felnci binecuvmtata fie femcia! Fara ea, nw face niei cit 0 ceapa degerata !
, Cl
1

tnd III ora sase, prlmii furnizon vcnirti sa aduca Ie .5i chiflele, Adrian terminase toata treaba, Casa inca scufundata in somn, Atunci, 0 idee it incEilzi ii : sa prepare la lute-ala cafeaua ell lapte ~i sa a Iuliei in pat! otul Iu gata, putln tnainte ca desteptatorul sa sune ~ [umatate, Adrian intra in virful degetelor ~i e inceti~or tava pe un scaun la capatiiul Iuliei, care dezvelita toata, O, da, era frumoasa, intiia lui ta ! 'Era rna] frumoasa a~a cum se afla aeum in pat. clnd se imbraca si se sulemenea ca. s.a iasa Ia plimbare, eea mai ales albeata carJ)ii ei catifelate, drian privi, lmprejurul Iul, examintnd Incaperea CO nuntul, si gas! ca reputatia de Iemeie curata 3 icei era jnstificata., ~ data ,I desteptatorul Incepu sb\ sune, Iulia sari din vlzu pe Adrian, se acopert ru~inata~ ~it uitindu-sc b iz bu cni in plins ,:' De ce mi-ai facut asta, Adrian ? ~ase ~i [umatate ! mfrageria. ~ Dar :focul ! Dar cafeaua ! Ce I"all ti-arn fuca sa vrei sa. rna certe cuccana ? ~i crezind ea Adrian ridea din rau.tate deschise gura ea sa-l ocarasca, dar rea ii cazu pe tava garnisita eu bunatafi: cafea te .fumegtnd, chifle, unt :)1 ehiar un ou moale, cine sunt astea ? selncl en neca] ita. Pentru icine wei :sa :fie, Iulica mea, din moment nt in camera ta ? Pe lingS. asta, toata treaba ta , lar patrcnii dorm i'ncii.. Ce mal vrei ? nu voi 83.-$1 creada ureehilor, dar infa~i~area Iu" n, ell bustul scaldat ill sudori ~i mlroslnd a terepleda pentru buns. lui credinta, Iulla 'se arunca ioarele lui, it imbrati~,a genunchii ~i pllnse sl mai
t II

Niciodaia"nimeni n-a faeut asa ceva pentru mine, m-au batut ~i m-au pus Ia munca, fie parintii" fi
51

poate sa n~a innebuneasca, Dar pentru csen ce iti dato resc n-arn s·a,te uit niclodata". In vremea asta madam" Carol ina, care se sculase, ).;;i plim ba silueta .....greoaie de-a lungul galeriei cu geami lie dintre bucatarie §,i curtea de servlciu .. ~. Julia, suntem pierduti t Uite-o pe baba cum, m,~ "aubi, ca sa i cumpar uSChlla.psul'~ ei, Dupa ce iti vel f liiut cafcaua, ascunde ta v ~ In dulapul tau, Eu 0 ~;rtergt ul tfel vine peste noi r . Adrian fu nevoit sa faca mai multe 0001 uri, ca s~ uscunda directia de unde venea, dar. truda zadarnica baba care, dcsi n-avea miros, stia totdeauna sa aib,~ .~ ", CU.1nzicea An a, deseo peri misterul, nas ~ Buna dirnineata, madam. Carolma! Cum ai dcrmit? Biitrlna plesni din lirnba, aratind asttel cit de multu . ita. era de rachiul pe care i-I cumpiira Adrian. Ceeu ee n-o irnpiedica sa fie rautaci.oasi : --- Da.. buna dimineata, ;;,.am dorrnit bine.; dar dt~:rn"'" d ~. ~ ~. ", '. E· I neavoQ.s t l'a~ ,~' omnu I e"'__Ad rian ., N' U 111111 coronue ': S.... n, . tI rnor eu, daca tu n-ai dormit azi-uoapte ell unguroaics , CaS3 asta e un adevarat bordel ! Adrian se sup,ura de-a binelea : " - l'1-alu sa-ti mint deloc, madam Carolina, dar daea asta ests prletenia d.... tale pentru mine, ei bine, prefer sa plec numaidecit. ~i se duse imediat sa se 'inchida in camera, lui. care era alaturi de, bucital'"ie.., Madam Carolina, il urma, inspai .. mintata. Ea. stia cit 'era de acuzata, si pe drept, ca puneu
,j
=e
'I

paca O~il 111el . e arn.anti.. ar ~ sa n u ~ mmcru ,r\h, tu ,ai sa fii Dumnczeut meu l Si daca cumva ai S rubes ti pt 0 alta, am s~ te omor ! _ - l\llultumesc ! facti Adrian, curattndu-i oul, ~. Nu r n-am sa te omor , dar am sa te irmebunesc clift dragcste ! J,~N'-ai sa rna innebunesti, gindl Adrian, Numai An,lt

;j).

pe fuga pe eel mai buni servltorl, din CHU2a. caracterului ei insuportabil. Plecarea lui Adrian, chiar a unui Adrian vinovat de pacatul de a sc fi culcat cu scrvitoarca, i-ar '[i atra: toate trasnete]c,. ehiar Si pe acelea, foarte rare, ale d-lui

Bernard

directorul

glacial .HI. casei,

C"ir~

avea in mare

d-ta din asta ? Sper ea nu vel fi. volnd sa m,a cu lc \1e d:-- ta 1e 4'/ Tocmai acl e buba, Ad~ tar. I Fetele mele au 0 poIta sit se culce cu cineva t Si chiar se culca, atit cit te pielea. I~l.ta ce e teribil '~ Ei bine, madam Car-olin a.) da-mi 'v~ie s,~-tL spun blrfesti coplli.; ' _-.,....... motul ciinilor in goana umplu coridcarcle, ~l

nostru, de cind se incredir; [ase de- conozitatea lui In munca ~i de. multlplele-l cupacitati. nga asta, patronil mai- stiau ca .A jrian nu eta un nt. El, dar repode te 111ai superi l zlse ban-ina. Hui impacam ; dar sa ~tiic,ti nu glurnesc : lui se pare Ctl noapte te-al culeat cu. ungur oalca, ~i clara ar Ii adevarat, ia spune-mi, ce suparare Lli
pe tinarul

Mama ! Daca continui ell rautatile tale ~i dnc.a i si pe Adrian sa. plece, ei bine, avem ordin de la d sa te trirnitem in Franz, in Germania ! Ne-am pilla in git de schnapsul tau ~ -'-'-i ca tre Adrian : Vezi ce Iacl ? Mai cumpara ... rachiu ~ i ata madam Carolina. f§.Cll 0 atrlmbtiturti. ~, ca si cum

at voces Anei se auzi ]~1pragul odaii : De c€ ,.birfea 1a e vor ba "? presimtlnd ceva rU".J ea. 3'9 intuarse, -sa :
i'·

fur ioasa,

spre

oit sr. plinga : A~a-i! Acuma nu mai sunt, pentru vol, decit buna de impnchetat ~i de expediat In Germania

ian interveni : Cucoana Ana, da-mi voie sa-ti spun, ca de asta u sint vlnovatul, Dar vina mea n-are nici un raport Iinirea datortilor 111e Ie aici,

...-,_ r.

a fu departe de-a banui de ce Iel de vlna vorbea Ea se instaia dinaintea maslnii de gatit, ca sa-~,i sea parul. Servitoarea intra in bucatarle : Bravo, Iulia ! ii zise ea. Astaz! sufragerls este crt 0 E~ fi indca Adrian mi-a aj utat .
..

..

. unCI.: In c ego ~i Ana ·tinti asupra lui Adrlan dol frumosl ochi b: nultoi-i, ee-l fkura sa priveasca in pamint, Putin dupl aceea raminind slnguri, ea ii zise, ell 0 nuanta de Ironil In ton: ~ lncepi s-o ga.sC$ti driigtlta pe Iulia, nu-i asa ? _ ..Am gasit-o totdeauna. Vrcau sa spun, ca este si patica i'i muneitoare. O stimcz. - E verba nurnai de stirna. cu adevarat ? Aparil.ia nportuna a Mitzri 11scu' i pe Adrian de-a ra punde la ael,,_~astaintrebare buclucase, ~
I

Iiecare dimineata, colo, stlnd la usa masinii de gatit, ~ gasca tot atit de gratloasa ca in prima zi, bogata 1 rniscari pline de farmec ~i transmitindu-i rnereu ace it)1"\a mistoiioasa care, credea :;1, era capabila sa-l lac sa intreprlnda orico ell sueces : sa scrie, sa picteze, S cin te or! s~igu vel neze Iumea ] in permanenta 0 atmc sf ~l'adie scnzuuli tate de care n u numai Adrian era Iasci nat, Ccle trci frumoasc ncmtoaice, oarecum straine d existenta sever burgheza a fratilor Thuringer, prefera; p~' ei t cu pu tinta, s.a se 1:1e depar te de viata de saloane de vizite si de eticheta, pentru ca sa-si petreaca aproaj toata vremea la bucatarie, care era vasts ~i confortabih Nurnai acolo ele se simtzau in. intimitate. De] oc ins trui te, nici 0 bisnuite ell exibi til vestirnen tar ~i gratie fer'icitei lor naturl simple, nicideeum dispuse 53..= .. [oace lor insile comedia parvenitului, ele simteau 0 adel vtlrata repulsiune fata de tot ce le obliga sa iasa dl tihnrta lor existenta popularii. Le placea sa .flecareascci sa rida, sa. manince sau sa. stea tolanite, fara sa sufere tor· lura acelor ~~111ari ame" care, spuneau ele, aveau aeri d de-a fi ,)inghi ~it a umbrela" ~
::. servi tOClI'Ca Iulia, Intretineau i

.,.S~tIie O~l.~"Qgelcasa ?H sa lntreba el. 1"\1" 1'i Iost pacat ! Se poate oare compara un mare 05 P~lt cu un inalt cult? Ah Ana asia I Ea nu stie ce re prezmta pentru Adrian I Chiar "$i acum, cind el nu ignora Icrnaia si cind, de 0 luna de zile, 0 contempla i~

n1~1

in. casa Tl1urlngel'") Ana ~i cele doua surori ale ei,

cum so a sumar unbracate farda.t-e~ eu U:1tuI In Iargul lor ~ ceasutilc S~ S~ ur in Iiniste, pe dud coseau intre 0 marna comic d sa, servitorit cased ~i 0 multtme de cuno=tinte ~. lzori a caror oligiin,alitate Ie distra mai 1.1l1!11t d eci: umainlu1ari:ile acestor domni si doarnne siman

se",

.nlaorli, despre care e verba aci, formau pe atune! specie de oameni, astazi dlsparuta, Braila, ora) olit ~ipGrt de-o prodigioasa act!vitate, a trage zidurile ei, odata leu marii speculatori, toatii crerru nmertlor Ievantini , Iacoma de imbogatire : greet, at l macedoneni, bulgari, Bx.iTem d.~ cutezateri ~i, i ate oameni cinstip, ei clutau .sa adune avere prin , prin economie ,1, evident, aju.tap deseori d e drumul acesta anevoios, ajutorul reciproc, rabdarea, lla sordida~ constituiau 'forta ~i singura lor garan de succes, Timp de ani de-a rindul, ii vedeai tlrtnd cArueior en feI de fe] de mirfuri, sau Iincezind in ill unei dughene jigiirite" f?i cu toate ca adunau ni peste gologani, foamea ~i paduchii erau partea felul aeela de viatlL Apoi, tntr-o bUM zi .......... dupa 0 ipe care trebuia sa insemne pentru ei timpul pe depune erisalida ca sa devina fluture - auzeal eli si-a cumparat un remorcher sau un cargobot ; altul truia a moara de faina: un al treilea se facea ca.. ~ Atunei, lepadind 1a gunoi slinosul lor costum naadoptau un incomod costum modern, incepeau cladeasea eonfortabile loculate in lnima orasului ~i neau niste sarlatani, nu-i era dat oricui sa, se aleaga, Ia urma, ell un bot, cu 0 moara sau eu Q zaraf'ie. Cea mai mar dintre acesti visatort cupizl, tmbatrineau lin_ga bel lor carucior ell lamii ~i portocale .. Ii vcdcai, mai , eu 0 cosnita in mtna : strecurindu-se pe poarta de ciu D. boicrestilor locuinte a compatriot ilol" lor cu mai Iericit, asteptind ceasuri Intrcgi Ia bucatarie, ce stapinttl se scula ~i catadixea sa vie ~a se uite nita lui, unde zaceau, asezate cu il1grij ire, azi un

~epUl~e~a ta . a a 0 eega, 0 prcpe trufanda : un frumos pepenc bacir,


t, rang"1le1: ang h.~,~ ,-inari

i.t-a

muncit,

dare angelica artagul parvenitului, care gasca totdeauni ca marfa era prea scumpa, acesti sarmenl oameni nu rcu seau sa='~i ci~tige viata declt ell conditla de U lupe zcc: perechi d(· pingele, pina s5. a,.~unga sa-~i vada banul grc\
Atuncl, acesti fo~tt ambitiosi se dadeau batuti, se re semnau, 50 umanizau. Lunga suferinta Ii transform:

sau conopi dX a,
Ii

c::.. su ferind vI .ermo

sau vreo. oarccar Ul1 manunchi de spa


CU 0
"'1 ra.1I'J

Ochi ul 10 r bogat de trist ~ experiente scinteia d sire tenie. Ironia dureroasa, de care convcrsatia 10:" era plina nu cruta pc nimcni. Daca scrvitorii unei case' cl e pricopsl se aratau cill!.t~.i de putin bi ucvoitori, acestl "R trnizori d 2'VC .

omplct ..

neau numaidecit familiari, povesteau lstorit pline de soar ~i de Meditcl'[tnu'r aduceau detalii hazlii, ~11]~cHtoa'L"c asupra originei mai mult dec] t modeste a cutiirui bln eunoscut parvenit Si mergeau uncori pina a-si bate jo de ei in,~i~i si de propriile lor visurl de. altadatii, Voluptuoasele noastre nerntoaice adorau pc acesti oa
Starnate sau barba Sta mate, cum il chemau pe greceste, era 0 sdrbatoare, 11 in dopau, il turteau sub dezmierdari. Nu fiindca barba Sta mate \e-ar fi adus cine stie ce bunatatL Fiind Ioarte zgil'ci ~i tcmindu-se sa. nu-st piarda ,!capitalu]~~ angajat in vre,~ marfa scumpa, r,amasa nevinduta nu sse g,iscauji cele rna adesea, in cosnita Iui, decit citeva o\,l,a proaspete, citev; piersici, doua leg,aturi de r idichl de luna ori alte flcacur
S.oSC'3, 11106

meni, Cind

de' pilda,

asemanatoarc, ceea ce f,aClt intr-o zi pe madam Caroliru sa spuna in fata fetelor ei, ca barba Stamate se viutura d colo... o 10, ,~eaun co i in eosn ita:"' c ,.' Dar copolul rebegit stiu sa traga folos din glum: asia ~i. r~l'cipunge pe Ioe ca. or ictt de neinsemnata I-ar f marfa, £'1 a plasat-o totdeauna cu io10s =Ji. c·a, mai est ~i astazi ir: stare 8-0 ofere in bune conditil. Madam Cu rolina ii r.iposta ca., neavind dcstul eombustibll. ca s-r fiarba, -ea nu er a amatoare, Barba Starnate nu fusese totdcauna ncnorocos in ill 1reprindcrile lui, dar ii placllscra pl'ea mull Ictele ~j ]H ( etate cind acestea nu vor g,a te 1113i iubeascu pentvu ochi
1 ~ ~ ~~~ __

rna
-

pc care i-o impunea 'batrin'ul gelos, Indratul ii ingaduiu uneori sa vie: sa vada pe doamnele anc, ~i atunci ea Ie dezvalula toata lntimitatca ei : - El ii aa zor rnereu ci\ n-am destul ),foc"~. Drace ! a~ putea slt am, cind el FlU m~ hriineste decit cu in c ,:~ cas tra ve ti aeri ? l .... - IJe ce nu-l 135i '? 0 intrebau nemtoaieele . .......... Frindca vroau sa~i smulg ceva bani.vea sil am cu ce
marit.

a sihastria

~i 1n Inom entul ta, uvea :acasa o amanta, 'ell patruzeci de ani mai ti- ' dectt cl, 0 tinea zivorltit biata fcmeie, in ruidejdea pune intr-o zi mina pe niste economii Inexistente, su-

Era

~ia biciunea

]ui, Chiar

ei

ndca

batrin. , --=- De ce 0 ziivorasti, atunei ? it tach ina An a. - Ca s-o apar de derbedeii din rnahala, care ar putca vie in') ipsa mea, -,s-o ia U C'U sila,
SUI1. t

Dar n-are 0 letcaie ~! Credeti, zau '~l' Ah ~ daca e ade viira t, apoi Imi pi erd etc}) li.nga hodorogul asta batrin. "H od Dr-OgU} ,,,. tigii,duia ell inlcfi pa [inare ca a111~H1 lui ta ell el din interes, - IVIa iubeste, stiu eu bine, dar Ii e rusine s-n spuna,

Dupa
sea

tacut, . Totusi. venind de ltlr.lulti ani in Iiecare diminoata ca ustruiasca 0 duzina de perechl de ghete, Hasan apusa vorbeasca indeajuns de prig ina lui nobila, pontru sa devie numaidecit tinta tuturor zeflemelelor, El sta bucatarie mai rnult decit treaba lui 0 eerea, bea cafele, si sc pierdea in Iungi reverii fara sa desclesteze
AtUllci. IViitzi se aseza

aina, Dar, vorbind

eel rnai simpatic 'era Hasan, ragi ul tut:c, Tin:a.:r inc3J existenta lui pilrea sa inchida barba Stamate,

prost

romaneste,

el era cele

I1Ul,i

tiL

git : - Ia spune Hasan, Is ce te gindest! ? ustrug iului Ii sarea tandara : Roga, madams, lasa-me ! Dumi vostra, fumeile.

Iinga el si-i arunca

bratul

pe

. rna, capa mica

,!

Lasa pace !

parul

esti lustragtu, Dar asta nu e un motlv en tu sa fii trist ..Nu csti fericit ca te- iubesc eu ? ~i ca sa-I dovedeasca iubirea ei, ii freea imensul lui nas, ~)ina il podl deau lacrimile, Ferneilc acestea, stilndu-sa perfect clnstite in eonstiinta }or, avcau obicei ul, destul de 'p ericul os, de-a. fi prca fa ... miliarc eu acesti bieti oameni ¢ de-a aparea I'n fatn lor nu deslul de imbracate. Vara,~ din cauza caldurilor inabu~i toare, lama, filndca Ia bucstarie era crud, ca-n baie, ~i totdoauna dtntr-o ncvoie permanenta de a se stmti comod, elc-~i pctrcccau cca mal mare parte a zilei invaluite lntr .... un capot care nu Ie acoperea ttnarul lor corp, decit tocmai crt trebuic ca sa fie ~i mal tare rlvnit. Nu era desfriu. cl ncpasare, Fatu de eel ai easel, aceasta n-avea nici 0 impnl·tan~rt~ caci pina la urma devenlse 0 obisnuinta. Dar foarte des, bucataria era plina de fel de fel de oameni ~ zarzavagii sau negustori de pasari, baieti. de bacanie, brutnri, Iaptari, vinzatori de fructe, toti, nenorocltt venitl din toate eolturile lumii "i batuti de toate vlnturile, en Hasan s· u ca bar-btl Stamate, Fiecare lsi avea trista lui poveste, F iec are, particul aritatea care il fa,C€,81 simp ali e.. La Inceput, duduclle astea sincere i~i mat dadeau osteneala ca sa-~i ascunda goliciunea in Iata atitor ochi iscoditori. Apol, tot vazindu ... mereu ~ patrunzlndu .... in su.... i le flet, sfirseau prin a nu se mal supraveghea. Cici toti erau umili fji devotati ca ntste ciini, eei mai multi dintre ei i~i 'iasau la bucatarie biata 10[" marfa ehiar atunci cind nimeni n-o vola, 91 plecau fara sa ceara bani : - 0 sa platitl cind veti vrea, cucoana ! Astfel, ei deveneau obisnuitii easel, din partea buciitariel, unde era. mai multa omenie decit in saloane. Li se of ere a totdoaunaprajituri sau cafea si, uneori, Ii se dadea s~i manrnce, unii dintre ei fiind aproape vesnic flami11zi. Netagaduit~, lliimlnzi erau oamenii acestia de toate luerurile bune ale existentei, dar mai ales de putina caldl1ra umaria duceau mal mare, lips! decit de orice. Si cine de-tine aceasta crudura? Cine ~tie s... rasplndeasca mai o bine decit f'emeia ?
ttl
f
,

;___ sell tii, puiu e, ascu ta ce vreau sa-ti spun. ~tiu bine : tata tau, beiu, ~i tu trebuia sa fii acuma tut beiu Numai ca, iata : marna ttl a fast gainareasa, :;i din cauza

asta

--

I'

'

~.-- este creatoarea vietii, Ea are acest pintee, unde omul tat si a gisit intiia lui caIdurs, pe cind nu era decit teie, El s-a Iipit de ea mal tare deeit riia. S-a hranit aeeasta ca.lduriL ~i nu poate sa scape de- nostalgica tire ce i.... a ramas de atunci, caci, iesit de acolo, 'venit lume, s-a incredintat curind ca Iumea aeeasta era cu lipsita de caldura. EI cunoscu frigul, Ioamea ~i bataia, de ilildata ce insa-l?i reclamc Iocul lui sub scare. Chiar !$i soarele dovedi rece pentru carnea lui, C31"e se simtise asa de in pintecul femeii ! Cum n-ar privi-o el, deci, cu avi... e, cind 0 vede tinAra ~i frumoasa, cmd 0 sirnte calda una, in elipa in care se apropie, ii ia miinile si ii spune, ierdindu-I fata eu blinda ei 1"asuflare : - Sa.rmall€ Vasile: ce miini crapate al r uite : spala-le in apa calda, unge-le in urrna ell glicerina asta, !;)i sa faci asa i1:1 fiecare zl la noi, eaci, la tine ... Ah, femeile astea frumoase l Cum stiu ele ca 1a. el nu se £lfla nicideunele, nimic, decit un pat de scinsi 0 Iampa puturoasa ! El nu poate sa alba nimie, atunci cind i se Intlmpla sa adune cl~iva poll de aur .. se foloseste de ei, Si erezind ca au sa-i tie cald, ii Ill. captuseala jigaritei lui haine, ~ Mai mult decit acest aur ~i decit tot aurul din lurrie, 8, Hedwig si Mitzi il lncalzeau, numai ingaduindu .... i sa mai stirmoceasca ~i ella bucalarie si sa Ie pela~ uneori eu gind vinovat, atunci de pilda cind le te un petec de carne alba de care i~i umple ochii carei vlziune 0 duce in eocioaba lui. Asta e 0 ade ... bogatie, in existen ta lui Iipsi tit de bucuri]. f;)i Hasan, care, cind se supara, spune ca 'lIenlcia are ul lung 9i mintea scurta", pares nu stie el de CC' a 111, la fe] cu cellalti, bucataria de la Thuringer ? acela al Mitzi!, care se Iipeste U11eOl'l de-al Iui, ~i aceea care-i freaca nasul, ah, cum at" vrea Hasan aiba Ia el, unde domneste 0 sinistra singuratate l Sl, cine stie, poate ca ar fi avut ;;i el astazi 0 Mitzi, cf{oistlJ.l lui de tatAt beiul, s-ar fi casatorit cu rna~. Dar el e ferlcit .;;i asa. St5 p~ scaunas intr-un al bucatariei, fumeaza, suspins ~i se face c~inu vede ic. Cucoanele nu se feresc de el.Ele i.5i incretcsc parui

in ITecare diminea ta, su 1) Genii 1uj.. f\cl esc a g 11mesc, s, zbcnguiesc, se iau In tr1nta, capotul li se desfucc ~i atunci, ea intr-o fulgerare, apar nlste sinl $i nistc gcnunchi care ard ochii turcului, Hasan tHO Iace bucuros zccc ani do ceria, numai sa-,i poatn attnge cu degetul, Dar .iindca a\~;, ecva nu va fi niciodata cu putlnta, sc multumcste Si 11lJ= mai cu icoana lor, pc care 0 inchide in eel mal curat col" al sufletului 'Il!L ~ _ A,poi, In centrul orasului, cind nface lustrul' ~ 111ai pt:. bani, mai pe datorie sl cind comisarul, care VTPa l11e'rE'U bacsis, ii rastoarna cutia CU, 0 Iovitura de picior. n umindu-l ~,turc puturos", Hasan suporta of ens a cu fH,u~oric[l rabdare, in loc sa scoata cu t itul de La bii U ~i sa '1 ave-ascii fa.l'(} mila, a~a cum are uneori 0 pof'ta rrebuna. indur~ nedroptatea asta .?i rnultc altcle, numai f'iindca, la bucataria easel Thuriugcr, ~e alIa niste icoane sfintc care-t umplu
viata de Itl]11ina~
4 .

inteles, in felul CUOl erau barbatii, ci asa CUBl 0 dezmostenita cu sufletul sfarlmat se simte Iascinata de Irumusetea si Ierlcirea unci prietene, Caci ele erau prietenc din
copilarie.

Dar nu nuruai barbatii se adunau in aceasta bucat5.eif; din. strada Griidinii Publice. Fcl de Iel de f'emci, cpave ale viet H eft ~] fUTl1 i~ol·ii, veneau de asern en ea ca sa caute 0 11:,U rare sufleteasca, precum si un aj utor rna tcri ell. ~i cle erau subjugate de Iarmecul color trei nemjoaice. nu, bi11C-

Locuisera alt~ida.la impreuna in Piata Sarac~~ pe cind aetuala doamnii Thuringer si surorile ei n-aveau alte mijloace de trai declt mica pcnsie a tatalui lor. Chiar de pe atunci surorile Muller crau sincer iubite de prictenele ~or romance. De13i la f'el de sa race, ncm toaicele a veau as upra rnrnancelor ascendcn tul LInei rase or~gol oase, P(~ acela ~1] i ll'umusetii ~i al unei oarecari educatii, mult aprcciata de inimile simple ale oamcnil or din ,POPO"'f. Cele tr ei mici zine blonde, care se duceau Ia scoala ca tolica, pline d atentie pentru uniforma lor 11.engra cu guleras alb ~j mereu cu grija, pentru buna lor purtare in oras, crau nistc modele pe care orlce marna rOln,~inca Ie dadea ca exempli' copiilor lor :

ral, dat Iiind ca Ana, Hedwig Si VIitzi a vcau rlorea unci foarte marl. gospodsrii. Mai era natural lndca pri etenul sarac e aceta care aloe nevoie de pr ic....... 1 bogat. DUi" nevoia unui ajutor materiel (citiva Irancl, na vcche, nipca bacanie ori un brat de Iemne de foe). enea decit in a] doilea rind~ Inirna avca ncvol mult grabnicQ~ Ea venea sa s€ deschida. in. aecasta bucuturic cza, ca intr-UThl altar. n zilelc de iarna mai ales, cind burba-tii i~i pctrcc ea Ia cafcnea, iar copiii sunt la scoala, bietele Iemei nstalau ca la ele acasa, Niciodata, nimcni nu lc spunea tateau prea multo Caci vesnic era verba de drame arriilic ~i scene de menaj, unele triste, al tele mal cucornice, cind povestca inceputa nu mai uvea sfil·~iL iecare istorlsea. nu numai ncnuroelrea sa propric, ei a cec a. avec inul u i. stfvl, intreaga viata a mahalalel brailene del'ila p OC11ii nemtoaicelor, 0 viata pe care ele 0 cunostenu arte di rcct, dar a carci amlnfire nu Inccta n clipa sa pire 0 adcvarata groaza. adam Caroline. severs en U'[1 general prusian, pe ea cind traia barbatu-sau, n U prirnea pe nirneni. l1U ducca 1a, nimeni si veghca CQ. copii i ei sa faca la 1('1'" ngadulndu-le eontaetul ell rnieile I"OIUEU'1Ce decit sub ta s,a supraveghere, Astazi, clnd cele trel iiiC:f? ale rau apl"oa.pc toate stapine pe eapul lor si solid infipte -0 insul ~1germana, ea nu se rnai temea Cia au sa se finizeze~~. In llmbajul ei, cuvintul acosta insemna marfte sau sa tr~iiasci\ C'U romani : ~sa fie hranit- d ori pe sapblmini ~i batute in fiecare zi". N u r ace nimic, ~ madam Carolina, replica Lina zisa re~teanca" - 0 dragaJa~a ttnar.a a carul pr'i.mfl ~i u gospodarie usese toemai in Ielul acelora - nu-i a
113 tu
"

1<:(".

1ft uitati-va Ia surorile IVlullel', cit' sunt de asculta! A~a·cil ~i Dumnezeu 0 sa le ajute ! in intimplare, Dumnezeu le-a ajutat. Si nl~n.ltna.i.celp., nile ... ucoane marl", n-au rupt rolatiilc Cl1 pri !h"'ni'.._~lc c icri. Elc se duceau uncori sa Ie vada, dar mui d(~~, u pr ictcnele din Piata Saraca lao ccle di n lux }S!J 1 1" nl Poligonului. din care f~CC'cl parte strada Gi"adi ni,i ..
t

se Intlmpla sa-l insel, era 0 atileviirnta s~ba.toarc r Atencl rna batea din nou, bU1eiDteles, caci stia ca l-o fiicusem dinadins, eel sa.... t~bag in boale", ~ iati ce-mi reuses de l m inune, Dupa ee rna nmplea de vinAtai, pe corp ~i pe obraz, inli poruncea sa rna irnbrac ca pentru numa alerga :sa aduca cea 111al frU1110aSa trasu.ra. ~i mina baiete la "M-o nument" r Ne lnstalam la 0 masa, ~i cum i1 zareau InutarU p€ Alecutu meu, nu mai sc5pam de ei. Minca'IDt beam ~, ne sarutam fa1a de tOQ.tf1 lumea, Unele femei geloase, judecind dUFm numarul vma1ai10F ce 1e aweam pe obraz, ~j\"cau ~ D Val, draga, cit trebuie sa 0 rubeasca Alecu pe Lina Bucuresteanca t" Dar, astiizi, suspina ea, tl'ugind un fum de iigare~ astazl nu mal 8~t nici batuta, nlci iubita de cineva care sa-mi fie drag ! Astazl, biata Lilla. era bfitut5. ~i illbita de cineva care nu-l era drag, caci, pariisind tntr-o zi pe Alecu al ei, Sf: nluritase eu un batrin ~ bogat Clrcitlmar de la mahala, care ii satisfacea toate capriciile, dar care nu glumea, ctnd era verba de dragoste, El. sta toati zlua lntepenit In tejghea, cu pehii tIn~ la rereastra Linei l1i cu pusca ~de vinatoare l5:nga el. ~i de fndata ce vedea co. vreun tina,r prea da tir coale in strada ~.i p rea se i ~ 'zg~lia Ia f ereastra " "rnuie'rii!( lui, niel una, nici d,QI1B.; il lua la ochi ~i ii slobozea in picioare 0 descareatura de alice. Apol, se ducea la Lina, 0 in~fa,ca de par ~i 0 tira prin carte pina la cramii. unde 0 inchidee timp de 0 zl ~i 0 noapte, fara mlncare nici asternut, Era inevttabll. Dar tot asa de inevi tabila .;;i de regula-tit; eu toata paza sotului, venea ~i rawunarea Linei, care disparea pe negindite 0 saptamma intreagii ii tragea un pui de chef cu u pereche de amanti ~i se Intorcea acasa intr-un zorl de zi, cu un tigan dupa ea, care urla dintr ... trombon de un ridica toata rnahalaua in picioare, Lina se Iacea ea IH i vede nlmic, Grava, nitel beats, cu 0 floare de muscatli ]~1 urcche ~i ell tigara in coljul gurii, inalnta ca 0 regina, in Ul'111aei, tiganul, cu cehii cit eepele, tuna din trombon, de al fi zis ca 0 sa scoale si mortli din groapa, - Da, madam Carolina. Nu mai e ca pe vremea lui A1QCU~ll ! suspina ea, eu melancolie, _
J t

nmuc i Alecu meu n:ta hr..aUHa 1'00, e aclevar at , ~i ma 'batca in fiecare zi, asa cum spui, Dar) eel pirp11cirtd mj

ntre toate prietenele Anei, Lina era singura care jinduia nimic, lasind frtlmllSevea la 0 parte : Ce nevoie aveal tu de neamtul asta ~i de toate utile lui ? Ce fo105 tragi tu dill toate astea .. Nici ? atit cit i-e dat celel din urmil ~iganci, care ziua e dar noaptea stra~rnic iubita ! ;;i oe poate fi mal bun ~,1'''''' decit dragostea ? dmirato-are pasionata a perfectiunil Iizice a Anei, -deschidea uneori capotul, contempla sinii ~i striga : .......Doamne, ce de bunatrtti 1 Si in lQC sa le dat oa_ ..... care mor de po:fta) tu le -~ii ascunse, Ce vTei s:! , -ell ele ? Conserve? ind se intimpla ca Hagan sa fie de fata -~a ascmcnca , era, mal mult decit putea sa rabde un om. B1("t :xl ~ lua lada cu scule, trintea fesul pe ceafa ~1 0 lua .or, bodoganind in limba lui :. --- Aman, bre ! De ce toate femeile nu gindcsc ca Lina ? elelalte prietene, care veneau sa trindavcasca In bu~i sa se pIing'a, nu erau decit ruste nenrn-ocite. e irrtre optsprezece ~i douazecl de ani, cind ajunpe la douazeei ~ cinci, pareau sa aiba patruzcrt. · lor intima nu rnai putea aproape sa miste pe ... ~ Era drama vesnica a majoritapi f'emeilor de Ia ~ _, ; care se 111arita ·din dragoste cu un hamal sau
...... Ir~

lJiiNo"~~

a cu totul risipit.a ~i atrta limp ci~ copiii nu ap5 uinca, adica vreun an. Apoi nasterile lncepeau sa , "anul ~i gavanul ~~ Tinara mar.itB. ta se vestcj este ~ _-..._ecit Frumusete si cochetarie, ramin 0 amintire inainte ca cinei ani- de la casatorie sa se Ii implinit, --oICImece barbatul pare mereu naca.u~ tunci el Intoarce spatele nevestei, urita si murdara, amante sau alearga prin ,~tractiruri'~ De baut a intotdea.una, ca orice om, dar aCU111 el se pune sa 111 fieeare zi, Mizeria se instaleaza in camin, odatii cu ·3, certurile ~i bataia, Femeia nu 111ai e decit 0 cersetoare, care fuge in miez de noapte, cu ultimul in brate, aseunztndu-se pe 13 vecini ca sa scape de
li

carutas din port, ~ara casnicie mergea bine atlta timp cit biata zestre

sotului bstivan,

chi ill" al propriei In sin.

Nenorocitele astea nu mai aveau nici un pic de energii La sa se revolte. Se resemnau ca niste anirnale, 1n forfo , tcala de la bucatarie, indifercnt daca crau ascultate sal nu, ele-~:i debitau istorlsirile ca niste lltanii f5r~i suflet Da.. ochii lor urmareau ell avlditatc miscar ile batrtnof r Carolina, care se l'azboia cu enorme Iripturi Iumegindc si irnpozante budinei, in vrerne ec Adr ian asuda Invirtiml scducatoare maioneze .. I..Ji sc dadea toldeauna de mincare. caci Ana avea inima bt!na ~i apoi bucataria dcborda de tot felul de r estur i delicioase, destinate gurilor .i lnduinde. - Cit trebuie sa fii de feril'iLa ! spuneau ele Anei. La voi ~ nern t,iij d osi gu r ca bar'ba iii nu-si bat f' erncile, cum fat a i nos, tr i, Era tocmai ccea ce g'.indea si Ana. Ea privea cu groaza aceasta cxistcn til a poporului de jos de Ia rroi, in car: burba t ul era calau I f emcii Iui, al mamei acest cia si uneori ,
.

sale m arne. N enoroci tel e tr,n in u cu fr icu

mare decit daca diavolul in persoana ar fi aparut

batu:in~, rna Hiia u linga foe, tinind mincarea calda ceasurl Intregi, De cele mai multe ori, ncnorocitele vcghcau ncrnincate, 'fie ca asa le ordona tirnn ul, care cerea s.a fie asteptat ell masa, fie eEl nu Indriizneau ele sa manince singure. In sfil:"$it:; cind betiv~nul Sf ho'tal"a sd se intoarca acasa, batindu-si calul eli coada biciului ?.l injurind in puterea noptii, groaza ce le apuca pe sarmanele fe111Ci era mai
in mijlo-

Ierneilor ern un iad, In tr-un capat de rnahala, puteai numara pe degete poe sotii go.spnda.l'i, ee-l vedeai seura intercindu-se de la munca cu piinea la subtioara. Cci mai mulf se duccau do-a dreptul Ia circiuma, uncle sr- ill(~npau C~, fripturi si bautura, puneau sa le cinte L9.utnri sau 0 flasnetii, j Ut:3 U si chiuia u pina dup5 miczul nopt ii. 1n "i, remeu asta, caii, tovarasii lor de truda, intepeneau atara, la U§~ clrciumii, plcind de Istoveala si neavind pe rrimeni calor sa le plingii de mila : iar aeasa, 0 biata nevasta, 0 marna

Mai ales in epocile de munea abundenta

in port, viata

cul curtii, - Vezi, spunea Adrian Anei, care Ii rcprosa uneori ea se freca de socialisti, ·iata de ce orice om cinstit e datoi sa fie astazi revolutlonar ! Cineva trebuie sa aiba 0 inin1i\

Erau cruzirni fara nume, curate barbarli. lmpinse barbatii lor sa aleaga .illtr~ a nu mal face copii sau sa ,. bietele fen1eie i~i int~pau singure uterul cu lungi de Impletit, Una dintre ele avu ldeea naprasnica vire in organ manli3Jigii Iierbinte. 0 alta prefer-a ~_,...r. 0 bueata de soda caustica, Natural, hemoragii • ......... -w-, e uneori, era urrnarea Iogica. Veneau totdeauna 5a In~tiinteze pe Aha, care lua a ura sl transports victima la spitalul comunal, al carui ·c prlmar era prietenul casei, Intr-o zl, acest docto ,tit in mijlocul ilaritatii generale, 'Cum odata i s-a la spital 0 tillara servitoare inecata in singe ,: - Incepui s-o examlnez, spunea el, dar de indata ce dusei rnina, 'rna intepai in virful degetelor, "Ce dracu bagat acolo ?~' rntrebal pe servltoare. Ea nu voia sa-mi unda, Cercetai ell precautie ~i descopar 0,,,,,, perle de ti, sparta In organ, Ia te uita, imi zisei, toata lumea dintii plasati in acelast 'lac! Dar cum remarcam fata nu prea avea aerul sa eunoasca uzajul periei de tI. 0 intrebai a cui era aceasta perle, "A stapinului ". facu, ea, u~i 0 Intrebuinjal deseori in felul acosta

!Ml\ta, nu ... va minji miinile ell astf'el de crime. EI 0 ?i l" . ~ a pe A na mai.. b .... eelIt_ e~ msusi,~ z.rau momen t'e 'una d plictisit de toate nenorocitele acestea' care veneau fundul tuturor mahalalelor sa istoriseasca mizer ii fara ii venea sa Ie strige ~' ".Deslul ~ rcvoltati-va, dati ~rB~uI1Ii, Iar daea nu~ duceti-va de va aruncati in 1 D . des tuLrn .... o!'. .ar . , m-am saturat t Set vauo t au d 1·' r: exasperau pe Adrian mal ales, lstorlile de avort pro.J..

neslrntitor a rmzeria unei in reg1 ociale, pe care guver'nantii 0 rn artirizeaza eu S~'\1+nli'" l1 Ii, a bisericii ~ a .mitrallerli. Dar va veni 0 zi cind fa<!e pe aeestl ucigasi sa verse ~ Iaptele pe care de la mama lor ~ an rostca adeseori crunte amenintarl 10.. adresa _K;joll.Ll'.~4, dar numaidecit se incurca in [udecatile lui. pilda ce va face el, in timpul unei revolutll eu 0 Ie ca Ana'? Este ea ell adevarat a burghcza ? Va putea faca sa sufere soarta chlailor poporului ? tea 0 repulsie, n11IDai glndlndu-se la asa ceva, ca
l ll

sa

4'(

""

fie a a sparge [n ,,)](poi~ ce sa. rae, ea c oar sUip,iriu meu m-a Iasa.t insitrcinatfL. ,,' ~"Jl\ tuncl, toete bunel u Se f.ac1ea rnult haz, de povestile astea, ill [urul rneselo d.e ,WC~ Se fl~cea mal pl!tin haz 13 bu-catarie. Acolo vedea le"t-.s.:i:ei. de douazeci ~i cine] ani, schilodite pentru tot restul ~etii, in urrna unui avert provocat prln procedee de felul eelor de. mai sus. Ana Ie privea, asa cum, prlvestl 111 fundul unel prapastii, I se pareau Iucruri de necrezut ~i e totdcauna gata sti sara in ajutor, Ea nu se gindea sa ] trimeata la girl~ . Stiind din propriilc Inceputuri amoroase, clte rtscuri Ii perlcole ameninta pe 0 biata Iemeie care se da unui om, A'na se simtea mai mult legaia de soarta aeestor nenoroeite, decit de vial a u~oara care-t suridea de eind intinl plcu·l~afucus~ din dinsa ,adorunna Thurlnger" ~ laHi de C(~; in unele seri, cind toata easa era, Iumlnatf giOJ'110: en 1.7i petrecea vremea cu Iumea rnarunta de Ia . u cut 5.1~ie, l 11 loc s~ se afle i11 mij 10cul ItlD11.i p ompoase din saloane. Domnul Max venea 5-0 roage : -- Maus ~ Pentru numele lui Dumnezeu, toti in'vitap"1 rcclamii ! Vino, ea nu mai stiu ee sa le spul, Ea iesea pe galoria eu geaJulic, unde .b~rr·batu.... .gau ra, cea, c,aLllind-o~ Jura sa vadU nlmie din ICC se petrecea Ia ,u catarie, un de n u indraznea nicioda ta sa pule piclorul. I ~aruta pe obraji, i~i culea pujiu capul pe pieptul lui! poi, Imprngindu-l cle spate, cum al face cu un vagonas, trimetea inapoi : .nan,
L!:i
h

Sp,une ninvltatiIor~tC

tai c5.

flU

mi-e bine. I

I\7

.j'

pe la sfirsltul 1ui iulie, 0 recolta dintre (!~el mal ente faCU3€ ca ~ treg orasul sa fil' cuprins ,!e frigun omului cafe crapfl de bucurie. r~ortLl.l f'iind suf'lctul afaceril or local o, daca el I ucreaza. [i t~cnrr- e m U 1tu!)i, in varu aceca. portul zhiiniia e~l LUl imons stup .. lrile cercalelor se l;i frau uncori plni.1 _la 0 n 1i e de ne P~') :cl. rro~t linille portului E;"l'C:lH C()J11Plc!L astuCit dcspre ~lepul'L pe care rcrnorchcrclc le tirau d, clti? :-;\R.SC deQc~(jl~~ nimeni r~u mui stiu uncle st''t le eze. Incarcate la maximum, zac{~au prctut lndeni, ndate pilla Ia o pa11na densuprn apoi. Po toate punltle itea vedr-a a urn. de aproape, t~ ('C 80 PP1 rClMe in arjiln aces tea plu 1 iton ro, ell g~"11 i 1i P u roc III in chisi n ete prea suiml (, CU clinE" ,~i pisici care ah-:'1"agu de la caput In allu t a! slepul ui. 11111'atl de 3: S(~ vt'ch~a cobn.riti velul apei, in nf! ~e l~~p!8.C"castl-~i ~~glnde[\~~ca chipul .. i niste copit. Ze~" de vapoare ~(~ ijlghc,~uitlu uncle in ... cleo 'I'oatc pavili ranelc. 'I'oato lin' hl]t ... S{".l·(J~ numecete de nlalr loij Iunu cu asalt ..l1Ll{\tirul'dc" cclc rn~Li pectc. Ofitcril .~v dueeau III locuri mai :~s('ol"i·nitse~~, in d trul orasulul. Simpli marinari nirnercau pe strada irii, Ia .:~ clinaru F rosu" sau pc r,~,an t·" ~ cum i sc mai ea din vr-chime. , Cei dintli n-uveau asupra eclor din urrnii decit avanUl iluzlei, Consumatii lc !;ii cclclaltc art icole erau absolut ..east, ell singura deoscbirc e~ eruu l~latite mult mai
1

I ...

.."

....

"I

~....

Cetatenii orasului mal stiau ca daca ofiterul prefera : A. la 0 trasuri ca sa se intoarca la bard, matelotul pune neori 0 noapte mtreaga ca ~a faca acelasi drum pe [os, Isefnd astfel ca Ia un colt de str,adi obscura sa eada cu ieptul rn cutitul unum hamal la fel de' beat, care n..... avea nimic de impal~tit cu el, bineinteles, dar care asa hdtari.se) a tocmai in noaptea aceea sa nu. se duca acasa, inairite fd.a a 0 face lata" Asemenea 111tImplari nu creau Brailei reputatia de or~ ·e hoti, caci niciodatii jaful nu era motivul aeestor crime, Ele n-aveau ehiar nici un Iel Ide rnotiv. Se ucidea din . xces de sentimentalism. ~i acelasi hamal beat putea sa fie ot n$EA bine asasin ca ~,~ de victima, Nuanta era impercepibila si ell totu) abandonata hazardului, care decide-a intr-o 8c~J,:e.1d~.tcine avea sa mmuiasca cutitul criminal ~i cine V~;) sa ofere pintecul de injungbiat. Caci cutitul acesta atrt de temut, faimos in toate cercuIle politiste ale tarii ~l care racen afitea victlme Inocents Erliila, in epociie de munca int ell sa, cutitul acesta rru ra 0 arms, ci o scula, Orice muncitor din port it aves virit lntr-o teaca $i oblic infipt In. brru .. El slujea, de 0 5Uta e 01'·1 intr-o zl, ca s5. tale sfoara ell care erau Iegati saci~l Iini de cereale, Desigur, era fioros~ lung de douazeci de entime tr i, ell virf, ~i f oarte ascu tit. Ca sa tai 0 biata sf oara, el 111aineinsernnat briceag ar if fost de-ajuns. ~i ar .fj vi tat, Iiccarula, in ceasurile de veselie furi bunda, singe roasa ten ta tie

II

t.

Adevarul acesta, un singur om pe vremea aceea, un om e-o miscatoare nelnsemnatate, nu tnceta 0 clipa de a-l ·roclama pe toate car;r:rile~ Parea sa fie un eersetor, atriJl de vreo salzecl de ani, vesnic neras, stirb, sasiu, mbracat in zdrenje ~i iociiltat cu niste catrosi pe C~ l-ar fi pierdut din ptcioare da.C'a nu i-ar £1 legat ell slL"nd · drian, batind zilnie cheiurile portulul, l-ar fi. luat cu -devarat drept un cersetor, daca nu l... fi vazut purtind ar .tr-o mIna tava CU, rahat, iar in cealalta donita cu all C(~ ~i gonind, leoarca de sudoare, sub soarele nemilas al ll, Era deci un .,~rahngilt", ca atit.ia altll, '[1 chema ,;n.l0~ etefan" ~ Dar, in vreme ce toti m tefanii, rahagti ai portului, i~i. vedeau de raha tul lor
W

putin le 'pasa de ticalosul cutit al muncitorilor, acesr ~~1 rahagi u 5~ declarasc vrajlna~ de moarte al instru.... ulul ucig:l~, dnvedindu-ee in acclasi tirnp neobosit to] al inlocuiril lui cu un briceag inefensiv, El produia aeeasta rQiorma, cui vola sa-l asculte, Si cmd va II intrcba daca are rahat bun ~i ,apa rece, el rasprintr-un blestem Ia adresa cut.itului pe care vre11 din clientii lui, iill purta la 'brill, 111 vazullumii .. La Inceput, ,aceasta eruciada a bietului batrin paru lui n, ca. dealtfel tuturor oamenilor din port, destul de lao Ce putea el, un om de nirnie, Impotriva unui i pe care rue! autoritatile DU, reusisera sa .... stirpeasca, l fusese cornbatut prin toate mijloacele? Dar, asistlnd ce in ce mai des Ia acest s post ola t ~i pri vine! mai de f fl:'\ a iluminata a apostolului, Adrian i~i aminti un alt ihrminat, acum dona mil de ani, spusese c& __,_" e capabila sa miste mun+li din Ioc, ta Mai era de rcmarcat ca muncitorit aveau simpatie 'pen... acast rahagiu, Ai fi zis ca urieeri ii domina. Ei accepmustrtir ile, cu mici stri'n1.baturi din nas, Accasta se tora unui inpt de mare Importanta in ochii ornului de : absoluta dezintcresare a bl:itrirtului~ ba chiar sarmana generoxitate .. Mo~ $tefan stiuse totdeauna sa inchida ii asupra micilor Iurtisagurl ale humalilor, carora I.e au uneori S~O ia let picior, uitind sa pl(~te'asci1.rahatul at, N egustorul nu le-o rcamintea niciodats. El le prumuta uneori chiar un gologan, care de asemenea ea ~~ t"~ uita Intr-o zl, Adrian fu martorul unci. scene care-l misea c~ Era 111 timpul prinzului. M'un eltorii, in izmena, ell prep. e gcale, eu basmaua strrnsa pe cap stateau tolBniti mestecau virtos enorme lrnbucaturi de pline ~i mici ~.&"". de ficat fript, hrana usosra pe care Ie-u distrtbuia un ...... ustor- ambulant, tirind dupa el un carltcior. Mo$, Stefan ~i el prezent, ca sa s.tinga setea, E1 Sf! ducea de la un la altul, i:;;i plasa paharul, cu apa rece ~i prediea potriva cutitului, Adrian-tl urmari de .... Iungul cheiulul ~i.l la un moment a ll vazu agafindu-se de un hamal care, muscind dlntr-un taia eu cutitul simetrice pitriitele de' piine .§i tot

tndopindu se callta sa scape de b,iitrin, care, se tinea dUpt el, rugindu I s:lr~i.arunce cutltul in Dunare: - Gheorghe, Gheorghe ! gemea mo~ ~te.fan. Spune-rn dacA c~ti un om de treaba ori un ucigas ? -- B3: nu sunt deloc un ucigas t Am f€l11eie ~i copti. D'n11 am 9i eu un eutit de care rna sluiesc ea toata Iumea, - Pop. saP'!!'P. faci treaba §i cu 0 clactie. Ulte, ~1idau eU una, dar da.... ncoaee cutitul, mo~;etefanJ dupa ee i.~isterse ell dosul palmet ochl ~ lui vesnie lacram.ati~ scoase din buzunar unul din acele bricege germans de zece bani" foarte populare pe atunei 11-1o.fer.i muneltorulul. Acesta se opri din mincare, privi pe rahagiu CU 0 vizibili uimire I~i actl schlmbul, dar a~t€pt~~ f sa vada. ce avea de gip.d sa facti batll In.-u1 cu cujitul, IVlo;3 etefan) de fndata ee-l avu in nun a., scuipa pe el si invirtin ... au... de vreo dou~ ori pe deasupra capului il arunca, hit, I departe, in Dunare, ·apoi se d@parta f'ara sbi mai zica nimic, Adri an 11ajunse dt n urma : Ia spune, lno~ $tefane, faei deseori ~a ceva ? - E 1.11 saptespreaeeelea 0111 pe care .... dezarmez r ~opti I ba.trinu], sufllnd din greu ~i vazllldu-~i de drum. Adrian ramase pironit locului, fluierind a paguba ~i ziclndu-sl cu glas tare ~ D(:'11' eu sunt un biet vlerme alatur: de rnosneagul asta, tare erede ell indlrjire ,ra V,R reusi sa dezarmeze pe cei ~.ase mii de :,cutitarr' ai portului ! Si 0 lua spre casa, intristat de propria-I neeredinjji.

e-i

=-

Cu docheiii, erau, in adcvar, aproape sase mil de mun ... eitori, dintre care cam vreo opt sute de caruta~i, numiti ghiocifl:i'i, din cauza caru tei lor eu un cal" zisa ghioci. Ple ... eariIe in masa a ocestor vehicule, la patru dlmineata, dez... lantuiau pe pavaj ul orasului un Zg01110t care se auzea pinil la 0 Ieghe departarc. Ai fi zis 0 cavalcade de eiteva regimente de nrtilerie, alergmd in galop, Se ponte U~Ot~ !nchiplli in ce intern traiau ncnorceltii locultorl al strazllor pe undo treceau aeeste opt sute de carute, Dar ladul eel mal intolerabil lncepca soara, odata ell betivantlle care aveau sii dureze pfna tirzlu in noaptc, Ceo m ai rna re par te din tre Cil ru t a~i ~i. 11amali, siir~in.d m un c a

opreau regu a pe a circiumlle SeJllanate in drumul nu erau hotariti sa Intlrzie mai mult de un sfert ~ Multi dintre ci erau ehiar Incarcati ell tirgulell casa ~ peste, carne, piine, Era verba doar f;a ciocun pahar cu un ~~f.l·atc':;. lata de ce nici nu luau loc masa ; beau III picioare, rezemati de tejghca, til1ind .... nuna....&'t"iuca sp'1nzura t.... c1C' s f'.oara, .a poi, fiecare (1it.1tre cei dol ~.fl'ati~:,tinea sa plateascll el din urma l'In d, ceca ce Iacea pe celalalt sa comande, .... fJll . ... oa l' am b~ f~ un ,;11 '"1 .:H'd (~UU..teicr, b crnar ~:lJ."... sa pure pe I "ie', ~.cl . lgan Sa Io crnte la ureche .. In Ielul acesta, ii apuca mieoptii, cind ,~fra\ia" degonera intr-o incalerare generala, puteai vedea stiuca strivindu-se ill capul cclui mai prleten, sticlele zburlnd In bucati ~i smgelc curgrnd belsug, Uneori, speci acolul acesta era ambulant, Dol ghiociarl, a ce ~i-HLt distribuit reciproc 0 DUIIP. portie de pU111ni, urcau in L'~rutele lor ~i 0 porneau .intr-o goa:n,a, turbata sLI'~~:~ile pLsUi eufundate ~ll Intuneric, biciuindu-si call ici uindu-. <_! intre ei, pL1a C'~~,a un colt de s tradu, viaI to tU1ui vi i'aj ii trimetea pe amindoi ell cape tele de
o,.! I

Puteai asista Si la uncle scene vesele. Cutare nev.a.sta. In.gaduia ,sil fie crunta, pleca in cautareo barbatului, mdata ce acosta i11tirzia 0 [urnatate de ora, il deseoa, instalat la 0 masa. 1n tovra·5~ia unui prieten, aminoameni de trcaba, sentimentall sl til n101 cherchellti, rloasa CUi11alL:tl n.... avea nici un Iel de indurare. Irlfiptil pragul clrciumii, ell mlini le in soldu .i'i 7j Iulgermdu-si cu nistc ochi de scorpio, Ii arunca In auzul intregii valii eea mai murdara dintre cearile roruanestl : ~ --- Facu-ti ~~i dregu-ti 1J1 suflctul ma-ti de pactatos! $i napustindu-se asupra bictului om, 11scoteu din prate cu Iovituri de pa,puc" Dar feminlstele astea erau rare .. Mule 111ai Ides vedcai plingind, rugatoare, pe 13 uslle circlumilor, ~i prrmind Ia barbatii lor continutul UIIUi pahar de vin In plin ... ... ~ ern d nu se ... t.... I sa f~ bi t u t.e rnar pe 1 pentru rnnmpra ....ne a ioe, tndl'UZ11it sa.... eaute barbatul prln circiural sl, deci, sa-I ::;i de rusine"
<I

partsa cca mal l.unga a. anului, clnd :?:art:cia lucie, frigul oamea, boalele, bintulau caminul. Astfel, pilda de devcts men t C~ i-o didca mos $tef-al1; ii biclui constiinta, Cum ? Un ani batrin si slab considera ca '0. data "il"1 a lui sa fac5 cc'!;.... pentru lmbunate Urea soartei aproapelu .a . aLl, pe cind el, Adrian, tlnar ell eapul plin de preten .. ii~ t sta itl;~eti v, m u 1tum ind II~s.e s5i cl teases .5i sa Iilozo Peze ? ~,ln, Icnd nu Bunt _decit un profitor In. felul meu, i~i . cea eJ ..11 vrcau sa lac decrt ce-mi niace. MY) iata ea acum N "-"~. ... Q.' ,· plJcerile pe care ~i le aduce femeia lncep sa ocupe 1111 Ioc din ce in ce mai mare in viata 111. ea. In curlnd am sa traiesc numai pentru ele, pentru Iectur'ile mole 81 t:go'sta mea nevoie de libertate pcrsonala, Dar aproapele meu '? Nu exi 5t.a frumusete morala intr-o viatii Cf:U'2 I',~:nilne indif'e ... ent~ fat[~ de nenorocirfle altuia, Unde este adevarata Irurnusete. l1!ornl:l R vi 8t~i m r:l e s= .. El tines mult Ia asta, dar Intelegea til. nu 'fa de-aiuns s'" ecunosti l':1~u si sl~-l infierezi, pen tru ca sa fii chit. ~i apoi, nu uita de unde $8 trage,
.J. ;
1

11 rfan cunostea, in to-ate triste e el anlanunte, aceast eruda Vlatu de greiere pe care 0 duce muncitarul din pori o parte a anului, duna cum 0 eunostea ~ipe aceea di

~..L....

...

'

In flne, continuind cu critiea personnel sale, Adriall ~i. zise eEl, 18 urma urmei, el nu-i decit 0 sluga ~i se dispretui, Da, 0 slug'a sensibila la umabilitatile stapinllcr lui. ~i care, colae peste pupiiza.~ diviniza grapile doamnet, Ma':: a ar fi Iost in stare sa se culce chiar si numai eu camasa ttipinei lui, pe clrld. un idiot ca profesorul de glmnastica oblin~a de Ia Ana eu totul altceva, Cert, fl'atli. Thuringer erau riiste burghezi einstitl, icideeum hrapareti, umani, chiar Ioarte Iargi ~"1.1 eel care-i servcau, Dar asta nu schimba cu nimic soarta celor invin~L

din greu pen-ru 0 bucata de piine, 'trebuia Sa:"""1 aduca aminte clti 11e~ rept ate dornnca pe piimlnt, Cind te nasti mai in teli gen ' ~i mai _gcnpros necit cea mai mare parte dintre Iratii tai de mizerie, aceasta origina umila creeaza obligatii, El i~" amin tea a fi citi t un d eva cil ~,inteligell ta, talen lul, generozitatea inimii sunt patrimoniul urnanitatli" .. Cu cit e~ti ai dotat, ell atita esti mal obligat iutA de aceasta, \l1a'·t,3 mamei rnuncind

lui, spalatorcasa

,2~

tynd pe cit posibil oamenl ea domnul Max ~i feme ", trebuia Inceputa opera de darimare a acestui reglm £avor~iz~ndprea mult pe unii,: facea din cellalti sclavii ui, ai 19nr);~a1n·tci; ai muncii animaliee ~i ehiar a1 lipse] n[~:11ceca C~ 'era si mai trlst, ~lls;-,1schimbare de idei 11 "facu sa treaca dintr-e dati t, extrema la alta. EI nu mai avu nici 0 dragoste de, u. ~';i dragostea nsta era tot UTI semn de slugarnicie, cum? Avea el oare s 5..... i fac5 0 cariera din starea s tfizi ? I~i va fih.r'i el acel ~uflet servil p'e care-l ved.a dornnul 'IiI eber", la "don1l1.ul L~14011'\ cei doi ntnalti'; l i In aii ai casei ~care, in prezen ta patronilor, Iuau niste lini cind nu st.iai ce sa ;,ndnliri ~ mai mult ': josnicia y, . 1 1"] -;, ~ au 1"1-' ocri zi ~ nscun if'"'-; '? ,I Ac~'stor oameni Ie curgeeu balele dupa situajia St!pl~ lor. Slabi si lasi, ei erau corecti in munca lor numa cit trebuie ca sa nu fie prinsi ell vreo vinovatie, Dar, cuns, se initiau in arta de a face corner] cu."sirru.rul .. :jI, de cite ori le era posibll, furau elienti de-al easel, sa lucrcze mai en folos cu firma suspecta pe care e'i lrijau pe sub mind, pe numele unui tats.. al unui frat al unui var, Il1 felul acesta, casa Thuringer, increz8,.iIJI , pierduse 0 buna parte din cliorrtela el, Clnd pr.indea mita in. sac pe ftmctionarul 11 ccinstlt, era prea ti.rziu~ edierea acestuia nu repara nlmic, ,De co sa-mi leg soarta de oamenii a~tia de afac~ri .. icea Adrian. Curate san suspecte, Inartle afaceri se fa eauna pe spinE-rea omului sarac. Ori, ell sunt sl am s in toata vlata toemai acest om sarac, care n-are alti deeit cele doua. brate ale lui. Nu eu bacsisuri $i cu ume vechi, cu. care te g:ratificfi st~ipTnii. tal din cind i'n] , are sa se Iaca dreptate pe pamint. Soarta mea e l aceea a tuturor dezmostenitilor ~i Iocul meu e alitu. ei. Cu voie sau Ia.ra vote f''11 1 incepu sa se gindeasca la mljloacele de a activa, Toata gia lui s€' concentra asupra acestui cuvint : sa activeze, cum sa inceapa ? Ingur, nu era cu.putinta. Cu nici un pre] n-ar fi adopearaghiosul slstem de propaganda a1 acestui Ilumina ~tefan.~i, 13.Bralla, nu ae aflau decit cipva idealisti
l
l"~ ~I

l.,.[

·L..1~!rlI.

Izolatl, ea e ~ car niel un fe' de Oi"ganizat!e~ C11lar $1 ~~ . 'u i... fi placut sa se frece de toti a~a zi~ii ~flibertal'r" sa ar .indivldualisti", dintre cafe eel mal multi nu erau dec iste adevarate lichele. Te pisau vesnic cu Kropotk . ri 'cu Bakunin sl aveau un raspuns gata la oricc, d~ chimbau vorba de in,data ee Ie cereal sa-sl prccizcze mij Ioacele de trai, Nu, lui ii trebuia un club socialist ca 1&Bucurostl, Acole, col 'ptrp.n,,, puteal sa vezl Iimpede : niste blel i lucratori sila blseau brosuri ea SiJ fie 'hl1uina sau t~a1~tc(t 'nHncitor;ului t ~ ~acneau, IJe toate t011111Cil e imnuri revolutlonare. D'aL nu p u teal sa te 111geli~ erau ell adevdrat lucra lor], pe cit5. vrern ~uanarhlstli acestia, nu ~Ufili niciodata C'U cine aveai de ace.. Tovarasul p,ata i~i Ireea eoatele de eel mal au untie agent al Siguranjei,
i

iura

.ai putu sa rabde ~i se duse sa-$i rev-ada un vechl prieton a care linea mult, pentru sufletul lui drept tli viata-i exern tarA~ Era un cizrnar numit Avrnmache, al carui- trecul . Ure!J03 impunea "5i mat ,D'JJU 'respect .. 1t RSJU -11111d. orfan la vi rs til de sasc ant un UI1Chi flcra e .tm'l~I\~ina cu cresterca lui, a,dica ll instalii sub foale si-l dud'll or-din usa sullc pinll 0 plesni", dLica vola s,a fie hr5nHt ('1 Jrtposlit, 1l:110rilcat,'· .. Micul Avramache ".S'll £1;,," de la tre (li mineata pina la 110UU seara, Iesinin d de mai multo ori pc ri. U nchi III il 1 cuducea la v if!til) croindu- I rrniclni cu vcr;geJ o de fier in rosi tel A~n fu I .crescut" pi na pe fa zcce ani, clud, intr-o noapto, i~i lua. Iumcu in cap, ell trupul aco pcrit de' l"ani "~i cu eiteva coaste rupto, cacl tutorele sa~ cind nu putea sa-l Ioveasca ell 0 vergca, 1i mai trimitea ~i ciocanul In sale, ~
It!

Intr-o ssara de pe 1a Inceputul Iui august, Adrian

nu

A vramacho rnets€. 0 s~'tptanlinJl In trc~ga~ fal'a sa ~t] Incotro se ducea, cersind prin sate: sfrabflti.nd paduri ape ~i eulcindu-se prin capitole de fin de pe cimp, pin' e!... ajunse la BI't~iJ~, undo primul OITI pc care-I lllti1niJ ui r"t7.fjBar de trea brlJ tndulo~at de inLl t isarea lui~ iI d usc nu ruaidecit acasii, il considera ca pe al noualea copil al lui ai(tt uri de eellal ti opt ce-i avea, ,~i ilillva in, meseria,
~I

) ce 'er!cit erarn . povestea Avramac le.N'iei nu lam 0 viatii mai dulce in rai, ell toata munca ra gr'ea ~i saeHcia care domn ca in gospodarie .. ar ern.scris undeva ebi suferinjele lui trebulau sa relnsub 0 fOITIla rremaipomcnita. fnvatase repede ciz0, precum si pulin~i carte, Avea tocmai treisprezece i i se acordase un mic salariu ca bani de buzunar, eind, ndu-se sa predea 0 pereche de pantofi unci blestemate l de moravurl usoare, aceasta il retinu pe baietan 13 ,. -nob ... ... ., .. , "II In~, at a -51~~ vramache [ura ca nu-sl mai adueea aminte de ee se plase dupa asta, dar citeva zlle mal iirzitl se pomenl ufcra de 0 Hboa1a. rusinoasa,", de care el doer auzise indu-se. La virsta ui, boala asta ii paru ceva mon ... s. El ascunse tot, suteri erincer, slabind groaznic, apoi teriblle buboaie ii aparura III ambele parti de JOs intecului. Atunci durerea devenl at!t de tnsuportablla inc~ de a sa nu sc dea de gol, p.fu"asi casa binela,catofului siiu, cum 0 parasise pe a unchiului, fier.al·ul,. eu deoseblrca al ca de aqta data abandons 0 casa ospltallera :ji mersprijinindu-se de gardurl, Se duse siii SIS prabuseased oarta spitalului comunal, unde fu internat ~i descot mai tirzitl de patronul si pl'i tcnii lui, care 11 pltnsc, Iacu 111Ci 0 mustrare ~. il aduse aeasa, de mdata ce Iu icat. Avramache statu pjn~l 181 etatea de doudzeci ~i de ani cind, scutit de serviclul militar, se ca~atori ell aceluia care de doua ori il adunase de pe drumun sl Arui asociat deveni .. Anii se scurscra. Batrinl! murira~ 'Barnns singur cu Iclui, ei Iura amindoi cuceriji de ideile socialiste, care pe atuncl pentru intiia 081'a. raspindite in tara de uali ea : Gherea, IVIort'D.n, Nadejde, Diamandi ~J . Avramache, 0,1catui suflet era preparat de lectucile ce se scrla ~i se tradueea mal cu temei atunci, deVC11i cdc apostolul brailean al noli credinte, . 1 i~i transforma caminul in club socialist, sa abona la avele revlste marxlste Co'ntempo,iUn1tl ~i Litetaturu $i ta~fileu sa vie la Brallu oratori de frunte !7i lua parte te mlscarile de strada. Apol, clupa Impuscaturlle de Iatlna ~i tt~,adarile eelor mai 111.,h\lti dlntre gefil tJ.mar,"

care se usera ell arme ~i bagaje -usn, formeze arip stlnga. a partidului Iiberal", Avramsche suferi soarta tu turor apostol ilor mai marunti ; fu groaznic bfitu.t in beciu rile pclitiei, lar casa 11 Iu devastata, Aceste evenimen te se petrecusera ell vreo cinci, sas ani in urma. Ele avura 0 .inriurire dezastruoasa asupr: sufletului bietului cizmar, F~edu8 la mizerie, pierzlru orice credinta- in puterea de caracter a oamenilor, s rerrase ca intr-o sihastrie lmpreuna eu excelenta lui tov&ra~a. de viata; car~ile lui dragi si 0 raza de speranta in viitorul departat al omeniril .. Neavind copii si cum i~i pierdusera toata clicntela bogata, se multumira ell doua odaite de mahala, dormind intr-una, lucrtud in cealaltu . .De a8t~, data~ munea unuia singur ~i putinul ei.,tig ce le aducea Q clientele sarfica cioa sa, neputind indestula gospodaria~ Iemeia {u nevolta sil invete ~i ea sa pule peteee ~i chiar sa talpuiasca. Ii vedeai pe amindoi, prin ferestrele de la strada, stind pe sciiunasele Ior joase, tacuti, resemnatt, Trecusera de, patruzeci ds ani; ear cam groasa. blonds, ell miscarile domoale : el~ dol ochi albastri intr-un cap de tigan, paros, mustacios, Ca orice cizmar era ni tel poet" Declamlnd cu ()arecar~ talent, pe vremuri, Is. serate ~i serbari populare, el strecura, timid, ~,crea~H, personale" printre capodopere de-ale lui Eminescu, Cosbuc, Heine- sau Petofi, Chiar 9i astazl, cln · venea vreun prieten sa-l vada, el ii. eitea cite 0 poozie nou"comisii''', plirnbindu-si C'U religiozitate privirea pC colectia de ponti £.i ai socialism ului cu care era u acop'€ vi ti toti peretii : IvIsxK., Engels, Lass all a, Bebel, Singer,
X1$ft ,
j

Kautski,

Adrian 11 cunostea de mult ~ fusesera un timp vecinl, dar nu-si arnirrtea dccit vag de epoca eroica a. lui Avramache. Dealtfel,mui tirzlu, Adrian avu mai putina dra ... goste pentru cizmarul socialist -$1 poet, decit pentru ernul afectuos ~i cititorul cunoscator, Cit despre militant, e] gasea ea Avrarnache era un socialist cum nu prea se vedea la Braila, lasind Ia 0 parte' Iavaliera sl "cioculelu~"; prin care se asamanau toti palavragiii ignoranji ai soctaliamulul de provincie,

cauza aceast~~, ell toata e.:.o(:Ll1t~ doc11~ina.ri 8, ului, d~.'jCIP(}!~J se in·c.:apl1.tina sa i1U aprecieze deeit · tenul duios, OITJ:1ulcinstit, id~ali.stul singuratie, cuorul tuturor C;rrti lor bune, ceea ce lrita unecri pe r, care iubea ternperamentul Il!i l~d.rian si all> fi V[ji~ Incrusteze al toiul rcvolutionar militant, blarnind pe
l.

ri, Adrian tocmat venea sa ftica acum mare caz de t gravnte de militantism pe care Avramaehe dorea vada inccltin d in inima adolescentului, " ra ora zcce seara, Sotii visat.Jri se aflau in. camera ; ea, cirpind ruf e, el, cifind cu voce tare 0 carte Iat ~ft} de curind tradusa ill rornaneste : nlo$ Gariot, d ac. clipa in care A-drian patrundea in casa, Avrabe ridica bratele la cer si striga : ---- Ah, ah, ah J Cit e de uman l Cit e de grandios I ne ,.mos G oriot" ! . - Se elteste GOj~io~ n'u Gorioi, zise Adrian, intinzi'nle amindoua miinile .. Mihail mi-a spus ca, In Irantute, t de la urma nu se citeste, - 0, Adrian ! 0, baiatule r Sa-i ia draeul pe to~i t de urrna euvintelor frantuzesti !' 'D11r daca tu ai citit deja. a asta, dupa cum ai aerul, ai sa recunosti ca~intr-o zl, oarnenii, chiar si mutti, au sa mugessca, in lata. acestut onaj, ca boii : mmnl ! mmra t - lVIai, frats Avramaehe l lata de ce tiu eu Ia tine, nu esti mare eind rna "ba.rbiere~ti" eu frumoasa voastra onceptie materialista a istoriei", cl cind urli eu atita et asupra acestui prea bun "n1.o~Goriot'' ~ Totust, te eli cind iti Inchtpul ci boll omenesti au mai multa ie de most Gorioti decit de fin .. - Ei. bine, nu ! Sa sfirsim odata cu aeeasta pro.blema inului, ~i al sa. vezi ca toata lumea are' sa eeara numai ~ Gorioti I Adrian repeta pararrazind ~ - S,a sfirstm odata leu aceasta pro.blemA a finuluil ~i si vezi ca toati. lumea are sa ceara.; sA danseze I c:::.. In f.UI'un du ...se--: ,~, ....,1 _ __ . - Imbatrtnesti nebun, Avramache f ~tii. unda i~i. peserile fO$tii mel camarazi de scoala primara, astiizi aureatl ? Ei bine, in SaloaneZe de dans Weber I Iatal

orul

~QC ~alis

rn

mLt_ge..;.\5ca:: rata de un n10;S G9riot, dar ca nici habn n-are de el ? 1\i SpUD asta fiindcll~ in.tr-o zl, fnttlnit}du J J-am vorbit de C'~itua gt pedeaplsi1~ de Dostoicvski ~i el m lJri\'lt ca un vi"~el. Dar sa zicem ca Dostoievski e un ru pe eind (Dpt~ea lui Balzac ar trebul s-o cunoasca din Iicct unde ~ in.\7 a tat lim b a lui Voltaire, noroc pe care nici (I nici tu nu I-anl avur. Avramachc sta cu capul rezemat de speteaza seaunulu §i suridea cu III elan colie, De .Iapt, el era intr-un gind eta Adriall, dar HVt: a. nevoie sa-~i apere crcdinta impotriv .dCV~l~lU"ilul' pcsimlsta. ... l\ltfeI n-ar fi putut triii, - Totusi, relua Adriun, sunt de parerea ta .[ Socletato trebuie ~~·a asigure, 111ai lntii, tuturor membrilor el, pilnc z_iln iea. Sun t gat a sa lu pi pentru asa ceva, ~ ..~ll! saxi Avramache. E~ti gata ? 'I'e-au eonverti] rei de la Bucurcsti ? I'ellcltarile mele, tinere luptator, dar cum vrci St:l Iupti, eind iti 1 ipseste credinta ~? ~- Ce ct·cdillt&·{ E nevoie nurnaideclt .sa crcd cfi loU oamenii V'Ol' fi iritr-o zi .ca th1C ca mine sau Crt Mihail, pen.. ru ca s5 ]e recunosc droptul de a minca pe cit It! t fe:'U"!i ? N u, Pen tru asa eeva, 11evoia mea de dreptat e
u
J J

fiuI vatafulU G v ~g()rt'. I) u i r~nlu~.ag cu mille, l1U numai eli. nu stie


ChlL~l" \.ri7.(lvi

de tine staun

bacalaureat,

III i~ unge. ~j

._ Deci, tu nu speri Intr ... pcrfcctionat e ,a aluatulu o emenesc, in ziua in Cf;U'C e1 J1U vu 111ai fi Ilamind .? --........ l"")fn,a. la un punct da, Dar l1U pot sa· sper eft Iiu lui vatafu' Grigore arc s~ vie intr-o 71 sa·-ti sarute miinile t"~ un biet C.i'%111at'l:F numai din motivul ca te-a \'azut plin e. (LG.d dcasunra uuei cilrti n. lui Balzac. Dac~t asta ar ]JlttC, ~..:.t ~Q intitlrJ.p18. el n-ar fi asteptat propaganda ta, De mul t.(-'-Df Ii descoporlt singur, asa Cll111 l-am descopcrit cu .p' M ihail, far-a. !Sa fiu impins de nici un fel de propaganda =-- Atunci ai sa Iupti pentru putin Iueru ! ~ -:- Cum, pu till lucru ! ? N -ai fi tu Ierlcl t, de pil~l~~s vczi eEt hamalii nostri nu sc mai omoard, nici l;a i$i schilo lese Icmeile, nlci ca sc 111ai Imbata ca niste brute, a~Q cum fac nsiii1.;i ? Iata 0 perf'ectionare a aluatului omcnese, OC'iumai atria) ~i inca ar Ii mult, Mi-as sacrifica bueuros
I

sindicat muncitnrcsc mixt, La Briiila ? . Exista acest sindicat m tx t. De cind ? De doua Iunl, ~t i si tu 111SCt~L; ? .,.- BTnei11teles, Tu n u esti inscri.s,~ AlTI sa fiu, nu mai tirziu dec-it miine. Am sa m~ Iu eli zugrav, caci am de gind sa rna intorc In ctlrilld psltoria mea, Mai e vreun zugrav mscris ?

tea ,i chiar viata, ca sa eontribui la aceasta perfec a omulul, Si, flindca suntem 'in sublect, af1a am Sa te in treb da ci n u vrei sa iei Ini ~ia iva Inii.in tEiri", t

ca

-- Sunt doi ~Costea sl Pamftl, Adrian strlmba din nas : -- Pamfil, mai merge, dar Costea., Politist, C'artofol~~ i11OS .. Po 11nga asta, plin de pretentii, fiiildca a facut din prima miscare so cialts ta. "CU110~ti bazele sDciat-

nu totdeauna itl iubestl earnarazii, dar despre asta e verba. No! nu propovaduim crestlnlsmul, doctrina sociallsta nu spune nlcaierl : ~1Iubi\i-'va unii 81tii~;" ci : Orga~tizati.... l' Fiti 8'Olidari ! Rdsturnati capi ... 1)a

cratiei sa1.~p1"og1"a-'~nttl de Ia E·rfu·rt 7" -- lata vesntca ntrebaF€ pe care, en lost sau i,ira rest, 0 pune tuturor ora ca re, ca '~i el, habar n- au de aceste ~, aze' 8au b t ,prograln" ~ Nu, Nu-mi plaice tlpul asta .. Avramache afta amarnic = - Dragi\, Adrian, al Iuat-o pe drum gresit ! 'tntr1

e de

Inas e,

- Cu Cil1C cum sunt ? - Drace II Nu cumva al vrca ca fiecare sa ~i.. tlclu .... t ...du p,a gustul 1ul ? - Dar moralltatea ? - a cerem de Ia toti tovarasii. Cei care n ... au deloc, o t aruncatl peste bord si atit, Tre,cenl mai departe, avem tlmp sa despicam firul de p1ar in patru. Simpatie, tipatie astea sunt sentlmcnte care n-an ce cauta Intr-o izatie revohrtionara. Acolo estl un sold at" nu altceva, ee vrel tu, e Idealul, ~'i idealul e dusmanul omului, inva.tnt asta pe pielea mea .. Corijeaza-te, deci, da,ca sa lup1:i in rmdurt. Iar daca rindurile nu-ti eonvin,
1~--~~~----~ --------~~--~ __

1 $i zidi~i

.societ.atea COl1l1.titista ! sa zidesti aeeasta societate ? Cu oamenii,

--------~'7~

~ .erge-o, pine mal e tunp, ori ai S~, 'mi ca ,C2t In pieioa.re aci, sa ~tii, in ima poa te prim! tot felul de gloante I S-n viz-ut asa eeva in Franja, acum vreo suta de ani, eind capete mal mindre deeit al tau s-au rostogolit ca nlstu

dovle cit

Sanda, nevasta lul Avramache, puse samovarul pe masa, ~i vederea acestui obiect rusesc, rar in gospodarlile romanestl, inlluenta sensibilitatca biciuita a lUI Adrian ca 0 dezmierdare amicala. E1 se s.forta sa--$.i retie lacrimile. Sentlntele reci ale militantului socialist ii rascolise sutletul, Venise, plin de duiosie, de milii, de dragoste ~i de revolts, sa.-.tii of ere inima, adic~l tet iavutul lui, miscaril revolutionare, si iata ca till camarad experimentat ii spunea ca aceasta injm,lt nu era. buna decit s,a primeasca gloante din arnbele parti ale bavicadei. De ce cruzlmea asta ? Numai fiindca el, Adrian" voia ca. 01TIul de miine sa fie deosebit de eel de azi, 'DaI~ asta i se parea ell totul natural. Cum? Anumiti oameni voiau sa !taie capul al tor oarneni, ~i n 11 era care 0 bligatori u sa c .ri celor dintii sa nu mal alba naravurile celor din urma 1 La ce 'bun sa Iuptl, atunci ? Ca sa ingb1c]ui unora de-a Iua locul celorlalti ? Cu alte cuvinte : scoala-te tu, sa rna asez eu ! Aceasta nu interesa pe Adrian, - La ce te giridcati ? 11 in tre ba Sal'l.d.a~ oferindu-i ceasea de ceai sl dezmierdlndu-l pe cap. In nu-tl mal face singe rau ~ Niciodata n-ati fost de acord asupra acestor chestiuni 1$5. cred c-a nicl n ... So,a fi ti vrcodata. De ce mu o vorbiti mai bine despre Iiteraturii '1 Acolo va intelegeti de minune, . Avramache inghit! prima cea~c'a de ceai, oparindu-si gitul, apot aprinse 0 tigara ~i i~i intosrse fata-i cinstita spre Adrian, care fuma gindltor : ~ Ca. orice militant. socialist, ii zise el, ti u mult .sa fac adeptt, ~i tu ai putea sa iii unul de frunte, ca,ci ai mar! calitap;. dar pentru asa eeva ar trebui sa te dedublezl : omul de inima nu trebuie sa se amestece in afacerlle omu.. lui de' acjiune. Nici eu n.... inteles aeest adevar, cind run am debutat in miscare, ~i am suterit mult, Am adaposttt, nranit ~l imbracat tovllr,il:i pe care ii credeam prieteni ii

care I-am iubit, Unii diritre ~i au disparu't Intr ... zl, o. du-ma,", Al'tJi s-au dus sa raporteze Ia polifle toate urile mele, Dol sau trei au Incercat chiar sa-mi pin,gi\· tovarasa, 'In fine, tradarea colectiva a ponttftlor pe care ii adoram ca pe niste Idolt, m ... facut sa a intr-o boala din care nu eredeam sa: ma moo scot am ,facut si eu gresaala sa. subordonez trlumful unei suprlrnarii tuturor acestor crime bnpotriva inimii .. - De ce ~:gre~eaI.a'~? lntrerupse Adrian. Asta nu s-a t perfect adevarat '1 Nu s-a prabusit la pamint intreg _"'.n"~etulsubredei voastre constructii '? - Da, s-a prahusit, dar de ce '? E tocmal din cauza am amestecat afectiunea ~ deceptille 01., ell actiunea utionara. Noi ne atasam oamenilor, l1U ideii, Ii iu ... am mai mult pe ei declt pe aceasta, pe care de-abia 0 trezaream, Unii ne o mascau ell dulosia lor ef'emera, ...~..... cu strfilucitoarea dar egoista lor personalitate. ii, Si, ziua 1I1 tate tot! acesti oameni s-au prabusit, 8-,8. dus ripa ~i blata idee. Ei biric, nu ~~ razboiul nostru soIn """"''''-II.~ mai mult decit lntr-un razbol capitalist, soldatul nu ie sa.... paraseasca postul, pentru motivul .ca 13 ~i tele lui, eutare ~eft cutare prieten sau chiar nevasta l-au tradat, Pentru nimic in lume, noi nu trebuie s~ ezerta .. din l11pta~ intelegl tu ? Patriile burgheze pot sa m ispani datorita la~itatii armatelor lor de sclavi ; :;;i noi face totul ca '121e sa, dispara III tr-o zi, Patrla umana, nu ponte sa. disp,ara r In fiecare veac, in mersul el intor sprc mal bine, ea i!?i descopera eroii care trebuie si 0 servcasca in cutare SlH1 cutare moment, Astazi, adica acest secol, e rindul nostru, al proletarilor, Sa 0 servim, oi sintern eroii destinati de eursul istoriei. Vrei sa inteegi asta, Adrian ? . Adrian tacea, ell ochii in ceases cu ceai, - Bine 'r zise cizrnarul, G!ndc~te--te! Dar spune-mi, inte de a pleca, daca ai venit la mine cu 0 idee preeisa care idee, dupa ce m-al Iasat aproape un an. fara nici 0 ,tire din, p. artea ta. Tinaful i~i ridica fruntea, ea un invins : - 'V.... ,sii~1i aduc 0 ~tire pe care va trebui s... tii in in o "na, pentru moment, Cunosti cele doua elevatoare pe e, din docuri, care scot grlul din silozuri $i.... incarca in l T ,
=e

vapoare. e ~tie cit ma~Jlnne astea f2C un mare ran hamalilor, c5t"i nu numai ca all Iuat piinea la sute de _r-nri, dar mal ~i depreciaza munca .. Ai auzit, poate, l:a in ziua punerli lor in Iunctiune munciu jl"ii s-au napustit furies! sri Ie arunce in bazin $1 ca represiunca acestei revolte a facu1 atunci 111ai multo victime, Ei bina. , Istorla asta 0 ~:a S(~ repete pe curind, Ierl, gratic unci indiscrcfii, am aflat tEl flrma ,~Ol(\ano '& Co. '\, din Hamburg, uncle fl'Lltii 'I'huringel' sun t actionari, 0, expedia t la Bran.a trei elevatoare plutitoare, =~Cupele:~ acestor elevatoare, ill lee sa se S'CHIundc in siloz, se scufunda in pintccul unui slep ii1carcat (~U gJ'ine. Astf ·~1,inventia asta di'ace~.s'L:a, du Ja ce '3J Iurat muncitorilor 0 buna parte dill munca din clocuri, 0 sa le-o turc in curind ~i pe apa, pe tot cheiul portului, $i poate eu iala~'i are sa cutga smge, Avramachc sari in sus ca 0 pantera : - lata, vezi ce bun camarad poti sa Iii tu clnd vrei '! Sth'"ea asta face pentru noi mal mult decit 0 mie de discursuri ale celui 111ai stralueit propagandist. Va, trebui en, not, socialistii, sa 11m cei dintil care s-o anuntam muncitorimii portului, nu ell int.en tia de a-i face sa distltuga aceste rnusini draccsti, ei en s.ti.se oruanlzeze ~i sa J ~ puie intr-o zi 111 slujba colectlvltatii C0111Ut'liste dupa C(-~va ri suprimat capltalismul, care face astaz! Crt arlee cucerire tehnica s~ fie fatalit Iucratorllor . .-.-.-Asta e si parerea mea, CIU10SC biue mecanismul muncii din port ~i am 8(1 to inlt iez sl pc tine .. '7' orbind muncitorfloi-, trebuie sa pui degotul dl't~pj pc buba, ca'j omul de la sac dispretuicste P(~to~,i accsti pulavragil €lec.torali, care habar n-au de durerile lui. N IJ trebuie sa te conf'unde en ei, '~lat:)Jul va[i dcci )11:" rcle tau cal de bat~ie., Sa ataci r;;iti:? aceastd rnonstruoasii lipttoare a muncii din port, iata 0 opera salutara pe care nimeni inca 11-0 .irnlraZllit 5=0 111treprindll, datil fiind f11lrta politlca ce-o r prezirrtii vlttnJii. E ~·dgllr Crl acoasta of. -nslva, dusa curajos in numele ideii socialiste, va face 0 impresle profund~i asupra hamalului, 0111 biiuuitor, de mult convins cJ la spatelc Iiecarui discurs so a.fla totdeauna ,0. candidature 'de SUs~h11.1t., De asta datu" cl va vedea ca nu un "tip", ci 0 kleca i~i pune candidatura. A1U SH,-ti dau fapte '~i cifro asupra originil si forll1a.~innli scandaloase a citorva marl
1

un111 de-ui 101\ r C(_~$tii tu mai It decit mine i'r~1\1 spun ei, poi, eu sin t prca tJn~'r nici 111U~t8t5.. ~i el SIll t 'oamen i 111 \ril~gt~ care, la ce verba, au obleeiul sn-.~irasuceasca mustata ~i s5 t.i-o te, spunindu-ti Ca ,;'mucoBii ar {flee 11)H1 bine 55 mal _.............. declt sa~i inveto pe ei. OHl11C:l1i copti, CUll1 trebuie . tita, trai~s.ca". Un [41t Iapt care 1118. l'l'n,picdicti ski Ie vcrbesc, ci am 0 teama Ilnpl"a..snicu de n, }ua cuvln Iul iu public. ima mi se opresle, chiur numai Cllld viid pe cinevs eG. se -a la tribun~L l\Jla 111tl'C!) cum rae orntor-ii de nu cad rti in clipa ira care sint anuntati publiculul ? El se-ridlca ga pleec : --- Acum Inft d'L1C, e tirzi u si stares 111f!3 de servi Lor rn.a liga ~afiu in pieioare In cinci dimineata, - Apropo, Iacu Avramachc, spuncai ca vrei su pidtii... ti 'lslugar~a~; ~i Sa tc Inlorci Ia ~'I'v"aruiala!~~ Ei bine, l11Ui teapta ni te:l. 1-li put en sa no fii u til ucolo unde c~ti," cl Ii omul nostru in ta bl1ra III asina 1iilor burgh ozo. ~ Da., pina ill ziua cind tabiirn va afla de dubla mea cl~ei
nici
0
&~

vata.)G~ti~ precum ~i asupra moravurilor aeestoe ibali. - Dar, din 1110B1Cl1'i ce c~ti n~a de 10. curcnt, de ce _vorbit tu ill.~L~i acelora care t~ cunosc CD pe unul de or .. 1" - 'I'ocmai de U51&"1 nu pot sa Ie verbose cu ! Hamalil
.t

stima pentru

A dona zi seara, Ad rinn se dusc i11 strada Plcvnei, de se gasea modestul sediu al ~:Sindl(l.at\'11uj muncitorcsc xt", 0 sala, nu mult mal rnare dccit 0 camera ordtnara, tru banci, a tribuna infa51u'aiti cu pll1za rosie, portre ... e obisnnite all? f'ondatorilor sociull: 111Ului, iar deasupra bunei, scris !:H Iitere rosli chiar po zid ': Proietar! din oatc ~ii.rile,.u.niti-vii ! Secretarul ueplatit al acestu i sindicat, un Iucrator ectrician, venca i'n fiecare scar,a sti stca tlmp de! un CLOS sediu, in vederea vreunor 1101 inscrieri posibile. C1Ul0Sdu-l, Adrian n-avu nevoie de uici un Iel lit; rccornan. El plati taxa de Inscrlere, precurn ~i ("OcizH\ia pe 1 luni, i~i lui" ;~C'artea de mcmbru" ~i, iesind in strada, lovi p.i.ept in piept ell un prleten din. copllarle, caretsi
j

studentn Ie varsau asistentului sau 111 ajlJ11U] examenului, IRizu il invectiva in plina clasa, numindu-l "proi'esc[' ve .. ros". Asa se sfirs; 01 cariera, care promitea sa fie stralucita. Exclus din Unlversitate, redus la mizerie, tjnrir1.~l Rizu se ,razu ncvoit sa-si cistlge viata dind lectti elevilor Iiceului

$fRr~rn.ase vIl_oru',. U2iOl'1 a. i{:i.Cl or ui anar i\;S,te cele mal vi 0 I en te sl C ar tLC terul u i sa u ins u porta bil, da r a earu i fir e cinsti til ;;i pu ternica personalitate pss trau tont.a admiratia ~uiP... drian. 'Era fostul student in fizico-cbimice Ion Rizu, poreelit iu.piiul; clio cauza Ietel sale groaznic eiuruita de variola, EI mai avea sa-~i treaca ultimele examene la Facultatea 'e ~tiinte din Bucuresti cind, tatiil sau" bcgat angrosist de iiefarie~ rumat la joe" se cmori. R.an: as faTa nici un ajutor, rtina:rul Rizu mai avu nenorocirea sa constate ert unul dintre protesorii lui it persecute din, eauza ideilor 'lui anar ... histe ~i... ~;rin tea" p entru a treia oara lao ,a.cela~i exa 111en de lt electricitate, Cum el stia ca acest profesor nu rbminea lndiferent in fata unor anumite surne de bani pe care

din Braila ei fabricind uples'nitol"i'~ ~i ,~:racheteU pe care Ie :Vindea el singur pe la serbari ]1,opulare. Ca 0 culme a nenorocirli, 0 femeie, U11a singura., trecu prin viata-i singu .... ratica, nu ca sa i-o Indulceasca, ci ea sa i-o faLa ~i mai lMunt~LEI deveni numai venin, tnainte de a .Ii trait. spune

i~i. rumega idelle negre, Chiar ~i anarhistli il evitau, Doar Adrian S'3 mal ducea uneori 53.-] caute la Ceainaria popula~<i(I'J U11de stla ca i~i bea regulat ceaiul seara, izolindu .... in coltul eel mal obscur, ~i, fata se eu Adrian,mizantropia lui era rnai putin amara. '11 stima ea pe un baiat sincer si un autodidact merituos, pe care il lasase pebancile scolii primare, 'I'otusi, vazindu~l iesind de Ia sediul "Sind.icatului mixt" IJ nu putu rezista placerii de 8....tntepa cu rautate : 1

Nu se stia daca ar'€ vreun prieten, Nimeni n-ar fi putut


i:11 ce cocioaba

Adrian vazu in ce hal de mizerie se afla ~i nu seams ironia lui. Apucindu-i bratul, 11tlrt cu el :

iacu el, mlrat. $i tu esti amesteeat in, marmelada asta mixta ? N ... :;; fi erezut-o ! Pe clnd, cana didatura d-tale de deputat socialist, d-Ie Adrian Zografi '1
~ Ia te uita
'r

Iua: in

mai va.zut.

Hai

sa

bem un ceai irnnrew1a;! De mult nu ne-am

tut usor sa raspund,a sarcasmului situ, batjocorindu .... j imia ~i anarhia, amindoua reduse la fabricarea de focuri artlficii, Astf'el Iu muljumit ea a seapat user, cad mic nu-l era mai penlbil de-cit aluziile 1",B.utacioasc, uneort ie, la accste doua pasiuni ale viejli lui. : ideile anarhiste chimia, pe care spera 8''''0 ilustreze tntr-o z! de pe in,al-.., ......... U11e,i catedre universitare, ,3 . Ei fa.cur~ tot drumul far-a sa mal schirnbe un Ctt\1int. ceainar'ia pllna de pescari Iipoveni, care miroseau a hiu $1 a peste, Rizu ,ii zise lui Adrian, de indata ce se stalara In tr-un colt : Ai sa-rn! ierti rautatea de adineaort, nu-i asa t - Ei, parca eu nu stiu c'£itu nu estl 0111 riiu. - Oh, ba da! Sunt riu. Ce vrei, viata pontru mine u rnai e decit '0 povara, Asa ca.~~Sunt lovit, Lovesc, Ori, ai bine zis, 1'11U~C., un paria neputincios. ell Adrian se uitfi la lata lui, atit de schil odita de nemi ...
asa bcala ~i g,asi. ca Rizu era biiiat simpat.ic, gratie ochilor i negri, arzind de patirni inabusite. --.. Ia spnne) 1.03.118 '; de eo n ~ vrei sa ne vedem mat des 1:1

zu

.L

rm scat. EI stla

ca

A{~il:"ia"~.t n atitia, alffi, ar e

fi

aie~ti prca singur ~ EI VOl 85.-i ia 0 :mina,. Celalalt si-o retrase i. - Nu trebuie sa fi prca afectuos cu mine, Nu tlu, -arn dezobisnuit ~,i nu stlu din ce motiv as relua aces icei, Ori esti alectuos fata cu viata ori nu esti deloc, N u ell putinta sa iubesti u,n om si sa-i ur§~tipe toti ceilalti. · pemine, doar ura rna mall hrarieste. tmi detest chiar ~i 01ii. Pri veste pe un Eli see Reel U~. 'In fond, chiar si tipul ta mare n -,a pu tu t sa reziste 'pin ii, Ia sflr~;it de a se aseza nfortabil pe marile venituri ale eartilor lui, Atita paguba entru disci ploIii care au. urn pI ut puscarrile, impinsl de umusetea scrlcrtlcr maestsului. Nu .. Mai mult imi place eorges Sor-el. E m ai consecven t. -- 'I'u ~tijl eft eu nu -sunt anarhist, zise Adrian, dar carl aprob actiunea voastra directa, suprimarea aeeluta re este dusrnanul ornenirii, sau sabotajul, dlstrugerea ma.... Ilor care iau piinea de Ia gu.ri~ Netagadu.it~ asta nu duce nirnic, d,21" satisface inima, Tati, de pilda, cele trei e}.t;-, toare plutitoare ce vor 808i in eurind la Bralla : eu
I'

'8

p ~ce!"'eIe=o.~vea.ea sarin in aer, cr jar o.ac5. anu urm:ilol ar fi sa Ie Inlocuiasca eu un numar dublu. - N~aln auzit nimic vorbindu-se cu privire Ia aces l(~ elevatoare plutitoare, zlse Rizu. E~ti sigur ? - Peste einclsprezcce zile vor fi puse ill functiunc, Dar nu vorbi nlmanui. ,_' N=am obiceiul sa n1a spovedese, $ti] bine, Rizu sehimha numaldecit verba, Putln dupa aCe0f1.~ se dCSIJ'a Iiil'u. Adrian insista ca sa fixeze Impreuna (J ~itoa~~le in.timire~Anarhistul refuza,

ilnportant'5 capital ntru Intreg comertul de exportare a eerealelor din Brlli13,l r mai a~cg penlt~~~ cele doua co.se~ pl·inc.ip~aleJ TI.luring;r ~ avalli, care aouceau cole ire! masim ell riscul :;;1 p~ underea lor: Pcrlpetlilo dramatics care 'illso1iseru, C ani in u},111a, instalarea color dona elevatoare din; curi, erau jrtl!u in amintirea Iiecaruia. Qi doar, atunel, tul era acela care introdusesc aceasta noutate, eeea ce a Impiedicat pe hamalt sa ia masinile en asalt .. Cc-avea se Intimple acurn, crnd simpli particulari, ~i i11C~ 11i~t.e liHniJ luau accaslfi iniliaiiva '1 Guvernul, lnstiinjat de eel lnteresati, a raspu11s ca el n face tot posibilul ca. sa menjie ordinea ; totusi, sc aratase slul de ingrljornt, dat fiindca elevatoarele erau impopuC ba chiar odioasc, nu numai muncitorflur, dar 11 vataor, tirani electoral] de care depindeau to·ti politleicnll detului, IviInistrul de Interne, care fusese intreb:xl daca sinile putoau la nevoie sa se spr.ijine po ajuterul ar ... , atei, raspunsc ((1 nici .h1tr-ull caz aces! sprljin nu va fi iptnspimi Ia virsarc de singe. - Cu alte cuvlnte, spa1ati-Vl pe cap [ i~~ieicea filleca.re. FratH. 'I'huringer $i Carnavalli [ineau zilnic conclllabule, e uncle nimic 01.1 transpira ..Bazlndu-se pe frumoasa recolta anului, ei l~i riscasera capitalurile p,in,a Ia a eentima in ari angajamenlo.
0
I

Afa.cerea nollor elevatoare era de

nna povestea lauc-t--_rJ:e ca stocttri e ce grine pe car aeeste doua case le aeumulau zilnic in port, ernu asa do. mari Ca nIl mal stlau unde sa le puna .. Sute de vagoanc era descarcate pe p,5mint~ Alte rrtii d8 vagoane 2~ceali pri slepur! sl depozitate pe cine stie uncle. Pentru cxpnPlHte lor, se inchtriasera vreo treizcei de vapoare care avcau su soseasca diritr--o ri intr-alta, Daca lPcarcal'pa ~i cxpedir-re lor nu s~ e~ectuau In tetmenii. prc~,u_zuti_ in ~ontracte1 rl!in,~ completa pindea pe Carnavalli ea -$1 pe Thuringer, Aceasta febl"a care cuprinsesa casa, suprima aproap toate petrecerilc. Nu se mai juca ~5iaproape nu se mai i.e~ea la plimbare. Adrian alerga de zeci de ori pe 7j la post&~ CUI telegrams lungi cit niste scrisori. Giridindu-se Ia Iovitur a pe care socialistu 0 preparau exportatorilor si de care e] nu era st~c~in, constiinta n mustra uneori, Ana ii spusese ion tr-o seara : - Dacii afacerile merg b ine in vara asta, Carne valll cu ai nostri au hotal·it s£i cresze niste fonduri cu C;lrB sa se vie iarna in a.jutor ncvoiasll or portului. Iar d-l 11. x i-ti va propune sa te duci in Cermr _:.1i2. sa inveti, PL cheltuiala Casei, Stiirrtele comerctale, El zica ca tu nu esti facut ca sa iii servitor, ..'JAh] se gindi Adrian, El vrea Sa ma trimeat5 ~n GGr mania ~i eu vreau sa-l ruinez ! Caci greva care ,·va izbucni Tn clipa cind nol vom anunta mun citorflor soslrea elevatoarelor, nu va fi altceva decit ruina 1t11" Aceste generoase intentil ale celor trei exportatori n facura sa S8 sim ta foal'te non croci t, Ori cum, oamcn ii a~tia nu erau niste canal ii. Da, el .$ ti a bine Ca A vramache va taxa de Hiilantropie burgheza'' toate aceste ".fonduri de ajutor", destinate sa facti pe rnuncitorl sa suporte mai usor mizer'ia ~i.servitudinea ce le-o impunea exploatarea capitalista, dar ce puteau asemonea interpretarl ale Iegilor socials in1po~ kiva legii inirnii lui? Ii era peste pLttinta lui Ad ria n_ sa -nu mstinga binele de rau; sa PlU!A toata Iumea in acelasl sac, -El vazuse cu oehii lui. pe Carnavalli ~i. pre fratii 'I'huringer ajutind nevoiasl, subventlonind vaduve tmpova .. ate de r copll, repatrtind familii, ~i vazuse de asemenca bogati eioeoi batindu ..~i argatll ~i slobozind eiinii asupra cersetoriloe. Se putea care apllea aceeasi n1asura nnora ea ~~ celorlalti ?' De orlcare parte a. barieadei g-ar fi aflat carneI

,i

,If" ~

II

i proiectele gen~Toase ale' arrnatorflor, Adrian se arunca lcioarele ei si plinse de' remuscare, Amlntindu-si ca '1bit odatii de elevatoare, ea il intreha daca nu cumva is vrco indiscretle. Ori, €ra mal mult decit 0 indise. Un adevarat plan de b~~talie fusese stabilit in afa elevatoarclor. Ana credsa ca 181 pl'inge de bucurie .. - Int-legl, ii spunea ea, ttl e~ti acurna considerat ca 11bru al easel, Viitorul tatl e aici, nu in alta parte, .. '" ,.~A.t!ta paguba de viitor ! gtndea Adrlan. Ce imi sfi$i a~ e bunatatea oarnenllor astora, nu grija vlitorulu
of"

u. tn scara in care Ana crezu ca-l race p'lacere dezvaluln-

aceeasi Inln13'O azma .'I spusese asemenea inima era dintre aeelea carle' primesc utot de gloante". Ei bine, daea nu-i era tl1gad'uit sa ft eator drept, el vola mai bine Sa, fie vtctima d.ec!_
ill

pnvea ii'"

ell,

!Ii

....

Ii

Iuliei era neputlncioasa sa-i micsoreze nevoia ce 0 av Ana, Dealtfel, Adrian n-o dorrse nlciodata. ~i ell ct" nostea mai bine tot ee putsa sa-i dea Tulia, cu at! ora mai tare tot ee nu era, in puterea Anei sa.-i refuze ..

Era hunatatea lor ~i inca eeva : patlma llli pentru Ana, triva careia in zadar se apara si care i1 hranea ell ce buna substanta a vletii, visul. Razvratirile lui Impotrlv estei "servitudil1j~\ pe care el 0 [udeca daunatoare ela ui sat! revolutlonar, nu faeeau decit sa i-o Impuna ~f tare, ea eeva indispensabll. Chiar ~i dragostca trupeasc

Aceasta, netcmlndu-se de el, se obisnuise eu mingii·' e lui de sarpe misterioa.Cind se intimpla sa se bosumfle, era. aceea care cauta sa... tmbuneze, Deseori sa ducea 1 1 cau te In camera 1ui, unde Adrian se retragea ea "sa se 'sca", Ide indata ce ziua de munca era sfiI"~ita. Acol au, de verba ca doi bunl prieteni. Caei, in ee prlveste a de a se refugia in vlsuri, Ana, pastrind prop otiille tea ea sa spu~na C'Q profesorul de gimnastica, care nostea bine eehilibrul corpulul, Ignora eomplet pe eel al flatulul !?i c,a 01 nu era pentru mindra lui metresa dectt ce Iulia era pentru Adrian. lata de 'ce, in fata unei Ioase dezmierdarl, ea se simtea tot ,atit de mi~cata ~i de imitoare, ce ~'i cum ar £i fest 0 eopila.
..........uo ...
_-oo; ..

,i

e multe orl, cind Adrian ii. atlngea bratele goale cu miinile san cu obraiii lui infiicarati, sau cind i se arune Ia pieioare ~i Ii cuprmdea genunchil, plaeerea ei Intreec cit mult to't ee stla cii... pulea aducc dragostea tru peasca, I 5i atunci cu. greu rezlsta nevoii de a Iua caput tinarului r,1 de a-l aeoperl de S8,rutarL lnt1."1...o zl, surprinzind pe Adrlan ell Iata seufundata in bluzele ei atirnate in dulap, ru ati de emo1ionatu,.inctt. 1i zlse : "".... • ...... ~t -- Saru t'·a~111H 'Cumin t.e, aret, pe gr ., --- Nu l .rasplunse Adrian : pe git sarut pe Iulla, Du.. mitale aID sa-ti sarut pi eioarele. $i, ar Ul1 cindu- se Ia p',i" mint" i 1e saruta" uTare-i prost l'~gtn1di ca, cu obrajil ill fla1cari.
o.

Carne, mlstuitoare a femeii sau numal gratla el ideal,ti ; bunatate a oamenilor ; dor de! dreptate ; dragoste de viata, revolta, toa.te .acestea, claie peste gr~hnada, Adrian le ill.... ehidea in inlma Iut ~i lie pl imba zilni e P rin port} de-a 1un,gul unor eheiurl in fierbere unde vuietul prescntimentelor

populare umplea spatiul. ... I\.colo ii placca 1ui sa'=~i cui unde fi.inta-i elocotitoare, in larma de ~t1·ig~tG, de Iluieraturi de sirene, in imbulzeala, pl"afal'ie~ sudoaro. Aeolo oarnenii erau 'loti bunt. Eroicul zeu Munca ii inghijea in arnetitorul lui vtrtej de aotivltatc, munca C\I toptanul, unde Ilceare, ruptndu-si eiolanele, putea .sa cistige ~.gr'os". . usturi ~i fe\e aprinse, febrile, minjite de sudoare ~J B praf, ochi Injectati de singe, furnlca r uman care alerga in sirurl nelntrerupte, ell sacul pe lU11.l!1;j.~ Iacind Sa trosncasea puntile sub g'reutatea lor, dezlegtndu-li-se uneori izmenele sl aratind astfel cerului tot co un on) de trcabH: poate Fa :nibi mai ruslnos, Intr-o silnbati de pc 1:..1mijlocu l lui august, Adrian se ducea cu nasul in vin.t sa caute pr int.rc "po~t(:H 1)( magazronerul caset, en sa.... transmita Ul1 ordin urgent eind, mot' i Stefan, rahagtul, il apuca de bra] : -- ,Wine, dumintca, la ora nona dimineata, inauguram
C'asa MUftcitoriloT

--- Cum, nu ~tii? Acum suntcm doua sute ~i am inJ chlrlat 0 proprletate il1treaga~ C1.l0 Irumoasa sala de In truniri, pe strada e,tefan eel Mare.

Cai .... ......... re ,; C··· a,sti"" ? "

din Port~

ar ce dracu al putut sa, Ie desc1nt,i h·amal~or, ca ,sl · ... 1 d Qua su te ? e .. , -- Le-arn spus ca .trebuie sa so ajute illtre ei, cotiZih c. Pentru boala ~l moarte, un leu pe luna, Pentru ehelIlc generale, alt leu. Iar eel care vor Sa aiba Iarn e de foe uscate si ieftlne, n-au decit su verse zeee lei saptiiln~~n,a~ timp de douii lunl ~i vor deveni astfel aso i unei cooperati ve de lemne etc foe, care Ie va fumiza Iecaro all cinci mii de kilograme, Suma asta reprezlnta tatea pretului pe care il platlm de obicel pentri . cantitate de lemne verzi sau ude, - $i al g~sit trei cooperator; care sa-ti verse acestt fee pe sapt~m1na ~? , - Am gasit cincizccl ~i am cumparat zeee vagoana de COl Dar pild a. va Ji urmata de mul ti al,.ii de inclaUi ce vedea e5 nlmeni nu se atinge de banul lor, cam am t pe tot! aces ti c~ ci zcci de tovarfi$i ill C 0111i tet, n - Cine conduce po acesti 08111eni ? - Se conduc singurl, Pe mine m-au I"t1gn.t sa n11 Ina rahat, sa. loeulesc cu familta mea Intl'-o od5.i til a co erati vei, ca gardian, ~i sa, vind lemne in c1 etaliu, cev · [os decit protul zilei, impartind el~tig\Jl pe [lin doua. asigurfi plinea copiilor mei, nimic 1118j mult, uAsta, gindi Adrian, 0t:11ivaleaza ell zero dar ttl vel CO' t lnceputul, bairilll'lulC', si iata ce e mult, Cu. rcstul 11 einam 110.1~~ - Mi-nr face plaeere daca. ai vrea sa vii miine :;a spui cuvin te cl. e Inc u raj ur e oarn c n ilor. 110~ L S U.11 t pl·t tr -?: nu tocmal prieeput. -- ,An1 SrI vin .. $i am sil aduc -si citiva tovarilsi. Chiar in seara aceea, Adrian Sf! duse sa povesteasca lui vranluc'he ispravile lui mos $tefan. - lata unul care' v.... dat gata, pe vol mil itantii in a ti cu doctrine, aise Adrian, melaneolic, Bairinu a., al carul voeabular nu trece de doua sute de cu te, a cucertt un hamal de fiecare euvint, fin"a discursuri, orbind decit de botllu~ moarte, lemnc de Ioc ~i distri d brlcege acelora care aruncau cutl tul ~ \r'czi, deei, de put-in lucru le trebuie oamenilor, en sa-l 11otaru~li 1.pte marl, Caci, far a nici 0 lirldoiala, rahaglul aeesta ,(1'1113] bet a pus fiL"ii Sa ~tje" bazele unei 11}i~rCilri care nu se v .
t
II l

opri , a Do:a1a ~i ]a combustibll, Blodogorind teva indel" nuri stereotipe, el a fAc.ut.t singur, eeea ce totl ~efii VO$tJ docti n-au reusit Impreuna, cu toata elocinta lor, Acum • rlndul tau, mline, sa trlnte~~ti bomba olevatoarelor ~i ~ pui bazele ':f)Sindic.atului IV£Lmcitoril.or din Port ..~' ' Intrunirea aceasta de a doua zi contrarle pe A.vr:l mache, El era Vln3tor pasionat si tocma! se pregatea ,~i inchirieze 0 lotca ~i Sa se duca in bal~it de sinl,bata sear I pilla duminica la prinz. . ~ Tie asteptam, ii zise el Iui Adrlan, ca sa-ti propnn sa mao insotesti, ca altadata. Qe~.i nu esti vinator, stiu c'ii-~ place sa holnarestl prin tufisurile Dunarii, rnai ales c avem si luna. p~lin.a. ~ Hat sa amlnam placerea asta 'peste opt zile .. Acum • mornentul sa faci sa explodeze bornba noastra. In clipa aceea Sanda intra, venind din eras, tntelegind despre ce era verba, ea le trase un dus rece, spunindu .... Ie u ~ "Bomba voastra nu mal e decit 0 tracatruca 'I. S'-_I ,sflat asta-seara ir: port ea cele trei elevatoare se afla it docurile din Galati, unde Ie pune la punct, Ia duceti-v' nitel sa vedeti ce se petrece in oras, Toate mahalalele ,s,Unt in pic!oare, Adrian respira usurat, ,~E mal bine 8$3, i~i zise eI. Daca ceva grav li se va in timpla bunilor 'I'hurmger. eel putin n-o sa fie din vina mea, Atita paguba pentru bomba", Avramache nu gindea la fcl. ~ Ce pacat l IaLa 0 ocazie pierduts. Ar fi trebuit s~ ne trezim mai cl.€" vreme, sa n€ f1 dus in 'port chiar de la inceputul acestei saptan1ini~ ca sa anunjam muncltorilm stirea, Cum se face cti n-ai mirosit de sosirca elevatoareloi la Galati 7 '~ ~ Asta-seara, 1.8 sapte, eram 2ncil in port, dar nu s §tio nlrnic, :Si acasa n-am auzlt "orbi11du-s.e nimic in cursu
I

eel dol prieteni ie·~ira.. Cild'ura era in.abu~itoare. E' d~du.ra, 0 raita p'ri.n Comorofca, unde se afla "Casa Mun citorilor", pe care aveau s-o inaugureze a doua zl, apol eoborlra strada G·tivitei ~,i 0 Iuara pe strada Galati, und Iumea forfotea ca 180 Mosl, Dinalntca tuturor pravaliilor nlunti de pepeni verzi fi galbeni, luminatl de cite un f.ell~ II~' ~

sa.ptJminii..

na, pepenii sunt 0 d~3fatal:e populara pentru toate ile. treiumile erau pline de 0 multime agltata. Se ber n .p fiirn vesolie. Nu se auzea nici un ligR.n sctrtiind vioara, In. schimb, injuraturile curgeau de ti se facea ..... ..... maciuca : - Ah, boteril a~tin din guvern I, Ei s..nt pentru prot hai ~ Dar noi ?' N o.i ? Crucea 1\[aicii Preciste, care tat. pe Hristos l Dar noi c€ suntem ? eel care platesc e sparte ? Tot noi, mercu 7 Ei bine, nu ~De a.sta dati~ b:;-irGiar&anim citeva burti pline eu ma,te subtiri ! Era un munte de om acsla care fulgera llljuraturile ~i in ti;irile de mas St1S~ din pragul unei pr~valii, scuipind Ira. sa priveasea pe nimeni din multimea care n incon~atit era de furies. Un gardist, lnfipt in mijlocul strazH I eulta clatmind din cap, apoi rnormai, ea pentru el : - D;,.,aga vere.; Daea l1U asta-seara, dar miine tot 0 sa .. auda vreun tiriie-vatra.i ~i 0 sa-ti inmoale oasele la tie, desi ai toatu dreptatea, - Iata, mos ~teian! f~cu deodata Adrian, a:-~itind!l-l arului, care nu fl cunostca .. Rahagiul, imbraeat cu bluza lui petccits, purtind 0 ie pl ind de gauri ~i niste mesi scofilciti In p.cicare, bla din circiun Ii in circiurna, repetind 5cee~:t~i fraza : - Tovora~i,. veniti miine oinlineata Ia CG3il 1. 0 5trii, .sa f'acem 0 sf'estanie ~i 0 sa vorbim dcspre elevatoare, Cei doi socialisti ranlasera cu gura ciiscata, : - Sfestanie ~i elevatoare l Asta e cu adsvarat rahat apa rece ,!

. C:'~l"uta:)ii inefirca ... !

. UDCltOlii

Ctln1parD.U
Cl~

clt puteau sa U·ca ir. duzinele. La Braila, Inspre

ei totusi, nicicdata

en indreptindu-se, in duminica aceea illca de pe la dimineata, sprs ~,Casa IVI~",lncl.orllor (lin Port':', co.sa , asa cum mos etefan avusese genlala idee s-o uurneasca, Imo bilul er a un local m are, eu depen di 11tele ~i. ell rtea , ocupind collul strazli 9tei'an eel I\:fare ell Cnrantlnei, fat a Iaimoasei Comcrofca a Codiriilor razbnnatol'i. 0 A mare de intruniri ; trei incaperi spatioase ~i 0 im,ensa

vreun orator calebru, nici vreo cauza ara n-au adunat la BruHa multirnilc ce se pUt€IC1U

eurtc, pe [umatate plina de lemne, Sala ~l curtea puteau s(~contina 0 mie de persoane, La ora opl, cia erau arhlpline, U11 ceas mat tlrziu, alte 0 mie de persoane stajlonau in jur[11 Iocalului, f.nghesuindu ... pe Ia u~l ~ Ierestre, ce erau se deschise, ca sa. auda pe mo~ etefap. care, cocotat pe un scaun, vorbea unul mtreg popor in pieioaro. .. Hamali ~i cAruta~i venisera in, majoritate insotiti d femeile 'lor, dintre care unele purtau uri eopll 'in brate SiU il duceau de Inh1a. Toti gatiti in strale de dumlniea : bar batii mal ales erau de remarcat cu elasicul lor costum negru de ieviot sau cang.sr" nelip sita pru.arie ,.,~Borstllinoc~ , ~ iutilltati cu pantofi de lac, Proaspat rasl pins la singe, gituit] de gulerul strhnt al una ceani~i foarte scrobite sl purtind fiecare terlbllul l.or baston de corn afumat, care 'aces ravagii in singeroasele incaierari dintre comorofcen ~.i atlrnateni, ei aseultau pe rahagiu, luind un aer slret, privind plezis, tusind marunt, aprobind san dezaprobind cUs-cret dill capt tot chinuindu-si mustaja ~i admirrndu-sl in vole lavaliere rosie sau albastra, Dill vreme ill vremc, C-B 0 dovada a cludii ee-l 'stap,ine.a,. schimbau pozijia pa1.a-r ri ei, trimitlnd-o cind 13e ceafa, cI11d pe Irunte sau pe 0 ureche, - Fratilor, zicea mO$ ~tefan, v .... ehemat In casa am asta, care e- a voastra, fiindcu' asa va impinge nevoia. Atita timp cit suntern pe pamint, este viata este Iioala, estc moartea, Mai este familia ~i copiii. Noi trebuie sa vcgh n 1.3 toate, Cumparati totdcauna Icmne 'ude ~i scumpe. DI co 11...am avea 110i doctorul si lemnele noastre ? Cind cum peri ell vagonul c~ti mult mai folosit. Chiar ~i f~.1'111n.t'i~tul ~l ride de noi, ell preturile lui SC\'Ul1pe. ~i toate astea, numai din CtltlZa ca nu suntem ell solidaritatc. Iata ac" eomitetul 9i registrele 'VOaSLl'e de cinelzeci de pcrsoane Pentru zece lei pe sapianlina, timp de doua Iuni, ~i pcntri inca cineizecl de bani in plus pe saptanl1nrl~ dcvcriiti cu totil cooperatori de lemne "i moinbrii ell UJ:)[a Iamilla voastra impotriva boalei, A,a ca 0 sa vii fie .)i voua eald j arna sl 0 Sa aveji doctor la dispozi] lc ell too te dnctoriile, Caci copiii sunt aproape totdeauna bolnavi, Dumnezeu n i-8 da t qi 110i n-avem c,e .f ace, dar nol avem azl ~tiin1a care, -- Dar elevatoarele l' riiClli 0 voce.
i

, 'a, cunl

cu elevutoarele

? adaugara alta

os f?tefsll : - Ce Ioceti vOli alel ? mtrebu el, gifiind ~i rosu d nie.. Cine v.... dat voie Sa 'va adunati ~i Sa vorbiti de a evatoa re ,11 Fara sii astopte 'l"iisp'UnStll batrinului ~ care nu-l in~ a; el se uiti'i imprcjUF ca sa deseopere alt,i Instigator],
I

Ei bine, zise mos e.tef'an, elevatoarele, de! asta A resul pentru traflcarrtii de cereals, care gasesc ca e nl~ n a~~a~ ... Un glas naprasnic intrerupse, faeind sa tremure peretii - Ah, dumnealor gasesc, esl asta e progres I Si noi ca va trebui sa le :i:neclim, in Dunare, cind vor sosi ! - Da, ·in Dunare I In Dunare ~ incepu. sa voclf'ereze ta sala, . Mos Stefan, f,oarte incurcat:lI sirnti cil-l tree sudorfle, vi pe deasupra eapetelor, ea sa descopere pe Adrian ?~ idea cuvintul, caci nu prea stia ce Sa spuie cu privbco elevatoare, Nu-l vizu insa Adrian sta pitulat ]i11gl" mache, ;in fundul salii~Ei asteptau, pufnind de ria, CaJ trinul sa, sfil';$easci ell boala, lern nel e sl sfes tan! a, - lata preotul ! striga deodata rahagiul, usurat, sal t, plin de euraj .. Lasati. si treaca preotuI ! ~i sa jut'at~ f!1ai~eci.~ Pu.e.siin, ~a Ev.'a·nghelie: ~ n-o Sa 111ai 'purtat~ .. tit ';;1. 0 sa va f.acetl treaba ell 0 ciaeue ! :1 Popa, Ioarte tinar, paS'! cu mtndrie spre masa acoperita o pin7.u alba ce i tie pregfitise. - Pardon, tovarase I striga bruse J\ vramaehe !, vlntul ill chestla elevatoarelor ~ - Dupa sre~tanie ! rilspunse mos etelan: Voci rl pas tara : - Da-i cuvtntul l 'Elevai-oar'ele sunt mai lmportante eit s Ies• tania, Preot 1.11 simtl j igni t" se urea p'e un scnun ~i voi s~ se ie eeva, dar in clipa aceea 0 111"EU-~C irJJ'v{lIma$enl.it se usc la usa prlnclpala. Era un subcomisar, care sosise pas ruel~gator" ell patru gardisti dupa el. Citeva inlbrinl . ~vul'a ~oC't~ ut_:el: fem~i tiparlt :~ol~ tistul ~i.~i post~ ~efJ ill afara ~li facln,du,-'~l lac eu eoatele, ajunse pma 1~
[II

pe pre a cocota.t pe scaun ~1"" trase [os cu 0 smucitura : -= Dar tu, popo, ce desclntl aici ? Ce treaba al tu eu x· 1'.0.... t ~ c:... ' e1 .eva toare 1, . I a. carau-va, e repe de,_D\l~ r. ~a nu va...d Picior de om '! Preotul, tremurind ~i graben, dlsparu, f~.ra sa eric.. neasca, Atunci Avramache se apropie de subcomisar : - 9-i acum, domnule, ii zise el calm, e rfndul d-tal sa te duel dupa popa, dar cit mai repede, - Da, 8"'0 stearga repede I Suntem in casa noastra I strigara mat multe voci, Politistul pierdu capul ~i se adaposti repcde in spatel lui mos eteran~ intr-un colt ..Avramache se 'urea pe scaun - Tovarasi I "ii rog sa ascultati in- Iimste ee am s: spun reprezentantului autoritatii, Astfel, veti ~tl pe vlltoi cum sa tratajl pe un DIn al politiel, Coborind si intorcindu-se catre subcomisar : _..,..Domnule, zise cizmarul.Lbmevoleste de explics tuturor acestor oameni, care sunt Ia ei aca.sd, ce-ai vern sa fact ,aici SlLh acoperi9u~ nostru ? ._..... Dar d-ta ? Cine esti d-ta, ca. sa. rna intrebi, ? flieu politlstul, scandal izat, - - Eu glint un rnuncitor, bine cunoscut de oamenii Asti ii va vorbesc in numele lor. Noi suntem la noi~89.1a ast este a noastra. Dar d-ta '? Apoi. .. asta e () adunare ... -- Perfect, () adunare .., .~~Ca!"e ocupa de elevatoare ... se ~.~Carepoate sa. se ocupc de tot ce pofteste, tn cadrul Iegilor, a adunare care, fara interventia d-tale, avea ch"i~r sli fie botezata cu aghiasma, ceea Ct0" dealtfel, se potrivest ea nuca in perote cu 0 adunare de oarneni grozav de su parat], cum suntern noi acum r . Un rig omeric rid :lca toata sala : __."Bravooo Avramache ~ --- "nDe cind oare politia a inceput sa'-si permita IS' tulbure 0 adunare de oamcni pasnici ? Ce, ori suntem in stare de asediu ? Nu !Atunci ? Nu stii d...a eli Constituti t ·tarii, baza tuturor legilor, ne dEl dreptul sa ne adunam $ sa diseutarn itl Iiniste, fara so. avem nevoie de nicl un f. de auto["iza~ie? ~i l·ti dai d.... seama Cat In momentu ta
V8ZU
j

1IWWa ......

[tate, cu alte cuvinte, calci 'in picioare una din dispoziIe cele mal sfin te ale Consti tu tlei ? Asa ca~ d-Ie su bisar, te -invit, in numele acestor doua mil de oameni, pB.rr,se~ti imediat sala ~i sa nu mai vii decit inarmat un mandat purtind sernnatura unui judecator (:1 !rl~c:e. ,Ai putea sa ne arati un astiel de mandat ? Nu 1 l bine, ia ta usa, d-I e subcomisar ! Tn timp ce pclitistul se Indrepta spre u~a, ell coada tre r i cloare. toata sala era in delir : Bl'[t'V'O l Bravo Avramache ~ Vorbeste-ne de eleva are, r': .te 1C si grij ania ! Ci ~':1"1. arul se In toarse catre rnu ltime, surtzlnd, ~ Acum, rind politistul si popa au pleeat, 0 jumatat9 In s\[ tul burghezo-capitnliat e gonita din aceasta sala 110i pu tern, deci, sa vorbirn de orice, ...
I

~ prin prezenta

a... tale

aicl~ savir~e~ti un

B.'Ct

C!e iI~

}i\~:[!:n"''''c!le

raCH

orului .L'( II ..-1. EI isi sprtjini 1(; r :11 Icgc: Iundamentala, V8a us iJf'L lui,
~\T cdeti,

bcrtatile

-iJJCI

l~

nl i-l

C' I

pe care Constitutla

mat intH 0 lunga. digresie cu privir pol itia ~l £.Xn :ca oarnerrilor drepturile ~i

-afi:t~~t'j

ile C1J citate de artltipat'ita intr-o brosura ee OJ


_ I

le garanteaza

intrcg

}JO~

ta nu c df -aiuns. lLjt>t trcbuir en ficcarc cetatcan Sa le 111 O~lf:.C'\~ 0.1 01 ~ eel din tii ,.s ti clcte" tf venit, le calca III pi or rc, iti intra. In ccsa, tc aresteaza ~$i te tine arestat erial. Tati de ce e ncvoie de a salida educatie eivica a turor mvncitorilor, daca "lor sa cornbata ell succes pe ~ o~t:~tGrii 101\ si aceas a educatie nu poate sa se faca ecit in 0 'gnniza tille sindicale. Eu nu spun ca nu e bine f ii .~'(1, .,_ ('; rata r .~.de 10rr n c"') ~i :, e m bru cu t oa ta f am iIia m ~}~0tri -boalei '\ 8$B CU111 v,a sIat,~ie~te scumpul 9i devova Lul nostru mos Stefan, .. - Traiasca mos ~tefan ! ,_ ...Dar aceasta nu e 0 celt 0' slaba aparare, emplu ? Iata-L;' e tocm 3i grozavul pcricol a] elevaa tT-l or. ~a le J,inecam in Dunare" t asta nu e 0 solutie, ai 10tH fiiridca armata servila a capi talisrnului e oricind ta sa. traga in voi, f?i apoi, pentru un elevator distrust

ccnchise

el. lcgile noastre

sunt bune, dar

telinicii moderne, al carui rol III istorla timpurilor noastre vi-l iVoi expliea intr-o zi. Pentru moment, am sa va spun nurnai lea singura lupta eficace impotriva masinismului, care arunca pe drumuri mii de bra-tel este organizatla sindicala i solidarltatea internationala, Pe masul"a ce masina smulge piinea de la gura copiilor vostri, cereti reducerea . rrelor de Iucru ~i marirca salariilor. La nevoie, ca. sa ob~'jneti aceste Imbunatatu'i, recurgeti la g"re\T,a. Dar g'rev3, accasta (irma cu dona tai~ul'i" numai sindicatul ~tie cum
o iutnebuinteze eu folos, Aci Avramache fiicu. un splendid tablou al Intra'r<nat-io'" nalei sindjcale a 11Llt.ncito1"ilo)'1 organizatie mondiala atot-

Jte z ce sunt puse ~n santier, Acesta e progresul

puternica, ~ale care] celule sunt smdicatele nationale, pe care ea Ie sustine materialiceste ~i moraliceste in, orice imprcjurare, gra.tie imenselor oi mijloace .. ~i cizrnarul veni la ce st.ia el ea le ardc muncitorilor : . . - Daca a~i Ji Iost acum puternic organizatt in sindicatul vos'tru, at] Ii putut opri toata munca portului, v-ati
i descot.orosit

de parazitii vostzi, vatafiL ~ J os vatafii ! Moartc viitafilor -r ~ "..~i darB. c incva ar Ii Indriizni t Sa. incarce va peaele ell ajutorul elevatoarclor-, faru. va fi dat mai, inwi satisfactie "QUa, ei bine, ati fi in~tUn~8t pe fratii vostri din Intcmationala trausportui-ilor ,5i toate aceste ,rLtSC, inC8J 'cate impotrl va in tercse 10[" voastre, at' Ii. e8111.as i1110 b iIi~ ate pe mare. Iat~ un erect al sclidaritatii munoitorcsti in lerna ti.~ male ! Entuziasmul fu de nedescris. Avramache fu ridicat pe umeri. Barbati ~i Iernei pl1ngeall~ Citcva voci strigar8

sa

national a ! Bravo Avramache ! De' indaia c12 sea.pl't dinmiinile admiratorilor sal, Avraache se urea iar pe scaun ~i st:l'iga. : - Tovarasi l AClllTI. la Iapte ! Vern pune lmediat azele jnti'i ului Si-n.dicat al MnTl,citoTilor din Port din Romaia .. Voi intocmi un Pl"OCCS verbal, 11 voi trlmlte Corni, te .ului Central di n Bucuresti t;;i li voi cere stutu tc) e, r.ih"~t:i1t~ e rncmbru ~i afiliatia. Alegeti dcci, dintre voi, doispre-

printre sughituri : - Tl'aj asca sindicatul

Tr~1.ias,ca soliditatea ..~

inter-

ere tovaras! pe care ii stlti perfect ci,nsiiii si serlo~i. 'Vum onstitui astfel Comitetul, Dumrtru Ch ioru ! ,._ Radu Popa ! - ~ Gavril.i Lungu ~ o voce conte~ta pe acesta din urma : ~ Nu ~ Gavrila c cinstit ~i scrios, dar bca cam prea
ltd t !

orulei ul in 111'inbL s l.i ncl 1'-\ masa c are ar fi ire bui l sa serreascrl sf E$'. aniel. Cornitctul asi ful constituit, f-\ vramache ii ecru, s~l-~i al ca~a un secret at . .. ~ . ~ Ce vrci mai bun secrctar d~cit dumncatn ~ 7.is(lri -amenii. Nimeni dintrc no] n-ar ~U sii 8C dcscurce in - Eu, dragil mei, pot sa va ajut cu modestele mele urn in i, dar voi ave] i ncvoie de un (lin care sa is tea ~ ici in )( rmanenta, pen tru multiplele ocupatii pe care 1<:"cere rrotarlatul unei mari organizatil cum va fi a voastra, nu l(d dcparto ,lec·i mrine-seara. SL ~"~de~L eu am mescria nt.:t,a de C.iZI1;}ll' pc care nu Pl)L s-o parasesc, }\5t(:1 l· PLl,.r.
..I

Altul,

care bea mal

put in!

'l.ise

I-L vramach«

cu

11a~ lniiri a ast a-

'iliar lnainte

~neal WIulti 111ea p~ es trl_ in si s tEl. Rud u Popa s~I' i ga tare 'r,[ - Da-o drucului. cizrnaria d-tale ! N oi V(HTl n asta4 Clra (1 m ie de iuscr lsi. Neva rsind d ecit d ouaZt tid e bani , ILl luna, ~i Inca it.i VlUTI asigura piinca d-Lale si a fcrneii. T p C'~ti en totul l rebuincios. IN·~1ri.l d-ta, no ducerr; de ripaJ
,''1 t.~
l ,. ,
'

- Perrtru moment zise AVralTIac:he, acela care vrea sa . (~ inscrie nu va plati decit un Icu, taxa de inscclere. Mai nzi U, cind toe tc hivtii le VOl." Ii venit, Iieeare Isi va Iua l al u tul, cartca de membru ~i va pIa ti cotizajia lunara, lVlo~ Steian R[d'j pe scaun ~ ~ Nu ui lal.i lcul pentru boola, preCU111 $i cooperativa t( Ierunc. ~i 111ai ales, pentru numele Iul Dumnezeu, -'del' .:neti aici cu litflje !
91

a lnscrierl.

dc a Inecpe !. Cizrnarul fag,adui sit raspunda dupa ce se va fi sfaluit l nevasta lui. Fina atunci, el accepta secretaria tul provior i u ~i onorlfic, Se 5oen111:1 procesul verbal, ~~l)oi e trecu s

;....._ Da~ tovar5~i 1 inte:r1lenlA.vramacne. Nu puteti Ii sindlcaltsti sl, in acelasi timp, sa continuatl a purta acest grozav cutit ~Eaide, dovediti di sunteti oameni constienti I o miscare generala se produse, Puteai vedea sute de rnfini ridlcate, in sala.~, in curte, afara, tlccare muncitor tinind in mina un leu, iar in cealalta cutitul bagat in teaca, Ferneile plingeau, strigau ~ ~ l\'[o~ Stefane l Avramache I Sa va dea Dumnezeu sanatate [ Ne-ati scapat de 0 pacoste r Niciodata n-o sa va uitarn r A trebuit sa fie aduse alte trei mese, CRJ"e Iura instalate peste tot, pina sl in strada, Fiecare, dindu-si numele ~i leul, depunea cutitul sub masa, :Si toate mergeau de rriinune, lnscr'ierfle se ridicau deja la 0 rnie, cind, pe In prinz, trei trasuri se oprira in faja localului, care gemea de muncitori ~i de curiosl. Era Parchetul, tnsottt de acelasi subcomisar si de C.jtiV3 agenli. Primul procurer al orasul ui, un tinar eu tras'; ..turtle fine sl ell privirea calma, ecru un delegat eli care sa vorbeasca. - ,Avramache, secretarul nostru ! r~spunsera a s~ta de vocl, Cizmarul Be prezenta, lini~tit si demn .. - Ce face]l aici ? Intreba rnagistratul cu 0 voce blinda, care facu excclenta impresie asupra spuitclor. - A'n1 pus, d-Ie Prim-procurer, bazcle Sindicatultti' MU-1'tci,to1"esc din Po~rttt.l Bniila. lata procesul verbal, S6I'l'lnat de Comitet ~i de mine, in calitate de secretar. - Cine esti dumneata ? - A vramache Constantin eizmar, locuind aiel in apropicre. - Esti socialist? , - Da. -- Sii te duci miine, impreuna ell hirtille d-tale, la comisarul circumscriptiei respective, ca sa vedem daca esti
in regula" ---- Foarte bine, d-le Prim-procurer, Magistratul vazu gramada de lei de pe masa :

tOO

Ce e cu banii a~tia ?

Taxa de Inscrlere, care va fi (lepusa Ia Casa de eco ornie in nurnele a trei oamenl desemnati de sindicat ealtfel, vom tine 0 eontabilitate in regula. -- Dar cutitele astea ? exclama procurorul, dindu-se apoi ~t pri.vind sub masa, ~ Sunt cutitele care va dadeau atita de futca~1 d-Ie rim-procurer, ,~i. la care muncitorii sindicalizati renunta e buna voie, Raspunsul acesta cam la fane. Mem.brii parchetului reara in trusura si plecara, In strigatele multimii : - Trd:iasca magistratii cinstij! ~ Traiasca Constitntia
-=-

atmosfera ina busi toare apasa asup ['8 in tregul tli oras. Chiar de luni dimineata, eel care cunosteau de mult fizionomia obisnuita a batrtnului port; Intelesera ca a sosit momentul cind trebu ia zis adio un ui in treg tree u t d-e vesela tradi tie. Un prim semn al timpurilor ce avcau sa urmeze 59 jproduse in zori, in ceasul fcrmiirfi echipelor de lucru, zise ~)po~te". Vutarii, inspail111ntati de marels eveniment din ajun, hotlirlTa sa .Jase fal'R pline" ~ stergindu-i de pe Iis .... , tel e de TI1UnCa p e toti acei care de-acurn ineolo vor ii,
0

In sa.ptanli·na care urma acestei dumlnici,

numi ti :Dsindicali$ti:~ ~

ll

Parchetul si legile n1.1 pot nimic impot'riva acestor derbedei, ziceau vatafi], ci. bine, lasa ca-I lnva tanl nol min te ! Dezamagir ca vcni Irnediat sa dovedeasca vatafilor c5 lucruiile n-aveau sa se petreaca chiar asa de usor, Se crcdea ea 'sindiealisti! SU11t putln nu:.. erosi, Se 111ai bizuiau n villarii pe metoda clasica a intrmidio-ii. ... l\.ceasta nadejde a J or se 10\1i pe Joe de 0 1118Sa de dOlla 111 ii de oameni care, la cea dlntii amenintare, ocupara aproape toate "po$tele:'_, declarind (;8. 11 umai morti vor f1 scosi din Iucru. Acest conflict nu dura decit un ceas, tirnpul necesar ermatorilor de a sari din pa turile lor, desteptati de telefo.anele din port, ~i sa cornunice prefectul ui de poli tie eli eea mai mica tulburarc adusa bunului mers el muncii, le-ar eauza, in conditiile actualc, plerderi consider.abile. Vitt3fi-i
~ Daca

Iurlosi, dar Inainte -de-a fi sunat niezul zilei, incercara sa-si ia revansa recurgind, de asta .utH, Ia mijlocul tot atit de clasic a] provocarii, l~~dadura d,t biiut tuturor ba1.itu15iior de profesie ~i mlL~ ira pe toatc 1{. padaturile poli tienesti, dind ur:-Ie tut uror .uvintul de ovdino de a provoca, pe t.oata 'intin.dcrea por .... ~lui, ,aUtea incaierari singcroase, incit operaua incurcarii vapoarelor sa f.ie oprita. Nu l"elt~ira insa decit sa provoace itcva hlr] uie li neinsemnate, caci~ dintr-o parte, slndi..J ',aJisli.i erau preveniti de Avramache, de ce avea sa s n liInpre} iar de a!ta parte, prefe ctul dad use ordin comisui+lor s,a arestezc orlce om beat care a.r incerca 8a faca ~{".al1d.al.A~a ca~ in lac de 'Jderbr.""lei aindical ist i ,a tr ebuit, n€ voie, de n ~\v(jic! sa fie conduse Ia poll ~ic' chiar "luii t'to·p l·u ale V~\ al ilor. ' . Zilele de mar li ~i rniercuri iura hotaritoare pcntru vi: torul accstei rn!7caxi dill port. Bineinteles, rnaltele autori 3ti Iocale pusera tO~ita bunavointa ca. sa descopere
I ehulra

s.5 CCdeZ0,

H~

lS

nil:

'

dec it "sa-;si vada singuri de trea ba, fiiI'a n ici un Iel de conducere, sl 0 f.aCtlra cu un instinct de conservare unic in analele socialismului roman, Dintr-o zi pe alta, mii de oamcni intelescra eft soarta () I" ~i a copi iJ 01' 101'" depindea, In fa ~'1 pericol ul ui el evatoaI'l') or, de graba p€ care 0 vor puno de-a rupe, fie si numai pe-nt ru man' ont, ell un trecut de desfriu, de violente rji de 'iva litati cauze ale tuturor neriorocirilor lor. Ar f i. usor is loricul u 1 sa cons t~ te, imcdiat rlupa apar iti.a ~ ndicallsmului Ia Braila, ce scadere brusca s-a produs n . n umarul crimelor din oras. Autorul acestei cronici .... 11'~~ torul ocular al unor Iaptc de care nici 0 stalls tica l1U -a ocupt vreodatii si a carer insemnatate morala e tousi de 0 hnportanla sociala considerabila. E modiftcarea rproape spontana a tempcramentului ornului din p-ort ~~1 lL~par'itin. f'aimosului "gitos'\ ~ilcevitor si asasin, asa cum c route vedca in povestirea noastra intitulata Codiu., Caci

nsj igatori ", ".~t~fi socialisti '"~ dar cu paref€ de l"au tre ... bu i 1'a sa couslu!c {")u Je era imposi bil s~ surprinda, pe cine ar i"i dorit, in i! ag~ arit del ict de ~~proplaganda subvcrsiva" pr intre cchi pole de 1l1UDCiL Cauza acestei totale Iipsc d.e ,. ~t i,. era Sin11"lil : CPt dOl prun 1ot 0 ri ai 111~scarll se .a Ela { ell pa ti, U 111J 1 ~..(1. vi n d:'1. 1e 11111 e, Ct 15.1.a1t s.a <.:11' pcasca ghete,
"j
I~

N It mai raminea

m uncltorilor

nu crima r ropriu-zisa cons 1 ilia trama tea ma.i sints ra , ... halal ei brailene ~ ci inSH~i exis ten ta acestei groaznics na .... ia t uri de bru ta in IImana care, fara sa mearga totdeauna pina. a crlrna, tiraniza pe ai sai .;;i raspindea teroarea asupra unui.

Ito~i erau In f'el, Omul acesta 11L1 putea [i doborlt ca un ciine turbat, caci era cinsti t $i muncitor, uncori era iubit, to.ata lumca n~ stia bun vecin, bun. pcieten, care venea a doua zi sii-~i ceara iertare, diridu-si ell pumnii in cap, ca sa-~i exprime p{rrCI"e-a de rdU de iaraboiu.1 facut in ajun, ftira ca totu ... sa se cortjeze vreodata ~i reinceprnd tam ... si ,

facin,du-l sa traiasca sub amenintarea conSUlcn.ta a bitei, a cutitului si uneori chiar a inccndiuhri provocat in pli111lnoapte. Cele mai adesea, bruta nu era nicl un gites ell reputatie de asasin, nici rnacar un 01TI rau, ci un foarte cumsecade muncitor, bun sot, bun tata, dar care iSi schimba firea si devenea clelnerecunoscut~ de indata ce apuca. sa bea trei paharele de rachiu, L&tll. de ce putoai vodea curtea eu [urati din Briila achitind sau neapl icind decit (1 pedeapsa minima maj oritatii criminalflor ce se prczentau in fata ei. .Iuratii erau nsvolti sa-sl. dea seama ra omul !ncilrc-at de lanturi, ee-l aveau sub, chi, era el insusi 0 victim ii, ~i totusi, ce tiealoa..sa era victima asta ~ Clti nevinovati, el:ta Iurne pasnica, acest om de treaba nu era in stare sa ridice si sa pule pe goana in pu ter ea n optii, cind venea beat si amen it) ~o sa den foe, desi asta nu se int.impla poate decit 0 data pe luna" Acest om era tipul muncitorului din port. Data te ui tai bine, mal
ntrcg

cartier,

baul la eca din tii ocazie. Ei bine, acest tip de zurbagiu tiran I~i schimba firea, In Iata spectrului rnasirui dusrnane, care avca sa-l inlo ..... cuiasca ~i impotri va c.ar~ia nici 0 forta urnsna nu putea upta, el iu cuprins de un fel de n11s1 ica a solidar itatii, Pin a atunci, el lsi inchlpuia ca este Ul1 factor social indispensabil .:;i se credea tare. Acum avea dovada nemernicei lui slt.hlciuni.. Era anunca t ca 0 unealta ncl rebrrica. Nici statu] ) nici Dumnezeu nu voiau sa se in tr ebe co avca sl dcvie eJ, eu nevasta si copiii lui. Qi totu ~i ! Un sa}vator m j j ea la 01~1 tu 1 dispcrarii lui ~ zon sjD:d.icalil~mltl'i inf1"a~irea Tlat,innaJz-t ~i intcrna tional5 a tu ..... turor victirnelor 'rnasmismului, DI~l',pentru ca acest salvator sa pcata sa-~i exerci te :.f01 ja, sa-~i joacc rolul, era

ut 0 gatoriu ca el, Eamaliil, sa .nu mal fie ace ast . I se cerea u virtu tl de care toLd eauna i$] batuse j OC~ buia sa fie T11 ereu ingri] ora t die amenintcrea care avea apese pe tot restul zlle.or lui. ~~J.nu rna; boa ca un socotrt ; sa n u mal cau te gHc.2ava tovarasilor sai de ta ;.sa rcnunte Ia cri ee destrabalare, Iata prima conditie succesului ce putea sa-l astepte de lao 0 lupta care se unta teribil de grea, Din drepturile lui civice, din datole lui soclale, pc care le dispretuise in chip sL~t~ruatlc ~i n care stapinii lui, exploatindu- t. igrioranta, trageau marl neficii, el trebuia pe viitor sa-~i Iaca armele d-e razboi cial. Toate aeestea, muncltcrul din port le .afla din gura unor atori cum nu mal ascultase il1.ca, oameni impresionanji care Ccmitetul Central din Bucurestl, miscat de impornta evenirncntului, ii trimisese Ia Braila pentru mitin1 organizat de Avramache in [ola acelei saptamiu], ee Sf! tirnplase sa fie 0 zi de sarbatoare. Energicul secretar 301 ului sindicat profita de ea ca sa infuzeze singe revolunar neofi tilor sui. Prevazind 0 mare afll1enta,Cl~l)laru] lnchirie marea la a teatrului '-1Ral]y~;: care, eu toata marimea ei, gemoa b greutatea rnultlmii ce se inghesuia din staluri pina la ]eri e. N u se facuse nici un fel de con vocare prin afise, n cu \'111 t s ufla t marti sea ra comi tet ul ui sindical aj unse sa raspindeasca in tot portul vestea mitingu'lui si sa pular'izeze numele celor doi oratorI sindlcalisti delegati ~.Centru~~ Cristin, pliipumarul din. Bucuresti ~i Gheor~ iu, dulgharul din Ploiesti, Erau doua tinere ~i viguroase vlastare ale pamintui; aparute a doua zi dupa moartea jalnica i plapindului pac exotic ce era Partidul socialist doctoral, uscat din SH. de baleg~1r ind igen. Cris tin, adevarata prajhla, abia it din ado1esccnl.a, avea vorbirea eurgatoare, desi earn ndala, insa violenta Iui sentimentala r'idica masele, Era tdcauna pus sa vorbeasca eel dintii, pentru ca vorbi .... ul urrnator sa. poaLi tempera entuziasmul agresiv al dl torilor $i ~i:1 inlature riscul unui asal t pe baricade, pe "q~e [uncle mil i! ant ii plucea totdeauna sa le evoce, spu ...

fi1.egind., A. vramac ie il .§IiiLui s~-~j 1110 ereze cu prudent Ilmbajul obisnui t. G hcorghi u, n cgru en un tigan; bogata chica crea ia, llJI asa de Inalt ~d cle slab, se dcosebea ell totul de celalalt p,.i I ~ temperamentul lui dramatic, curios impregnat de eel 11lU surprinzator umor. Originar dill regiunea petrol.iiera~ [II i.e l petrecusc copilal'ja ell ochii atintit! asupra oarneniln care ieseau din sondele in flacari ~i ardeau, ea niste tor]: llri~ alergind pe cimpie. Pcvestind, 111 propaganda Iul, vlata in] ern ala a acestor ocnas i ai all rul u i ncgru, el mis en

aststen ta p'lru1 Ia Iacrimi,' apoi, far-a tranzitie, dar ell 111,U1t tile, improviza 0 anecdote care ill veselca toate Ietele, (J,heorgh iu stiu s~ fie si Ia Briiila acelasi 01'a tor hazliu. El se urea ta tl'ibuna dupf~ Cr isfln, al (:Hl'ld discurs fl plin de o vagii. domonstra l ie a luptcl de elasa $i de 0 inter pretare dostu 1 dc~colorata a rnlul ui masjnii in virtnrul 0111C'" ntri i. GhC01'ghiu isi uimi ascultatorii prin cunostinta lui ptecisii .n vietii hamalului brallean, caruia nu pregeta sa-l adresezc aspre mustrari pentru moravuril e lu] urite ee-l Iucusera fa ~ OS in toa til tara. Fund ul cuvin La rii lui IU un 111 ~l t::1C vigu ros lmpotriva inumanul ui progres :",,1 tehriicl Inodernc, de care singuri capitalistil prol'ltau, in_ paguba rouncitorilor, osinditi Sil plateascii gloaba ell membrclr ] l ~l' B.111pU te, uneori La ell v ta t-a, salt ramasi pe drumuri muri
j. i ~

~ Asa CH, facu el deodata, batjocori lor, tare m-an t11 inuna t cind ant citit nzl-dimineata in ziarcle Iocalc, n ~tdur] de suferintele ce asteapta, odata ell aparitia ell' va toarelor ~ ci scincell le scri bilor _ill. sol d a burghcziei p liugind soarta arrnator ilor ~i pe accea a ~'\ ata.filor, alit U Hi i ('11' yi cella 1. ~i amcnin ~ati~ du PEt cit se pare, in cxistorita Ior. de subversiva voastra holal'ire de a va aDat~a ... pielea ell orice pret .. Nu e mai putin adeviirat cii aCE'~U armutori ~i acestl vatafi incep ~i ei sa £2 p linga de greutatea vi et.ii". Asta ll11i aminteste fabula urmatoarc ~ Intr-o ograda tll1'ancasca, 0 ca.ruta 71 0 sanie se plingeau, ca doua cumctre, de trista 101' soarta : "Toai~'t viata, rcL..:ea caru ta, treb uic sa ,ct lerg pe 0 cald ura care 11111 usuc madularele. Uneori simt eli rna desl'ac in bucati, 'Mu dor toate incheieturile. Nu mal pot ! lVI~an1 saturat de viata asta l". uDa1' leu? replica sania ; deger de la un capat La

1 .ri de fname.

'~a

ul al lernii, ifl'ita, hirjita p,e ni~te drumuri ingrozitoare, t sa spun ca viata lTI,Ca a un iad l" Dar 0 biata rabla de 1, auzindu-Ie CUll') se viHcal~QaU, se intoarso catre cle : ir-a lji ale dracului de paeatoase ~ :(acu el, vii bocltl sunteti chinuite, una iarna, cealalta vara ? Ce sa mal ell, a tunci, Ide bietele mele oase, C~t trebuie sa va
asc singur, pe amlndoua, ~1. iarna ~i vara ?'i~ Ati intel cs morala acestei Iabule, prieteni ? Csruta, nt arm.. torii. Sania, vatafii, Iar vesnica gloaba, suna i voi !

Toata sala in picioare aplauda, rlzind eli lacriml. Surpriza tea mare, In Intrunirea aceasta, fu insa; pen .. toati asistenta, corul C0111P'U8 de vreo cincizeci de nere voci, imprnvizat de Avramaehe in mai putin de,
ei zile ~i care aparu pe scena, spre mirarea genel'alftt sfirx! tul 111trunir ii. Fete ~i baieti,~ ell pri virile nai v spendatc ]]1(:1 buzele cizmarului, intonara cu .0 insufle ... care ridica pe toata Iumca in, picinare, late1"1tatiQnula~ F1yqilor soLda~'i; nu 1'te iJnpu.~cati! In entuztasmul lor, malii Ci.'2U gata sa darlme sala, Multi voiau g,a se pre .... pite IJe scenti, eel sa~~i sarute copili, pe care mamele siniculisl c, confundind manrtcstatia de acum cu. 10 Mai u cu incoronarea regelui, J~i rmbracasera coplii in, cosului in fruntca cortegiului care se Jorrnase singur in. trada, primul procurer eise prcfoctului de politie : - Ei, spune-mi daca 11; da mina sa comanzi soldailor sit traga asu pra aces to I' ~Ji11tf;lrna tiona Ii;; l i", care se tesc ell costum national ~i l'oaga pe soldati :sa nu-l
j
"i+

m national. Putin mal tlrziu, privindu-i

traversind

centrul

orasu-

puste ~

isparu cu Cd intr-o mare coIetiuie, Tot corrcgiul se 0l''rj!L arna copilului pal'ttsi grupul de manifcstanti $i vol ' \sa eze pe rupitor, dar nil indl"~lzni sii patrunda in luxoasa ·t1vaiie" die 'LInde ofi\21"ul ie~]t ducind de miria ·',~ti'~a

Declaratia asta f'u numaidecit Ilustrata de un mi~ca .... r inci dent. Un capitan de artllerle, cu tlmplele albe ~i uttind do]I u la brat! pUl"usi brusc terasa cafenelei uncle afla impreuna cu alti camarazi, alerga la grupul dis rist i ~i) luind in brute 0 dl'~{guta feti~a de vreo sase ani,

ca roe de-a ia putea sati e sub 6rat 0 mare C'Utie ell born ~ boane, Dupa ce 0 acoperi de sarutari, el 0 dadu mamei, expliclndu-si gestul prin faptul ca avusese de curind du ... rerea sa p,iarda singurul lui copll, 0 .fetita de aceeas etate . ........... Seamana atlt de mult cu a mea, zlse capitanul re .. tinlndu-si din gre lacrirmle, ineit mi s-a parut ca revad pe Olguja mea, in ziua ctnd a venit, g'atita ca ad-talc sa rna Ielicite pontru cincizeci de ani pe care :l!'i Implil ] . !

neam,

Ferneia plinse voind sa sarute miinile tata. Publicul care privea scena, plinse ~i el, miscare

nenorocitului

popfrlara se crea in Or3$. N U se pu tea co n tes ta muncitorrlor din port dreptul de a se apara impotriva unei lucvati] tehnice care ameninta existents lor, Acesti sase mil de muncitori, impreuna cu fnmiliile ~i numeroasele lor neamuri din oras ~i de Ia tara,! forrnau tre: sferturi din poputatia judctului. Ei aveau copii in ~C(1i) Ia $i la cazarrna, ~j fllcea u s5 prospere cea mai mare pa rte a comei tului local, csci bogatii. din snoblsm. i{ j aduceau

a mentalita to ncua, in legatura eu aceasta viguroass

tcate cele nocesare din Bucuresti sau d in sLr~l~n5_tate. S ~ C]ta cnzul unor familii care, ell prilej ul unci casatoril, comaridasera la Paris pina si clrpele de bucatarie. In vremea asta, muncltorul din port l~i urea Iemeia sl ccpiii m caruta lui 01"1 in aceea a fratelui ori cumnstului, impodobind-o uneori cu crcngi de salcirn tnflorit 02:"i "salcie, si pornea sa. cutreiere tirgul 0 dim 1 n (_)8ta Intreaga, f~cind cumparatur! pentru toata lumea, Necustorul 11 recunostea si-l saluta de departe, chemind u-l ,ncaI'.Teculaita{" sau altfel si felici tin lu-I pentru noul nascut pe care nevasta 11 alapta in pllna strada, Uneori concurenta obliga pe ncgustor sa posteze in drurnul acestui clien t sigur 0 droaie de b,ai =ti, vi itcri cornercianti, care inconjurau pe OlU, 11 triigeau de mineca, impingtnd \a nevoie i~d.razneala. p~n~ ?-i lua ~i caciula, n.uma~.ca sa-l hotarasca su intre in, pravalie. Dupa un bun, alisveris. musteri u si negustor se du ceau 1a circluma S~l se clns teasca, platind fiecare un rind.

_L.......

Toata aceasta lume de comerclantl mai marl ~i mal lrur~ti lua partea omulul care ducea sacul in spinare, numai din lnteres, ei ~i din simpatie, fiindea aveau eeasi obirsie. Fiecare Inchise ochii ~i uita, de socialism, easta ,~in'ventie a [idovirnii lnternationale care voia sa pirieasca univers ul U , dupa cum spuneau an tisemitii. ___" levatoarele, raspundea.u negustoril, ~i. ele sunt 0 E ventie a [idovimii internationale, numai attt ca eletoarele nu vin, ca hamalul, sa-ml faca dever in pra..... Deci, atita paguba pentru ele f In Iata acestet Intorsaturi a opiniei publice, de-a drep ... fa vorabila sindicallstilor, arrnatori ~i autorltati da-ra inapoi, Masinile, gata sa functioneze, trebuira sa at zaboveasca in santierele din Galati. Era neindoios singura lor aparitie in port ar fi dezlanjult un uragan min ie jus tificata, Nu Era insii mal putin adevarat ca, dupe. 0 saptamina u doua, elevatoarele trebuiau sa fie aduse, lata de ce toritatile cautara sa trateze. A vramache fu convocat tr-o dtmineata in cabinetul prefectului Ide [udet, unde marul se afla in prezenta fratilor 'I'hunnger ~i a lui navalli. Prefeetul i1 Intreba daca nu era chip sa se

ung.a Ia 0 tnl~legere : - N-ai sa-mi spui, fa..cu el, ca d-ta crezi 0 clipa in primarea pur ~i simplu a acestor masirii ! Au fest ad use . .~vor lucra, rnai curind sau mai tirzlu, - Netagaduit 1. raspunse secretarul slndicatulul, Dar, ca nu cred in suprimarea lor; cred in altceva, ~i iata de nu 0 sa ne lntelegern, Numai ca, in chestiunea easta, banuiese, d-Ie prefect, ca veti fi singur de pi.... a d-vcastra, c,aci acesti domni arrnatorl vor fi de rerea mea --- In ere chestle ? - In aceea a suprlmartl v,atalilor. "\7e'ti recunoaste ~1 nevoastra ca vata ii nu pot sa pretinda ca sunt, ca vatoarele, go. inovatie tehnica. Elevatoarele au viitor, vola sau fal~a voia noastra, Vatafli, nu ! Ei reprentil 0 institutie invechitii, plina de nedreptaji fa\a de uncitori. Oarnenl responsablli, delegati de slndieat, pot -i inlocuiascd ell usurinta, Daca aprobaji, rna insarcinez rcstul,