Sunteți pe pagina 1din 2

Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848 la ?iria, jude?ul Arad d. 17 august 1925 la Cr ucea de Jos, n apropiere de Panciu, jude?

ul Vrancea) a fost un scriitor ?i jurnal ist romn. A fost al doilea copil al cojocarului Sava Slavici ?i a Elenei Slavici (nascuta Borlea). A frecventat ?coala greco-ortodoxa din satul natal, gimnaziul maghiar d in Arad ?i a urmat cursurile Liceului din Timi?oara. Debuteaza n Convorbiri literare (1871), cu comedia Fata de birau. mpreuna cu Emine scu pune bazele Societa?ii Academice Sociale Literare Romnia Juna ?i organizeaza, n 1871, Serbarea de la Putna a Studen?imii romne din ?ara ?i din strainatate. La finalul anului 1874, se stabile?te la Bucure?ti, unde este secretar al Comisiei Colec?iei Hurmuzachi, profesor, apoi redactor la Timpul. mpreuna cu I. L. Caragia le ?i G. Co?buc, editeaza revista Vatra. n timpul primului razboi mondial, colabo reaza la ziarele Ziua ?i Gazeta Bucure?tilor. Premiul Academiei Romne (1903). Slavici ?i-a exprimat pareri antisemite, spunnd n lucrarea sa Soll ?i Haben Chestiun ea Ovreilor din Romnia (Bucure?ti, 1878) ca evreii sunt o boala, ?i ca ar trebui arunca?i n Dunare.[2] Articolele virulente scrise de Slavici mpotriva evreilor, pe tot parcursul vie?ii sale, l-au adus situa?ia de a fi citat consistent n Raportu l Final al Comisiei Interna?ionale asupra Holocaustului n Romnia (coordonat de Eli e Wiesel, n 2004), ca sursa principala a antisemitismului hiper-violent din anii '30-'40 ai secolului XX[3]. Alaturi de el au fost men?iona?i ?i al?i scriitori i conici ai secolului XIX romnesc, precum Vasile Alecsandri, Cezar Bolliac, B.P. Ha ?deu sau filosoful Vasile Conta ?i istoricul Nicolae Iorga[3]. Datorita diverselor puncte de vedere politice exprimate n publica?ii de-a lungul timpului, Ioan Slavici a fost un abonat" al nchisorilor epocii, fapt reflectat chi ar ntr-o lucrare memorialistica intitulata nchisorile mele", publicata n 1921[3]. Ob osit ?i persecutat, n 1925, Slavici se refugiaza la fiica sa care traia la Panciu , aducndu-i aminte de ?iria lui natala[3]. La 17 august 1925, scriitorul se sting e din via?a, fiind nmormntat la schitul Brazi[3]. Cuprins 1 Opera 1.1 Nuvele 1.2 Romane 1.3 Pove?ti 1.4 Drame istorice 1.5 Memorii 1.6 Basme 2 Note 3 Bibliografie 4 Legaturi externe Opera Cele mai reprezentative lucrari ale sale sunt: Nuvele Popa Tanda;(1873) apare in Convorbiri literale,in iunie 1875 Scormon; Gura satului; Budulea Taichii; Moara cu noroc (1881); Comoara (1896); O via?a pierduta; Vatra parasita (1900); O jertfa a vie?ii; Padureanca (1884). Romane Mara (1894); Din 2 lumi (1920); Cel din urma arma? (1923); Din batrni (1902). Pove?ti Doi fe?i cu stea n frunte

Pacala n satul lui Spaima zmeilor Rodul tainic Zna Zorilor Ileana cea ?ireata Flori?a din codru Ioanea mamei Petrea prostul Limir-mparat Baiet sarac mparatul ?erpilor Doi fra?i buni Baiat sarac ?i horopsit Narodul cur?ii Negru mparat Pe?tele pe brazda Stan Bolovan Boierul ?i Pacala Drame istorice Bogdan Voda, Gaspar Graziani. Memorii nchisorile mele (1921); Amintiri (1924); Lumea prin care am trecut (1924). Basme Zna Zorilor Flori?a din co