Structura cadru pentru ghidul de studiu al disciplinei Asigurari si reasigurari pentru platforma Blackboard

1. Precizri i recomandri privind desfurarea activitilor n anul universitar 2007-2008 Denumirea cursului Tip curs Durata cursului/Nr. Credite Perioada de accesare a cursului Obiectivul principal al cursului Asigurari si reasigurari Obligatoriu Semestrul II 12.martie.2008 -31.mai.2008 1. Prezentarea elementelor teoretice, legislative,organizatorice proceduralemetodologice privind asigurarile si reasigurarile. 2. Formarea deprinderilor aplicative pe baza studiilor de caz privind tehnicile i procedurile de intocmire a asigurarilor si de plata a daunelor Examen de evaluare a cunotinelor pe calculator sub form de teste gril(80% din nota final de examen) Susinerea unui proiect individual pe parcursul semestrului(20%) Se poate acorda maximum un punct n plus n funcie de contribuia la seminarii (studenii la zi) i participarea la Sesiunea de comunicri tiinifice a studenilor cu o tem specific disciplinei. Telefonic - mobil 0744 529 708 Smbt orele 10 am-12 pm Conf. Univ. Dr. Gradinaru Gheorghe Facultatea de Contabilitate i Finane Rmnicu Vlcea

Modul de stabilire a notei finale

Contactul cu studentii Consultaii pentru studeni Titularul cursului

2 2.Continutul tematic al cursului (programa) Capitolul I La inceputul de asigurare Notiuni generale despre asigurari; Principiile si structuriile asigurarilor; Importanta si rolul asigurarilor . Capitolul II Piata asigurarilor si specificul marchetingului in asigurari Caracateristicile pietei asigurarilor , dimensiunile si structura pietei asigurarilor ; Distributia produselor de asigurare pe piata asigurarilor din Romania. Capitolul III Contractul de asigurare Legislatia romaneasca privind contractul de asigurare; Principii de baza conform carora se incheie si se deruleaza contractele de asigurare; Incheierea si incetarea contractului de asigurare. Capitolul IV Menegementul in asigurari si reasigurari Particularitati ale menegementului in asigurari; structura funcionala a societatilor de asigurari; Structura financiara a societatilor de asigurari; Eficientea economica a societatilor de asigurari. Bibliografie minimala obligatorie: Ion Galiceanu Mihaela Galiceanu Asigurari interne si internationala editura Spririt Romanesc - Craiova - 1999 Gulei Gradinaru Gheorghe - asigurari , Menegementul in asigurari editura Sitech - Craiova - 2007 Bibliografie facultativa: Ion Negoita - aplicatii practice in asigurari si reasigurari editura Etape - Sibiu Capitolul I

CONCEPTUL DE ASIGURARE Conceptul de asigurare comporta doua acceptiuni: 1. din punct de vedere legislativ 2. din punct de vedere economic.

3 Din punct de vedere legislativ, conform legii nr.32/2000 si al legii 403/2004,privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, la art. 2 se face distinctia intre o activitate de asigurare si o operatiune de asigurare. Din punct de vedere economic, asigurarea reprezinta o marfa specifica , un serviciu pe piata asigurarilor si anume protejarea impotriva riscurilor.Asigurarea reprezinta relatii de distribiure si redistribuire a valorii adaugate brute. FUNCTIILE ASIGURARII 1. 2. 3. 4. 5. 6. Finantarea pierderii provocate in cazul producerii evenimentului asigurat; Finantarea unor activitati de prevenire a producerii riscurilor Finantarea societatilor de asigurare prin formarea fondului de asigurare Forma de plasare si investitie a banilor Reducerea costurilor statului Stimularea comertului international.

Clasificarea asigurarilor se imparte in trei mari categorii: 1. clasificarea facuta in baza legislatiei din Romania in vigoare; 2. clasificarea realizata in teoria si practica romaneasca a asigurarilor; 3. clasificarea conform literaturii economice straine de specialitate. 1.Conform Legii nr. 32/2000 modificata si completata prin legea nr 403/2004, asigurarile se impart in doua mari categorii:

asigurari de viata; asigurari generale.

2.Clasificarea realizata in teoria si practica romaneasca a asigurarilor apeleaza la urmatoarele criterii:

natura asigurarii; domeniul asigurarii; natura raporturilor dintre parti; aria de cuprindere a domiciliului partilor contractante; interesul banesc al asigurarii; volumul de obiecte asigurate.

3. In literatura straina , clasificarea asigurarilor se face in doua categorii:

asigurari de viata; asigurari non-viata.

Elementele tehnice ale asigurarilor Sunt reglementate prin contractul de asigurare .Acestea sunt urmatoarele: 1) Partile care intervin in contractul de asigurare :asiguratorul, asiguratul si beneficiarul.

4 2) Obiectul si riscul cuprins in asigurare. Prin obiectul asigurarii se intelege ceea ce s-a asigurat: anumite bunuri, despagubirile datorate de asigurat ca urmare a raspunderii sale civile fata de o terta persoana sau un atribut al persoanei , adica valorile patrimoniale sau nepatrimoniale expuse pericolului. Riscul constituie elementul esential al asigurarii si caracterizeaza contractul de asigurare.Riscul are mai multe sensuri iar selectia riscurilor sta la baza activitatii de asigurare. 3) Suma asigurata si prima de asigurare Suma asigurata reprezinta valoarea de asigurare pentru care asiguratorul isi asuma raspunderea in cazul producerii fenomenului pentru care s-a incheiat asigurarea. Suma asigurata se diferentiaza in functie de tipul asigurarii, dupa obiectul acesteia. Prima de asigurare este suma de bani pe care asiguratul este obligat sa o plateasca asiguratorului pentru serviciile oferite si se foloseste la constituirea fondului de asigurare. Exista mai multe tipuri de prime: prima pura, prima neta si prima totala, iar pentru stabilirea cuantumului acestora se pot folosi mai multe metode. 4) Paguba si despagubirea de asigurare Paguba sau dauna reprezinta perderea intervenita la bunul asigurat. Despagubirea de asigurare reprezinta suma de bani pe care asiguratorul o plateste asiguratului pentru refacerea bunului distrus de un risc asugurat sau pentru compensarea unui prejudiciu la asigurarea de raspundere civila. Sistemul de acoperire al daunei poate fi de mai multe feluri: Sistemul acoperirii proportionale; Sistemul primului risc; Sistemul acoperirii limitate. Sensurile asigurarii 1) Sensul juridic al asigurarii Este dat de contractul de asigurare. Acesta este actul juridic incheiat intre asigurat si asigurator si reglementeaza raporturile dintre acestia.Contractul de asigurare prezinta urmatoarele carateristici: - caracterul consensual; - caracterul sinalagmatic; - caracterul oneros; - caracterul unic; - parcurgerea unor faze succesive; - caracter aleatoriu. Un contract de asigurare pentru a fi valid trebuie sa indeplineasca anumite conditii: Capacitatea de contractare a partilor; Consimtamantul acestora sa fie valabil; Sa aib un obiect definit; Cauza contractului sa fie licita. Pentru a incheia un contract de asigurare trebuie parcurse mai multe etape:

5 completarea unei cereri de asigurare; evaluarea nivelului de risc; momentul intrarii in vigoare al contractului, care nu coincide cu cel al incheierii contractului; - durata contractului care poate fi fixa sau nelimitata; - proba contractului; - interpretarea contractului. Pincipiile care stau la baza contractului de asigurare sunt:interesul asigurabil, maxima buna credinta , cauza proxima , despagubirea , subrogarea si contributia. Contractul de asigurare produce efecte atat inaintea producerii evenimentului asigurat cat si dupa producerea acestuia .Ele se refera la drepturile si obligatiile asiguratului si asiguratorului. Contrctul de asigurare inceteaza fie la expirarea perioadei pentru care a fost incheiat, fie la producerea evenimentului asigurat. Alte modalitati prin care acesta poate inceta sunt: denuntarea, rezilierea sau nulitatea. 2) Sensul economic al asigurarii Se refera la fluxurile financiare care intervin la acoperirea pagubelor intervenite.Fondul de asigurare trebuie in mod obligatoriu sa imbrace forma baneasca. Activitatea de asigurare se desfasoara pe o piata a asigurarilor, piata componenta a sistemului financiar., oferind un serviciu, respectiv protectie impotriva producerii riscurilor , pentru care practica un tarif concretizat in prima de asigurare. Asigurarea poate fi privita si ca activ financiar intr-o economie plina de incertitudini. -

Asigurarile de bunuri Bunurile asigurate fac obiectul asigurarii in cazul in care ele sunt expuse unor riscuri. Ele reprezinta un interes patrimonial al asiguratului sau al unei terte persoane numita beneficiar.Aceste persoane pot fi persoane fizice sau juridice cu sediul sau domiciliul in Romania. Bunurile care pot face obiectul asigurarii pot fi urmatoarele: Bunurile apartinand persoanelor mentionate mai sus; Bunurile primite in folosinta la acestea sau primite spre pastrare; Bunurile care fac obiectul unor contracte de concesoinare sau locatie de gestiune. Bunurile se asigura la valoarea declarata de asigurat care trebuie sa fie valoarea lor reala. Durata asigurarii este de regula pana la un an. Asiguratul este obligat sa intretina bunul in bune conditii si sa achite prima de asigurare., iar societatea deasigurare este obligata sa plateasca despagubirea in cazul producerii evenimentului asigurat, marimea acesteia depinzand de felul pagubei: totale sau partiale.Despagubirile se platesc doar in Romania si numai in lei. Principalele categorii de bunuri care se asigura in tara noastra sunt: Cladirile, alte constructii si continutul acestora impotriva pagubelor produse de incendiu si alte calamitati; Constructiile-montaj si raspunderea constructorului;

6 Bunurile sau valorile pentru cazurile de furt sau alte cazuri de talharie; Gospodariile persoanelor fizice. In cazul fiecarui tip de bun, asigurarea prezinta particularitati inceea ce priveste obiectul sau, despagubirile, sumele asigurate, durata asigurarii si plata primei, precum si al modului de calcul al despagubirilor.

Asigurarile agricole 1) Asigurarea culturilor agricole Gospodaria si bunurile producatorului agricol pot fi asigurate impotriva calamitatilor naturale, de genul grindina, inghet, ploi torentiale etc. Contractele de asigurare pot fi incheiate pe un an sau pe mai multi ani. Suma asigurata este stabilita de catre asigurat in limita sumelor asigurabile la hectar prevazute in datele asiguratorului. Dauna platita trebuie sa coincida cu paguba reala suferita de asigurat.Acesta este obligat la plata primei de asigurare, la termenele si in cuantumul stabilit in contract.Cuantumul acesteia depinde de prima tarifara corespunzatoare culturii asigurate si de suprafata cultivata.Daca cultura asigurata nu a suferit pagube, asiguratii pot primi si bonificatii la prima de asigurare, in urmatorii ani de asigurare. In cazul in care producatorul agricol solicita un credit bancar, banca impune acestuia incheierea unei asigurari fie bunurile pe care imprumutatul le achizitioneaza cu creditul primit, fie pentru bunurile lasate gaj bancii. Perioada de asigurare in acest caz coincide cu peroiada rambursarii creditului.Pentru stabilirea despagubirii de asgurare la culturile agricole, asiguratorul este obligat sa constate daca asiguratul a ingrijit culturile in mod corespunzator pana la momentul producerii pagubei.Apoi se evalueaza definitiv pagubele pe baza productiilor inregistrate anterior de catre producator.Un element important il constituie gradul de distrugere, calculat separat pentru riscurile cuprinse in asigurare si cele in afara asigurarii.Gradul de distrugere se calculeaza raportand productia medie programata a se realiza diminuata cu productia medie pe hectar obtinuta pe terenul cu cultura pagubita.( diferenta reprezentand pierderea totala de productie pe hectar) la productia medie programata a se realiza pe hectar. Gd = (Qp Qr) * 100 / Qp Despagubirile se stabilesc in mod diferentiat astfel: Pentru culturile de pe terenurile care nu au fost sau nu urmeaza a fi reinsamantate sau replantate se inmulteste suma de asigurare cu suprafata calamitata si apoi cu gradul de distrugere; D = S * Sa * Gd Pentru culturile de pe terenurile care au fost sau urmeaza a fi reinsamantate ori replantate se inmulteste suma de asigurare cu suprafata calamitata , cu gradul de distrugere si apoi cu cota de reinsamantare exprimata in procente.

D = S * Sa * Gd * Cr

2) Asigurarea animalelor Animalele apartinand persoanelor fizice si jurice din Romania pot fi asigurate facultativ, atat printr-o asigurare obisnuita anuala sa global. Asigurarea obisnuita anuala a animalelor are ca obiect urmatoarele animale: - bovinele in varsta de sase luni si peste; - porcinele de sase luni si peste; - porcinele aflate in ingrasatorii apartinand persoanelor juridice avand o greutate de cel putin 40 de kg, indiferent de varsta; - ovinele si caprinele de un an si peste; - cabalinele in varsta de 1-15 ani. Despagubirile se acorda la nivelul sumei asigurate in caz de moarte, taiere, disparitie sau imbolnavire a animalelor. Durata asigurarii este de maxim un an si minim de trei luni pentru persoanele juridice si sase luni pentru presoanele fizice. Suma asigurata se diferentiaza in functie de provenienta animalului. Asigurarea facultativa globala a animalelor se face pntru animalele din aceeasi specie, care apartin producatorilor sau comerciantilor de animale. Acest tip de asigurare se incheie fara termen, iar primele de asigurare reprezinta in medie 8% din suma pentru care se face asigurarea. Asigurarea globala inlocuieste asigurarea facultativa obisnuita la animale. Despagubirea acordata se stabileste pe baza operatiilor de constatare si evaluare a cestora , astfel incat paguba inregistrata sa nu fie nici subevaluata , nici supraevaluata. De asemenea, asiguratul trebuie sa cunoasca modul in care asiguratii si-au indeplinit obligatiile contractuale. Astfel pagubele trebuie instiintate in maximum 48 de ore de la data producerii lor si consemnate intrun proces verbal. Despagibirea se calculeaza inmultind paguba cu valoarea animalului si impartind la suma asigurata: D = ( P * S )/ V

Asigurarile de persoane Asigurarile de persoane nu reprezinta asigurari de pagube; ele se refera la insasi persoana asiguratului : decesul sau supravietuirea sa , accidentele care ii ating integritatea corporala, bolile sale etc.Acest fapt defineste natura neindemnitara a asigurarilor de de persoane, care prezinta trei caracteristici majore: - suma asigurata are un caracter forfetar; - suma asigurata nu este o repartitie; - asiguratorul nu are drept de recurs impotriva tertelor persoane responsabile de sinistru.

8 Amploarea asigurarilor de persoane depinde de atat de factori obiectivi(nivelul de dezvoltare al economiei) cat si de factori subiectivi(traditiile). Asigurarile de persoane sunt: - asigurarile de viata; - asigurarile medicale; - asigurarile de accidente. 1) Asigurarile de viata Asigurarile de viata raspund nevoilor financiare generate de moartea prematura. Astfel, asigurarea de viata acopera diferenta intre nevoile financiare cauzate de de un deces imediat si valorile disponibile pentru finantarea nevoilor dupa deces. Nevoile pe care le poate acoperi asigurarea de viata sunt clasificate in trei categorii: permanente, temporare si economiile. Asigurarea de viata este interpretata diferit pe baza teoriilor economice si de teoriile psihologice. Teoriile economice care abordeaza asigurarea de viata sunt: teoriile consumului economic si cumpararea asigurarii de viata, teoria lui Keynes, ipoteza ciclului de viata formulata de Franco Modigliani Teoriile psihologice formulate fie pe baza unor experimente controlate, fie pe baza unor cercetari sau unor studii statistice comportamentale fac referire la urmatorii factori psihologici :stresul, motivatia si reactia in fata mortii. Asigurarea de viata se defineste ca un acord stabilit intre asigurator care convine sa plateasca o suma de bani asiguratului, atunci cand are loc decesul acestuia. De fapt, beneficiarul este partea care primeste banii, acesta putand fi o persoana fizica, o persoana juridica sau o organizatie caritabila. Tranzactia asigurarii de viata respecta principiul despagubirii prin limitarea valorii asigurarii de viata vandute astfel incat aceasta sa reflecte valoarea economica a vietii. Riscul in cadrul asigurarii de viata este determinat pe baza datelor statistice, cum ar fi tabelele de mortalitate cat si in functie de starea de sanatate a asiguratului. In vederea unei selectii riguroase a riscurilor , asiguratorul trebuie sa se informeze cat mai corect , pornind de la urmatoarele elemente : propunerea de asigurare, un examen medical si un raport confidential al agentului de asigurare. Durata de derulare a contractului de asigurare fiind indelungata , asigurarea de viata este de fenomenul inflationist . Pentru a atenua efectele nefavorabile ale acestuia, in practica se recurge la doua metode : - participarea la beneficii; - contractele revalorizabile: integrarea beneficiilor in provizionul matematic si contractele indexate cu capital variabil. In Romania cele mai importante tipuri de asigurari de viata sunt : asigurarile mixte de viata; asigurarea mixta redusa; asigurarea de viata pe o perioada limitata; asigurarea de viata de viata pe o perioada nedeterminata a riscului de deces; asigurarea tip renta de studii.

9 2) Asigurarile de persoane altele decat cele de viata Se refera la asigurarile de accidente si la cele de boala. Marimea despagubirii este stabilita in mod conventional de catre parti, neavand nici-o legatura cu paguba efectiv suferita de asugurat. Spre deosebire de asigurarile de viata , in cazul asigurarilor medicale plata primei de asigurare este obligatorie pentru asigurat , neplata sa atragand dupa sine rezilierea contractului. Riscurile acoperite se refera la cele de deces si invaliditate suferite in urma unui accident. Accidentul corporal presupune orice atingere corporala fara intentie din partea victimei asigurate din actiunea neasteptata a unei cauze exterioare.Punerea in practica a contractului are doua parti: realizarea evenimentului asigurat si respectiv declararea si dovedirea sinistrului. 3) Asigurarea medicala Are motivatie necesitatea urmarii de catre asugurat a unui tratament de lunga durata sau a unei interventii chirurgicale.

Asigurarile de raspundere civila Prezinta o dispersie foarte redusa si cuprind forme variate incepand de la cea delictuala pana la gama larga de asigurari de raspundere profesionala. In Romania, in afara de raspunderea civila auto, aceasta forma este putin practicata. Suma asigurata nu se poate determina exacy, de aceea se utilizeaza termenii: limita raspunderii, sau limita agregata de despagubire. Prima de asigurare se calculeaza in functie de indicatori precum: cifra de afaceri, volumul vanzarilor, care caracterizeaza marimea activitatii asiguratului. Raspunderea asiguratorului trebuie clar precizata si se poate referi fie la vatamarea corporala sau decesul unor persoane prin consumul produselor sale sau la inregistrarea unor pagube produse la bunuri. Din punct de vedere juridic, raspunderea civila este obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudiciul adus .Ea poate imbraca doua forme: raspunderea delictuala si raspunderea contractuala. Raspunderea civila este reglementata atat de Legea asigurarilor cat si de Codul Civil.Codul Civil reglementeaza urmatoarele tipuri de raspundere civila delictuala: Raspunderea pentru fapta proprie; Raspunderea pentru fapta altei persoane; Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri, edificii sau animale. In Romania, asigurarile de raspundere civila se practica atat obligatoriu cat si facultativ. Asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse de prin accidente de circulatie vizeaza persoanele fizice si juridice, care detin autovehicule inmatriculate in Romania ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule pe teritoriul acesteia.

10 Despagubirile au stabilita o limita minima una maxima in cazul pagubelor produse prin distrugerea unor bunuri. Primele de asigurare se diferentiaza pe feluri de autovehicule si pe categorii de persoane. Raspunderea asiguratorului incepe dupa o zi de la incheierea si eliberaea politei de asigurare. Despagubirea se asigurare se stabileste pe baza intelegerii partilor sau se recurge la actionarea in judecata. Pentru autovehiculele care circula in afara Romaniei se intocmeste asigurarea numita Carte Verde, cre reprezinta un document international , raspunderea asiguratorului incepand din momentul iesirii autovehiculului de pe teritoriul Romaniei si incetand in momentul reintrarii sale pe teritoriul Romaniei. In baza Conventiei privind contrctul pentru transportul international de marfuri pe sosele(CMR), din 19 mai 1956 poate fi incheiata si asugurarea de raspundere civila a transportatorului in calitate de caraus, pemtru marfurile transportate. Subiectii acesteia sunt persoanele fizice si juridice cu sediul sau domiciliul in Romania (pentru bunurile detinute , inchiriate sau luate in locatie de gestiune). O forma distincta de raspundere civila este cea legala.Asigurarile facultative de raspundere civila se intalnesc in practica sub forme variate dintre care amintim: Asigurarea de raspundere civila a societatii fata de angajatii sai; Asigurarea de raspundere civila a producatorului; Asigurarea de raspundere civila a prestatorului de servicii; Asigurarea de raspundere civila a prprietarului spatiilor comerciale fata de chiriasii sai; Asigurarea de raspundere civila a societatii specializate in servicii de paza si protectie ; Asigurarea de raspundere civila a unitatilor turistice si hoteliere.

Reasigurarea Cresterea valorii asigurate a dus la incapacitatea unei societati de asigurari de suporta singura pagubele produse .De aceea , se recurge la doua metode de dispersie a riscului :coasigurarea si reasigurarea. Coasigurarea reprezinta participarea mai multor sociatati de asigurare la asigurarea unui bun de valoare mare. Reasigurarea este o forma de asigurare prin care o companie de asigurari transfera altei societati de asigurare (reasigurator), partial sau in intregime riscul asumat. Atunci cand reasiguratorul cedeaza la randul sau riscul asumat unei alte societati de asigurare, operatiunea poarta numele de retrocesionare. Reasigurarea se diferentiaza prin mai multe trasaturi de asigurare si are drept rol satisfacerea unor nevoi multiple ale asiguratorului direct. Contractul de reasigurare reglementeaza drepturile si obligatiile reasiguratului si reasiguratorului. El contine doua categorii de clauze: cluaze specifice si generale. Contractele de reasigurare pot fi:obligatorii, facultative si mixte. La nivel international , se poate vorbi de fapt de mai multe piete ale asigurarilor si reasigurarilor, ele diferentiindu-se prin tipul tranzactiilor practicate.

11 Cele mai reprezentative piete de reasigurare se gasesc concentrate in marile orase. Exemplificam principalele piete: piata internationala de reasigurari de la Londra, piata europeana a reasigurarilor , piata SUA, pietele internationale din tarile in curs de dezvoltare. Activitatea de reasigurare la o amploare mai redusa se practica pe pietele nationale de asigurari. Piata reasigurarilor prezinta ca orice piata cererea si oferta de reasigurare, respectiv cumparatorii si vanzatorii de reasigurari. Principalii cumparatori sunt: Companiile de asigurari (asiguratorii directi); Companiile captive de asigurari; Societatile specializate de reasigurare; Companiile de stat de asigurari si reasigurari; Pool-urile de subscriere. Principalii vanzatori: Companiile profesionale de reasigurari; Corporatia Lloyd`s; Companiile de asiguri directe; Agentiile de subscriere; Corporatiile de stat de asigurari si reasigurari; Pool-urile de asigurari si reasigurari. Tranzactiile pe piata reasigurarii se pot realiza fie direct, fie indirect prin intermediul brokerilor de reasigurare.Acestia apar ca firme specializate care se ocupa cu operatiile de plasare a cedarii riscurilor. Brokerii primesc un comision denumit taxa de brokeraj si indeplineste multiple functii pe piata reasigurarilor. Tipurile de contracte de asigurare mentionate anterior dau nastere la trei tipuri de reasigurare : facultativa, obligatorie si mixta (facultativ-obligatorie). Metodele de reasigurare se impart in doua categorii a) reasigurarea proportionala care se practica in mai multe variante precum: - reasigurarea cota-parte; - reasigurarea excedent de suma asigurata; - reasigurarea proportionala mixta , adica cota si excedent; - reasigurarea proportionala pe baza de pool de asigurare. b) reasigurarea neproportionala care se intalneste in doua variante: - metoda de reasigurare neproportionala excedent de dauna; - metoda de reasigurare oprire de dauna. In cadrul acestui tip de reasigurare o problema importanta o constituie metoda de repartizare a primelor intre reasigurat si reasigurator, denumita si cost al arderii (burning cost).

Eficienta economica in domeniul asigurarii In sens general eficienta economica exprima raportul cauza-efect, dar o definire completa trebuie sa tina seama si de urmatoarele aspecte:

12 resursele implicate de o activitate sau un sistem de productie; efectele economice generate de folosire resurselor implicate; timpul in care se folosesc resursele implicate si se obtin efectele generate; spatiul economic in care se desfasoara consumul de resurse si se obtin efectele economice rezultate. In domeniul asigurarilor , parte componenta a complexului sistem al economiei de piata , eficienta reprezinta o forma a eficientei economicosociale si exprima raportul dintre rezultatele obtinute din activitatea economica si cheltuielile despagubirile si sumele asigurate- determinate de refacerea bunurilor distruse sau plata sumelor asigurate , respectiv rezultatele financiare obtinute de societatea de asigurare. Exista trei categorii de abordari ale conceptului de eficienta in asigurari: din punct de vedere al intereselor partilor; din punct de vedere al rezultatelor obtinute de asigurati din despagubire; o conceptie mai larga ce vizeaza si alte parti decat cele contractuale. Analiza eficientei economice a asigurarilor are caracter stiintific, daca este calculata pe baza datelor statistice. Eficienta economica este influentata atat de factori obiectivi (caracterul aleatoriu al fenomenelor generatoare de pagube) cat si de factori subiectivi (calitatea si dimensiunea activitatii societatii de asigurare). Orice societate de asigurare este eficienta daca obtine la sfarsitul anului calendaristic un anumit prag al profitului. Profitul unei societati de asigurare se poate determina cu ajutorul relatiei: Pe = Pb N*P*X/ 100 = N ( P- p*S P * X/100) Unde : Pe profitul efectiv; Pb - profitul brut; N nr asiguratilor S - suma medie platita de asigurator pentru fiecare asigurat in caz de sinistru P prima de asigurare medie platita de fiecare asigurat p probabilitatea de producere a unui sinistru X ponderea cheltuielilor pentru constituirea si administrarea fondului de asigurare din totalul incasarilor de societate (N*P). Alegerea indicatorilor pentru aprecierea eficientei econimice tine seama de mai multe criterii precum: obiectivele analizei ce urmeaza a se efectua; nivelul analizei; modul de reglementare juridica a asigurarii care urmeaza sa fie analizata; ramura activitatii de asigurare. Dintre indicatorii cel mai frecvent utilizati amintim: a) b) c) d)

13 profitul; volumul primelor incasate; gradul de cuprindere in asigurare rata daunei rata venitului net productivitatea muncii gradul de acoperire prin asigurare gradul de acoperire a daunei durata medie a daunelor.

Capitolul II PIATA ASIGURARILOR SI SPECIFICUL MARKETINGULUI IN ASIGURARI Caracterisiticile pietei asigurarilor: a) Atomicitatea participantilor - inseamna existenta unui numar mare de producatori si consumatori , respectiv de ofertanti si prestatori de servicii si de solicitanti efectori de asigurari pe piata , astfel incat nici unul dintre acestia sa nu dispuna de o asemenea pozitie care sa-i permita sa exercite influente asupra cantitatilor produse sau asupra pretului de vanzare, respectiv asupra volumului oblibatilor asumate in contractele de asigurare incheiate si asupra nivelului primelor de asigurare. b) Fluiditatea pietei - apare atunci cand cumparatori pot sa-si aleaga in mod liber furnizorii lor, iar producatorii pot in mod liber sa intre sau sa iasa dintr-o piata anume - cresterea sau scaderea numarului organizatilor de asigurare - este rezultatul pozitiei pe piata a unei societati, concomitent cu plecarea altora prin lichidare , fuzionarea sau schimbarea obiectului de activitate. c) Mobilitatea perfecta a factorilor de productie este o conditie care presupune ca factorii de productie , munca si capital sunt orientati spre utilizarile in care se asigura cel mai mare profit posibil.Agentii economici , producatorii pot parasi pietele unde ei obtin pierderi si se pot orienta spre cale unde pot realiza profit. d) Transparenta pietei - inseamna ca toti agentii economici sunt perfect informati , cunosc bine elementele pietei si schimbarile care pot interveni pe acestea In cazul asigurarilor, pentru a convinge cu potential asigurabil de utilizarea contractari asigurari, nu este suficienta simpla cunoastere a cotei de prima pentru a obtine informatiile necesare in vederea luarii unei decizi , persoanele interesate trebuind sa se adreseze unui specialist.Piata asigurarilor este aproape opaca pentru cei neavizati e) Omogenitatea produselor - se refera la faptul ca produsele sunt identice , astfel incat celor ce cumpara sa le fie indiferent de la ce producatori obitin produsul.Pe piata marfurilor se comercializeaza o

14 mare diversitate de produse , printre care fiecare are unul sau mai multi inlocuitori. Diversitatea produselor comercializate este valabila si pentru piata asigurarilor , cu precizarea ca pe aceasta piata produsele imbraca forma servicilor de asigurare, respectiv asigurarii impotriva unor multitudini de riscuri. f) Concurenta poate fi asigurata pura sau perfecta , daca cele cinci trasaturi analizate ar fi prezente simultan pe o piata.Daca cek putin una dintre ele nu este prezenta , se vorbeste despre concurenta inpura , cunoscuta cel mai adesea sub denumirea de concurenta imperfecta. Concluzia care se impune pe piata asigurarilor este prin excelenta , o piata cu concurenta impura , imperfecta. DIMENSIUNEA SI STRUCTURA PIETEI ASIGURARILOR O problema importanta legata de piata asigurarilor priveste dimensiunea acesteia. Elementul hotarator care defineste dimensiunea acesteia este cererea de asigurare care la randul sau este determinata de numarul potentialiilor asigurabili persoane fizice sau juridice si de convingerile acestora despre utilitatea si oportunitatea incheierii unei asigurari , de puterea economica. Indicatorul prime de asigurare da o imagine concludenta despre capacitatea de absortie a pietei asigurarilor. DISTRIBUTIA PRODUSELOR ASIGURARILOR IN ROMANIA DE ASIGURARE PE PIATA

In Romania distributia produselor de asigurare se face fie direct de catre companiile de asigurari prin salariatii cu atributii in acest sens , fie prin intermediari. Legea 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor , prezinta doua categorii de persoane care pot avea calitatea de intermediari in asigurari: 1) Agentii de asigurare 2) Brokerii de asigurare Agentul de asigurare - persoana fizica detine o autorizatie valabila scrisa din partea unui asigurator , denumita contract de agent 2. Brokerul de asigurare - este persoana juridica , care pentru a desfasura o activitate trebuie sa aibe o autorizatie de functionare din partea Companiei de supraveghere a asigurarilor. 1.

Capitolul III - Contractul de asigurare Legislatia romaneasca privind contractul de asigurare in Codul civil roman , definitia data contractului de asigurare , a suferit imbunatatiri succesive.

15 Prin contractul de asigurare, inteprinderea se obliga ca in shimbul a unei prime sa ia asupra sa un risc Prin contractul de asigurare , asiguratorul se obliga sa plateasca o prima Administratiei de stat ,iar acesta ia asupra sa riscurile producerii unui anumit eveniment. Contractul de asigurare este actul juridic prin care asiguratul se obliga sa plateasca o prima asiguratorului care preia asupra sa riscul producerii unui anumit eveniment , obligandu-se ca la producerea acestuia, sa plateasca asiguratului sau unei terte persoane (beneficiar) o indemnizatie de asigurare (despagubire sau suma asigurata) in limitele conveniente. Din definitia data contractului de asigurare se pot desprinde caracterele juridice ale acestuia si anume: Este un contract personal - se asigura persoana nu proprietatea Caracter consensual - valabil prin sprijinul acord de vointa al partilor Caracter sinalagmatic - partile se obliba una fata de alta Unicitatea contractului pentru intreaga sa durata Contractul de asigurare este cu asigurare succesiva Caracter oneros Carcter aleatoriu Contract de adeziune Princii de baza: Principul despagubirii - scop de a repara prejudiciul care ameninta patrimoniul asiguratului prin pierderea totala sau partiala a bunului asigurat , plata despagubirilor civile datorate tertilor ca urmare a faptelor ilicite cauzatoare de prejudicii ce angajeaza raspunderea asiguratului. Asigurarile de persoane - au o natura neidemnitara ce semnifica faptul ca de indata ce sinistrul avut in vedere survine (deces , supravietuire ,accident , boala), asiguratorul trebuie sa plateasca suma convenita in contract , indiferent daca este mai mica sau mai mare decat paguba suferita Suma asigurata are un caracter forfetar - (adica este stabilita inainte o suma globala si invariabila) Suma asigurata nu este o reparatie - prestatia asiguratului nu pretinde sa separe prejudiciul suportat de catre asigurat Asiguratorul nu are drept de recurs impotriva tertilor responsabili de sinistru.

INCHEIEREA SI INCETAREA CONTRACTULUI DE ASIGURARE In vederea incheieri contractului de asigurare este necesara parcurgerea catorva etape pe baza carora se stabilesc clauzele si conditile concrete ale acestuia Intocmirea declaratiei (cererea de asigurare) Evaluarea nivelului de risc

16 Momentul intocmiri contractului de asigurare (politei de asigurare) Proba contractului Interpretarea contractului Contractul de asigurare presupune drepturi si obligatii intre parti care pot fi delimitate in doua perioade: - Pana la producerea evenimentului asigurat - Dupa producerea evenimentului asigurat In mod obisnuit , contractul de asigurare cu durata determinata , inceteaza cand ajunge la termen, respectiv expira perioada pentru care a fost incheiat. In alte cazuri , contractul inceteaza la producerea evenimentului asigurat asigurarile de viata si accidente Contractul de asigurare mai inceteaza prin: Denuntare Reziliere Nulitate

Capitolul IV - Managementul in asigurari si reasigurari PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI IN ASIGURARI Confitiile specifice in care se desfasoara activitatea de asigurare si anume crearea de fonduri menite sa acopere plata unor daune cu un pronuntat caracter aleatoriu genereaza anumite particularitati. Aceste particularitati se refera la foptul ca societatile de asigurare isi asuma prin incheierea de asigurari si a incasari primelor de asigurare , raspunderi pentru acoperirea unor daune care se produc ulterior. Prin urmare, in toate ramurile asigurarilor, managementul este inplementat de urmatorii factori , de care trebuie sa se tina seama: Caracterul aleatoriu al riscurilor Forma juridica a asigurari - asigurare prin efectul legii sau facultative Ramura de asigurare - asigurare de persoane , de bunuri, raspundere civila , risc financiar etc. Sfera de cuprindere in profil teritorial a asigurarilor cuantumul fondurilor de asigurare pe care si le pot constituii companiile de asigurari STRUCTURA FUNCTIONALA A SOCIETATILOR DE ASIGURARI Pentru ca societatea de asigurari sa functioneze la parametrii de eficienta este necesar a se optimiza relatile dintre: - Gradul de capitalizare - Marja de solvabilitate - Situatia rezervelor tehnice - Structura veniturilor si a cheltuielilor - Portofoliul de asigurari - Reteaua teritoriala si structura de personal

17

Totalitate contractelor si politelor de asigurare subscrise de asigurati la o societate de asigurare si existente la un moment dat formeaza portofoliul de asigurare. Majoritatea societatilor de asigurare au o retea teritoriala fixa cu sedii ale subunitatilor pe intreg teritoriul tarii. Societatea de asigurare trebuie sa creeze si sa pastreze un mediu favorabil salariatilor sai, folosind instrumente manageriale ca - Selectia personalului - Evaluarea personalului - Recompensarea - organigrama

STRUCTURA FINANCIARA A SOCIETATILOR DE ASIGURARI Prin conceptul de mecanisme financiare , se intelege totalitatea relatilor care alcatuiesc finantele -societati de asigurare ce au intreg si care prin interactionare functioneaza ca un sistemStructura si modul de evaluare a veniturilor Venituri din exploatare Venituri din plasamente Venituri din provizioane si ajustare la inflatie

Structura si nivelul de evaluare a cheltuielilor Cheltuieli de exploatare privind: - Daunele si prioritatile - Rezervele tehnice - Personalul salariat si colaboratori - Comisioanele de reasigurare - Consumurile de materiale - Cheltuieli cu lucrarile si servicile efectuate de terti , redevente, locatii de gestiune si chirii etc - Pierderi din creante Cheltuieli cu plasamentele si alte cheltuieli - Pierderi din creante legate de participantii - Cheltuieli privind plasamentele cedate - Cheltuieli financiare privind amortizare - Cheltuieli din diferente de curs valutar - Etc Cheltuieli extraordinare Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Cheltuieli cu impozitul pe profit calculat potrivit legi

Potrivit destinatie , se disting: - Cheltuieli de achizitie - Cheltuieli de administrare

18 Cheltuieli cu gestionarea daunelor Cheltuieli cu administrarea plasamentelor

EFICIENTA ECONOMICA A SOCIETATILOR DE ASIGURARE Eficienta economica - reflecta rezultatele obtinute intr-o activitate economica privite prin prisma raportului efect/effort intr-o anumita perioada de timp. Pentru aprecierea eficientei economice in domeniul asigurarilor se folosesc o serie de indicatori: Eficienta activitatii din punct de vedere al asiguratorului: - Rata dauna - Gradul de cuprindere in asigurare - Rata fizica a daunei - Costul relativ al activitatii de asigurare - Cheltuieli la un leu venit net - Suma asigurata medie - Productivitatea munci unui lucrator din asigurari - Prima medie incasata pe un contract - Numarul mediu de asigurari ,contractelele - Marja de solvabilitate - Totalul obligatiilor Indicatorii ce reflecta eficienta asigurarilor din punct de vedere al asiguratilor - Durata medie de lichidare a daunelor - Gradul de acoperire prin asigurare - Rata despagubiri