ALGORITMUL LUI EUCLID

Szasz Erika Clasa a-IX-a A

1

El constituie şi punctul de plecare al teoriei fracţiilor continue.Istoric O tradiţie de patru secole pretinde ca primul matematician al epocii elenistice. unde D este cel mai mare divizor comun al lui A şi B. este consacrată celor mai simple numere iraţionale algebrice. iar studiul matematicilor epocii alexandrine ar început cu opera lui Euclid. în aceeaşi epoca. şi anume. O variantă extinsă a algoritmului lui Euclid. rapoartele si proporţiile şi din Cartea a VI-a. ar fi trăit la începutul secolului al III-lea. dar nu există nici un document autentic care să sprijine aceasta părere general acceptată. Poate fi uşor implementat iterativ in C. “Elementele”. care este instrumentul de bază al teoriei elementare a numerelor apare aici pentru prima dată. e cea care rezolvă ecuaţia de forma A * X + B * Y = D. “Elementele” pot fi subdivizate in cinci părţi. Teoria numerelor întregi face obiectul părţii a treia care cuprinde Cărţile VII. care este o aplicare a cărţii anterioare la geometria plană. care tratează. Aceasta noţiune este studiată în partea a doua. Acest algoritm. cum ar fi inelele euclidiene. 2 . Aristarh din Samos şi Arhimede. Algoritmul lui Euclid s-a generalizat şi pentru alte structuri matematice.în primul rând. pe plan abstract. Algoritmul original a fost descris doar pentru numere naturale şi lungimi geometrice (numere reale). Cartea a X-a. care a dominat matematica elementară până în secolul trecut. care vor începe să joace un rol de prim rang începand din secolul al XVII-lea. dar algoritmul a fost generalizat în secolul al XIX-lea şi la alte tipuri de numere. Functionare Ca funcţionare. Probabil că această forma este şi cea mai rapidă. cum ar fi întregii Gaussieni şi polinoamele de o variabilă. VIII şi IX. opera fundamentalăîn 13 cărţi. În ele nu se face uz de noţiunea de asemănare. XII şi XIII. În Cartea a VII-a apare o axioma care este esenţială pentru găsirea. a celui mai mare divizor comun a două numere. formată din Cartea a V-a. Euclid. Acest studiu este un ansamblu foarte impunător si cuprinde. Primele patru cărţi sunt consacrate geometriei plane. algoritmul pur şi simplu împarte deîmparţitul la rest până când împărţitorul este 0. cum ar fi nodurile şi polinoamele multivariate. Partea a cincea şi ultima tratează geometria în spaţiu şi cuprinde Cărţile XI. apoi returneaza deîmparţitul. în legatură cu simplificarea aproximativă a rapoartelor aşa cum o practicau. exclusiv studiului figurilor poligonale si circulare. şi este de preferat când nu e necesar un Euclid extins. cu ajutorul algoritmului lui Euclid. Acesta a dus la noţiuni moderne de algebră abstractă. cea mai extinsă dintre toate.

Conform acestei metode cmmdc a două numere naturale a şi b diferite de zero se calculează păstrând restul împărţirii. Gabriel Lamé a demonstrat aceasta în 1844.pentru găsirea rădăcinilor reale ale unui polinom. deoarece nu necesită niciodată mai mult decât de cinci ori numărul de cifre (în bază 10) al celui mai mic întreg. Algoritmul lui Euclid se bazează pe principiul că cel mai mare divizor comun al două numere nu se modifică dacă numărul cel mai mic este scăzut din cel mai mare. descompunerea în factori. Cmmdc al celor două numere a şi b va fi ultimul împărţitor. în metoda lanţului Sturm. şi în mai mulţi algoritmi moderni de factorizare a întregilor. de câte 1000 cifre fiecare.22)=2 pentru că: Dacă a şi b au câte 1000 de cifre. algoritmul lui Euclid este o metodă eficientă de calcul al celui mai mare divizor comun (CMMDC). Algoritmul lui Euclid calculează eficient CMMDC a două numere oricât de mari sunt. 3 . Folosind algoritmul lui Euclid. o metodă de criptare cu chei publice des folosită în comerţul electronic. folosind cel mai performant calculator existent pe planetă. cum ar fi teorema celor patru pătrate a lui Lagrange şi teorema fundamentală a aritmeticii (factorizarea unică). calculul CMMDC a doua numere.În matematică. De exemplu cmmdc(16. marcând începutul teoriei complexităţii computaţionale. durează miliarde de ani. CMMDC al două numere este cel mai mare număr care le divide pe ambele. Algoritmul lui Euclid poate fi utilizat pentru a construi fracţii continue. cum ar fi calcularea numerelor care satisfac mai multe congruenţe (Teorema chinezească a resturilor) sau inversul multiplicativ al unui corp. Algoritmul lui Euclid are numeroase aplicaţii practice şi teoretice. Este un element cheie al algoritmului RSA. Algoritmul se va termina când restul împărţirii devine zero. şi reluând împărţirea cu vechiul împărţitor şi vechiul rest. În secolul al XX-lea s-au dezvoltat metode de îmbunătăţire ale eficienţei algoritmului. durează aproximativ o secundă pe un calculator PC de performanţă medie. Este o unealtă de bază pentru demonstrarea unor teoreme din teoria modernă a numerelor. Este utilizat pentru rezolvarea ecuaţiilor diofantice.