LUCRARE DE DIPLOMĂ

PROMOŢIA 2002 - 2005

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU CATARACTĂ

Coordonator: Dr. Gîrleanu Liliana Instructor asistent: Coca Anuţoiu

A bsolvent:

PROMOŢIA 2002 - 2005

CUPRINS

o MOTTO o NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A ANALIZATORULUI VIZUAL o STRUCTURA o FUNCŢIA OCHIULUI o PATOLOGIA OCHIULUI o TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL CATARACTEI o NOŢIUNI PRIVIND MEDICAMENTELE FOLOSITE ÎN OFTALMOLOGIE ŞI MODUL LOR DE UTILIZARE o PREZENTARE DE CAZURI o ANEXE o BIBLIOGRAFIE

Voltaire .MOTTO: "Adevărata frumuseţe izvorăşte din sublim şi simplitate”.

un segment de conducere.NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A ANALIZATORULUI VIZUAL Analizatorul vizual. Volumul vitrosului reprezintă şase zecimi din volumul globului ocular.stratul fîbros.stratul vascular numit şi uvee. şi care.un segment periferic sau receptor. căile nervoase care conduc influxul primit de la segmentul periferic către scoarţa cerebrală. Masa vitreană este o substanţă anhistă. este un sistem funcţional care. . Cele trei straturi sunt: . SEGMENTUL PERIFERIC Segmentul periferic constă din globul periferic şi anexele sale. care formează peretele lui. . cu rare celule migratoare. Masa globului ocular variază între 7 şi 7. cu masa de 2-2. ca şi ceilalţi analizatori ai organismului. Substanţa vitrosului conţine 96. reprezintă sistemul optic al ochiului. într-o scobitura a vitrosului numită "fossa pantellaris". care alcătuiesc mediile transparente. Corpul vitros în totalitatea sa are un rol important în dezvoltarea şi menţinerea formei globului ocular. Globul ocular este format din trei straturi suprapuse. un lichid transparent secretat de corpul ciliar. retina. împreună cu corneea. şi din medii transparente care sunt în interiorul globului ocular. care ocupă spaţiul cuprins între faţa posterioară a cristalinului şi peretele globului ocular. Vitrosul optic este omogen. .6% apă. /v Conţinutul globului ocular Camera anterioară şi camera posterioară sunt umplute de umoarea apoasă. volumul este de 6. .5 g. situată în partea anterioară a orbitei. consistenţa fermă este dată de către tunicile globului ocular puse în tensiune de către conţinutul intraocular.stratul nervos. coloidală. . CRISTALINUL are forma unei lentile biconvexe. cuprinde trei segmente: .5g. unde excitaţia este transformată în senzaţie vizuală. cristalinul şi corpul vitros. cu diametrul de 9-10mm. din punct de vedere morfologic şi funcţional. Globul ocular este o formaţiune aproape sferică.5 cm3.un segment central sau cerebral. perfect transparentă si elastică. Corpul vitros este o substanţă gelatinoasă. situată în plan frontal. In interiorul globului ocular sunt cuprinse umoarea apoasă. între iris şi corpul vitros. care priveşte excitaţiile exterioare specifice.

Acomodaţia este proprietatea ochiului de a vedea clar un obiect. Conţinutul în calciu al cristalinului este egal cu cel al umorii apoase. Cristalinul conţine apă (65%). Corpii geniculaţi externi sau laterali sunt situaţi sub pulvinar. ci o condensare a lentilei. cu rol de a menţine cristalinul în poziţia sa normală şi de a-i transmite impulsurile muşchiului ciliar. cu care se pun în SEGMENTUL DE CONDUCERE . Nutriţia sa este asigurată de către umoarea apoasă. Cristalinul nu are nervi şi este avascular. cristalinul continuă să se dezvolte fără să se producă o distensie a capsulei. Fata anterioară are raza de curbură de 10 mm. alta posterioară. După naştere. în medie este de aproximativ 22 D. o diminuare treptată. prin intermediul capsulei. Fibrele cristaliniene. iar terminaţiile posterioare formează o sutură sub forma unui "Y" inversat. calciul se găseşte în cantitate mică. Tulburările de metabolism ale proteinelor şi ale lichidelor eliberează probabil sulfaţi. beta şi gama cristalin) altele insolubile (albuminoidul). Orice tulburare a metabolismului cristalinian duce la degenerescentă şi opacifîerea lor.. Indicele de referinţă cu vârsta. produce o scădere a elasticităţii cristalinului şi. Cristalinu este constituit din următoarele straturi: l .capsula cristalinului sau cristaloida. fermenţi. deasupra hipofizei. fibrele nervului optic dintr-o parte se încrucişează parţial cu cele din partea opusă. a amplitudinii de acomodaţie. . totodată..Este suspendat de corpul ciliar printr-un sistem de fibre radiare foarte fine. care sunt precipitaţii de calciu existent în cristalin. formând chiasma optică. Cristalinulare doua feţe: una anterioară. astfel încât suprafaţa anterioară a cristalinului este mai puţin bombată decât cea posterioară. Fibrele tinere sunt îngrămădite spre centrul lentilei. Fibrele sunt dispuse în straturi concentrice. La tineri. vitamine. la orice distantă între infinit şi ochi. proteine (35%) din care unele solubile (alfa. foarte elastică şi subţire. Zonula lui Zinn este un inel membraniform. care. în continuarea bandeletelor optice. În cavitatea craniană. datorită unui fenomen de difuziune şi osmoză. cu vârsta. denumită sutura cristaliniană anterioară. după un scurt traiect. Conţin un număr mare de celule. sau ligamentul suspensor.epiteliul cristalinian anterior este format dintr-un rând de celule cubice dispuse sub capsula anterioară depăşind cu puţin ecuatorul cristalinian. care înconjoară pedunculii cerebrali şi se termină în corpii geniculaţi. fosfaţi si carbonaţi. Ea se găseşte situată în etajul superior al endocraniului. progresiv. De la chiasma pornesc bandelete optice. faţa posterioară are raza de curbura de 6 mm. ce formează zonula lui Zinn. o membrană de înveliş transparentă. ducând astfel la cataractarea lui. care iau naştere din celulele epiteliului anterior. Terminaţiile anterioare ale fibrelor formează pe suprafaţa nucleului cristalinian o sutură în formă de "Y" drept. au forma hexagonală.

Suprafaţa ariei atinge 20-30 cm2. merg. SEGMENTUL CENTRAL SAU CEREBRAL AL ANALIZATORULUI VIZUAL Segmentul central sau cerebral al analizatorului vizual este situat în scoarţa cerebrală a globului occipital. care. ce provine din carotida internă. Fasciculele radiaţiilor optice sunt mai voluminoase decât cele din bandeletele optice. Radiaţiile optice ale lui Gratiolet reprezintă fibrele neuronilor din corpii geniculaţi externi. La nivelul cortexului occipital. în stratul plexiform intern. Artera apare în central papilei nervului optic. Coriocapilarele prezintă o reţea foarte densă şi fac parte din sistemul vascular uveal. regiunea ocupă o suprafaţă mult mai mare decât la nivelul retinei. Reţeaua de capilare este situată pe membrana Bruch. . se divid într-o ramură temporală şi una nazală. alta profundă în stratul plexiform extern. formând două reţele: una superioară. Corpii geniculaţi laterali au structura lamelară: lamelele albe mielinice alternează cu cele cenuşii. dând ramuri bulbare şi orbitare. apoi. se poate considera că vederea este o funcţie aşa de complexă. unde se împarte într-o ramură superioară şi una inferioară. cu densitate maximă în regiunea maculară. vasele bulbare se împart în două teritorii distincte. încât la realizarea ei participă creierul în totalitatea lui. face apoi o spirală în jurul nervului optic. 18. aria 17 Brodmann. spre aria striată a lobului occipital şi se termină în jurul scizurii calcariene. VASCULARIZAŢIA GLOBULUI OCULAR Vascularizaţia globului ocular este asigurată de artera oftalmică. înainte de a pătrunde în glob. fiind complet înglobate în substanţa albă a lobului temporo-occipital. Teritoriul retinian este irigat de artera centrală a retinei. Fibrele maculare se proiectează la nivelul polului posterior occipital. Aceasta arie are sediul recepţiei senzaţiilor vizuale şi reprezintă domeniul percepţiilor vizuale elementare. după ce au trecut prin partea posterioară a capsulei interne. 19. deoarece cuprind şi un număr de fibre centrifuge. Artera oficială pătrunde în orbită prin canalul optic. Aceste fibre mielinizate pleacă de la baza corpului geniculat extern şi se grupează în afara şi deasupra acestuia.contact fibrele nervului optic. teritoriul retinian şi cel uveal. Ariile occipitale funcţionale Brodmann sunt ariile 17. La nivelul scizurii calcariene din lobul occipital există o adevărată retină corticală. Straturile externe care conţin conurile şi bastonaşele sunt hrănite în primul rând de reţeaua corio-capilară a coroidei prin difuziune şi numai în mică măsură prin fuziunea limfei interstiţiale la nivelul straturilor interne ale retinei. Aria striată 17 sau aria vizuală se găseşte pe scizura calcariană şi buzele sale. Această strânsă legătură care există între nutriţia retinei şi a coroidei explică faptul că majoritatea proceselor patologice de la acest nivel sunt mixte. Astfel. ramura din artera oftalmică. Ramurile arteriale se capilarizează. Aici are loc transformarea excitaţiei luminoase în senzaţie vizuală.

ramuri din artera cerebrală şi din ramuri mici carotidiene. Papila nervului optic este nutrită de către ramurile arterelor ciliare scurte posterioare. Capilarele nu merg în septurile gliale. legate între ele prin numeroase anastomoze. Anastomozele în ramurile de provenienţă variată au importanţă în declanşarea edemului papilar. adunând întreg sângele uveal. Venele uveeii aparţin de 2 curente: venele cilice anterioare şi venele vorticoase. dispuse segmentar. Trunchiul nervos optic este nutrit de ramurile papilare provenite din arterele ciliare posterioare scurte şi lungi. Sângele venos al nervului optic este adunat de venele meningiene perioptice. prin "lamina fusca" către baza irisului şi realizează marele cerc arterial al irisului. Sistemul vascular uveal este constituit din ramuri ale arterei oftalmice: arterele ciliare scurte posterioare. Venele vorticoase formează o reţea bogată în vârtejuri. cu rol important în hrănirea nervului optic. . în coroidă. Această reţea bogată menţine pentru retină o temperatură constantă optimă.Venele teritoriului retinian se unesc şi formează vena centrală a retinei. care formează centrul vascular al lui Haller. care se revarsă în venele oftalmice. ce sunt dispuse paralel cu fibrele nervoase din chiasmă. VASCULARIZAŢIA CHIASMEI OPTICE Reţeaua arterială chiasmatică nu conţine elemente axiale. Arterele ciliare anterioare provin din ramurile musculare ale arterei oftalmice. arterele ciliare lungi posterioare şi arterele ciliare anterioare. VASCULARIZAŢIA NERVULUI OPTIC Vascularizaţia nervului optic este asigurată prin ramuri ce provin din artera oftalmică. Vascularizaţia periferică este asigurată de braţele recurente ale arterei oftalmice. Venele ciliare anterioare adună sângele din muşchiul ciliar. Prin reţeaua vasculara a tractului uveal circulă o cantitate considerabilă de sânge care atinge cifra de 260 ml. la om. Cele doua artere ciliare lungi posterioare se îndreaptă. existând numeroase anastomoze între ele. Din arterele ciliare scurte posterioare se desprind 2-4 ramuri. care se varsă în venele oftalmice superioare. artera lacrimală. Sistemul nervos chiasmatic este drenat în sinusul coronar şi cavernos. Artera centrală a retinei nu participă în irigaţia papilei nervului optic. Partea centrală a nervului optic este vascularizată de ramuri izvorâte din artera centrală a retinei şi din ramuri piale.

Nervul oculomotor comun pătrunde în orbită prin fanta sfenoidală. Nervul oculomotor comun inervează muşchiul drept intern. Ramura frontală inervează tegumentele frunţii. pleoapei şi conjunctiva. Din această cauză. a canaliculelor şi a jumătăţii interne a pleoapelor şi a conjunctivei. Inervaţia senzitivă a globului ocular este foarte bogată. întreaga musculatură a globului ocular este inervată de trei nervi cranieni: nervul oculomotor extern (a Vl-a). pe faţa sa externă. Sistemul motor al globului ocular este destinat asigurării mobilităţii conjugate a globilor oculari. cu scopul de a recepţiona şi stabili anatomic imaginea retiniana pe fovee. frontal si lacrimal. Ramura lacrimală formează mai multe ramuri palpebro-conjunctivale si lacrimale. . nervul optic şi căile optice. pateticul (a IV-a) şi nervul facial (al VII-lea). ultimul reflex care dispare în cazul anesteziei generale este reflexul corneean. împreună cu ramuri recurente de cerebrala posterioară. şi de artera cerebrală mijlocie. pe fata internă a emisferei. Ramura nazală asigură inervaţia senzitivă a sacului lacrimal. în afară de fibre senzitive. dreptul inferior.VASCULARIZAŢIA BANDELETELOR OPTICE ŞI A CORPULUI GENICULAT LATERAL Bandeleta optică primeşte ramuri din artera coroidiană anterioară. dintre acestea primele două. Fiecare nerv îşi are originea în trunchiul cerebral. INERVAŢIA ANALIZATORULUI VIZUAL Analizatorul vizual are o inervaţie senzorială. Nervul maxilar inervează pleoapa inferioară şi conjunctiva respectivă. trigemenul mai conţine şi fibre vegetative care au sub dependenţa lor o parte din vaso-motricitatea conjunctivei. Trigemenul mai conţine şi fibre trofice. care au rol deosebit în trofîcitatea globului ocular.din artera posterioară. Inervaţia senzitivă este asigurată de nervul trigemen. Nervul oftalmic este format din unirea a trei ramuri: nazal. Atât circulaţia arterială cât şi cea venoasă au caracter terminal. Inervaţia motorie. terminaţiile nervoase trigeminale ajung până în straturile epiteliului anterior. Nucleul său de origine este în pedunculul cerebral. corpului ciliar şi a retinei. motorie si vegetativă. senzitivă. contribuie la asigurarea inervaţiei senzitive a globului ocular. iar corpul geniculat lateral . Cortexul vizual este nutrit din artera cerebrală posterioară. în cornee. drept superior. oftalmic si maxilar. Inervaţia senzorială este alcătuită din segmentul intermediar al analizatorului optic. A treia ramură a trigemenului nu contribuie la inervaţia globului ocular. oblicul mic şi ridicătorul pleoapei superioare.

care inervează muşchii netezi polpebrali şi orbitali. se împarte în centrii corticali şi periferici. Nucleul său de origine este în protuberenţial. Pe calea parasimpaticului ocular vin prin oculomotorul comun fibre iridoconstrictoare şi fibre care acţionează asupra muşchiului ciliar. Inervaţia vegetativă a ochiului este alcătuită dintr-un sistem de fibre şi ganglioni care leagă ochiul de centrii vegetativi cerebrali. graţie căreia senzaţiile care se nasc în lobul occipital nu rămân fotografii izolate. fibre lacrimale. fibre dilatatoare ale pupilei. Nucleul facial este în protuberanta. FUNCŢIA VEDERE ŞI TULBURĂRILE EI Analizatorul vizual are rolul de a ne pune în relaţie cu mediul extern. Fibrele parasimpatice ajung la ochi prin intermediul oculomotorului comun şi facialului. până la om. Segmentul vegetativ al analizatorului vizual. unele celule senzitive se diferenţiază pentru perceperea formelor . fibre secretoare pentru glandele pleoapei şi ale conjunctivei. începând de la vieţuitoarele cele mai sensibile. şi ganglioni simpatici şi parasimpatici. La nivelul analizatorului vizual. în afara centrilor primari mai există centrii oculomotori corticali în număr de doi: unul anterior situat în lobul frontal. Pe calea simpaticului vin la ochi fibre vaso-motorii. Centrii corticali ai activităţii vegetative se situează în sistemul cortical limbic şi în hipotalamus. Elementele periferice sunt reprezentate de fibrele aferente şi de cele eferente. secreţiei lacrimale. Nervul facial (a VII-a) joacă un rol important prin inervarea orbicularului pleoapelor. La organismele mai dezvoltate. fără sens. Fibrele aferente simpatice îşi au neuronii de origine în ganglionii spinali. La realizarea acestei funcţii ia parte şi scoarţa cerebrală. iar pentru cele parasimpatice neuronii se găsesc de-a lungul nervilor periferici. apare cristalinul. activităţii vasomotorii. organul receptor al energiei luminoase se complică. lumina. din punct de vedere morfofuncţional. Celulele senzitive încep să fie protejate de formaţiuni care le înconjoară.Nucleul oculomotor extern inervează numai muşchiul drept extern. ci sunt integrate în tot procesul cunoaşterii. pentru secreţia lacrimală curentă. sistemul vegetativ intervine în controlul activităţii musculaturii netede a globului ocular şi a orbitei. Nervul patetic este nervul motor al oblicului mare. altul occipital situat în lobul occipital. Fibrele motorii care vin prin oculomotorul comun îşi au originea în nucleul Edinger-Westphal situat în apropierea nucleului acestui nerv. reprezentând prima treapta în realizarea funcţiei vizuale. în senzaţie vizuală. Transformarea energiei luminoase într-un proces nervos se petrece la nivelul retinei. El are nucleul de origine în pedunculul cerebral. prin transformarea unui excitant specific. Ochiul reprezintă adaptarea organismului la perceperea energiei luminoase. a muşchiului lui Horner şi a glandei lacrimale. Fiecare nerv are câte un nucleu de origine care alcătuieşte centrul primar sau periferic. iar centrul său cortical se află în regiunea rolandică.

perfect transparentă şi elastică. grăsimi. alta posterioară. sub formă de zone cenuşii albicioase. Cristalinul se compune din apă. Afakia este absenţa congenitală a cristalinului. EXAMINAREA CRISTALINULUI Cristalinul are forma unei lentile biconvexe. Examinarea oftalmoscopică: cristalinul normal nu se vede. dacă este opacifiat parţial. microsferoafakie. Din punct de vedere etiologic. Anomaliile de dezvoltare sunt reprezentate de: afakie. Examinarea la lumina zilei: cristalinul normal este transparent. ectopie. Cristalinul are două feţe: una anterioară. iar altele insolubile. situată în plan frontal între iris şi corpul vitros. ombilicatie. vitamine. Ectopia cristalinului este o anomalie de poziţie. Colobomul este o fisură a ecuatorului cristaîinian. mai adesea posterioare. colabom. globulos. examinarea prin biomicroscopie. Studiul cristalinului se face prin: examinarea la lumina zilei. Ombilicatia este o depresiune a suprafeţei. ce se însoţeşte adesea de alte malformaţiuni oculare (aniridie. deci vizibil. proteine. Afecţiunile congenitale cuprind anomalii de dezvoltare şi tulburări de transparenţă. colobom cristalinian) sau . epiteliul cristalinian. lenticom. microftalmie. dintre care unele solubile. glutation. Grosimea cristalinului se poate determina prin ultraosmografîe. Excitaţiile luminoase se perfecţionează. Microsferofakia: un cristalin mic şi sferic.şi a culorilor. Ele apar în câmpul negru pupilar. iar în scoarţa cerebrală se transformă în senzaţie vizuală. opacităţile apar de culoare neagră pe fondul roşu pupilar. a cristalinului. cristalinul având rol de a concentra energia luminoasă asupra acestor celule. şi o culoare albă-cenuşie când este opacifiat. nu apare reflexul roşu al pupilei. care duce la o miopie mare a ochiului. examinarea la iluminare laterală. Examinarea biomicroscopică: se face prin iluminare difuză şi iluminare focală. Iluminarea focală în fantă permite examinarea cristalinului în secţiune optică. într-o scobitură a vitrosului numită "fossa pantellaris". dacă este opacifiat în totalitate. fibrele cristaliniene. afecţiunile cristalinului pot fi clasificate în afecţiuni congenitale şi afecţiuni dobândite. atât pentru diagnosticul cataractei incipiente cât şi în stabilirea tipului cataractei. Examenul biomicroscopie al cristalinului este foarte necesar. Are următoarele straturi: capsula cristalinului sau cristaloidul. Examinarea la iluminarea laterală permite să se observe opacifieri izolate în straturile anterioare ale cristalinului. examinarea prin oftalmoscopie. Iluminarea difuză permite examinarea suprafeţei anterioare şi a straturilor anterioare cristaliniene. fermenţi.

Prin cataractă se înţelege opacifierea cristalinului. însemnând "cădere de apă" şi arată că indienii. Cataracta congenitală este. Uneori cataracta congenitală poate fi transmisă în mod dominant. homocistinuria. Unul din ochi va trebui operat în jurul vârstei de un an. Apare sub forma de opacităţi sau de cataractă propriu-zisă. Apare. la nivelul nucleului fetal. pentru a nu împiedica dezvoltarea vederii.somatice (sindromul lui Marfan.Cataracta totală: interesează toate straturile cristalinului. staţionară. Tratamentul chirurgical este indicat în toate cazurile de cataractă bilaterală totală. dezvoltate în cursul vieţii intrauterine şi constatate la naşterea copilului sau mai târziu. rubeolaca şi diverse viroze pot fi incriminate la apariţia formelor neconstituţionale. . Cel de-al doilea ochi poate fi operat în jurul vârstei de doi ani. În cataractele mononucleare. grecii şi romanii. situată în centrul cristalinului. Se descriu şi alte forme de cataracte congenitale: cataracta stelară. totale sau parţiale. Endoluesul. proeminentă sau nu. Opacităţi capsulare: . operaţia poate fi făcută de la vârsta de doi ani. TULBURĂRILE DE TRANSPARENŢĂ Cataractele congenitale constituie o grupă de opacifieri cristaliniene evolutive sau neevolutive. în urma unui proces patologic intrauterin. . în majoritatea cazurilor. însoţită de o scădere mai mult sau mai puţin accentuată a vederii. . care ocupă polul posterior al cristalinului.Cataracta în fus: opacitatea este fuzionată. . care cunoşteau această boală. Câmpul pupilar apare de culoare alb-cenuşie. sindromul lui Marchesani.Cataracta nucleară: apare sub forma unor opacităţi punctiforme dense. în urma traumatismului operator.Cataracta polară anterioară se manifestă printr-o pată mică. în marea majoritate a cazurilor. după vârsta de 50 de ani fără o cauză precisă. cataracta punctată.Cataracta zonulară . ectopia). situată în centrul pupilei. credeau că . din cauza pericolului de atrofiere a globului ocular în cursa de dezvoltare. Afecţiunile dobândite: se manifestă prin pierderea transparenţei cristalinului. precum şi tulburările survenite în metabolismul calciului. albă. unind o cataractă capsulo-lenticulară posterioară cu una anterioară. ce duce la scăderea transparenţei sale. Cuvântul "cataractă" provine din limba greacă.Cataracta polară posterioară se manifestă printr-un punct alb. Operaţia este contraindicată sub vârsta de 6 luni. cataracta pulverulentă. Ea se datorează unor modificări constituţionale şi ereditare la un cristalin embrionar normal sau alterat în cursul dezvoltării sale. alb-cenuşii.

iar sub artera anterioară a capsulei se situează epiteliul cristalinului. Cataracta congenitală poate fi parţială. care apar cumulativ la o generaţie. pe o parte circumscrisă a cristalinului şi nu se extinde pe parcursul vieţii. această îmbătrânire se referă doar la suprafaţa cristalinului. susţinând că. fibrele cristalinului sunt foarte sensibile la tulburările nutritive şi la traumatisme. opacifierea este cauzată de absenţa substanţelor necesare întreţinerii metabolismului cristalinian. mai multe tipuri ale cataractei. vârstă şi grad de dezvoltare. Este caracteristic faptul . în primul rând. de obicei. se înţelege opacifîerea cristalinului şi nu formarea unei membrane. Când apare cataracta? Cunoaştem. nucleul se sclerozează mai rapid. cortexul. Cataracta poate exista şi la nou-născut. sau succesiv la mai multe generaţii. Presupunerile lui Brisseau au însemnat începutul cercetărilor care au dus la dezvoltarea cunoştinţelor despre cristalin şi cataractă. La unele familii întâlnim cataracta senilă ereditară. între 40-45 de ani o întâlnim mai rar. s-au constatat următoarele: cristalinul este un factor important în refracţia oculară. opacifierea substanţei cristalinului. Exista mai multe teorii. este înconjurat de o capsulă fără structură.Hr. Ca urmare a studiilor efectuate. Vogt este de părere că opacifîerea cristalinului este un simptom de îmbătrânire tisulară. Unii caută sediul leziunii în structura cristalinului susţinând că procesul de sclerozare nu se desfăşoară uniform. ceea ce produce destrămări în ţesutul cristalinului şi duce la descompunerea fibrelor. Lesnier şi alţii au încercat să combată concepţia de mai sus. de exemplu. din punct de vedere clinic nu este identică cu aceea care poartă denumirea de cataractă senilă. Sunt cunoscute şi cataractele congenitale familiare. astfel explicându-se de ce unii sunt afectaţi mai curând iar alţii mai târziu de această boala.lichidul solidificat din faţa cristalinului împiedică vederea. aceste tulburări cauzează reducerea sau chiar pierderea transparenţei cristalinului: se poate opacifia capsula. nucleul sau tot cristalinul. lezează cristalinul. este consecinţa efectului luminos. la 80-90 ani. Forma care se instalează la o vârstă mai înaintată. care pot fi clasificate după formă. Brisseau demonstrează ştiinţific. mama a avut rujeolă în primele luni ale sarcinii. Vechii egipteni cunosc noţiunea de cataractă din secolul al XVII-lea î. constatând cataracta propriu-zisă ca îmbolnăvire a cristalinului şi având la bază un proces de coagulare care duce la formarea opacităţii. pentru prima dată. deci este bine ca gravida să se ferească de contactarea unei boli contagioase. Denumirea de cataractă a fost acceptată în limbajul medical şi se foloseşte şi astăzi. După părerea altora însă. Apare. Cauzele formării cataractei nu sunt încă suficient elucidate. prin cataractă. toxinele celulare care se acumulează în organismul vârstnicilor. în 1705. în jurul vârstei de 60 ani. prin cristalin se realizează acomodarea. Cea mai cunoscută formă de cataractă este cea senilă. Cataracta. ca şi încărunţirea părului. spun alţii. Potrivit unor presupuneri. părţile periferice se relaxează. dacă. Desigur.

apare cea alb-cenuşie. apare uneori glaucomul cu unghi închis prin cristalin intumescent. Ar fi o greşeală ca toate scăderile de vedere să fie considerate un început de cataractă. după vârsta de 60 ani şi are o evoluţie progresivă spre opacifiere completă a cristalinului. acum de culoare maronie. în acest caz. în general. vederea slăbeşte iar în locul culorii negre a pupilei. iar la lumină pupila îngustată este acoperită de nucleul cristalinului opacifiat. iar nucleul. în toate cazurile în care sensibilitatea la lumină există. Stadiul de hipermaturitate se formează însă. stabileşte cu exactitate direcţia ei. lentă.. Cataracta senilă constituie forma cea mai frecventă dintre tulburările de transparenţă ale cristalinului. orice cataractă senilă se poate opera cu succes. afirmă fericit că nu-i mai foloseşte. pe când opacităţile din nucleu ating doar peste ani de zile această fază. dar i-a slăbit vederea pentru depărtare. Odată cu opacifîerea cristalinului. la vârstnici. iar la nepoţii lor deja la 40-50 de ani. la vârstnici. pe lângă opacifierile evidente. în general. peste câteva săptămâni sau luni. deci. Un alt simptom este apariţia temporară a miopiei. Ea poate fi cauza unei inflamaţii în ochi.ca la bunici cataracta apare la 60-70 ani. Prezbitul. Dacă are loc opacifierea completă a cristalinului. suprafaţa prezintă denivelări. Aceste urme se observă doar după dilatarea pupilei uneori. adică la generaţiile care se succed cataracta apare din ce în ce mai devreme. cauzele pot fi şi altele. urme incipiente ale cataractei se prezintă la 90% din populaţie. vederea practic încetează. opacitatea apărută în cortexul cristalinului ajunge în câteva luni în faza totală a formării cataractei. cataracta senilă este bilaterală însă ea nu apare în acelaşi timp la ambii ochi. alteori. opacifierea cristalinului începe în nucleu. atât vederea de aproape cât şi cea pentru distanţă vor slăbi din cauza cataractei. vederea rămâne relativ bună. Este bine să ştim că. de obicei. Accentuarea opacifîerii substanţei cristalinului duce la pierderea apei. se tumefiază. Ea apare. aşa-zisul fenomen de anticipaţie. Daca acest cristalin rămâne şi pe mai departe în ochi. Este indicat să se intervină prin operaţie înainte de instalarea acestei faze. După vârsta de 70 de ani. a formării cataractei. vederea devine practic nefolosibilă. deoarece cristalinul înmagazinează mai multă apă şi. iar de la l m. treptată. pe lângă opacifieri de mici dimensiuni. cu "maturizarea" cataractei. Alteori. se scufundă în partea lichefiată. Bucuria este de scurtă durata deoarece. pentru ca. aceasta se numeşte "cataractă hipermatură". Se remarcă. În faza de tumefiere. la copiii lor la 55. . Scăderea vederii este. care până acum citea cu ochelari. Boala este bilaterală. Uneori. substanţa sa corticală se lichefiază. bolnavul vede mai bine. Se disting 3 forme clinice: 1. Sensibilitatea la lumină este bună dacă bolnavul percepe lumina unei lumânări într-o cameră obscură. în urma acestui fapt. îi scade volumul. corticală (opacifierile încep în scoarţă). cu durere şi congestia ochiului. doar la 8-10 ani după opacifierea totală a cristalinului neoperat la vreme. la o distanţă de 5 m.

La iluminatul lateral câmpul pupilar este roşu. foarte clar orientate radiar. 1. cupuliformă (opacifîerile încep în straturile posterioare). o forma supramatură a cataractei nucleare. iar la examenul oftalmoscopic pupila nu se luminează. Cataracta brună sau neagră se poate confunda cu o tulburare hemoragică masivă a vitrosului. La examenul 3. Bolnavul acuză o scădere care se manifestă printr-un scotom cenuşiu circular. şi cu un vitros fluid. Examenul histologic arată prezenţa în sacul cristalinian de cristale de colesterol şi de oxalat de calciu.Cataracta matură: se produce o deshidratare a cristalinului. nucelară (opacifîerile încep în nucleu). pete negre pe fondul roşu. care îşi recapătă dimensiunea normală. iar la examenul oftalmoscopic. Ea este asociată uneori cu o miopie forte cu modificări ale F. Câmpul pupilar capătă o coloraţie cenuşie-laptoasă. La biomicroscop. pupila nu se luminează. Tulburările de vedere sunt pronunţate. datorită căreia bolnavul poate renunţa la ochelari. . în raport cu sediul lor: impresie de văl înaintea ochilor. El îşi măreşte volumul prin hidratare. în unele cazuri. 2. Histologic. se constată prezenţa de mici pete albe pe fondul negru al pupilei. iar la examenul oftalmoscopic. în cazuri incipiente. . formaţiuni transparente.Cataracta hipermatură (morganiană): boala continuându-şi evoluţia. câmpul celular apare cenuşiu. prezenţa unor puncte negre în câmpul vizual. mai multe stadii: . îşi împinge înainte irisul. culoarea neagră apare în urma oxidării. din care cauză nucleul cade în partea delicvă a capsulei. poliopie (vederea unui obiect în mai multe exemplare. Scăderea de vedere depinde de întinderea şi poziţia opacităţilor în raport cu pupila. . câmpul pupilar are o culoare cenuşie.O.Cataracta intumescentă: opacifierea cristalinului progresează treptat. Cataracta nucleară (25% din cazuri). evoluţia se face către cataracta neagră. 3. Cataracta corticală se întâlneşte în 65% din cazuri. în schimb opacifîerea devine completă. perpendiculare pe suturi.Cataracta incipientă: se caracterizează prin apariţia unor mici zone de opacifiere. Vederea este redusă la perceperea formelor. apariţia unei uşoare miopii. La iluminatul lateral nu se constată nimic patologic. . midriaza o micşorează prin angajarea periferiei cristalinului încă transparentă. La examenul oftalmoscopic cu iod. Evoluţia sa este mai lentă. Miozisul măreşte tulburarea vizuală. o înceţoşare difuză a obiectelor îndepărtate. se observă prezenţa unor linii foarte fine. se produce o lichefiere a zonelor subcapsulare ale cristalinului. pe fondul roşu al pupilei se observă o pată neagră. luând o coloraţie cenuşie albicioasă. din cauza prezenţei mai multor zone de densificare). acest stadiu corespunde unei denaturări a celulelor care se adună în globule morganiene. Bolnavul distinge vag formele.2. care determină diferite tulburări vizuale. boala evoluând in Cataracta cupuliformă apare în 10% din cazuri. La examenul direct şi la luminatul lateral.

flora microbiană din secreţia conjunctivală şi tensiunea oculară . ETIOPATOLOGIA CATARACTEI SENILE. tapetând capsula posterioară. pe un ochi liniştit. dispuse în lungul ramificaţiilor suturilor şi capacităţi zonulare concentrice. Opacităţi senile punctare. al hidraţilor de carbon. Confuzia cataractei cu glaucomul cronic simplu apare datorită faptului că ambele afecţiuni apar la persoane în vârstă şi evoluează prin scăderea lentă şi progresivă a vederii. care arată o opacitate caracteristică în câmpul pupilar. pulverulente. 4. care au o specificaţie organică. Se întâlnesc sub două forme: opacităţi punctate albe sau brune ale suturilor axiale anterioare. colesterinei. starea anexelor globului. . care la început apare ca o tulburare difuză pulverulentă. poate fi uşor confundat cu o cataractă incipientă: tomometria. sunt necesare pentru diagnosticul diferenţial. Teoria biologică susţine că s-ar datora unei hipersensibilizări a organismului la albuminele cristaliniene. dispuse în straturile profunde ale periferiei scoarţei. Teoria funcţională susţine că s-ar datora leziunilor mecanice provocate de eforturile acomodative ale ochiului hipermetrop şi astigmat. mai mult sau mai puţin gros. Cercetând starea locală. DIAGNOSTICUL este uşor şi se bazează pe examenul obiectiv. Evoluţia cataractelor senile se face fără fenomene inflamatorii sau dureroase. calciului. apoi ca un strat concav. dar nici una nu a rezistat verificărilor clinice şi experimentale. B2. PROGNOSTICUL este bun deoarece prin intervenţie chirurgicală.O. se poate reda bolnavului vederea.exudatul pupilar. al grăsimilor. care poate determina o culoare alb-gălbuie a pupilei. Teoria metabolică generală explică apariţia cataractei prin tulburări în metabolismul general. cercetarea câmpului vizual şi a F. se verifică permeabilitatea căilor lacrimale. dar nu de specie. Există numeroase teorii. La examenul biomicroscopic se constată o opacifîere limitată la stratul subcapsular posterior. interesând straturile cele mai posterioare ale cortexului. care apare în urma unei afecţiuni inflamatorii a irisului. se vede un văl negru care tapetează capsula posterioară.glaucomul cronic simplu. care se manifestă doar printr-o scădere a acuităţii vizuale. ce evoluează la o persoană în vârsta. deci ar putea acţiona ca albumine străine. Bl. periferice. fără fenomene inflamatorii. care sunt însă. potasiului sau tulburărilor de secreţie ale glandelor endocrine sau lipsa de vitamine C. TRATAMENTUL cataractelor este chirurgical şi constă în extracţia cristalinului opacifiat.oftalmoscopic cu iod. Diagnosticul diferenţial se face cu: -opacităţi corneene. situate la un nivel anterior şi nu lasă să se perceapă planurile subadiacente. repartizată regulat pe un plan uniform. .

Corecţia afakiei se face cu lentile sferocilindrice. se disting mai multe variaţii: a) cataracta diabetică este bilaterală: apare la diabeticii tineri şi are o evoluţie rapidă spre maturitate. se descriu următoarele aspecte: 1. din cauza complicaţiilor frecvente la adiabetici. într-un număr mare de cazuri s-ar datora unei disfuncţii a glandelor endocrine. Nici una din aceste teorii nu a reuşit să explice mecanismul de apariţie a tuturor capsulelor de cataractă diabetică. este frecvent 25%. prin care se extrage cristalinul în întregime. Condiţia ca operaţia să poată fi efectuată este integritatea funcţională a retinei şi a nervului optic. Această cataractă are la origine o afecţiune generală sau o intoxicaţie. prin acidoză. 3. CATARACTELE PRESENILE sunt de natură ereditară şi se pot împărţi în două categorii: .care. A) Cataracta patologică de cauză generală. -opacităţi cristaliniene ale adultului. dar aici măsurile de precauţie trebuie să fie mai riguroase. cataracta coronară. . dacă este crescută. Extracţia cristalinului se face după două metode: a. trebuie normalizată în prealabil. cataracta dilacerată. Tratamentul este identic cu al cataractei senile. metoda extracţiei intercapsulare. mai frecvent sub forma unei cataracte cupuliforme posterioare şi au un caracter evolutiv. ochiul rămâne afak (lipsit de cristalin). Corecţia afakiei se mai poate face şi cu lentile de contact. Clinic. Mecanismul de apariţie a cataractei diabetice a fost explicat în mai multe feluri: prin prezenţa zahărului în cristalin. prin hidratarea cristalinului sub acţiunea presiunii osmotice. metoda extracţiei extracapsulare. sunt dotate cu un potenţial evolutiv foarte redus şi au o influenţă mică asupra funcţiei vizuale. 2. Cataracta endocrină este bilaterală şi evoluează în acelaşi strat de fibre. cataracta coerulea. se manifestă prin opacităţi de culoare verzuie sau brună. ea se prezintă sub formă de fulg de zăpadă sau sub formă de opacităţi noroase localizate în straturile anterioare şi posterioare. b. care se aplică direct pe cornee şi care se utilizează cu succes mai ales în afakiile mononucleare. După extracţia cristalinului. prin care se scoate numai capsula anterioară. prin scăderea permeabilităţii capsulare. survin în cursul celei de-a 4-a sau a 5-a decade a vieţii. prin produşii toxici ai metabolismului diabeticilor. 1. CATARACTELE PATOLOGICE apar datorită unei tulburări a metabolismului cristalinian de cauză generală sau locală. se caracterizează prin opacităţi fin cenuşii sau albăstrui. cu lentile corneene.cataracte asemănătoare celor senile. opacitate de culoare alb-albăstruie. atât pentru distanţă cât şi pentru aproape.

6. asociate cu tulburări endocrine (tiroidiene. dinitrofenol (conţinut în diferite medicamente administrate în cura de slăbire). Se pot întâlni cataracte produse de instalaţiile de miotice (pilocarpina. Cataractele complicate sunt de mai multe feluri: a cataracta glaucomatoasă. c. tulburări de nutriţie. mintacol. b. scledermie. Se prezintă sub formă de opacităţi de tip Fleischer sau de tip Vogt. Cataracta galactoseică . pilocromă. mai frecvent. Glaucomul singur poate determina apariţia opacifîerilor. bilaterală. înainte de a ajunge la o opacifîere totală.este bilaterală şi începe prin opacităţi corticale profunde. punctiforme Tratamentul tetaniei nu opreşte evoluţia cataractei. c) cataracta tetanică. clorpromazina (neuroleptic).se mai întâlnesc cataracte de boli infecţioase. sub formă de opacităţi albe. se caracterizează prin opacităţi arciforme. Ele survin în intoxicaţie cu ergotamina (prin faina care conţine secară cernută). boala lui Takaiasu. Cataracta în mongoloism C (trisomia 21). cataracta în dezlipire de retina poate apărea precoce.apare la vârsta de 15-20 ani. dispuse în jurul nucleului fetal. iar opacităţile se localizează subcapsular. asociată cu o polikilodermie generalizată. sub forma unor opacităţi difuze sau nucelare. după operaţiile de guşă. Cataracte patologice de cauză diversă . 5. Leziunile sunt localizate mai ales în cortex. genitale). localizate între fibrele transparente.se caracterizează printr-o cataractă în farfurioara posterioară. 4. tulburările apar lateral. paratireoprive. suferind de o dermatoză (eczemă cronică) şi se manifestă prin opacităţi centrale ale capsulei anterioare sub formă de ecuson. tulburări endocrine. Ea poate fi reversibilă dacă se administrează un tratament precoce. digestive şi respiratorii. ulceraţii torpide ale membrelor inferioare. c) sindromul lui Werner . B) Cataracta patologică de cauză locală (cataracta complicată) reprezintă alterarea cristalinului ca o consecinţă a unei afecţiuni oculare. Cataractele dermatogene. 2. Cataractele toxice . apare în cursul tetaniei. completate de apariţia de vacuole. cataractă sub formă de opacităţi subcapsulare anterioare şi posterioare. b) sindromul lui Rothmund .apar la persoane între 18-35 ani. eczeme cronice).sunt bilaterale şi încep sub capsula anterioară. Afecţiunea se caracterizează prin tulburări endocrine. separate de capsulă printr-un strat clar. corticosteroizi tripanarol. poate apărea cataracta nucleară cu evoluţie lentă. cataracte miopigenă. asociate cu tulburări musculare. cu evoluţie lentă. Se mai întâlnesc. printr-un aspect îmbătrânit cu sclerodermie. survin în afecţiuni cutanate (neurodermită. d) cataracta miotonică. stea sau scut. diflupil). survin la persoane tinere. Cu timpul devine totală. b) /v . 3.cataracta prin hipoglicemie: se caracterizează prin opacităţi lamelare. următoarele forme: a) cataracte atopice . Cateractele sidermatotice sunt bilaterale. din boala lui Steiner. în miopie de grad mare.

Ele survin ca o consecinţă a inhibiţiei fibrelor cristaliniene. cataracta apare rapid după . albicioase. în cataractele contuzive. b) cataracta electrică . corp străin) care a perforat capsula cristaliniană. CATARACTA TRAUMATICĂ survine în urma unui traumatism ocular perforant (cauza directă) sau neperforant (cauza indirectă). nodulare. foarfece. Cataracta poate apare sub diferite forme: opacităţi subcapsulare diseminate. sau opacifîerea totala a cristalinului. acţionând asupra cristalinului. cui. se va face extracţia cristalinului opac. în 50% din cazuri. în caz de glaucom secundar. Ea este situată mai ales la nivelul polului posterior. boala se complică cu hipertonie. punctate. dezlipire de retină). gama. bomba atomică). se manifestă prin apariţia de opacifîeri arciforme. Tulburările cristaline. Tulburările depind de cantitatea. CATARACTA PRIN AGENŢI FIZICI . A. b) cataracta traumatică indirectă este consecinţa unei contuzii a ochiului sau a regiunii osoase învecinate (rebordul orbizal. în pânză de păianjen. neutroni. pot produce prin diferite mecanisme patogenice opacifîerea acestuia. înţepături de albină. cataracta cu pseudoexfoliere capsulară. în rozetă. se intervine imediat. timpul de expunere şi natura radiaţiilor. El constă în tratamentul plăgii perforante şi al procesului infectios iar după stingerea acestuia. Opacifierea cristalinului este proporţională cu lărgimea plăgii capsulare. împinsă înainte de şocul de retur.survine după o expunere la raze infraroşii (sticlari. topitori). în extracţia cristalinului opacifîat. c) cataracta prin radiaţii ionizante (raze X. Cataracta traumatică se mai poate întâlni în arsurile corneei prin caustice (acid clorhidric).d. Alteori se observă o exfoliere lamelara a cristalidei anterioare. a) Cauza traumatică directă este consecinţa unui traumatism cu un agent vulnerant (cuţit. reprezentând amprenta lăsată de foaia pigmentară a irisului pe fata anterioară a cristalinului. CATARACTA LUI VOSIUS este o tulburare pigmentară inelară pe cristaloida anterioară. urmat de pătrunderea U. probabil ca urmare a modificării permeabilităţii capsulare sau datorită unei exudaţii subcapsulare ce produce o opacifîere locală a fibrelor.apare după o electrocutare. Se manifestă printr-o cataractă nucelară. evacuându-se masele cristaliniene opacifiate. beta. fiind formată din granulaţii mici. intensitatea. subcapsulare. se datorează dereglărilor în metabolismul cristalinian. La copil. cauzate de procesele patologice oculare.numeroşi agenţi fizici. în masa cristalinului şi îmbibarea acestuia. masivul malar) care aparent nu a văzut cristaloida. în cataracta complicată. corpi străini oxidabili (cataracta siderotică sau calcozică). a) cataracta calorică . boala degenerativă de origine uveală. Tratamentul cataractei traumatice este chirurgical. după un timp variabil de la data iradierii. începe la polul posterior al cristalinului. paraziţi ai cristalinului (filarie). Cataracta traumatică indirectă poate fi însoţită şi de alte leziuni endoculare (rupturi coroidiene.

cataractă supramatură. diplopie monoculară. ruperea fibrelor zonulare. Poziţia normală a cristalinului este înaintea irisului. Subluxaţiile sunt dislocări în care cristalinul este menţinut parţial în loja sa. în foseta patelară. tumori ale corpului ciliar (luxaţii şi subluxaţii spontane). pierderea paralelismului secţiunilor optice corneo-cristaliniene.V. hernie de vitros. deformarea obiectelor. modificarea profunzimii CA (mai profundă într-un sector ori mai redusă în altul). formând cute concentrice cu pupila. în urma resorbţiei progresive a fibrelor cristaliniene. care este o malformaţie ce interesează un cristalin normal şi rămas într-o poziţie anormală. ce poate fi izolată sau asociată cu anomalii generale (sindromul Marfan. uneori. La iluminatul lateral.dobândită . sau ca urmare a unor traumatisme oculare violente.iradiere fetusul este şi mai sensibil. care survine tardiv după extracţia uneia din formele de cataractă descrisă anterior (congenitală. patologică sau traumatică) prin opacifîerea resturilor lenticulare şi capsulare rămase după intervenţie.O. Tratamentul constă în excizia membranei. luminate în roşu la examenul oftalmoscopic. încât o radioscopie a abdomenului unei femei însărcinate în primul trimestru poate determina apariţia unei cataracte. . CATARACTA REGRESIVĂ SAU MEMBRANOASĂ este constituită de un cristalin redus la capsula sa şi o parte din epiteliu. miopie post traumatică). în cazul când cristalinul lasă liber o parte din câmpul pupilar. La examenul F. (astigmatism. CATARACTA SECUNDARĂ SAU REZIDUALĂ constituie o opacitate membranoasă. se observă de obicei două papile. cataracte coroidiene. în dreptul pupilei.care constituie o deplasare secundară a unui cristalin de volum normal şi dezvoltat în poziţie normală. DEPLASĂRILE CRISTALINULUI. Tratamentul constă în extracţia cu pensa a cataractei secundare (capsulectomie) sau în descizia ei (capsulotomie). centrat pe axul vizual. deformarea pupilei (ovalară). Bolnavul se plânge de o scădere progresivă a vederii. încrucişate.acestea sunt descoperite uneori întâmplător. plisari ale suprafeţei irene într-un sector. se văd benzi groase. cristalinul ectopic îşi poate completa deplasarea luându-se înainte sau înapoi spontan sau sub influenţa unui şoc traumatic. Ele se caracterizează prin scăderea A.ectopia. El poate suferi o deplasare sau o dislocare. iar între ele găuri negre. Deplasările de cristalin pot apare datorită unor cauze patologice: miopie forte.congenitală . Există două tipuri de deplasări: . o semilună neagră deasupra marginii cenuşii a cristalinului (zona afaka). La iluminatul oblic se observă o uşoară tremurătură a irisului (iridodonesis). Subluxaţiile cristalinului . Luxaţiile sunt deplasări în care cristalinul a părăsit complet loja. alteori după o contuzie oculară pe un ochi predispus. senilă.subluxaţia sau luxaţia. sindromul Marchesani). .

Vorbim despre afakie şi în cazul în care cristalinul rămâne în globul X . între 1692-1698 îndepărtează cristalinul opacifîat iar apoi mai mulţi medici aplică această metodă în cazul luxaţiei cristalinului. de inflamaţii. se operează ambii ochi. Freytageste este primul care. care constituie un mijloc de neînlocuit pentru fiecare chirurg oftalmolog. pe care a facut-o prin cornee astfel încât razele luminoase au pătruns până la retină. Pe parcurs. urmată în multe cazuri. Se produce . El a extras cataracta prin plagă. acesta înştiinţează Academia din Paris despre rezultatele dobândite. cataracta nu a fost îndepărtată din ochi ci "împinsă" fin în zona papilară. apoi să se generalizeze incizia pe partea superioară. de obicei. Îmbogăţirea cunoştinţelor despre cataractă a dus la înlocuirea metodei de a "împinge " cataracta din zona pupilară cu extracţia ei. De-a lungul mileniilor. Pierderea vederii unui ochi se întâmplă foarte rar. prin retină si hipotalamus. se indică intervenţia chirurgicală înainte ca bolnavul să devină incapabil de muncă. unii făceau plaga pe partea inferioară a corneei. Acest lucru se explică prin efectul stimulant al luminii asupra metabolismului general. în prezent se operează pentru păstrarea capsulei cristalinului cataracta fiind înlocuită cu un cristalin artificial. Prima intervenţie ştiinţifică de extracţie a cataractei datează din 1745 şi se leagă de numele oftalmologului francez Jaques Daniel. nici astăzi nu s-a ajuns la o părere unanimă în privinţa îndepărtării cristalinului afectat. Poate fi şi o malformaţie. În evul mediu circulau prin oraşele şi târgurile din Europa. îl stânjeneşte pe bolnav în activitatea zilnică. Operaţiile se fac astăzi sub microscopul chirurgical. după extracţia cristalinului. La extracţia cataractei s-a generalizat folosirea cuţitului lamelar Graefe. adică "scufundată " în corpul vitros. astăzi există o singură posibilitate: îndepărtarea chirurgicală a cristalinului opacifîat. întrebuinţat de 130 de ani. trebuie luat în considerare nu gradul de maturizare a cataractei ci acuitatea vizuală care.în lateral. eventual să fie expus unor accidente de muncă. de a recupera vederea prin tratament medicamentos. În cataractă. s-au perfecţionat instrumentele şi materialele necesare suturii plăgii. AFAKIA Ochiul fără cristalin se numeşte afak. Cu toate acestea. dacă scade. Procedeul lui a deschis o nouă eră în ştiinţa oftalmologică de început. în fixarea momentului optim pentru intervenţie.TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL CATARACTEI Cu toate încercările de a vindeca cataracta. Redobândirea vederii are şi influenţe favorabile fiziologice. dar se poate instala şi în urma unui traumatism. In 1752. Alţii . prin care au scos cristalinul de multe ori fragmentat cu ajutorul unui cârlig sau o lingură miniaturizată. vraci şi alte persoane care efectuau discizia cataractei. Frecvent.

adăugăm. Are doar punctum remotum. să vadă totul în roşu. Se întâmplă ca. Viciul de refracţie sferică a ochiului afak este consecinţa doar a astigmatismului corneean. Ochiul afak este lipsit de posibilitatea de acomodare la diferite distanţe. imaginea devine cu 30% mai mare faţă de imaginea formată în celalalt ochi. se comportă ca un sistem de refracţie sferică. razele luminoase paralele se unesc după retină la 31 mm. pentru vederea la distanţă şi de 13-14D pentru vederea de aproape. unii bolnavi.. ochiul a fost hipermetrop sau miop. de l O-11 D. . Aceasta înseamnă că. refracţia fiind constantă. din cauza lipsei cristalinului astfel că. care corectează perfect deficienţa de refracţie a ochiului afak.ocular.5 mm. Globul ocular va avea două suprafeţe optice: suprafaţa anterioară şi cea posterioară a corneei. Din cauza corneei subţiri şi a diferenţei mici a curburii suprafeţei posterioare faţă de cea anterioară. în acest caz. Această stare defavorabilă. nu se poate realiza vedere binoculară cu ochelari de protecţie. Dacă ochiul a fost emetrop înainte de operaţie. în cazul în care ochelarii de corecţie înlocuiesc cristalinul unui singur ochi. al căror număr este în continuă creştere. În afakia monolaterală. la valorile de mai sus. Dacă ochiul emetrop devine afak. în cazul hipermetropiei sau scădem în cazul miopiei dioptriile corespunzătoare. Constituie o regulă de bază ca. raza curburii R=7. Afakia poate fi însoţită. de planul corneean. iar restul globului ocular de corpul vitros. bolnavul vede totul în albastru. Ochelarii de protecţie se prescriu în funcţie de profesia şi necesităţile de vedere ale bolnavului afak.8 mm. se situează în afara axului optic. iar din punctul de vedere al refracţiei. imaginea se produce în spatele retinei cu 8. Persoanele cu ochiul afak nu văd bine nici aproape nici la distanţă fără ochelari. pe corneea ochiului afak suprafaţa anterioară este partea pe care se produce refracţia. Dacă. dar este deplasat din loja sa. uneori de miopie sau hipermetropie. dacă în refracţia celor doi ochi este o diferenţă mai mare de 3D. Corectarea vederii cu ochelari este mai complicată dacă cristalinul s-a extras dintr-un singur ochi. anterior. în ochiul afak. Este foarte importantă corectarea astigmatismului corneean apărut în urma operaţiei. din punct de vedere fizic. în unele cazuri. Sistemul optic al ochiului afak este defectuos. încercăm să o rezolvăm cu lentile de contact. puterea de refracţie este mai mică decât cea a ochiului emetrop. condiţii bune de viaţă şi muncă. Refracţia ochiului afak se modifică prin hipermetropie. deci ochiul afak. Dezvoltarea rapidă a tehnicii deschide noi perspective în folosirea cristalinului artificial şi asigură bolnavilor de afakie. camera este umplută cu umoare apoasă. după operaţie. se indică lentile convexe. după intervenţie. diferenţa dintre mărimea celor două imagini formate pe retină devine supărătoare şi nu se poate asigura o vedere binoculară corectă. va fi în mare măsură hipermetrop. la lumina puternică a zilei.

lentila artificială pentru implant a fost abandonată şi uitată. azi se implantează unul din cele trei tipuri de lentile. Medicamentele care se aplică local poartă denumirea de colire. La finele secolului al XVIII-lea. Aceasta metodă părea a fi mai puţin periculoasă decât celelalte. Cel implantat în camera anterioară măreşte cu 4% imaginea. În ultimii ani s-au făcut încercări pentru confecţionarea şi utilizarea cristalinului în camera posterioară. cel mai aproape de locul cristalinului original. Primul oftalmolog care a efectuat o astfel de operaţie a fost englezul Ridley (1951). Colire lichide Sunt soluţii medicamentoase dizolvate în apă sau în ulei de măsline. corect astupate. colire moi (colire seci. cu picioarele în cârlig. NOŢIUNI PRIVIND MEDICAMENTELE FOLOSITE ÎN OFTALMOLOGIE ŞI MODUL LOR DE UTILIZARE Pentru efectuarea tratamentelor se folosesc medicamente care se aplică local (pe ochi) şi medicamente care se aplică pe cale generală. olandezul Binkhorst a elaborat o metodă şi mai bună de implantare a cristalinului: implantarea cristalinului în camera posterioară. Avantajul acestui cristalin. colire gazoase). Ea poate fi corectată cu ochelari sau lentile de contact. pentru a nu se infecta.cristalinul s-a deplasat de la ochi. pe când cel implantat în planul irisului măreşte imaginea cu doar 2. poli-metilmetacrilat. dar metoda folosită de el s-a dovedit a fi ineficientă: după o perioadă de câţiva ani s-au observat grave inflamaţii interne ale globului ocular . unde i s-a prezentat lentila. s-a elaborat o nouă metodă: implantarea cristalinului în camera anterioară care a fost aplicată de italianul Strampelli în 1953. dar fără succes. a fost refuzat.5-3%. Rezultatele cele mai bune se obţin atunci când cristalinul se implantează în camera posterioară. arcuite. trebuie să ţinem cont de apariţia aniseiconiei. Cassamota a făcut implantări la Dresda. Există colire lichide. încovoiate. În practică. Lentilele din camera posterioară au fost prevăzute cu sisteme de susţinere elastice. fixat în camera posterioară. Ele trebuie sa fie proaspete în flacoane de culoare închisă. Ulterior. După aceasta. la Universitatea din Varşovia. Între timp. . Cu ocazia fiecărei implantări. practic ajunge mai profund în camera anterioară a ochiului cu afakie.CRISTALINUL ARTIFICIAL CU IMPLANTARE INTRAOCULARA Ideea de a se înlocui cristalinul cu o lentilă de sticlă provine de la oftalmologul italian Tadini(1766) dar.

perfect şlefuită. este foarte sensibil. Substanţe antiseptice . mişcări ale globului ocular. pentru a nu irita conjunctiva şi corneea. În timpul instilaţiei. care se pulverizează în flacoane speciale de tip spray. lanolină) în care este inclus medicamentul activ. Picurătorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular. Instilaţiile Ca în orice altă manevră medico-chirurgicală în care se vine în contact direct cu pacientul. Cu tifonul. Colirele seci. se va ţine în mână câteva minute.Colire moi Se prezintă sub formă de pomezi. care se prezintă sub formă de pudră. câteva picături în apropierea unghiului extern al pleoapei. Pomezile trebuie să fie perfect omogene. se şterge de pe obraz plusul de lichid. substanţele active fiind fie incluse într-o pudră fină. cu mâna stânga. Flaconul trebuie adus înainte de întrebuinţare la temperatura corpului. i se îndepărtează (se lasă în jos) pleoapa inferioară şi. aceasta pentru a nu expune ochiul la infectare. pe care se ia puţin din unguentul respectiv şi se aplică pe conjunctiva pleoapei inferioare. fie pe scaun. mai ales cel bolnav. cel ce o efectuează trebuie să se spele înainte foarte bine pe mâini. Colire seci Sunt preparate din pudre. cu mâna dreaptă. Pentru aceasta. Picurătorul se ţine vertical. Se cere bolnavului să privească spre frunte apoi. Picurătoarele trebuie sterilizate înainte de utilizare. fie fiind chiar ele transformate în pudră. pe conjunctiva acesteia. pentru a ajuta răspândirea colirului aplicat. Atingerile Colirele moi se aplică prin metoda atingerii. Pomăda este formată dintr-un excipient (vaselină. Bolnavul va face apoi. se aplică prin metoda pudrării. Se foloseşte o spatulă de sticlă. pentru a nu se evacua lichidul introdus. bolnavul stă. atingere şi pulverizări. se picură prin presarea uşoară a pompiţei de cauciuc. În timp ce face instilaţia. Bolnavul va închide apoi pleoapa foarte blând. Colirele se administrează sub formă de instilaţii. astfel încât manevrele de apăsare care se efectuează asupra lui în timpul instilaţiei vor fi făcute cu o deosebită fineţe. Ochiul. lângă ochiul bolnavului aşezăm o compresă sterilă sau o batistă curată pentru a şterge cu ele excesul de lichid care se prelinge pe obraz. Pudra se dizolva în lacrimi şi se răspândeşte pe toată conjunctiva şi pe cornee. cu capul uşor dat pe spate fie întins în pat. cu pleoapele închise. pentru ca lichidul să nu vină în contact cu mica pompă de cauciuc a tubului de sticlă din care se compune picurătorul. Colire gazoase Sunt cele în care substanţa activă este redusă la particule foarte fine. Pudra se ia cu o mică pensulă şi se scutură pe mucoasa conjunctivală a pleoapei inferioare.

Mioticele micşorează diametrul pupilei. Pentru a se obţine anestezii de durată mai lungă se folosesc injecţii cu Novocaina 0. Substanţe vasoconstrictive şi vasodilatatoare Adrenalina 1%. administrându-se una-două picături din oră în oră. Substanţe astringente Alaunul (sulfat dublu de potasiu şi aluminiu) se foloseşte în soluţie de glicerina 1%. de Adrenalină. pentru tratamentul conjunctivelor catarale. Se mai folosesc şi alte săruri de argint. soluţie de 1-5%. Dacă. Nu se aplică niciodată seara sau de două ori pe zi. hipotermie si edem conjuncţi val. se foloseşte numai în soluţie proaspăt preparată. Rezorcina 1%. cu mai multă uşurinţă. în soluţie apoasă de 5%. Acidul tanic se prepară în glicerina 3%. mai puţin caustice: Agrirol 15%.5-1% sau Xilină 1%. în acel moment. se folosesc paralizante ale muşchiului ciliar . examenul fondului de ochi ca şi atunci când pupila trebuie păstrată deschisă pentru tratarea bolilor corneei. De obicei. se urmăreşte să se obţină şi o paralizie temporară a acomodaţiei. în afara dilatării pupilei. durata anesteziei creşte. salicilatul de ezerină 0. simplă sau amestecată cu novocaina. Utilizarea acestora nu trebuie să fie limitată. Se folosesc mai ales preparatele de tip Fenilefrina (Neosinefrina). prelungeşte acţiunea anestezică a acestuia din urmă. Protargol 1-2%. soluţie de 1%. Chimioterapice şi antibiotice Sulfatiazolul. prin contracţia muşchiului circular al irisului. Se recomandă numai în soluţii recent preparate. Trebuie aplicată cu prudenţă deoarece produce. cu oxicianură de mercur 1/5000 sau cu ser fiziologic. are o buna acţiune analgezică şi stimulează procesele de cicatrizare a plăgilor corneene. se aplică Pinocarpina 1%.Nitratul de argint.5-1%. Penicilina. Aceste substanţe sunt foarte utile în tratarea leziunilor conjuncţi vale şi corneene. impregnează conjunctiva şi o înnegresc. sau în pomăda 2%. Anestezicele Pentru operaţiile de scurtă durată sunt utilizate anestezicele tipice. în soluţie de 10%. irisului şi a corpilor ciliari. de tipul Cocainei 2-4% sau al Tetraciclinei.sulfat de atropină 1% sau comatropină 2%. în conjunctivele acute. se face o spălătură a ochiului. După aplicare. o senzaţie de arsură.25% sau salicilatul de fizistignină. Sulfatul de zinc l %. Substanţele care dilată şi micşorează pupila Midiaticele măresc diametrul pupilar prin contracţia muşchiului radiar al irisului. Dionina. Dacă la Novocaina se mai adaugă şi l ml. dizolvată în ser fiziologic. Pantocainei 0. . Sunt folosite pentru a se executa.

timp de 20-30 minute. Aplicaţiile reci creează o contractare a vaselor sanguine şi reduc fenomenele inflamatorii. cu diametrul orbitei. Temperatura să fie de 8-127°C. Bolnavul stă cu ochii deschişi în faţa unei surse de căldură umede (apa care a fiert). răcite la frigider sau în apă cu gheaţă. cu scopul de a curăţa ochiul şi de a suprima durerea. . Temperatura soluţiei nu va fi mai mare de 50°C. ceai de muşeţel. care favorizează resorbţia exudatelor şi calmează durerea. Electroterapia se aplică sub formă de ionizări şi galvanizări. Frigul: se aplică pe ochi pungi cu gheaţă sau compresii umede. ser fiziologic. creează o hiperemie locală.Agenţii fizici Căldura. compresele se reînmoaie după 5-10 minute de utilizare. Se mai poate folosi căldură sub formă de vapori. Pentru menţinerea pe ochi a acestei tartine de vată şi tifon se foloseşte o faşă. Totdeauna se aplică pansamente separate pentru cei doi ochi. calde. Căldura umedă se foloseşte sub formă de comprese înmuiate în apă. acid boric. Pansamente Se folosesc două feluri de pansamente: ocluzive şi protectoare. Căldura uscată: se folosesc termofoare electrice. Pansamentul constă într-o bucată de vată învelită în tifon. sau mici flacoane cu un conţinut lichid pentru menţinerea îndelungată a temperaturii. Fototerapia Se utilizează helioterapia şi căldura emanată de aparate cu raze ultraviolete sau infraroşii. Temperatura acestora nu trebuie să depăşească 40-507°C. sub diverse forme. Se folosesc în tratamentul terţilor ca şi după intervenţii chirurgicale. se formează o tartină (perniţă) de formă rotundă. favorizează oprirea sângerărilor.

PREZENTAREA CAZURILOR .

Nu consumă cafea şi nici ţigări. Algocalmin.Romergan. Viplex şi următoarele colire . A mai fost internat în spital pentru: .afakie operatorie O. Atropină 2%. Operat de cataractă la O. Nu are probleme cu eliminările. S. 53 Kg.Hidrocortizon-Acetat. /v .. este în vârsta de 63 de ani. Cea mai mare bucurie o simte atunci când se uneşte întreaga familie. Diagnosticul de certitudine a fost dat de medicul de specialitate. fructele şi friptura. în 1990. Medicatie I se dau spre administrare următoarele medicamente .D. are scaun normal şi diureză normală. Ederen. îi place să citească ziarul şi să asculte emisiunile radio.apendicectomie -1956.S. are trei copii . A suferit de toate bolile copilăriei. Acuză scăderea acuităţii vizuale la O.02. -1990 Aşteptări de la spitalizarea actuală S-a internat pe baza cuponului de pensie. . Locuieşte în Brăila pe strada Sebeşului. Alimentaţia Bolnavul nu este pretenţios la mâncare şi are un orar al meselor. In prezent este pensionar şi nu are probleme de familie.. este de naţionalitate român şi de religie creştin-ortodox. Timpul liber şi-1 petrece în gospodărie îngrijind gradina. produse alimentare şi nici la medicamente. Rh negativ.şi trei nepoţi. Istoricul îngrijirilor Bolnavul afirmă că nu a avut mari probleme cu sănătatea.CAZUL NR. din secţia de oftalmologie: CATARACTĂ PRESENILĂ LA O. cu temperament flegmatic. A lucrat ca inginer. nr. înălţimea l. Ampicilina şi Xilină 1%.două fete şi un băiat . l INTERVIU Date despre bolnav Bolnavul se numeşte Frecuş Nicolae. Istoric socio-cultural În prezent este pensionar. bea 1-2 pahare cu vin pe zi. Are grupa sanguină AII. Adoră peştele. în prezent se internează pentru operaţie la O. S-a născut pe data de 09.70m. praf. Este căsătorit. 64. Afirmă că nu este alergic la polen.D.1942. S.

Examen microscopic conjunctive sclere cornee camera anterioară iris pupile cristalin căi lacrimale O.S. tratament şi îngrijire ce i se vor acorda. = 6/5. la convergenţă = prezentă.vitrosul uşor tulbure FOS . orizontal. Examenul funcţional al ochiului a) Acuitatea vizuală cu corecţie: O.5 g Mobilitate oculară normală. = 3 mm. = bună c) Reacţie pupilară: la lumină. e) Tensiunea intraoculară: O. consensuală. 5 mm. Examen oftalmoscopic FOD .nu se luminează FO nu se disting modificări . Acest bolnav trebuie instruit în legătură cu: analize.nu are nevoie de sedative pentru a dormi. d) Dimensiuni pupilare: O. S. = p.l. doarme 7-8 ore pe noapte .D.D. O. = 1/6 cep. = 6/5. vertical O.QD. b) Percepţie şi proiecţie luminoasă: O. normal transparentă transparentă medie normal centrală opacifiat omogen în toate structurile permeabile cicatrice limbică postoperatorie integră cicatrice limbică postoperatorie mai profundă iridodonezis ovalară.S. = 3 mm. = bună O.D. EXAMEN CLINIC LOCAL A. S.S.5 g O. cu axul vertical afakie operatorie permeabile B.D.Obişnuinţe de viaţă Are un regim de viaţă raţional. C.

85g°/w Negative 9600 mm3 60% 4% 37 % 4% 36-42g%-. 4-6 mm.5% 20 .4 citrat de sodiu 3. Euzinofile Limfocite Monicite 37 g°/oo 0. 0.14 mm V.40 g 7oo 0.1 1 mm. se recoltează 5 ml. O glicemic crescută arată o tulburare a metabolismului glucidic. se agită uşor. Hemoglobina 1 1. Se usucă lama. apoi se citeşte la microscop după colorare.INVESTIGAŢII DE LABORATOR Analiza V. sânge. Ht scăzut denotă o anemie Se recoltează 2 ml. Leucocitele crescute indică o infecţie în organism.60 -1. sânge. se recoltează 5 ml. Se recoltează 2 ml. sânge în flacon cu anticoagulantul EDTA. cu mişcări circulare.6 ml. pe nemâncate. O uree crescută indică o afecţiune. O Hb scăzută denotă o anemie. sânge în flacon cu anticoagulant EDTA.S. Rezultat Ih . sânge fără anticoagulant. dimineaţa.8% + 1.53% 2. O picătura de sânge se întinde pe lama de frotin.60% 0.. cu mişcări circulare.8% .1 7g% 14-15g% Hematocrit Uree Glicemic Reacţie VDRL Leucocite Neutrofile segm. Implicaţii nu rs irig VHS-ul crescut indică o infecţie în organism. Se agită uşor. pe un plan dur. fără anticoagulant. sânge tară anticoagulant. Se recoltează 2 ml. 0.4-11. 9.7mm 2h.H.38 g%o 0.20 -0. Se recoltează cu seringa de 2 ml.10 g %o Negative 7000 -9000 mm3 25 . dimineaţa pe nemâncate.N.3 .

Asistenta trebuie să verifice calitatea medicamentului. se va asista bolnavul. ALGOCALMIN IM Analgezic local Antibiotic Antimicrobiaii XILINÂ AMPICILINA instilaţie instilatie ATROPINĂ 2% 3 pic.I. diuretic Sedative antihistaminice Analgezic Antiinflamator Implicaţii nursmo. Locul de elecţie este regiunea supero-externă a muşchilor fesieri. să respecte calea de administrare. 2pic. S-a indicat pentru afecţiuni inflamatorii şi alergice ale ochiului. Distinge acţiunea potenţialilor agenţi patogeni. asistenta se va spală meticulos pe mâini. 1 tb. Se va înghiţi cu apă sau un pahar cu lapte. 1 f dimineaţa. S-a indicat ca dilatator de pupila pentru a executa mai uşor F. după fiecare masă 2 f. 1 tb. combaterea durerii. înainte de aplicarea picăturilor. Bolnavul va sta pe scaun cu capul uşor pe spate sau întins pe pat. S-a indicat postoperator pentru promovarea vindecării. seara./zi dimineaţa instilaţie A.. acele pentru injecţii trebuie sa fie cu bizoni lung şi lungimea acului de 6-8cm. 1 fi/zi I fl=25()ms Cale oral oral oral Clasificare Sulfamidă inhibitoare a carbohidrazei scade presiunea intraoculară. înainte de măsurarea T. 2 Ig. S-a indicat preoperator pentru pregătirea intervenţiei chirurgicale. Tubul nu trebuie să vină în contact cu ochiul. S-a indicat pentru.=250mg 1 tb. Cu mâna stângă se lasă în jos pleoapa inferioară iar cu mâna dreaptă se aplică unguent în sacul conjunctival apoi se cere bolnavului să închidă ochii. Temperatura medicamentului din flacon trebuie adusa la temperatura corpului prin ţinere în mâna câteva minute Picurătorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular./zi. HIDROCORTEON ACETAT Unguent subconjunctiv . 3 dj. dimin. se dă bolnavului spre înghiţire. 1 f=2ml.S. câte idj. O. Se injectează IM doza prescrisă. seara. S-a indicat postoperator pentru scăderea presiunii intraoculare. /zi./zi 1 la =30 mu. Bolnavul va sta pe scaun sau întins pe pat cu capul uşor pe spate şi i se va cere să privească spre frunte. /zi. 1 f. S-a indicat pentru anestezia globului ocular.MEDICATIA BOLNAVULUI Medicament EDEREN ROMERGAN VIPLEX Doza/orar 1 tb.O.

Scop : înlăturarea fricii evidenţiate prin incapacitatea de a se relaxa şi odihni pe perioada spitalizării. iritabilitate. manifestată prin nelinişte şi teamă. Obiective : Calmarea durerii la nevoie. . Pregătirea adecvată preoperatorie: analiză .PREOPERATOR Dx. Evaluare : Pacientul manifestă încredere în cadrele medicale şi aşteaptă încrezător reuşita intervenţiei chirurgicale.recoltare ? Asigurarea securităţii pacientului pe toată perioada spitalizării. > Explic că încrederea în sine reduce anxietatea legată de durere şi modificările potenţiale în starea de sănătate şi conceptul de sine al pacientului. > Creez un mediu calm. Exprimarea lor contribuie la relaxarea pacientului şi ajută să identifice sursele de anxietate. tensionarea corpului şi a muşchilor faciali. ZIUA I . II: Potenţial de atingere a integrităţii fizice datorită deficitului vizual. exprimarea verbală a fricii şi motivele. încurajez exprimarea lor şi ascult cu atenţie. > Asigur pacientul că i se vor administra antialgice după intervenţie şi i se va trata pentru a preveni complicaţiile şi convalescenţa prelungită. ca pacientul să-şi împărtăşească sentimentele şi temerile. paloare. relaxat. palpitaţii. > Apreciez expresii non-verbale ale fricii ca: agitaţie. INTERVENŢII NURSING > Apreciez nivelul anxietăţii. S. Dx. I: Frica datorită intervenţiei chirurgicale şi frica de eşecul posibil de recăpătare a vederii. Obiectiv : Exprimă frica şi îngrijorările în ceea ce priveşte intervenţia chirurgicală.PLAN DE ÎNGRIJIRE Bolnavul: Frecuş Nicolae Vârsta: 63 ani Diagnostic: Cataractă presenilă O.

Obiectiv: Asigurarea de suport psihic necesar pentru a depăşi sentimentul de incompetenţă. uree = 0. enzofile = 4%.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientului. TA. .Pacientul afirmă încredere în cadrele medicale şi în tratamentul administrat. P=80b/min.. Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P. limfocite = 34%. la 2 h = 13 mm. tratament şi schimbările necesare în stilul de viată. III: Pierderea stimei de sine datorită alterării vederii. Dx. INTERVENŢII NURSING > Discut cu pacientul şi-1 încurajez să-şi exprime neliniştea şi sentimentele. neutrofile = 59%. Informez pacientul corect despre prognosticul bolii. la intervenţia chirurgicală.Durerea este ameliorată. monocite = 3%. Explic pacientului efectele tratamentului. Td=36. Scop : Pacientul să accepte pierderea temporară a vederii. Ts=37°C.Funcţii vitale în limite normale: TA=140/80 mmHg. . intensitatea. Ofer informaţiile necesare pacientului. îi cer să descrie caracteristicile durerii. T. Liniştesc bolnavul în privinţa evoluţiei afecţiunii. glicemia = 0. în special necesitatea administrării la timp şi în doza prescrisă a medicamentelor. Ofer lămuriri cu privire la întrebările şi neliniştile pe care le manifestă cu privire la prognosticul bolii. leucocite = 940 mm3. . R şi le notez în F. pentru a se obişnui cu termenii medicali despre boală si tratament.27g%. Recoltez analize sub perfectă asepsie şi apoi le duc la laborator.43g%. IM. Evaluare: .82g%o. . manifestată prin sentiment de neputinţă.8°C. Ht=38%. R=18r/min. Administrez două fiole Algocalmin pentru scăderea durerii şi confortul pacientului: o fiolă dimineaţa şi una seara. VSH la l h=6mm.Analize rezultate: Hb=12.O.

V : Deficit de cunoaştere în legătură cu aşteptările postoperatorii datorită lipsei surselor de informare. manifestată prin incapacitatea de a îndeplini o activitate favorită. IV : Dificultate de a desfăşura activităţi recreative datorită alterării senzoriale. > Sfătuiesc familia să discute cu pacientul pe perioada spitalizării şi să-1 viziteze cât mai des posibil. . > I-am explicat că poate citi sau viziona programul TV la recomandarea medicului oftalmolog. Discut cu familia ca să-i ofere sprijin psihic şi moral de câte ori este necesar. obişnuit că până la vindecare este dependent de alţii.ÎI liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i redea încrederea în sine. Dx. Obiectiv : Petrecerea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării.Bolnavul înţelege restricţia temporară a cititului şi a vizionării TV. INTERVENŢII NURSING Am recomandat pacientului să audieze unele emisiuni radio la orele preferate. > Evaluare : . manifestată prin cerere de informaţie.Bolnavul face activităţi recreative cu ajutorul asistentului şi familiei. Scop : Educarea pacientului în legătură cu afecţiunea şi intervenţia chirurgicala. Dx. Obiectiv : Pacientul să fie capabil să înţeleagă informaţiile legate de afecţiune. . Scop : Promovarea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării. Evaluare : pacientul îşi acceptă rolul său dependent de alţii.

INTERVENŢII NURSING > > > > > > Apreciez gradul de cunoaştere a pacientului cu privire la diagnostic. Pregătirea preoperatorie adecvată. de folosire a unor obiecte personale. datorită deficitului vizual. ZIUA A II-A PREOPERATOR Dx. T. Administrez două fiole Algocalmin: l fiolă dimineaţa şi l fiolă seara la nevoie pentru dispariţia durerii şi pentru confortul lui. INTERVENŢII NURSING > > Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P. care este principalul tratament al bolii. tehnica medicală propusă. exerciţii care îl vor ajuta postoperator. TA. manifestată prin risc de complicaţie. Explic pacientului că durerea va înceta după administrarea analgezicului. Scop : Promovarea securităţii şi confortului pe perioada spitalizării. Explic în ce constă examinarea zilnică a ochiului. I: Potenţial de atingere a integrităţii fizice. Preoperator. experienţe din trecut legate de intervenţia chirurgicală şi spitalizare. Obiective : Asigurarea confortului pe perioada spitalizării. > . R. Explic necesitatea intervenţiei chirurgicale. Familiarizez pacientul în legătură cu echipa de îngrijire. ocluzionez ochii bolnavului şi fac exerciţii de mers. Informez pacientul în legătura cu afecţiunea sa. Evaluare: Pacientul posedă cunoştinţe despre boală şi intervenţia chirurgicală. cu topografia camerei şi a spaţiilor din jur. grupul sanitar şi modul în care sunt aşezate obiectele şi mobilierul în salon. toaleta ochiului şi investigaţiile efectuate de medicul oftalmolog.

Ts = 36. INTERVENŢII NURSING Asigur nivelul de cunoştinţe al pacientului cu privire la intervenţia chirurgicala. > Corectez concepţiile greşite şi dau informaţii corecte despre examene des întâlnite în timpul intervenţiei chirurgicale: . l tb.7°C. Td=36. P = 78 b/min. Concepţiile greşite pot contribui la anxietate şi frică. Educ pacientul să raporteze orice disconfort şi accentuarea durerii. Dx. relaxant. III: Dificultate de a-şi desfăşura activităţile recreative datorită alterării senzoriale.. > Creez un mediu calm. Evaluare : Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/70 mmHg. dimineaţa.vizualizarea instrumentelor cum se apropie de ochi. Scop : Anxietatea în limite tratabile.9°C. evidenţiată prin capacitate de a se relaxa şi odihni. Dx. să nu resimtă acut perioada spitalizării. Scop : Promovarea unei activităţi recreative adecvate pe perioada spitalizării. II: Anxietatea datorită ameninţării conceptului de sine rezultând frică şi scăderea răspunsului la tratament. . Administrez o tabletă de Dulcolax seara. > Accept sentimentele pacientului şi îl asigur că anxietatea şi teama sunt reacţii normale pentru intervenţia chirurgicală.îndepărtarea ochiului în timpul intervenţiei chirurgicale. Pacientul să-şi exprime temerile şi necunoscutele. . R = 18 r/mia. înainte de intervenţia chirurgicală.fără anestezie intervenţia va fi dureroasă. seara şi l tb.> > > Administrez după prescripţie Ederen şi Romergan. > .implicare sub câmpurile chirurgicale. Obiective : Stabilirea confortului psihic preoperator. . Obiectiv : Bolnavul să primească informaţiile din mass-media care îl interesează.

mai ales după intervenţia chirurgicală. Obiectiv : Bolnavul să fie capabil să înţeleagă şi să reproducă în legătura cu intervenţia chirurgicală. Recomand familiei să fie alături de el. > Explic pacientului că. IV : Insuficienta cunoaştere despre pregătirea preoperatorie datorită lipsei surselor de informare. se simte relaxat şi este satisfăcut de informaţiile primite. > Educ pacientul în legătură cu efectele administrate în seara şi dimineaţa intervenţiei chirurgicale (Ederen şi Romergan). cu golirea vezicii şi cu clisma evacuatoare. minimalizând riscul de complicaţii posoperator. > Am explicat pacientului planul de îngrijire şi la ce să se aştepte postoperator. Dx. INTERVENŢII NURSING Am informat pacientul că azi este ziua de pregătire pentru intervenţia chirurgicală. postere. instilând picături de Ampicilina dizolvate în 10 ml. > Informez în legătură cu regimul alimentar. programe audio-video. Evaluare : Pacientul afirmă că este gata psihic şi acceptă operaţia şi rezultatul cât mai repede.> > > > Prezint informaţiile folosind o varietate de metode: materiale tipărite. postoperator. ser fiziologic. care a suferit o intervenţie chirurgicala de acelaşi tip. > Am instruit pacientul să nu se atingă la ochi. > Am redus bacteriile conjunctivale. Scop : Bolnavul să înţeleagă şi să cunoască despre modul de pregătire pentru intervenţia chirurgicală. va trebui să stea întins pe partea neoperată. Prezint pacientului un fost bolnav al secţiei noastre. > . îl liniştesc în ceea ce priveşte "părerile" altora despre boala sa.

T = 36. Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/75 mmHg. Administrez medicaţia prescrisă: Ederen şi Eomergan. Evaluare : . transpiraţia palmelor. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea intervenţiei chirurgicale şi să manifeste încredere în asistentul medical în timpul actului operator. supărare.Anxietatea bolnavului este în limite normale. starea de frică. P = 80 b/min. Are un facies relaxat şi verbalizează că este încrezător în reuşita operaţiei. negare. nu va simţi durere datorită anesteziei. R = 16 r/min. II : Comunicare eficientă la nivel senzorial datorită intervenţiei chirurgicale. Ajut pacientul să identifice problemele cu prioritate. > Ofer măsuri realiste. depresie. I: Anxietate datorită intervenţiei chirurgicale. > Discut cu pacientul şi stabilesc o relaţie confidenţială. Anticipez simţăminte de refuz. în timpul actului operator. ZIUA A III -A INTRAOPERATOR Dx. Scop : Reducerea anxietăţii la un nivel tolerabil. > Dacă pacientul verbalizează refuzul intervenţiei.8°C. tahicardia. > Încurajez verbalizarea simtămintelor. > Asigur bolnavul că intervenţia chirurgicală nu înseamnă îndepărtarea ochiului şi că. > Administrez tranchilizante minore sub raţionament de nursing. INTERVENŢII NURSING /v > În timpul pregătirilor de îngrijire.Evaluare : Pacientul cunoaşte toate informaţiile despre pregătirea preoperatorie. îl ascult şi nu îl judec.. dar îi explic că intervenţia este făcută doar spre binele lui. manifestată prin teamă şi frică. . Dx. smulg şi accept expresia de frică şi teamă a pacientului. tremurul vocii.. > Apreciez nivelul anxietăţii. raportate la condiţia pacientului.

Perfuzie cu glucoza 5%. Am grija să fie camera semiobscură. Asigur şi arăt soneria bolnavului. 3 picături.injecţie retrobulbară Xilină 2% . să strănute după intervenţia chirurgicală. Dx. obiectele din jur pentru perioada postoperatorie. mobilităţii limitate şi pansamentului ocular. 500 ml. obiectele din jur.Promovarea confortului pe perioada spitalizării.instilaţie oculară 2. ambii ochi vor fi acoperiţi.Bolnavul îşi cunoaşte salonul. > Familiarizez pacientul cu obiectele şi salonul. l f+ Xilină 4% . Obiectiv : Bolnavul să fie familiarizat cu salonul. . în special după actul operator.Ştie unde este soneria. 4. Anestezie : Xilină 2%.Bolnavul să respecte mobilizarea. Scop : Promovarea vindecării ochiului şi asigurarea unei mobilizări normale Obiective : . . Ampicilina şi Pilocarpină. Educ pacientul că nu trebuie să tuşească. Crioextracţia cristalinului extracapsular 3. III : Potenţial de accident datorită limitărilor vizuale. > > > > Încurajez familia să fie alături de el.Camera este semiobscură. Instilaţie cu ser fiziologic. . PROTOCOL OPERATOR 1. Evaluare : . . INTERVENŢII NURSING Reamintesc pacientului că după intervenţia chirurgicală. Ii explic că patul va avea apărători laterale.Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate postoperator.

imobilizat la pat 24 ore. urmărind greutatea..Pierderi insesizabile =150 ml. P imediat după ce a părăsit sala de operaţie şi le notez în F. prezentă sau absenţa schimbărilor în . > Învăţ pacientul despre necesitatea menţinerii tonusului muscular puternic.9°C. să tuşească şi să vorbească tare. . > Supraveghez funcţiile vitale: T. caracterul. postoperator. > Ridic apărătorile laterale ale patului.. culoarea. bolnavul trebuie să consume 2 litri ceai neîndulcit. textura părului şi a pielii.16 r/min. pentru a preveni eventualele accidente..Transpiraţie =150 ml. făcând exerciţii pentru a nu favoriza formarea escarelor pe partea dorsală şi pentru activitatea musculară a membrelor inferioare. R . -Diureza= 1700 ml. > Deservesc bolnavul cu plosca şi urinar la pat.Bilanţul hidric : . > Reamintesc familiei că. . > Educ pacientul că nu trebuie să facă mişcări bruşte. .O.. > Evaluare : . R.INTERVENŢII NURSING Bolnavul va sta. dar îşi acceptă cu greu postura. să doarmă pe partea neoperată. . Obiective : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. după toleranţă. să nu se aplece. > Sfătuiesc pacientularsă nu se mişte. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului.Bolnavul a băut 2 l ceai. T=36.Funcţiile vitale sunt în limite normale: TA = 140/70 mmHg. IV : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale. P = 80 b/min. Dx. > Stabilesc un set de exerciţii la pat în colaborare cu pacientul. TA. în 24 ore.Bolnavul se simte confortabil. INTERVENŢII NURSING > Examinez deficitul de nutriţie al pacientului. prin exerciţii şi să aibă răbdare în timpul mobilizării.

Bolnavul nu este deshidratat.normocromă. > Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal.Diazepam. familia şi specialiştii în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale. Recunosc factorii care pot cauza creşterea durerii. V : Probabilitate de atingere a integrităţii fizice. nelinişte. Scop : .Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator.acuitatea vizuală. Apreciez localizarea durerii. . dacă este cazul. > Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. apreciez tegumentele şi mucoasele. lapte. Explic bolnavului că este indicat în primele două zile un regim hidric adecvat. datorită mediului spitalicesc. La nevoie somnifere . Dx./zi.5-2 l. > Observ starea de hidratare a pacientului. monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. temperatura si lumina puternică. turgorul şi observ culoarea urinei./zi. frica. sifon). accept durerea descrisă de pacient şi-1 asigur că nu este singur. Administrez medicaţia prescrisă. > Ajut bolnavul să se alimenteze. după fiecare masă. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. Am ridicat puţin somiera patului. oferindu-i alimentele indicate de medic. Dx. Evaluare : . ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. VI: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator. a ingerat 2 l lichide (ceai neîndulcit. . severitatea ei pe o scală de la l la 10.Culoarea urinei . > Colaborez cu pacientul. ca anxietatea.câte o tb. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. INTERVENŢII NURSING > > > > Observ comportamentul bolnavului. compot. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. gradul de agitaţie. Viplex 3 tb. Observ eventualii factori care ar putea cauza durerea: zgomote. Prevenirea complicaţiilor.Bolnavul acceptă regimul hidric./zi . .

Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate; > Caut cu pacientul să identific căi de control a durerii şi explorăm diverse metode folosind termeni pozitivi şi de putere a sugestiei;
/\

> > > >

încurajez pacientul cu privire la temerile şi neliniştile pe care le prezintă; încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii; Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale; Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. Evaluare : - Durerea a scăzut în intensitate - Bolnavul este liber de infecţii, liber de complicaţii, respectă repaosul; - Nu prezintă dureri oculare; -Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.

Dx. VII: Deficit de autoîngrijire, datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic, până când va putea să se deservească singur. Obiective : - Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei, la eliminări; - Pacientul va prezenta incizia fără simptome de infecţie pe parcursul spitalizării.

INTERVENŢII NURSING
Apreciez potenţialul de infecţie, observ marginea intervenţiei chirurgicale, pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. Menţin curată şi uscată incizia; > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F.O.; > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins, să nu prezinte cute, pentru a preveni apariţia escarelor. Asigur lenjerie curată de pat şi corp; > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului, dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită; > Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei, explicând necesitatea de a fi curat, astfel încât previne complicaţiile;
>

Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini, care este tot o tehnica aseptică, tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului, îngrijirea şi curăţirea pielii; Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie, eventual temperatura, dureri abdominale, puroi în plagă. Evaluare : - Bolnavul nu prezintă semn de infecţie; Este afebril,T = 36,7°C; - Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte; - Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie); - Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării plăgii, iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă.
ZIUA A IV-A PRIMA ZI POSTOPERATORIE

Dx. I: Probabilitate de atingere a integrităţii fizice, datorită mediului spitalicesc. Dx. II: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator. Scop : - Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator; - Prevenirea complicaţiilor. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore.

INTERVENŢII NURSING

Observ comportamentul bolnavului, gradul de agitaţie, nelinişte. Apreciez localizarea durerii, severitatea ei pe o scală de la l la 10; Administrez medicatia prescrisă monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb./zi, Viplex 3 tb./zi - câte o tb. după fiecare masă. La nevoie somnifere - Diazepam.

>

>

> >
> >

> > > >

Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO. Mydrium OD l picătură dimineaţa Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. ser fiziologic, 2 ml. AO, HCA - OD; Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului; mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului; Când am instilat, am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător; Am ridicat somiera patului; Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate; Am explicat pacientului că aceasta durere nu este un semn al agravării situaţiei, ci este ceva normal; încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii; Cer pacientului să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii; Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale; Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. Evaluare : - Durerea a scăzut în intensitate ; - Bolnavul este liber de infecţie, liber de complicaţii, respectă repaosul; - Nu prezintă dureri oculare; - Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.

Dx. III : Deficit de autoîngrijire datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic, până când va putea să se deservească singur. Obiective : - Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei, la eliminări; - Pacientul va prezenta incizia fără simptom de infecţie pe parcursul spitalizării.
INTERVENŢII NURSING

Apreciez potenţialul de infecţie, observ marginea intervenţiei chirurgicale, pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. Menţin curată şi uscată incizia; Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F.O.;

Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte.> > > > > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă. . -Este afebril. Nu voi judeca pacientul pentru nivelul său de comunicare.7°C.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie). Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. INTERVENŢII NURSING > > > Apreciez nivelul de comunicare a pacientului. Dx. puroi în plagă. pentru a preveni apariţia excarelor. Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei. explicând necesitatea de a fi curat. . să nu prezinte cute. Asigur lenjerie curată de pat şi de corp. IV : Comunicare ineficientă la nivel senzori-motor. încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului. dureri abdominale. .T = 36. Identific reacţiile personale şi stilul de comunicare al pacientului. Evaluare : . îngrijirea şi curăţirea plăgii. astfel încât previn complicaţiile. Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini. tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. Obiectiv : Pacientul să înţeleagă importanţa comunicării verbale pe perioada postoperatorie a spitalizării. datorită deficitului vizual O. .Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării plăgii. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. care este tot o tehnică aseptică.D. Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate pe perioada postoperatorie a spitalizării. Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie eventual temperatură.Bolnavul nu prezintă semn de infecţie. care ar trebui să interfereze cu o relaţie de cooperare dintre noi. Stabilesc căi de comunicare eficiente între mine şi pacient.

apreciez tegumentele şi mucoasele. în primele zile după intervenţie. Educ pacientul în legătura cu poziţia optimă în pat . > Observ starea de hidratare a pacientului. în această perioadă de imobilizare la pat. Mă asigur că soneria este la îndemâna lui.5 . .> > > > > Vorbesc cu el şi modelez discuţiile pe un ton cât mai cald şi mai apropiat. > . în primele două zile. V : Dificultate de a se alimenta şi hidrata. Explic pacientului că. nu decubit lateral. culoarea. să fie alături de bolnav. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului. > Colaborez cu pacientul. Dx. oferindu-i alimentele indicate de medic. Evaluare: . turgorul şi observ culoarea urinei. INTERVENŢII NURSING Examinez deficitul de nutriţie al pacientului. familia şi specialişti în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale. îndemn familia că. caracterul.Bolnavul a înţeles informaţiile primite şi este gata să colaboreze. comunicarea este mai redusă./zi. un regim hidric adecvat. > Ajut bolnavul să se alimenteze. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. > Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. să simtă că poate avea încredere în mine. > Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez că ingestia să se facă cu pai. Explic bolnavului că este indicat. datorită intervenţiei chirurgicale. urmărind greutatea. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1.Este susţinut de cadrele medicale şi de familie.2 1. prezenţa sau absenta schimbărilor în acuitatea vizuală. textura părului şi a pielii.decubit dorsal. pentru a anunţa la camera de gardă de fiecare dată când are nevoie.

respectă repaosul. Apreciez localizarea durerii. La nevoie somnifere . INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Observ comportamentul bolnavului. . Am ridicat puţin somiera patului. ser fiziologic.ZIUA A V-A A DOUA ZI POSTOPERATORIE Dx. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. Scop : . nelinişte. am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător.Durerea a scăzut în intensitate. liber de complicaţii. AO. Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate. Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. /v > Încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii.Nu prezintă dureri oculare. ./zi. monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb.Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator.Prevenirea complicaţiilor. 2 ml. Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. HCA-OD. Mydri0um OD l picătură dimineaţă. Viplex 3 tb. I: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator. Am explicat pacientului că aceasta durere nu este un semn al agravării situaţiei ci este ceva normal. Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO. Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului.câte o tb. Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale. după fiecare masă. Administrez medicaţia prescrisă. mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului./zi . gradul de agitaţie. Evaluare : .Bolnavul este liber de infecţii.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.Diazepam. . Când am instilat. . . severitatea ei pe o scală de la l la 10.

Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă şi să reproducă.* Încerc să fiu creativă. . pentru următoarele 24 de ore. de a învaţă ceea ce nu ştie.Este mulţumit pentru noile informaţii primite. compot.Bolnavul acceptă regimul hidric. casete audio-video. postere. VI: Insuficienta cunoaştere pe perioada postoperatorie datorita lipsei sursei de informare. a ingerat 21. -G = 70 Kg. sifon). INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Lucrez cu pacientul şi familia la un plan realist. Dx. lapte.Bolnavul nu este deshidratat . Evaluare : . Sfătuiesc pacientul să nu facă mişcări bruşte. de aceea cooperează cu cadrele medii.Bolnavul a înţeles toate explicaţiile care i-au fost date şi pune în aplicare cunoştinţele pe care şi le-a însuşit. discuţii sau demonstraţii.Evaluare : .. de lichide(ceai. Îi explic pacientului că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi. Fac un plan stabilit pe termen lung şi pe termen scurt.turgor normal. .Culoarea urinei . a fost la cel mai înalt nivel. pentru a evita orice traumatism accidental. cum ar fi: instructor personal la pat.normocromă. Selectez metodele de învăţare cele mai bune. Mă asigur că ceea ce învaţă este esenţial din punct de vedere al persoanei pacientului. în legătura cu informaţiile primite. Scop : Alcătuim un plan individualizat pe strategii de învăţare. Determin care este cea mai bună metodă de a învăţa acest pacient. . . să nu se aplece 3-4 săptămâni deoarece creşte tensiunea intraoculară şi compromite intervenţia. chiar şi la defecare. Consider că sistemul este avantajos iar pacientul învaţă mult mai repede. Avertizez pacientul să evite orice forţare a ochiului. căutând diverse metode de învăţare cum ar fi cărticele. Activităţile vor fi crescute treptat de la o zi la alta.

O.Bolnavul nu prezintă semn de infecţie. > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada ambulatorie. Obiectiv : Pacientul să înţeleagă informaţiile primite pe perioada spitalizării. Asigur lenjerie curată de pat şi corp. pentru ambulatoriu.Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei. . Dx.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie). INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie.7°C. III: Insuficienta cunoaştere pentru perioada de ambulatoriu. . pentru a preveni apariţia escarelor. să nu prezinte cute.Pacientul va prezenta incizia tară simptome de infecţie pe parcursul spitalizării. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. datorită lipsei surselor de informare. datorită restricţiilor impuse de interdicţia chirurgicală. la eliminări. II: Deficit de autoîngrijire. -Este afebril. > Evaluare : . observ marginea intervenţiei chirurgicale.. până când va putea să se deservească singur. Menţin curată şi uscată incizia. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. Scop: Educ pacientul în legătură cu tratamentul. > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor.T = 36. . pentru eventualele acumulări de secreţii purulente.. .Dx. Obiective : . > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F.

> Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi. să-şi cumpere ochelarii prescrişi de medicul oftalmolog. să nu folosească poziţia ortostatică. . atât în privinţa tratamentului. pacientul trebuie să aplice sistematic prescripţiile medicului specialist. Educ bolnavul în legătura cu restricţiile mişcărilor în perioada ambulatorie.Familia este alături de el. punând întrebări prin care el să demonstreze ceea ce a învăţat. apoi va adopta o dietă normală.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > Explic pacientului necesitatea unei administrări corecte a tratamentului. frigul şi să ducă o viata liniştită. > Să evite emoţiile. chiar şi atunci când nu are nici o acuză oculară. sau simte că scade acuitatea vizuală.Bolnavul înţelege şi este gata să respecte informaţiile primite. . să nu stea până la următoarea ocazie de control şi să se prezinte imediat la medicul specialist. . cât şi a modului de viaţă: > Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile. > Să se prezinte la control periodic. > Să evite mişcările bruşte.Bolnavul exprimă cu satisfacţie că informaţiile pe care le-a însuşit îi sunt de ajutor. să nu efectueze mişcări bruşte. Explic pacientului cum să-şi administreze singur medicamentele locale prescrise după externare. Evaluare : . Să nu privească la TV până la indicaţiile medicului. > Să evite condimentele şi băuturile alcoolice. În timpul şi după învăţare pun pacientul să expună ceea ce a însuşit. Bolnavul să-şi acopere ochiul ori de câte ori iese afară la aer rece. îl informez despre efectul benefic al tratamentului administrat corect şi la timp. Explic bolnavului că în primele zile să consume în special lichide. PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE SANITARĂ După părăsirea spitalului.

1974. A mai fost internată în spital pentru: . Istoricul îngrijirilor Bolnava afirmă că a suferit de toate bolile copilăriei. Văzând că afecţiunea progresează. . pentru crioextracţia cristalinului extracapsular.5 săptămâni.. . S-a născut pe data de 10. în 1996. CAZUL NR. Operată de cataractă la O. S.. deoarece îi creşte tensiunea intraoculară şi poate compromite intervenţia. Când citeşte..D. 2 INTERVIU Date despre bolnavă Bolnava se numeşte lonaşcu Georgeta. este în vârstă de 54 de ani. în prezent se internează pentru operaţie la O. a apelat la medicul de specialitate şi se internează în secţia oftamologie. Aşteptări de la spitalizarea actuală S-a internat pe baza cuponului de pensie. cu temperament melancolic. Să nu se aplece 4 .cataractă patologică operatorie O. Bolnava acuză că. este de naţionalitate română şi de religie creştin-ortodoxă.. Am sfătuit familia să ofere un suport psihic şi fizic la domiciliu. .02. .D. ..sinuzită acută . Rh pozitiv. lumina să cadă din lateral Să nu privească la T V până la indicaţia medicului.> > > > Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură. în urmă cu 6 luni a observat îngustarea câmpului vizual la O.68 m.fractură de gambă. Are grupa sanguină OI.1970. înălţimea 1. In prezent este pensionară şi nu are probleme de familie.apendicectomie -1982. 59 Kg.1996.S.1950.

care este opacifiat.3 mmHg Mobilitate oculară normală. A. polen şi la nici un fel de medicament. are un băiat căsătorit.d. Viplex. = normal.S. Afirmă că nu este alergică la produse alimentare.D. de regulă întrebuinţează Diazepam. Are un somn regulat şi rar recurge la medicamente. Pleoapa = AO. Ampicilina şi Xilina 1%. O. Algocalmin. b) Dimensiuni pupilare: O. praf. are scaun normal şi diureză normală. A. Locuieşte în Brăila. Examen funcţional al ochiului a) Acuitatea vizuală cu corecţie: O. Orbita = AO de configuraţie normală. Ia 2 mm.Diagnostic medical: Cataractă capsulară posterioară patologică la O.c.Hidrocortizon-Acetat. vertical. A lucrat la Demopan. gătită. 5 mm.D.S. cu excepţia cristalinului. Relaţiile cu familia sunt bune. . Diazepam şi următoarele colire . Alimentaţia Bolnava preferă hrană caldă. Consumă rar alcool. B. = 17. =n. nu este pretenţioasă la mâncare. îngrijită. ca preferinţă .D. c) Tensiunea intraoculară: O. = 17.Romergan.3 mmHg O. Istoric socio-cultural In prezent este pensionară.D. Examen microscopic P. Nu are probleme cu eliminările.S. = 3 mm.dulciuri şi fructe. = 1/10 fără corecţie O.D. având o gospodărie frumoasă. = 3 mm. Timpul liber şi-1 petrece în gospodărie. aspect de mobilitate normală. Ederen. orizontal. Activităţile preferate sunt: lucrul manual şi vizionarea de filme TV. Căi lacrimale = AO permeabile. Medicaţie I se dau spre administrare următoarele medicamente . nu fumează. O. Este căsătorită.

60 -1. / 2.V.10 g %o 0. se agită uşor.8% .lO m m . se recoltează 5 ml sânge. Se usucă lama. sânge fără anticoaRulant Leucocitele crescute indică o infecţie în organism.11 mm.40 g % Negativ 7000 -9000 mm 3 25-60% 0.2 h -17mm . scăzuta denotă o anemie. pe un plan dur.D. O picătură de sânge se întinde pe lama de frotin. Se agita uşor.35 g %o Negativ 9400 mm3 V. INVESTIGAŢII DE LABORATOR Analiza Hemoglobina R ezu ltat 10. sânge. Se recoltează 2 ml.6 mm.5 g % V. L00g°/oo 0. Euzinofîle Implicaţii nursins O Hb. 9. .6 ml. 0. VHS-ul crescut indică o infecţie în organism.53% 2. dimineaţa. pe nemâncate. fără anticoagulant..20 . sânge în flacon cu anticoagulantul EDTA.c.4 citrat de sodiu 3. sânge fără anticoagulant.42 2%o o Hematocrit 35g%> Ih . sânge în flacon cu anticoagulant EDTA. Glicemic Uree 0. O uree crescută indică o afecţiune.O. cu mişcări circulare. cu mişcări circulare. 4 .N.11.4. 14-15g% 36 . Se recoltează 2 ml. Ht scăzut denotă anemie.SH.C. = n. Se recoltează 2 ml.3 .8 % + 1. 54% 3% Limfocite Monicite 47% 5% 20. se recoltează 5 ml. Examen oftalmoscopic FOD (după Mydrum) . Se recoltează cu seringa de 2 ml.are aspect normal A. O glicemie crescută arată o tulburare a metabolismului glucidic.0.5 % Reacţie V D RL Leucocite Neutrofile segm.se distinge vag pupila nervului optic şi mai bine periferic FO. apoi se citeşte la microscop după colorare. dimineaţa pe nemâncate.

S-a indicat pentru combaterea durerii. Tubul nu trebuie să vină în contact cu ochiul. Distruge acţiunea potenţialilor agenţi patogeni. Se va înghiţi cu apă sau un pahar cu lapte. lf=2ml 1 f dimineaţa. Se injectează IM doza prescrisă. 2 Ig.I. după fiecare masă 2 f. VIPLEX oral S-a indicat postoperator pentru promovarea vindecării. acele pentru injecţii trebuie să fie cu bizoul lung şi lungimea acului de 6 . Temperatura medicamentului din flacon trebuie adusă la temperatura corpului prin ţinere în mână câteva minute.S./zi.tb=250 mg I tb seara I tb. 1 f. seara 1 f. înainte de măsurarea T. se va asista bolnava./zi dimineaţa Cale oral oral Clasificare Sulfamida inhibitoare a carbohidrazei scade presiunea intraoculara: diuretic Sedative antihistaminice Polivitamina Implicaţii nursijia S-a indicat postoperator pentru scăderea presiunii intraoculare./zi 1 lg.O. 1 fl. se dă bolnavei spre înghiţire. dimin. /zi seara 2pic. asistenta se va spală meticulos pe mâini. câte Idj. S-a indicat ca dilatator de pupilă pentru a executa mai uşor F. înainte de aplicarea picăturilor.MEDICAŢIA BOLNAVEI Medicament EDEREN ROMERGAN Doza/orar 2 tb./zi 1 fl =250 mg. Asistenta trebuie să verifice calitatea medicamentului.= 30 mg 3 dj. să respecte calea de administrare S-a indicat pentru facilitarea somnului.8 cm. Cu mâna stângă se lasă în jos pleoapa inferioară iar cu mâna dreaptă se aplică unguent în sacul conjunctiva! apoi se cere bolnavei să închidă ochii. S-a indicat preoperator pentru pregătirea intervenţiei chirurgicale. S-a indicat pentru anestezia globului ocular. S-a indicat pentru afecţiuni inflamatorii şi alergice ale ochiului. . înainte de aplicarea unguentului asistenta se va spăla pe mâini./zi. Locul de elecţie este regiunea supero-externă a muşchilor fesieri. Bolnava va sta pe scaun sau întins pe pat cu capul uşor pe spate şi i se va cere să privească spre frunte. O. ALGOCALMIN DIAZEPAM XUXNA 1% AMPICILINA IM IM instilaţie instilaţie Analgezic Antiinflamator Sedativ Anestezic local Antibiotic Antimicrobian ATROPINĂ 2% iustilaţie HIDROCORTIZON ACETAT Unguent subconjunctiv A. 3 pic. Bolnava va sta pe scaun cu capul uşor pe spate sau întins pe pat. Picurâtorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular./zi l.

Administrez colirele prescrise de medic. Dx. Sfătuiesc pacienta să apeleze la cadrele medicale oricând are nevoie de ceva. INTERVENŢII NURSING > > > > Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientei. Obiectiv : Pacienta să fie familiarizată cu salonul şi să evite eventualele accidentări. manifestată prin acuitate vizuală micşorată. Este familiarizată cu încăperea şi cu obiectele. . Scop: Promovarea unei activităţi recreative adecvate pe perioada spitalizării. I: Risc de accident datorită limitării câmpului vizual. Obiectiv : Bolnava să nu resimtă handicapul ocular pe perioada spitalizării. II: Dificultate de a desfăşura activităţi recreative adecvate pe perioada spitalizării. Evaluare : Pacienta acceptă medicaţia prescrisă şi manifestă încredere în cadrele medicale. ZIUA I . Scop : Asigurarea securităţii pacientei pe perioada spitalizării. Familiarizez pacienta cu încăperea şi obiectele din jur. Educ pacienta să se deplaseze încet pentru a evita eventualele accidente.PREOPERATOR Dx.PLAN DE ÎNGRIJIRE Bolnava: lonaşcu Georgeta Vârsta: 54 ani Diagnostic: Cataractă posterioară patologică O.D.

> Apreciez cum boala afectează persoana sau stilul de viaţa. . > Îi explic pacientei că poate citi sau viziona programul TV la recomandarea medicului. apreciez pacienta pentru prezenţa nevoilor fiziologice. INTERVENŢII NURSING > Apreciez nivelul de cunoaştere şi puterea de înţelegere a pacientei.Pacienta înţelege restricţia temporară a cititului şi a vizionării programelor TV. datorită lipsei surselor de informaţie. > Sfătuiesc familia să colaboreze cu pacienta pe perioada spitalizării şi să o viziteze cât mai des. Se poate întâlni orice nevoie fiziologică şi încurajez exprimarea emoţiilor puternice.Pacienta face activităţi recreative cu sprijinul asistentei şi al familiei. > Explic necesitatea intervenţiei chirurgicale.INTERVENŢII NURSING Explic pacientei că activităţile recreative sunt indicate pe perioada spitalizării. să raporteze orice modificare a vederii. > înainte de prezentarea planului de îngrijire. . III: Insuficienta cunoaştere despre boală. > Evaluare : . Obiectiv : Pacienta să fie capabilă să înţeleagă şi să reproducă informaţiile legate de afecţiune. > O liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i redea încrederea în sine şi să-i ofere certitudine în activitatea sa. care este principalul tratament al cataractei. tratamentul şi intervenţia chirurgicală. Scop : Educarea pacientei în legătură cu boala. > Informez pacienta în legătură cu boala sa şi cu ceea ce urmează după intervenţia chirurgicală. Dx. > Explic pacientei necesitatea unui tratament corect şi la timp.

are un facies relaxat. .Evaluare : .. în timpul actului operator. I: Anxietate datorită intervenţiei chirurgicale. nu va simţi durere. .9°C. Obiectiv : Bolnava să fie pregătită adecvat preoperator. P = 78 b/min. Evaluare: . înainte de intervenţia chirurgicală. > Monitorizez funcţiile vitale. seara şi l tb. > Ofer ultimele informaţii cu privire la intervenţia chirurgicală. R=18 r/min. . > Administrez după prescripţie Ederen şi Romergan.Pacienta exprimă satisfacţie în legătură cu nivelul actual şi cantitatea informaţiilor primite. Scop : Menţinerea unui tonus psiho . manifestată prin teama şi frică. > încurajez familia să ofere un suport psihic înainte de actul operator.Pacienta arată interes în legătura cu activităţile de îngrijire. Asigur bolnava că intervenţia chirurgicală nu înseamnă îndepărtarea ochiului şi că.Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/70 mmHg. din cauza anesteziei.afectiv optim în timpul actului operator.Pacienta nu mai este anxioasă. dimineaţa. INTERVENŢII NURSING > Apreciez gradul de anxietate al pacientei. Ts = 36.Pacienta este pregătită din punct de vedere fizic şi psihic pentru operaţie.7°C. l tb. > Mă asigur că este pregătită fizic şi psihic pentru intervenţie. Td=36. -Pacienta are cunoştinţe despre boală şi intervenţia chirurgicală. > Precizez pacientei ora fixată de medic pentru intervenţia chirurgicală.. ZIUA A II-A INTRAOPERATOR Dx. > Discut calm cu pacienta şi stabilesc o relaţie de confidenţialitate. .

mobilităţii limitate şi pansamentului ocular. Evaluare : . 4. PROTOCOL OPERATOR 1. Anestezie : Xilină 2 %. INTERVENŢII NURSING > > > > > > Reamintesc pacientei că după intervenţia chirurgicală. l f.injecţie retrobulbară Xilină 2 % .instilaţie oculară 2.Dx. . Probez funcţionalitatea soneriei şi o arăt pacientei. Ştie unde este soneria. Ampicilina şi Piocarpină. . Instilaţie cu ser fiziologic.Pacienta cunoaşte obiectele din jurul său. Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate postoperator. ambii ochi vor fi acoperiţi. Crioextracţia cristalinului extracapsular 3.Bolnava să respecte mobilizarea. Educ pacienta că nu trebuie să tuşească. obiectele din jur pentru perioada postoperatorie. O informez că patul va avea apărători laterale pentru a preveni eventualele accidente. 3 picături Dx. 5OO ml. în special după actul operator. încurajez familia să fie alături de ea.Promovarea confortului pe perioada spitalizării. III: Risc de accident datorită limitărilor vizuale. Scop : Prevenirea complicaţiilor legate de imobilitate pe perioada spitalizării. Obiective : . Familiarizez pacienta cu obiectele şi salonul. salonul. Perfuzie cu glucoza 5 %. Obiectiv : Bolnava să fie familiarizată cu salonul. II: Comunicare eficientă la nivel senzorial datorită intervenţiei chirurgicale. + Xilină 4 % . să strănute după intervenţia chirurgicală.

INTERVENŢII NURSING > > > > > Apreciez durerea pacientei imediat după intervenţie la fiecare 2 ore. . Deservesc bolnava cu ploscă şi urinar la pat.Funcţiile vitale sunt în limite normale: TA = 140/70 mmHg. . Educ pacienta că nu trebuie să facă mişcări bruşte. Administrez medicaţia prescrisă. Viplex 3 tb. Notez în FO episoadele dureroase.Bolnava se simte confortabil.Pierderi insesizabile =150 ml. .Bilanţul hidric : .Transpiraţie =150 ml.8°C. să nu se aplece. prin exerciţii şi să aibă răbdare în timpul mobilizării.. Învăţ pacienta despre necesitatea menţinerii tonusului muscular puternic.INTERVENŢII NURSING > > > > > > Apreciez funcţiile vitale la fiecare 4 h. Apreciez intensitatea durerii pe o scală de la l la 10 şi calmez durerea cu Algocalmin -1 f. dar îşi acceptă cu greu postura.Bolnava a consumat 2 1. Observ comportamentul. P = 80 b/min. în 24 ore... IV : Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator. după prescripţie. Scop : Prevenirea complicaţiilor postoperator. Încurajez familia să fie alături de ea şi o informez despre evoluţia bolii. Notez caracterul respiraţiei în FO iar anormalităţile le raportez medicului. R = 16 r/min. Evaluare : . monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb./zi. Aplic comprese reci pentru reducerea durerii. -Diureza= 1700 ml. să doarmă pe partea neoperată. Dx.Diazepam. Reamintesc familiei că./zi. . după fiecare masă. să tuşească şi să vorbească tare. La nevoie somnifere . T = 36. gradul de agitaţie al bolnavei. Obiectiv : Combaterea durerii oculare în următoarele 6 ore. . Explic pacientei că durerea este normală din cauza lezării ţesutului în urma intervenţiei chirurgicale. bolnava trebuie să consume 2 litri ceai neîndulcit. ceai. Monitorizez durerea. câte o tb. Sfătuiesc pacienta să nu se mişte.

compot. Observ tegumentele şi mucoasele.Durerea a scăzut în intensitate.Bolnava nu prezintă infecţii... V : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale. lapte.turgor normal. este liberă de complicaţii. = 30 Kcal.Bolnava a ingerat 2 1. Proteinele plus regimul alimentar vor începe a fi administrate la două zile după intervenţia chirurgicală. . ./zi. corp (2 g. apreciez turgorul. Evaluare : . sifon). . .Culoarea urinei .. . diureza şi culoarea urinei.5-2 l.> Cer pacientei să anunţe orice schimbare a vederii şi a stării generale. . încurajez ingestia de lichide suficiente: 1.Verbalizează orice semne şi simptome când apare durerea. Explic pacientei că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. Evaluare: . . ingestie 600 ml.Aport perfuzie 1000 ml.). pierderi 150 ml.2 perfuzii). Pacienta are nevoie de 2 g. . Obiectiv : Bolnava să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. INTERVENŢII NURSING > > > > > În primele 24 ore calculez necesarul de proteine bazat pe o greutate a corpului ideală şi pe proteinele totale din sânge. lichide (ceai. . Dx. până atunci va fi alimentat parenteral cu perfuzie cu glucoza 5 % (500 g. proteine pe Kg. Observ starea de hidratare a pacientei. Scop : Minimalizez scăderea greutăţii corporale postoperator. respectă repaosul.normocromă.Bolnava nu este deshidratată .Diureza 1600 ml.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.

până când va putea să se deservească singură. Dx. îngrijirea şi curăţirea plăgii. > Instruiesc pacienta şi familia în tehnica spălării pe mâini. . astfel încât previne complicaţiile. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. puroi în plagă.Este afebrilă. VI: Risc de infecţie datorita întreruperii ţesutului muscular.Dx. Asigur lenjerie curată de pat şi corp. Obiectiv : Combaterea durerii şi a infecţiei postoperatorii. explicând necesitatea de a fi curat. pentru a preveni apariţia escarelor. : Prevenirea infecţiilor postoperatorii. > Evaluare : . > Instruiesc pacienta să raporteze semnele de infecţie. . > Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei. să nu prezinte cute.Bolnava nu prezintă semne de infecţie. . datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavei dar o ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când aceasta solicită. INTERVENŢII NURSING Supraveghez ca bolnava să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. care este tot o tehnică aseptică. VII: Deficit de autoîngrijire. la eliminări.T-36. Obiectiv : .Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. Scop : Pacienta să fie îngrijită din punct de vedere igienic. dureri abdominale. eventual temperatura.Pacienta să fie ajutată corespunzător la schimbarea lenjeriei.8°C.

Am explicat pacientei că aceasta durere nu este un semn al agravării situaţiei. Obiectiv : Pacienta să verbalizeze teama în următoarele două ore. am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător.. Când am instilat. după fiecare masă. nelinişte.Bolnava este liberă de infecţie. y\ Evaluare : . Apreciez localizarea durerii.OS. . ci este ceva normal. Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO Mydrium OS l picătură dimineaţa Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml.9°C. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Observ comportamentul bolnavului. Administrez medicaţia prescrisă monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb.Verbalizează orice semne şi simptome când apare durerea. R = 16 r/min. .Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator. Scop : Confort fizic şi psihic postoperator pacientei. Scop : . Viplex 3 tb.Diazepam.ZIUA A III-A PRIMA ZI POSTOPERATORIE Dx. Prevenirea complicaţiilor. AO./zi .Durerea a scăzut în intensitate . II : Teama legată de pierderea vederii în urma intervenţiei chirurgicale şi de o posibilă orbire totală. liberă de complicaţii. Cer pacientei să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale. P=80 b/min. 2 ml. Dx. La nevoie somnifere . gradul de agitaţie. respectă repaosul. HCA . Încurajez familia să fie alături de ea şi o informez despre evoluţia bolii.. severitatea ei pe o scală de la l la 10./zi. T = 36. Am ridicat puţin somiera patului. ser fiziologic. I: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator.câte o tb. -Funcţiile vitale în limite normale: Ta = 160/80 mmHg.

apreciez tegumentele şi mucoasele şi observ culoarea urinei. a ingerat 2 1. Obiective : Bolnava să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. compot. prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală. . aceasta poate reduce teama pacientei.INTERVENŢII NURSING > > > > > > O încurajez să-şi exprime sentimentele. Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. Evaluare : . Observ pentru a evidenţia răspunsul pacientei la terapie. Servesc bolnava cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. Dx. Ajut bolnava să se alimenteze. lapte. Asigur liniştea de jur . Scop : Asigurarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării. Observ starea de hidratare a pacientei.împrejur (în salon. sifon). ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare.Pacienta nu mai este stresată datorită intervenţiei chirurgicale. oferindu-i alimentele indicate de medic. Observ nivelul excesiv al stresului rezultând de la teamă. Evaluare : .5-2 L/zi. textura părului şi a pielii. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. III : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale. ca să îndepărteze frica de orbire. caracterul.Bolnava îşi exprimă teama. Îi explic că are nevoie frecvent de administrare de medicamente intraoculare şi îi explic fiecare pas pe care îl fac în timpul intervenţiilor.Bolnava acceptă regimul hidric. INTERVENŢII NURSING > > > > > Examinez deficitul de nutriţie al pacientei. în hol ). culoarea. Explorez puterea pacientei de a învăţa. de a înţelege tot ce-i spun. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. . urmărind greutatea. lichide (ceai neîndulcit. .Bolnava nu este deshidratată.

T = 36.Pacienta va prezenta incizia fără simptom de infecţie pe parcursul spitalizării. INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. Obiective : . Scop : Pacienta să fie îngrijită din punct de vedere igienic.Bolnava nu prezintă semne de infecţie. Asigur lenjerie curată de pat şi de corp. o instruiesc să raporteze semnele de infecţie eventual temperatura.. dureri abdominale.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. I : Durere oculară datorită agentului traumatic fizic (traumatismul inciziei ). > Supraveghez ca bolnava să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. care este tot o tehnică aseptică. tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. la eliminări. > Instruiesc pacienta şi familia în tehnica spălării pe mâini.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie) ZIUA A IV-A A DOUA ZI POSTOPERATRIE Dx. . De asemenea. se manifestă prin dureri vii în ochiul respectiv sau durerea care creşte în intensitate. .Combaterea durerii si controlul ei . Dx.normocromă Dx. Scop : . II: Risc de infecţie datorită procesului inflamator. pentru a preveni apariţia escarelor.Culoarea urinei . să nu prezinte cute. IV : Deficit de autoîngrijire datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. puroi în plagă. până când va putea să se deservească singură.Este afebrilă. . > Deservesc pacienta cu ploscă şi urinar la pat. . > Evaluare : .Pacienta să fie ajutată corespunzător la schimbarea lenjeriei.7°C. îngrijirea şi curăţirea plăgii.

Pacienta realizează că durerea a scăzut sau este absentă. agitării.Bolnava verbalizează când apare durerea. Obiective : Bolnava să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui.Prevenirea infecţiilor. Monitorizez. Obiectiv : . . Evaluare : . Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului. AO. descriu şi notez funcţiile vitale în FO. III : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale. Dx. Când am instilat.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase. pentru severitatea ei şi pentru factorii care cresc sau scad durerea pe o scală de la l la 10. ser fiziologic. are un facies relaxat şi o postură decongestionată. am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător.OD: Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile oculare. plâns. la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO. HCA .Durerea a scăzut în intensitate . Apreciez pentru descrierea nonverbală a durerii: grimase. Administrez medicaţia prescrisă. gemete. înainte ca durerea să fie severă: Algocalminlf. . mă spăl pe mâini cu apă si săpun înainte de aplicarea pansamentului şi instilaţiilor. Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. Educ pacienta să anunţe de câte ori durerea creşte în intensitate mai mare de 6 şi orice modificare a stării generale.. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Apreciez pentru descrierea verbală şi localizarea durerii. 2 ml. la fiecare 6 ore acestea pot creşte odată cu durerea. Mydrium OD l picătură dimineaţa. Ofer îngrijiri ale ochiului.

diureza 1750 ml.normocromă Dx.. urmărind greutatea. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare.ingestiel500ml./zi. Explic bolnavei că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi. familia şi specialiştii în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei alimentaţii normale. culoarea. oferindu-i alimentele indicate de medic. Ajut bolnava să se alimenteze. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. fără semne de deshidratare.Bolnava acceptă regimul hidric. 500 ml. Observ starea de hidratare a pacientei. .. G = 59 Kg. Evaluare : . Scop: Educ pacientul în legătura cu tratamentul. a ingerat 2 1. textura părului şi a pielii. apreciez tegumentele şi mucoasele. aport: perfuzie 5%. caracterul. 500ml. pentru a evita orice traumatism accidental. Obiectiv : Pacienta să înţeleagă informaţiile primite în următoarele 24 ore. transpiraţii 70 ml. . de la o zi la alta.Culoarea urinei . cu vitamine.Turgor normal. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada postoperatorie. INTERVENŢII NURSING > > Avertizez pacienta să evite orice forţare a ochiului. prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală.. 5 . pierderi lOOml. Administrez parenteral glucoza 5 %. Activităţile vor fi crescute treptat. lapte.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Examinez deficitul de nutriţie al pacientei.2 l.. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1 . compot. Colaborez cu pacienta. sifon). lichide (ceai neîndulcit. Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. . datorită lipsei surselor de informare. Calculez regimul hidric. IV : Insuficienta cunoaştere în perioada postoperatorie. Servesc bolnava cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. turgorul şi observ culoarea urinei.

Scop: Educ pacientul în legătură cu tratamentul. 500 ml. diureza 1750 ml. compot. lapte. urmărind greutatea. lichide (ceai neîndulcit. caracterul. datorită lipsei surselor de informare. transpiraţii 70 ml. turgorul şi observ culoarea urinei. .. IV : Insuficienta cunoaştere în perioada postoperatorie. aport: perfuzie 5%. INTERVENŢII NURSING > > Avertizez pacienta să evite orice forţare a ochiului. textura părului şi a pielii. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada postoperatorie. .5-2 L/zi. Obiectiv : Pacienta să înţeleagă informaţiile primite în următoarele 24 ore.Turgor normal.ingestiel500ml. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. culoarea. Calculez regimul hidric. familia şi specialiştii în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei alimentaţii normale.. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. Colaborez cu pacienta. fără semne de deshidratare.. Evaluare : . Îi explic că un consuni adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. de la o zi la alta. Activităţile vor fi crescute treptat. pentru a evita orice traumatism accidental. 500rnl.Culoarea urinei . pierderi 100 ml. . Servesc bolnava cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. oferindu-i alimentele indicate de medic.Bolnava acceptă regimul hidric. Administrez parenteral glucoza 5 %.normocromă Dx.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Examinez deficitul de nutriţie al pacientei. Explic bolnavei că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi.. cu vitamine. Observ starea de hidratare a pacientei. apreciez tegumentele şi mucoasele. sifon). Ajut bolnava să se alimenteze. prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală. a ingerat 2 1. G = 59 Kg.

II : Insuficienta cunoaştere în perioada postoperatorie datorită lipsei de informaţie. Lucrez cu pacienta şi cu familia la un plan realist de a învăţa ceea ce nu > Selectez metodele de învăţare cele mai bune. dacă este stabil psihic. deoarece creşte tensiunea intraoculară şi compromite intervenţia. . căutând diferite metode de învăţare cum ar fi: postere. > Explic pacientei necesitatea unei administrări corecte a tratamentului. Evaluare : . > Explic pacientei că pansamentul ocular este necesar şi după externare. încerc să fiu creativă. de exemplu dacă merge la doctor în mod regulat. Obiectiv : Pacienta să înţeleagă informaţiile primite postoperator. Scop: Educarea pacientei în legătură cu tratamentul. INTERVENŢII NURSING Apreciez cum boala a afectat persoana şi stilul său de viaţă. în special la contactul cu apă rece. Apreciez când este gata psihicul unei persoane să înveţe. I : Comunicare ineficientă la nivel senzorial. datorită intervenţiei chirurgicale. ZIUA A V-A A TREIA ZI POSTOPERATORIE Dx. iar pacienta învaţă mult mai repede. broşuri. Dx. > Explic pacientei cum să-şi administreze singură medicamentele locale după externare şi o asigur de eficienţa lui. cu aerul rece şi cu praful. Determin stilul de îngrijire a sănătăţii.Bolnava pune în aplicare cunoştinţele pe care şi le-a însuşit. odihnit şi fără durere. dacă este administrat corect şi la timp. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada ambulatorie. Consider că este avantajos. să nu se aplece 3-4 săptămâni.Bolnava prezintă o condiţie psihică stabilă. dacă are o dietă echilibrată. dacă urmează recomandările medicale dinainte. filme.> Sfătuiesc pacienta să nu facă mişcări bruşte. .

înţelege şi este gata să respecte informaţiile primite. . > Să evite mişcările bruşte. Să nu privească la TV până la indicaţiile medicului. încurajez familia sa fie alături de ea. chiar şi atunci când nu are nici o acuză oculară. când îşi administrează picăturile în ochi. pacienta trebuie să aplice sistematic prescripţiile medicului specialist. deoarece îi va creşte tensiunea intraoculară şi poate compromite intervenţia. lapte. Explic pacientei că în primele două zile să consume în special lichide. suc neacidulat. ceai neîndulcit. PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE SANITARĂ După părăsirea spitalului. o educ să se spele pe mâini înainte şi după administrare. > Să nu se aplece 4-5 săptămâni. sau simte că scade acuitatea vizuală.> > > > > > Educ bolnava în legătură cu restricţiile mişcărilor. de asemenea. Testez pacienta rugând-o să-mi spună ce am învăţat-o. > Să evite condimentele şi băuturile alcoolice. .Familia este gata să fie alături de ea. pentru că are nevoie de suport psihic. Pentru a preveni infecţiile. . să nu stea aştepte următoarea ocazie de control şi să se prezinte imediat la medicul specialist.Pacienta exprimă satisfacţie că informaţiile pe care le-a primit îi sunt de ajutor. > Când citeşte. Observ pacienta. > Să evite emoţiile. să-şi cumpere ochelari rjrescrişi de medicul oftalmolog. în perioada de ambulatoriu să nu efectueze mişcări bruşte şi să nu folosească poziţia ortostatică. Evaluare : . Trecerea la dieta normală se face treptat. cât şi a modului de viaţă: > Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile. să verifice regulat pansamentul pentru a observa când apare lichid. punând întrebări prin care ea să-mi demonstreze că şi-a însuşit minimul de cunoştinţe. > Să nu privească la TV până la indicaţia medicului. > Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură.. atât în privinţa tratamentului. lumina să vină din lateral. frigul şi să ducă o viaţă liniştită. > Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi. să ţină vârful picurătorului steril. > Să se prezinte la control periodic.

S-a născut pe data de 27. este pasionat de fotbal şi emisiuni sportive.CAZUL NR. A fost internat în spital pentru mastoidită. este de naţionalitate română şi de religie eatoţie$. se uită la TV.78 m. Rh pozitiv. sucuri. Condiţii de viaţă şi de muncă: pensionar de boală. operată în urmă cu patru ani. Fumează 20 ţigări pe zi. Modul de petrecere a timpului liber Munceşte în gradină. peştele. gradul II. fără tranchilizante. 3 INTERVIU Date despre bolnav Bolnavul se numeşte Corneanu Sandu. în prezent este pensionar şi nu are probleme de familie. Obişnuinţele zilnice ale pacientului Alimentaţie: preferă fructele. merge la biserică. cu întreaga familie. Odihnă: doarme suficient. Reacţia faţă de tratament si îngrijiri Are încredere în echipa operatorie şi speră să se vindece chirurgical. Istoricul îngrijirilor Bolnavul afirmă că nu a avut probleme cu sănătatea. viţă de vie.08.1952. formată din soţie şi doi copii. Are grupa sanguină OI. o fată de 16 ani şi un băiat de 13 ani. într-o casă cu 5 camere. pe care îi place să o îngrijească. deoarece ştie să-şi umple timpul în mod plăcut şi util. Neagă alergie medicamentoasă şi alimentară. Are gradină cu pomi fructiferi. A suferit de toate bolile copilăriei. . Locuinţa: locuieşte cu familia. Bea cafea şi băuturi alcoolice ocazional. Nu se consumă de faptul că este pensionar de la o vârstă tânără. înălţimea 1.. Concepţia spirituală şi filozofică: este un om credincios. Istoric socio-cultural Ocupaţie: a fost şofer. este în vârsta de 52 de ani. 69 Kg. Reacţia faţă de starea de sănătate Bună în ciuda hipoacuziei şi a scăderii acuităţii vizuale.

nu se poate examina datorită cristalinului opacifiat .abdomen moale. 78/min.N. cu mişcări simetrice bilaterale . Tegumente şi mucoase . V.S. O.D.sonoritate pulmonară normală . -1/50. S.5 g/7/7. acuitatea vizuală a scăzut sub limita utilizării. Aparat digestiv: . O. prezneta bilateral Examen local A.D. Sistem ganglionar . Căi lacrimale permeabile. motiv pentru care se internează.D.normal.O.adipos .5g.artere periferice pulsatile .TA 140/80 mniHg. stâng . în ultimele 6 luni. capsulă lenticulară posterioară.nimic supra adăugat. cu reflexe alb-strălucitoare F. Sistem musculo .aria relativă a malităţii cardiace în limite normale . în midriază 1/16 T.loji renale libere . care este opacifiat.O.torace normal conformat. . matură.zgomote cardiace ritmice bine bătute . iar de aproximativ 2 luni.ficat normal . cataractă presenilă. .R.C.splină nepalpabilă . : .O.O. Pol anterior O. Istoricul bolii în urmă cu patru ani a fost operat de mastoidită.L. V.integru. .fără percepţie luminoasă prezentă A. Aparat respirator: .O.şoc apexian în spaţiul V i. nedureros la palpare . suplu.articular . .c.murmur vezicular normal .spaţial .bine orientat temporo . Tot atunci a fost pensionat de la O. Examen clinic general Stare generală bună. cu excepţia cristalinului. -A.gradul II.micţiuni fiziologice .V. Mobilitate oculară normală.R.O.D. T.normal reprezentat. neomogen în toate straturile. nu mai vede deloc cu ochiul drept. Aparat cardio-vascular : . La scurt timp a observat că acuitatea vizuală scade treptat la ambii ochi. O. Sistem osteo . A.Diagnostic la internare A.tranzit intestinal normal Aparat uro-genital: .urină normocromă S. = 5.normal colorate.nepalpabil. Anexe glob ocular normale.

3 . V.Pol anterior O. Leucocite Neutrofile Euziiiofîle Limfocite Monocite Valori patologice 48% 1 li -2mm 2 h. - EXAMEN DE LABORATOR KT. F. cu excepţia cristalinului care este opacifiat.60% 0. nucleo .8% . normal.4-11.53% 6% 2.O. .S.3mm 6700 mm3 62% 3% 34% Valori normale 36-42% 4 . se vede doar periferia.în midriază.1 1 mm 7000-900011 25 .5% 20 . S.capsular posterior.6mm 9.H.

Picurătorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular.S. 1 fl. S-a indicat postoperator pentru promovarea vindecării. ltb=250mg. să respecte calea de administrare. O. diuretic Sedative antihistaminice Analgezic Antiinflamator Implicaţii mirsinu S-a indicat postoperator pentru scăderea presiunii mtraoculare. ALGOCALMN DIAZEPAM XILINĂ AMPICILINA IM M instilaţie instilaţie Analgezic local Sedativ Antibiotic Antimicrobian Antibiotic Antimicrobian S-a indicat pentru combaterea durerii. Temperatura medicamentului din flacon trebuie adusă la temperatura corpului prin ţinere în mână câteva minute./zi 1 fl. 0. Distruge acţiunea potenţialilor agenţi patogeni. Locul de elecţie este regiunea superoexternă a muşchilor fesieri. Bolnavul va sta pe scaun sau întins pe pat cu capul uşor pe spate si i se va cere să privească spre frunte. S-a indicat pentru facilitarea somnului. . S-a indicat pentru afecţiuni inflamatorii şi alergice ale ochiului: înainte de aplicarea unguentului asistenta se va spăla pe mâini. Bolnavul va sta pe scaun cu capul uşor pe spate sau întins pe pat.ltb seara: Itb dimin 21g/zi. S-a indicat ca dilatator de pupilă pentru a executa mai uşor F. se dă bolnavului spre înghiţire. Locul de elecţie este regiunea supero-externă a muşchilor fesieri.= 250 m« 3 pic . se va asista bolnavul./zi. înainte de măsurarea T.: 3 dj/zi câte Idj după fiecare masă 2 f/zi lf=2ml 1 f dimineaţa 1 f. Cu mâna stângă se lasă în jos pleoapa inferioară iar cu mâna dreaptă se aplică unguent în sacul conjunctiva! apoi se cere bolnavului să închidă ochii ATROPINĂ 2% instilaţie fflDROCORTIZON ACETAT Unguent subconjunctiv A. S-a indicat pentru anestezia globului ocular. Se injectează Im în doza prescrisă. Iki = 30me. seara 1 f/zi seara 2 pic. Se va înghiţi cu apă sau un pahar cu lapte. Tubul nu trebuie să vină în contact cu ochiul.MEDI CAŢIA BOLNAVULUI Medicament EDEREN ROMERGAN VIPLEX Doza/orar 2 tb./zi dimineaţa Cale oral oral oral Clasificare Sulfamidă inhibitoare a carbohidrazei scade presiunea intraoculară. Asistenta trebuie să verifice calitatea medicamentului.I. S-a indicat preoperator pentru pregătirea intervenţiei chirurgicale.

iritabilitate. Dx. manifestată prin nelinişte şi teamă. > Asigur pacientul că i se vor administra antialgice după intervenţie şi i se va trata pentru a preveni complicaţiile şi convalescenţa prelungită. > Creez un mediu calm. exprimarea verbală a fricii şi motivele. Obiective : Calmarea durerii la nevoie. Pregătirea adecvata preoperatorie: anailiza-recoltare.PLAN DE ÎNGRIJIRE ZIUA I . I : Frica datorită intervenţiei chirurgicale şi fiica de eşecul posibil de recăpătare a vederii.PREOPERATOR Dx. Exprimarea Iro contribuie la relaxarea pacientului şi ajută să identifice sursele de anxietate. INTERVENŢII NURSING Apreciez nivelul anxietăţii. II: Potenţial de atingere a integrităţii fizice datorită deficitului vizual. ca pacientul să-şi împărtăşească sentimentele şi temerile. palpitaţii. încurajez exprimarea lor şi ascult cu atenţie. tensionarea corpului şi a muşchilor faciali. > Apreciez expresii non-verbale ale fricii ca: agitaţie. > . Evaluare : Pacientul manifestă încredere în cadrele medicale şi aşteaptă încrezător reuşita intervenţiei chirurgicale. Asigurarea securităţii pacientului pe toata perioada spitalizării. paloare. Obiectiv : exprimă frica şi îngrijorările în ceea ce priveşte intervenţia chirurgicală. relaxat. > Explic că încrederea în sine reduce anxietatea legată de durere şi modificările potenţiale în starea de sănătate şi conceptul de sine al pacientului. Scop : înlăturarea fricii evidenţiate prin incapacitatea de a se relaxa şi odihni pe perioada spitalizării.

Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P. Scop : Pacientul să accepte pierderea temporară a vederii. INTERVENŢII NURSING > Discut cu pacientul şi-1 încurajez să-şi exprime neliniştea şi sentimentele. îi cer să descrie caracteristicile durerii.Durerea este ameliorată. la 2 h = 13 mm. monocite = 3 %. R = 18 r/min.27g%. Ofer informaţiile necesare pacientului. .Pacientul afirmă încredere în cadrele medicale şi în tratamentul administrat. Informez pacientul corect despre prognosticul bolii. în special necesitatea administrării la timp şi în doza prescrisă a medicamentelor. leucocite = 940 mm3. . Evaluare: . Td = 36. tratament şi schimbările necesare în stilul de viaţă.43 g %. P=80 b/min. T.82 g °/oo. Recoltez analize sub perfecta asepsie şi apoi le duc la laborator. Explic pacientului efectele tratamentului. III: Pierderea stimei de sine datorită alterării vederii. Administrez două fiole Algocalmin pentru scăderea durerii şi confortul pacientului: o fiolă dimineaţa şi una seara.. R şi le notez în F.. enzofîle = 4 %. Ht=38%. .Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/80 irimHg. Dx.8°C. neutrofile = 59 %. uree = 0.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientului. Ofer lămuriri cu privire la întrebările şi neliniştile pe care le manifestă cu privire la prognosticul bolii.Analize rezultate: Hb =12. pentru a se obişnui cu termenii medicali despre boală şi tratament. VSH la lh=6mm. manifestată prin sentiment de neputinţă. TA. intensitatea. Ts = 37°C. limfocite = 34 %. la intervenţia chirurgicală.O. . glicemia = 0. IM. Obiectiv: Asigurarea de suport psihic necesar pentru a depăşi sentimentul de incompetenţă. Liniştesc bolnavul în privinţa evoluţiei afecţiunii.

Bolnavul înţelege restricţia temporară a cititului şi a vizionării TV. Scop : Promovarea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării. V : Deficit de cunoaştere în legătură cu aşteptările postoperatorii datorită lipsei surselor de informare. > I-am explicat că poate citi sau viziona programul TV la recomandarea medicului oftalmolog.> > ÎI liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i redea încrederea în sine. Discut cu familia ca să-i ofere sprijin psihic şi moral de câte ori este necesar. manifestată prin cerere de informaţie. Obiectiv : Pacientul să fie capabil să înţeleagă informaţiile legate de afecţiune. IV : Dificultate de a desfăşura activităţi recreative datorită alterării senzoriale. Obiectiv : Petrecerea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării. Evaluare : Pacientul îşi acceptă rolul său dependent de alţii. Evaluare: . A Dx. . INTERVENŢII NURSING > Am recomandat pacientului să analizeze unele emisiuni radio la orele preferate. manifestată prin incapacitatea de a îndeplini o activitate favorită. obişnuit că până la vindecare este dependent de alţii. . > Sfătuiesc familia să discute cu pacientul pe perioada spitalizării şi să-1 viziteze cât mai des posibil. Scop : Educarea pacientului în legătură cu afecţiunea şi intervenţia chirurgicală.Bolnavul face activităţi recreative cu ajutorul asistentului şi familiei. Dx.

> Familiarizez pacientul în legătură cu echipa de îngrijire. seara şi l tb. . > Informez pacientul în legătură cu afecţiunea sa. I : Potenţial de atingere a integrităţii fizice. > Explic pacientului că durerea va înceta după administrarea analgezicului. ZIUA A II . R. Scop : Promovarea securităţii si confortului pe perioada spitalizării. > Administrez o tabletă de Dulcolax seara. ocluzionez ochii bolnavului şi fac exerciţii de mers. Evaluare: Pacientul posedă cunoştinţe despre boală şi intervenţia chirurgicală. > Educ pacientul să raporteze orice disconfort şi accentuarea durerii. grupul sanitar şi modul în care sunt aşezate obiectele şi mobilierul în salon. > Administrez după prescripţie Ederen şi Romergan. Obiective: . T.Asigurarea confortului pe perioada spitalizării. > Explic în ce constă examinarea zilnică a ochiului. înainte de intervenţia chirurgicală. > Explic necesitatea intervenţiei chirurgicale. l tb. tehnica medicală propusă. cu topografia camerei şi a spatiilor din jur. dimineaţa..Administrez două fiole Algocalmin: l fiolă dimineaţa şi i fiolă seara sau la nevoie pentru dispariţia durerii şi pentru confortul lui. -Pregătirea preoperatorie adecvata. INTERVENŢII NURSING > Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P. exerciţii care îl vor ajuta postoperator. '. TA.A PREOPERATOR Dx. toaleta ochiului şi investigaţiile efectuate de medicul oftalmolog. de folosire a unor obiecte personale. > Preoperator.INTERVENŢII NURSING > Apreciez gradul de cunoaştere a pacientului cu privire la diagnostic. care este principalul tratament al bolii. datorita deficitului vizual manifestata prin risc de complicaţie. experienţe din trecut legate de intervenţia chirurgicală şi spitalizare.

INTERVENŢII NURSING > Asigur nivelul de cunoştinţe al pacientului cu privire la intervenţia chirurgicală.video. Dx.9°C. . Concepţiile greşite pot contribui la anxietate şi frică. > Creez un mediu calm. Obiective : . /v > ÎI liniştesc în ceea ce priveşte "părerile" altora despre boala sa.36.fără anestezie intervenţia va fi dureroasă. III: Dificultate de a-şi desfăşura activităţile recreative datorită alterării senzoriale. > Corectez concepţiile greşite şi dau informaţii corecte despre examene des întâlnite în timpul intervenţiei chirurgicale: . Td = 36. > Prezint informaţiile folosind o varietate de metode: materiale tipărite. Ts . .Stabilirea confortului pshic preoperator. Obiectiv : Bolnavul să primească informaţiile din mass-media care îl interesează. P=78b/min.implicare sub câmpurile chirurgicale.7"C. > Prezint pacientului un fost bolnav al secţiei noastre. Scop : Anxietatea în limite tratabile. postere. programe audio .vizualizarea instrumentelor cum se apropie de ochi.îndepărtarea ochiului în timpul intervenţiei chirurgicale. care a suferit o intervenţie chirurgicală de acelaşi tip. evidenţiată prin capacitate de a se relaxa şi odihni. II : Anxietatea datorită ameninţării conceptului de sine rezultând fricii şi scăderea răspunsului la tratament. să nu resimtă acut perioada spitalizării. .Pacientul să-şi exprime temerile şi necunoscutele. > Accept sentimentele pacientului şi îl asigur că anxietatea şi teama sunt reacţii normale pentru intervenţia chirurgicală. .. R = 18 r/min.. Dx. Scop : Promovarea unei activităţi recreative adecvate pe perioada spitalizării. .Evaluare : Funcţii vitale în limite normale : TA = 140/70 mmHg. relaxant.

> Am instruit pacientul să nu se atingă la ochi. se simte relaxat şi este satisfăcut de informaţiile primite. cu golirea vezicii şi cu clisma evacuatoare. INTERVENŢII NURSING Am informat pacientul că azi este ziua de pregătire pentru intervenţia chirurgicală. ser fiziologic. Obiectiv : Bolnavul să fie capabil să înţeleagă şi să reproducă în legătură cu intervenţia chirurgicală. > Am redus bacteriile conjunctivale. > Educ pacientul în legătură cu efectele administrate în seara şi dimineaţa intervenţiei chirurgicale (Ederen şi Romergan). minimalizând riscul de complicaţii postoperator. Dx. Evaluare : Pacientul afirmă că este gata psihic şi acceptă operaţia şi rezultatul cât mai repede.> Recomand familiei să fie alături de el. > Am explicat pacientului planul de îngrijire şi la ce să se aştepte postoperator. IV : Insuficienta cunoaştere despre pregătirea preoperatorie datorită lipsei surselor de informare. > Evaluare : Pacientul cunoaşte toate informaţiile despre pregătirea preoperatorie. Scop : Bolnavul să înţeleagă şi să cunoască despre modul de pregătire pentru intervenţia chirurgicală. va trebui să stea întins pe partea neoperată. instilând picături de Ampicilina dizolvate în 10 ml. mai ales după intervenţia chirurgicală. > Explic pacientului că. postoperator. > Informez în legătura cu regimul alimentar. .

INTERVENŢII NURSING /v > > > > > > > > În timpul pregătirilor de îngrijire. transpiraţia palmelor.8°C. tremurul vocii.. R = 16 r/min. Evaluare : . în timpul actului operator. Administrez medicaţia prescrisă: Ederen şi Romergan. smulg şi accept expresia de frică şi teamă a pacientului. supărare. starea de frică. Ajut pacientul să identifice problemele cu prioritate. obiectele din jur pentru perioada postoperatorie.36. Anticipez simţăminte de refuz. raportate la condiţia pacientului. Are un facies relaxat şi verbalizează că este încrezător în reuşita operaţiei.Anxietatea bolnavului este în limite normale. Asigur bolnavul că intervenţia chirurgicală nu înseamnă îndepărtarea ochiului şi că. Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate postoperator. Administrez tranchilizante minore sub raţionament de nursing. Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/75 mmHg. Dx. . P = 80 b/mia. manifestată prin teamă şi fiică.ZIUA A III . dar îi explic că intervenţia este făcută doar spre binele lui. nu va simţi durere datorită anesteziei. Obiectiv : Bolnavul să fie familiarizat cu salonul. încurajez verbalizarea simţămintelor. T .A INTRAOPERATOR Dx. îl ascult şi nu îl judec. Apreciez nivelul anxietăţii. tahicardia. negare. Scop : Reducerea anxietăţii la un nivel tolerabil. Dacă pacientul verbalizează refuzul intervenţiei. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea intervenţiei chirurgicale şi să manifeste încredere în asistentul medical în timpul actului operator. depresie. Ofer măsuri realiste. II : Comunicare eficientă la nivel senzorial datorită intervenţiei chirurgicale. Discut cu pacientul şi stabilesc o relaţie confidenţială. I: Anxietate datorită intervenţiei chirurgicale.

să strănute după intervenţia chirurgicală.Promovarea confortului pe perioada spitalizării. Perfuzie cu glucoză 5 %.Ştie unde este soneria. Îi explic că patul va avea apărători laterale. Evaluare : .instilaţie oculară 2. + Xilină 4 % . imobilizat la pat 24 ore. l f. Stabilesc un set de exerciţii la pat în colaborare cu pacientul. Ampicilină şi Piocarpină. . făcând exerciţii pentru a nu favoriza formarea escarelor pe partea dorsală şi pentru activitatea musculară a membrelor inferioare. ambii ochi vor fi acoperiţi. Dx. Instilaţie cu ser fiziologic.Camera este semiobscură. după tolerantă. Anestezie : Xilină 2 %. PROTOCOL OPERATOR 1. . postoperator. Crioextracţia cristalinului extracapsular 3. Asigur şi arăt soneria bolnavului. INTERVENŢII NURSING > > Bolnavul va sta. III : Potenţial de accident datorită limitărilor vizuale. 4.Bolnavul să respecte mobilizarea.Bolnavul îşi cunoaşte salonul. 3 picături. mobilităţii limitate şi pansamentului ocular. .injecţie retrobulbară Xilină 2 % . . Am grijă să fie camera semiobscură. Educ pacientul că nu trebuie să tuşească. obiectele din jur. 500 ml. Familiarizez pacientul cu obiectele şi salonul.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > Reamintesc pacientului că după intervenţia chirurgicală. : Promovarea vindecării ochiului şi asigurarea unei mobilizări normale Obiective : . Încurajez familia să fie alături de el. în special după actul operator.

O. R = 16 r/min. . dar îşi acceptă cu greu postura. INTERVENŢII NURSING > > Examinez deficitul de nutriţie al pacientului. . încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. turgorul şi observ culoarea urinei.Bilanţul hidric : . > Sfătuiesc pacientul să nu se mişte.Funcţiile vitale sunt în limite normale: TA = 140/70 mmHg. prin exerciţii şi să aibă răbdare în timpul mobilizării. IV : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale./zi. prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală. să tuşească şi să vorbească tare. pentru a preveni eventualele accidente. Observ starea de hidratare a pacientului. Dx.9°C.Bolnavul a băut 2 1. în 24 ore.Transpiraţie =150 ml. culoarea. . textura părului şi a pielii. caracterul. să doarmă pe partea neoperată. > Ridic apărătorile laterale ale patului.Pierderi insesizabile =150 ml..5-2 l. R.1700 ml. bolnavul trebuie să consume 2 litri ceai neîndulcit. > Supraveghez funcţiile vitale: T. să nu se aplece.Bolnavul se simte confortabil. TA. > Educ pacientul că nu trebuie să facă mişcări bruşte. ceai. . > Deservesc bolnavul cu ploscă şi urinar la pat. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului. P imediat după ce a părăsit sala de operaţie şi le notez în F. apreciez tegumentele şi mucoasele.. Obiective : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. P = 80 b/min. Evaluare : ..> Învăţ pacientul despre necesitatea menţinerii tonusului muscular puternic. > Reamintesc familiei că.. . -Diureza. urmărind greutatea. T = 36.

sifon). Recunosc factorii care pot cauza creşterea durerii. . Explic bolnavului că este indicat în primele două zile un regim hidric adecvat. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. datorită mediului spitalicesc. Viplex 3 tb.Bolnavul acceptă regimul hidric. lapte. temperatura şi lumina puternică.> > > > Colaborez cu pacientul. oferindu-i alimentele indicate de medic. Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate. Observ eventualii factori care ar putea cauza durerea: zgomote. Apreciez localizarea durerii. dacă este cazul. Caut cu pacientul să identific căi de control al durerii şi explorăm diverse metode folosind termeni pozitivi şi de putere a sugestiei./zi. Evaluare : . Prevenirea complicaţiilor. lichide (ceai neîndulcit. gradul de agitaţie. INTERVENŢII NURSING > > > > > > Observ comportamentul bolnavului. V : Probabilitate de atingere a integrităţii fizice.Bolnavul nu este deshidratat. VI: Durere oculară datorită procesului inflamator posoperator.Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator. .normocromă Dx. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. frica. a ingerat 2 1. Am ridicat puţin somiera patului. monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. La nevoie somnifere -Diazepam. . compot. ca anxietatea./zi . Ajut bolnavul să se alimenteze.Culoarea urinei . Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. Administrez medicaţia prescrisă. Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. Dx. Scop : . accept durerea descrisă de pacient şi-1 asigur că nu este singur.câte o tb. familia şi specialiştii în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale. severitatea ei pe o scală de la l la 10. nelinişte. după fiecare masă. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore.

observ marginea intervenţiei chirurgicale. > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. explicând necesitatea de a fi curat. încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii. Evaluare : .Durerea a scăzut în intensitate. > . astfel încât previne complicaţiile. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. . . liber de complicaţii. care este tot o tehnică aseptică.Bolnavul este liber de infecţii. Asigur lenjerie curată de pat şi corp. > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F. să nu prezinte cute. pentru a preveni apariţia escarelor. Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. > Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini.Pacientul va prezenta incizia fără simptome de infecţie pe parcursul spitalizării. până când va putea să se deservească singur. respectă repaosul. . la eliminări. tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase. Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale.Nu prezintă dureri oculare. Dx.Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins.O. INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie. datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. > Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei. Obiective : . Menţin curată şi uscată incizia. . VII: Deficit de autoîngrijire. îngrijirea şi curăţirea pielii.încurajez pacientul cu privire la temerile şi neliniştile pe care le prezintă..

Mydrium OD l picătură dimineaţa Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. -Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. Z I U A A I V . am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător. T = 36. severitatea ei pe o scală de la l la 10. La nevoie somnifere . după fiecare masă.câte o tb. 2 ml. Scop : . dureri abdominale. > Când am instilat./zi .7°C. Evaluare : .Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării plăgii. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. HCA . . . gradul de agitaţie. Viplex 3 tb. Dx. > Am ridicat somiera patului.Bolnavul nu prezintă semn de infecţie.Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie. datorită mediului spitalicesc./zi.Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator.A PRIMA ZI POSTOPERATORIE Dx. Prevenirea complicaţiilor. mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului. I: Probabilitate de atingere a integrităţii fizice. > Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO. AO. > Administrez medicatia prescrisă monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb.OD. puroi în plagă. II: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator. nelinişte. INTERVENŢII NURSING Observ comportamentul bolnavului. > Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului. -Este afebril.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie).Diazepam. eventual temperatură. ser fiziologic. > . Apreciez localizarea durerii. iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă.

Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. Asigur lenjerie curată de pat şi de corp > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic. INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie. . tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. Dx. > Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini. care este tot o tehnică aseptică. . ci este ceva normal.O.> > > Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate.Nu prezintă dureri oculare. pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. Menţin curată şi uscată incizia. observ marginea intervenţiei chirurgicale. Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale. la eliminări. . Obiective : . dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită.Durerea a scăzut în intensitate. explicând necesitatea de a fi curat. respectă repaosul. astfel încât previn complicaţiile. Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare.Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei. să nu prezinte cute. liber de complicaţii. ..Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.Bolnavul este liber de infecţie. > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F. pentru a preveni apariţia excarelor.Pacientul va prezenta incizia fără simptom de infecţie pe parcursul spitalizării. Evaluare : . III : Deficit de autoîngrijire datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. > Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei. Am explicat pacientului că această durere nu este un semn al agravării situaţiei. îngrijirea şi curăţirea plăgii. până când va putea să se deservească singur. Încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii. > .

Educ pacientul în legătură cu poziţia optimă în pat . Nu voi judeca pacientul pentru nivelul său de comunicare. -Este afebril.Bolnavul nu prezintă semn de infecţie. Identific reacţiile personale şi stilul de comunicare al pacientului. Mă asigur că soneria este la îndemâna lui. Evaluare : . Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate pe perioada postoperatorie a spitalizării. comunicarea este mai redusă. dureri abdominale. în primele zile după intervenţie.Plaga nu prezintă infecţii ( în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie).D. IV : Comunicare ineficientă la nivel senzori-motor. să simtă că poate avea încredere în mine. datorită deficitului vizual O.Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării plăgii.7°Q . iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă. în această perioadă de imobilizare la pat. îndemn familia ca. . INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Apreciez nivelul de comunicare a pacientului. care ar trebui să interfereze cu o relaţie de cooperare dintre noi.Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie eventual temperatură.T = 36. Vorbesc cu el şi modelez discuţiile pe un ton cât mai cald şi mai apropiat. Stabilesc căi de comunicare eficiente între mine şi pacient.decubit dorsal. pentru a anunţa la camera de gardă de fiecare dată când are nevoie. să fie alături de bolnav. . Obiectiv : Pacientul să înţeleagă importanţa comunicării verbale pe perioada postoperatorie a spitalizării. puroi în plagă. Dx. nu decubit lateral. .Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. Explic pacientului că.

Evaluare: - Bolnavul a înţeles informaţiile primite şi este gata să colaboreze; - Este susţinut de cadrele medicale şi de familie. Dx. V : Dificultate de a se alimenta şi hidrata, datorită intervenţiei chirurgicale. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui.
INTERVENŢII NURSING

Examinez deficitul de nutriţie al pacientului, urmărind greutatea, caracterul, culoarea, textura părului şi a pielii, prezenta sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală; apreciez tegumentele şi mucoasele, turgorul şi observ culoarea urinei; > Observ starea de hidratare a pacientului; încurajez ingestia de lichide suficiente: 1,5 - 2 l./zi; > Colaborez cu pacientul, familia şi specialişti în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale; > Ajut bolnavul să se alimenteze, oferindu-i alimentele indicate de medic, măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. Explic bolnavului că este indicat, în primele două zile, un regim hidric adecvat; > Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. Ii explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal, ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare.
>

Evaluare : - Bolnavul acceptă regimul hidric, a ingerat 2 î. de lichide (ceai, compot, lapte, sifon); - Bolnavul nu este deshidratat - turgor normal; -G = 70Kg.; - Culoarea urinei - normocromă. Dx. VI: Insuficienta cunoaştere pe perioada postoperatorie datorită lipsei sursei de informare. Scop : Alcătuim un plan individualizat pe strategii de învăţare.

Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă şi să reproducă, în legătură cu informaţiile primite, pentru următoarele 24 de ore.

INTERVENŢII NURSING
> > > >

> > >

>

Lucrez cu pacientul şi familia la un plan realist, de a învaţă ceea ce nu ştie. Fac un plan stabilit pe termen lung şi pe termen scurt; Mă asigur că ceea ce învaţă este esenţial din punct de vedere al persoanei pacientului; Selectez metodele de învăţare cele mai bune, cum ar fi: instructor personal la pat, discuţii sau demonstraţii; încerc să fiu creativ, căutând diverse metode de învăţare cum ar fi cărticele, postere, casete audio-video. Consider că sistemul este avantajos iar pacientul învaţă mult mai repede; Avertizez pacientul să evite orice forţare a ochiului, chiar şi la defecare. Activităţile vor fi crescute treptat de la o zi la alta; îi explic pacientului că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi, pentru a evita orice traumatism accidental; Sfătuiesc pacientul să nu facă mişcări bruşte, să nu se aplece 3-4 săptămâni deoarece creşte tensiunea intraoculară şi compromite intervenţia; Determin care este cea mai bună metodă de a învaţă acest pacient. Evaluare : - Bolnavul a înţeles toate explicaţiile care i-au fost date şi pune în aplicare cunoştinţele pe care şi le-a însuşit; - Este mulţumit pentru noile informaţii primite, de aceea cooperarea cu cadrele medii a fost la cel mai înalt nivel.

ZIUA A V-A A DOUA ZI POSTOPERATORIE
Dx. I: Durere oculară datorita procesului inflamator postoperator. Scop : - Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator; Prevenirea complicaţiilor. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore.

INTERVENŢII NURSING
> >

>

>

> >
> > >

> >

Observ comportamentul bolnavului, gradul de agitaţie, nelinişte. Apreciez localizarea durerii, severitatea ei pe o scală de la l la 10; Administrez medicaţia prescrisă, monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb./zi, Viplex 3 tb./zi - câte o tb. după fiecare masă. La nevoie somnifere - Diazepam; Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO; Mydrioum OD picătură dimineaţa; Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. ser fiziologic, 2 ml. AO; HCA-OD; Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului; mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului; Când am instilat, am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător; Am ridicat puţin somiera patului; Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate; Am explicat pacientului că aceasta durere nu este un semn al agravării situaţiei ci este ceva normal; Încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii; Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale; Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. Evaluare : - Durerea a scăzut în intensitate; - Bolnavul este liber de infecţii, liber de complicaţii, respectă repaosul; - Nu prezintă dureri oculare; - Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.

Dx. II: Deficit de autoîngrijire, datorită restricţiilor impuse de interdicţia chirurgicală. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic, până când va putea să se deservească singur. Obiective : - Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei, la eliminări; - Pacientul va prezenta incizia fără simptome de infecţie pe parcursul spitalizării.

observ marginea intervenţiei chirurgicale.. Asigur lenjerie curată de pat şi corp. să nu efectueze mişcări bruşte.7°C. . -Este afebril. > Bolnavul să-şi acopere ochiul ori de câte ori iese afară la aer rece. să nu folosească poziţia ortostatică. > Explic bolnavului că în primele zile să consume în special lichide.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. III : Insuficienta cunoaştere pentru perioada de ambulatoriu.O.T = 36.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta senine de infecţie). apoi va adopta o dietă normală. . datorită lipsei surselor de informare.Bolnavul nu prezintă semn de infecţie. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. > Explic pacientului cum să-şi administreze singur medicamentele locale prescrise după externare.INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie. Dx. pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. să-şi cumpere ochelarii prescrişi de medicul oftalmolog. > Să nu privească la TV până la primirea indicaţiilor medicului. > Educ bolnavul în legătură cu restricţiile mişcărilor în perioada ambulatorie. Scop: Educ pacientul în legătură cu tratamentul. > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F. Obiectiv : Pacientul să înţeleagă informaţiile primite pe perioada spitalizării. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. Menţin curată şi uscată incizia. îl informez despre efectul benefic al tratamentului administrat corect şi la timp. > Evaluare : . pentru a preveni apariţia escarelor. > . INTERVENŢII NURSING Explic pacientului necesitatea unei administrări corecte a tratamentului. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada ambulatorie. > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului. pentru ambulatoriu. să nu prezinte cute.

> Să nu privească la TV până la indicaţia medicului. > Când citeşte. > Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi. > Să evite mişcările bruşte. > Să nu se aplece 4-5 săptămâni. lumina să vină din lateral. punând întrebări prin care el să demonstreze ceea ce a învăţat.> În timpul şi după învăţare pun pacientul să expună ceea ce a însuşit. sau simte că scade acuitatea vizuală. > Să evite emoţiile. atât în privinţa tratamentului. să nu stea până la următoarea ocazie de control şi să se prezinte imediat la medicul specialist. chiar şi atunci când nu are nici o acuză oculară.Bolnavul înţelege şi este gata să respecte informaţiile primite. . > Să se prezinte la control periodic. . frigul şi să ducă o viată liniştită. pacientul trebuie să aplice sistematic prescripţiile medicului specialist.Familia este alături de el. cât şi a modului de viaţă: > Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile. .Bolnavul exprimă cu satisfacţie că informaţiile pe care lea însuşit îi sunt de ajutor. > Să evite condimentele şi băuturile alcoolice. > Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură. deoarece îi va creşte tensiunea intraoculară şi poate compromite intervenţia. Evaluare : . PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE SANITARĂ După părăsirea spitalului.

urmărind secundarul unui cronometru. prosop individual. în continuarea policelui. cu braţul sprijinit. cu faţa palmară pe toracele bolnavului şi se numără respiraţiile timp de un minut. pentru relaxarea muşchilor antebraţului. Se notează valoarea temperaturii în foaia de temperatură. apoi se scoate din axila bolnavului şi se aşează pe tăviţa renală. sticla cu ulei de vaselină. Se anunţă bolnavul. Se reperează şanţul radial. Se şterge termometrul cu o compresă uscată şi se citeşte gradaţia. se ridică braţul bolnavului şi se şterge bine axila. Nu se va anunţa bolnavul. MĂSURAREA PULSULUI Materiale necesare: foaia de temperatură. confortabil. se verifică integritatea termometrului şi funcţionalitatea lui. se aşează bolnavul în decubit dorsal. MĂSURAREA RESPIRAŢIEI Materiale necesare: foaia de temperatură. casoleta mică. Se menţine termometrul. termometrul se introduce în soluţie dezinfectantă. săpun sau detergenţi. sticla cu alcool medicinal. prin palpare. se şterge termometrul cu soluţie dezinfectantă. ceas şi stilou cu cerneală de culoare verde.ANEXE MĂSURAREA TEMPERATURII Materiale necesare: termometrul maximal individual. se aşează în decubit dorsal. Se numără frecvenţa mişcării respiratorii. se aşează cu rezervorul de mercur în centrul axilei. Termometrul se tine ca un creion. tava. pe extremitatea distală a antebraţului. timp de 10 minute. Se pregătesc materialele necesare. apoi se apropie braţul bolnavei de torace. Cu vârful degetelor se execută o uşoară presiune asupra peretelui arterial şi se percep zvâcnirile pulsului. Se aşează mâna uşor. cu tampoane de vată şi comprese de tifon nesteriîe. Se numără zvâcnirile percepute. . Bolnavul se menţine în stare de repaus fizic şi psihic timp de 5-10 minute. Se fixează degetele palpatoare pe traiectul arterei şi cu ajutorul policelui se îmbrăţişează antebraţul la acest nivel. se preferă perioada de somn. timp de un minut. pahar cu soluţii de cloramină. cu culoare albastră. ceas cu secundar sau cronometru şi stilou cu cerneală de culoare roşie. Se anunţă bolnavul şi se va explica modul de măsurare. Se pregătesc materialele necesare. cu capul pe pernă. După citirea temperaturii.

într-o poziţie fără vizibilitate pentru bolnav. La sfârşitul perfuziei. este instruit cum să se comporte în timpul şi după instalaţie. cu para de cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsatile. se anunţă bolnavul şi i se aplică măsurile necesare pentru o măsurare corectă: 15 minute repaus înainte de măsurare. deschide prestubul. cu capul în extensie. INSTILAŢIA Reprezintă tehnica de administrare a soluţiilor medicamentoase pe o mucoasă sau un organ cavitar. . tensiometru cu mercur. sub marginea inferioară a manşetei. perfuzor ambalat de unică întrebuinţare. fixează rata de flux 60 picături/minut. Cu mâna stângă. Pacientul se informează.alcool iodat. hidroionică şi volemică a organismului.prosop. foaie de temperatură. efectuarea măsurătorii se face după cel puţin trei ore de la masă. Materiale necesare: dezinfectante . iar olivele se aşează în urechi. cu un tampon. scoate garoul şi aşează tuburile. Se aşează în decubit dorsal. PERFUZIA INTRAVENOASĂ Reprezintă introducerea. pix cu pastă de culoare albastră. pentru reechilibrare hidroelectrolitică. până la dispariţia ultimei unde pulsatile. Se aplică strâns manşeta pe braţul bolnavului. Se controlează starea de funcţionalitate a instrumentelor. Privind manometrul. soluţie medicamentoasă . pregăteşte soluţia de perfuzat.tăviţă renală. Materiale necesare: pipetă. se aşează pacientul comod. a soluţiei medicamentoase. lungimea şi diametrul acelor) şi soluţiile de perfuzat. tampoane. de la centru în afară. se execută o presiune asupra venei. stetoscop biauricular. sprijinit în extensie. valabilitatea sterilizării. pe cale parenterală. sau poziţie şezând. material de protecţie . cu ajutorul ventilului. Cu mâna dreaptă se pompează aer în manşeta pneumatică. comprese sterile. montează aparatul de perfuzat şi lasă lichidul să circule prin tuburi pentru îndepărtarea aerului. se aplică membrana stetoscopului pe artera humerală. tampon de vată cu alcool. introduce acul în venă. aplică garoul. Asistenta îmbracă mânuşi pentru evitarea contaminării cu sânge.MĂSURAREA TENSIUNII ARTERIALE Materiale necesare: tava de instrumente medicale. se decomprimă progresiv aerul din manşetă. şi se retrage acul în direcţia vasului. până se aude zgomotul pulsului. manometrul se aşează pe noptiera bolnavului. Alege vena. seringi şi ace de unică folosinţă (se verifică integritatea ambalajului. Se îndepărtează manşeta de pe braţul bolnavului şi se notează valoarea tensiunii arteriale în foaia de temperatură. curăţă locul cu alcool. picătură cu picătură.

cu policele mâinii stângi.Asistenta se spală pe mâini. . Instilează numărul de picături recomandate de medic. aspiră soluţia medicamentoasă în pipetă. se şterge cu o compresă sterilă excesul de soluţie.prin tracţiunea în jos a pleoapei inferioare. pune în evidenţă cavitatea conjunctivală .

Universitatea Transilvania. Braşov. 1997 3.Agenda Medicală 8. 1997 . Marieta DUMITRACHE . Editura Medicală. 1998 4. Editura Dosoftei. Valentin STROESCU . Editura Lippincot. . Vasile CRISTINA .Oftalmologie.Curs de oftalmologie. Lyndajual CARPENTTO .Compendiu de anatomie IFRIM M. 1991 .Tratat de oftalmologie .Oftalmologie generală. NICULESCU GH. 1996 2. Editura Naţional.OLTEANU M.1oan HAULICĂ 5. Daniela CHISELIŢĂ .Fiziologie umană.Nursing care plâns and documentation. Iaşi.BIBLIOGRAFIE 1. 7. 6.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful