LUCRARE DE DIPLOMĂ

PROMOŢIA 2002 - 2005

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU CATARACTĂ

Coordonator: Dr. Gîrleanu Liliana Instructor asistent: Coca Anuţoiu

A bsolvent:

PROMOŢIA 2002 - 2005

CUPRINS

o MOTTO o NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A ANALIZATORULUI VIZUAL o STRUCTURA o FUNCŢIA OCHIULUI o PATOLOGIA OCHIULUI o TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL CATARACTEI o NOŢIUNI PRIVIND MEDICAMENTELE FOLOSITE ÎN OFTALMOLOGIE ŞI MODUL LOR DE UTILIZARE o PREZENTARE DE CAZURI o ANEXE o BIBLIOGRAFIE

MOTTO: "Adevărata frumuseţe izvorăşte din sublim şi simplitate”. Voltaire .

5 g. SEGMENTUL PERIFERIC Segmentul periferic constă din globul periferic şi anexele sale. . cu diametrul de 9-10mm. căile nervoase care conduc influxul primit de la segmentul periferic către scoarţa cerebrală. /v Conţinutul globului ocular Camera anterioară şi camera posterioară sunt umplute de umoarea apoasă. . care formează peretele lui. este un sistem funcţional care. reprezintă sistemul optic al ochiului. cu rare celule migratoare. . care ocupă spaţiul cuprins între faţa posterioară a cristalinului şi peretele globului ocular. cu masa de 2-2. Masa vitreană este o substanţă anhistă. ca şi ceilalţi analizatori ai organismului. Masa globului ocular variază între 7 şi 7. perfect transparentă si elastică. şi din medii transparente care sunt în interiorul globului ocular. CRISTALINUL are forma unei lentile biconvexe. care alcătuiesc mediile transparente. într-o scobitura a vitrosului numită "fossa pantellaris". Vitrosul optic este omogen. retina. care priveşte excitaţiile exterioare specifice. volumul este de 6. In interiorul globului ocular sunt cuprinse umoarea apoasă. din punct de vedere morfologic şi funcţional. Corpul vitros este o substanţă gelatinoasă. unde excitaţia este transformată în senzaţie vizuală. situată în plan frontal. un lichid transparent secretat de corpul ciliar. . cuprinde trei segmente: .stratul vascular numit şi uvee. Substanţa vitrosului conţine 96. consistenţa fermă este dată de către tunicile globului ocular puse în tensiune de către conţinutul intraocular. . împreună cu corneea.5g. între iris şi corpul vitros.un segment periferic sau receptor.stratul fîbros. situată în partea anterioară a orbitei. Globul ocular este format din trei straturi suprapuse. cristalinul şi corpul vitros.un segment central sau cerebral. Volumul vitrosului reprezintă şase zecimi din volumul globului ocular. Corpul vitros în totalitatea sa are un rol important în dezvoltarea şi menţinerea formei globului ocular.NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A ANALIZATORULUI VIZUAL Analizatorul vizual. Globul ocular este o formaţiune aproape sferică.stratul nervos. Cele trei straturi sunt: . coloidală. şi care.5 cm3.un segment de conducere.6% apă.

Cristalinu este constituit din următoarele straturi: l . astfel încât suprafaţa anterioară a cristalinului este mai puţin bombată decât cea posterioară. după un scurt traiect. care. formând chiasma optică. beta şi gama cristalin) altele insolubile (albuminoidul). Nutriţia sa este asigurată de către umoarea apoasă. fosfaţi si carbonaţi. cu vârsta. foarte elastică şi subţire. Tulburările de metabolism ale proteinelor şi ale lichidelor eliberează probabil sulfaţi. deasupra hipofizei. Fata anterioară are raza de curbură de 10 mm. cu care se pun în SEGMENTUL DE CONDUCERE .. prin intermediul capsulei. proteine (35%) din care unele solubile (alfa.epiteliul cristalinian anterior este format dintr-un rând de celule cubice dispuse sub capsula anterioară depăşind cu puţin ecuatorul cristalinian. fibrele nervului optic dintr-o parte se încrucişează parţial cu cele din partea opusă. sau ligamentul suspensor. în medie este de aproximativ 22 D. Zonula lui Zinn este un inel membraniform. care înconjoară pedunculii cerebrali şi se termină în corpii geniculaţi. a amplitudinii de acomodaţie. ce formează zonula lui Zinn. faţa posterioară are raza de curbura de 6 mm. Fibrele sunt dispuse în straturi concentrice.Este suspendat de corpul ciliar printr-un sistem de fibre radiare foarte fine. ducând astfel la cataractarea lui. progresiv. Conţin un număr mare de celule. Fibrele tinere sunt îngrămădite spre centrul lentilei. au forma hexagonală. produce o scădere a elasticităţii cristalinului şi. denumită sutura cristaliniană anterioară. Corpii geniculaţi externi sau laterali sunt situaţi sub pulvinar. calciul se găseşte în cantitate mică. cristalinul continuă să se dezvolte fără să se producă o distensie a capsulei. cu rol de a menţine cristalinul în poziţia sa normală şi de a-i transmite impulsurile muşchiului ciliar. Cristalinul conţine apă (65%). datorită unui fenomen de difuziune şi osmoză. În cavitatea craniană. totodată. o diminuare treptată.capsula cristalinului sau cristaloida. Terminaţiile anterioare ale fibrelor formează pe suprafaţa nucleului cristalinian o sutură în formă de "Y" drept. care iau naştere din celulele epiteliului anterior. la orice distantă între infinit şi ochi. o membrană de înveliş transparentă. iar terminaţiile posterioare formează o sutură sub forma unui "Y" inversat. alta posterioară.. Indicele de referinţă cu vârsta. fermenţi. Fibrele cristaliniene. Ea se găseşte situată în etajul superior al endocraniului. Cristalinulare doua feţe: una anterioară. Conţinutul în calciu al cristalinului este egal cu cel al umorii apoase. vitamine. De la chiasma pornesc bandelete optice. care sunt precipitaţii de calciu existent în cristalin. ci o condensare a lentilei. După naştere. Orice tulburare a metabolismului cristalinian duce la degenerescentă şi opacifîerea lor. Acomodaţia este proprietatea ochiului de a vedea clar un obiect. . în continuarea bandeletelor optice. Cristalinul nu are nervi şi este avascular. La tineri.

La nivelul scizurii calcariene din lobul occipital există o adevărată retină corticală. La nivelul cortexului occipital. 18. vasele bulbare se împart în două teritorii distincte. Suprafaţa ariei atinge 20-30 cm2. 19. se poate considera că vederea este o funcţie aşa de complexă. SEGMENTUL CENTRAL SAU CEREBRAL AL ANALIZATORULUI VIZUAL Segmentul central sau cerebral al analizatorului vizual este situat în scoarţa cerebrală a globului occipital. încât la realizarea ei participă creierul în totalitatea lui. se divid într-o ramură temporală şi una nazală. merg. teritoriul retinian şi cel uveal. Ariile occipitale funcţionale Brodmann sunt ariile 17. deoarece cuprind şi un număr de fibre centrifuge. înainte de a pătrunde în glob. Astfel. Aceasta arie are sediul recepţiei senzaţiilor vizuale şi reprezintă domeniul percepţiilor vizuale elementare. Coriocapilarele prezintă o reţea foarte densă şi fac parte din sistemul vascular uveal. aria 17 Brodmann. ce provine din carotida internă. formând două reţele: una superioară. Artera apare în central papilei nervului optic. apoi. alta profundă în stratul plexiform extern. regiunea ocupă o suprafaţă mult mai mare decât la nivelul retinei. ramura din artera oftalmică. Fibrele maculare se proiectează la nivelul polului posterior occipital. Aici are loc transformarea excitaţiei luminoase în senzaţie vizuală. Straturile externe care conţin conurile şi bastonaşele sunt hrănite în primul rând de reţeaua corio-capilară a coroidei prin difuziune şi numai în mică măsură prin fuziunea limfei interstiţiale la nivelul straturilor interne ale retinei. face apoi o spirală în jurul nervului optic. Aceste fibre mielinizate pleacă de la baza corpului geniculat extern şi se grupează în afara şi deasupra acestuia. care. spre aria striată a lobului occipital şi se termină în jurul scizurii calcariene. Teritoriul retinian este irigat de artera centrală a retinei. Fasciculele radiaţiilor optice sunt mai voluminoase decât cele din bandeletele optice. dând ramuri bulbare şi orbitare. unde se împarte într-o ramură superioară şi una inferioară. Aria striată 17 sau aria vizuală se găseşte pe scizura calcariană şi buzele sale. fiind complet înglobate în substanţa albă a lobului temporo-occipital. după ce au trecut prin partea posterioară a capsulei interne. VASCULARIZAŢIA GLOBULUI OCULAR Vascularizaţia globului ocular este asigurată de artera oftalmică. Artera oficială pătrunde în orbită prin canalul optic. în stratul plexiform intern. Reţeaua de capilare este situată pe membrana Bruch. Radiaţiile optice ale lui Gratiolet reprezintă fibrele neuronilor din corpii geniculaţi externi.contact fibrele nervului optic. . Corpii geniculaţi laterali au structura lamelară: lamelele albe mielinice alternează cu cele cenuşii. Ramurile arteriale se capilarizează. Această strânsă legătură care există între nutriţia retinei şi a coroidei explică faptul că majoritatea proceselor patologice de la acest nivel sunt mixte. cu densitate maximă în regiunea maculară.

dispuse segmentar. Partea centrală a nervului optic este vascularizată de ramuri izvorâte din artera centrală a retinei şi din ramuri piale. adunând întreg sângele uveal. existând numeroase anastomoze între ele. Sistemul vascular uveal este constituit din ramuri ale arterei oftalmice: arterele ciliare scurte posterioare. în coroidă.Venele teritoriului retinian se unesc şi formează vena centrală a retinei. Vascularizaţia periferică este asigurată de braţele recurente ale arterei oftalmice. Venele ciliare anterioare adună sângele din muşchiul ciliar. care formează centrul vascular al lui Haller. Artera centrală a retinei nu participă în irigaţia papilei nervului optic. Sângele venos al nervului optic este adunat de venele meningiene perioptice. VASCULARIZAŢIA NERVULUI OPTIC Vascularizaţia nervului optic este asigurată prin ramuri ce provin din artera oftalmică. prin "lamina fusca" către baza irisului şi realizează marele cerc arterial al irisului. Trunchiul nervos optic este nutrit de ramurile papilare provenite din arterele ciliare posterioare scurte şi lungi. Sistemul nervos chiasmatic este drenat în sinusul coronar şi cavernos. Prin reţeaua vasculara a tractului uveal circulă o cantitate considerabilă de sânge care atinge cifra de 260 ml. care se varsă în venele oftalmice superioare. care se revarsă în venele oftalmice. Această reţea bogată menţine pentru retină o temperatură constantă optimă. la om. cu rol important în hrănirea nervului optic. legate între ele prin numeroase anastomoze. Cele doua artere ciliare lungi posterioare se îndreaptă. . Din arterele ciliare scurte posterioare se desprind 2-4 ramuri. arterele ciliare lungi posterioare şi arterele ciliare anterioare. Venele uveeii aparţin de 2 curente: venele cilice anterioare şi venele vorticoase. ce sunt dispuse paralel cu fibrele nervoase din chiasmă. VASCULARIZAŢIA CHIASMEI OPTICE Reţeaua arterială chiasmatică nu conţine elemente axiale. ramuri din artera cerebrală şi din ramuri mici carotidiene. Papila nervului optic este nutrită de către ramurile arterelor ciliare scurte posterioare. Anastomozele în ramurile de provenienţă variată au importanţă în declanşarea edemului papilar. Arterele ciliare anterioare provin din ramurile musculare ale arterei oftalmice. artera lacrimală. Capilarele nu merg în septurile gliale. Venele vorticoase formează o reţea bogată în vârtejuri.

VASCULARIZAŢIA BANDELETELOR OPTICE ŞI A CORPULUI GENICULAT LATERAL Bandeleta optică primeşte ramuri din artera coroidiană anterioară. Nervul oftalmic este format din unirea a trei ramuri: nazal. trigemenul mai conţine şi fibre vegetative care au sub dependenţa lor o parte din vaso-motricitatea conjunctivei. Inervaţia senzorială este alcătuită din segmentul intermediar al analizatorului optic. Sistemul motor al globului ocular este destinat asigurării mobilităţii conjugate a globilor oculari. Nucleul său de origine este în pedunculul cerebral. oblicul mic şi ridicătorul pleoapei superioare. pe faţa sa externă. motorie si vegetativă. şi de artera cerebrală mijlocie. Atât circulaţia arterială cât şi cea venoasă au caracter terminal. Nervul maxilar inervează pleoapa inferioară şi conjunctiva respectivă. Nervul oculomotor comun pătrunde în orbită prin fanta sfenoidală. . Inervaţia motorie. cu scopul de a recepţiona şi stabili anatomic imaginea retiniana pe fovee. împreună cu ramuri recurente de cerebrala posterioară. în afară de fibre senzitive. Nervul oculomotor comun inervează muşchiul drept intern. nervul optic şi căile optice. iar corpul geniculat lateral . dintre acestea primele două. corpului ciliar şi a retinei. INERVAŢIA ANALIZATORULUI VIZUAL Analizatorul vizual are o inervaţie senzorială. Din această cauză.din artera posterioară. Ramura nazală asigură inervaţia senzitivă a sacului lacrimal. contribuie la asigurarea inervaţiei senzitive a globului ocular. Ramura frontală inervează tegumentele frunţii. drept superior. Cortexul vizual este nutrit din artera cerebrală posterioară. pe fata internă a emisferei. Inervaţia senzitivă este asigurată de nervul trigemen. Fiecare nerv îşi are originea în trunchiul cerebral. terminaţiile nervoase trigeminale ajung până în straturile epiteliului anterior. frontal si lacrimal. întreaga musculatură a globului ocular este inervată de trei nervi cranieni: nervul oculomotor extern (a Vl-a). oftalmic si maxilar. în cornee. Ramura lacrimală formează mai multe ramuri palpebro-conjunctivale si lacrimale. senzitivă. Inervaţia senzitivă a globului ocular este foarte bogată. pleoapei şi conjunctiva. dreptul inferior. ultimul reflex care dispare în cazul anesteziei generale este reflexul corneean. pateticul (a IV-a) şi nervul facial (al VII-lea). a canaliculelor şi a jumătăţii interne a pleoapelor şi a conjunctivei. Trigemenul mai conţine şi fibre trofice. A treia ramură a trigemenului nu contribuie la inervaţia globului ocular. care au rol deosebit în trofîcitatea globului ocular.

Nucleul facial este în protuberanta. începând de la vieţuitoarele cele mai sensibile. reprezentând prima treapta în realizarea funcţiei vizuale. altul occipital situat în lobul occipital. sistemul vegetativ intervine în controlul activităţii musculaturii netede a globului ocular şi a orbitei. El are nucleul de origine în pedunculul cerebral. Celulele senzitive încep să fie protejate de formaţiuni care le înconjoară. apare cristalinul. Transformarea energiei luminoase într-un proces nervos se petrece la nivelul retinei. Fibrele parasimpatice ajung la ochi prin intermediul oculomotorului comun şi facialului. a muşchiului lui Horner şi a glandei lacrimale. lumina. Centrii corticali ai activităţii vegetative se situează în sistemul cortical limbic şi în hipotalamus. Nervul patetic este nervul motor al oblicului mare. FUNCŢIA VEDERE ŞI TULBURĂRILE EI Analizatorul vizual are rolul de a ne pune în relaţie cu mediul extern. din punct de vedere morfofuncţional.Nucleul oculomotor extern inervează numai muşchiul drept extern. iar pentru cele parasimpatice neuronii se găsesc de-a lungul nervilor periferici. Fiecare nerv are câte un nucleu de origine care alcătuieşte centrul primar sau periferic. în afara centrilor primari mai există centrii oculomotori corticali în număr de doi: unul anterior situat în lobul frontal. în senzaţie vizuală. La nivelul analizatorului vizual. activităţii vasomotorii. graţie căreia senzaţiile care se nasc în lobul occipital nu rămân fotografii izolate. Elementele periferice sunt reprezentate de fibrele aferente şi de cele eferente. fără sens. care inervează muşchii netezi polpebrali şi orbitali. organul receptor al energiei luminoase se complică. secreţiei lacrimale. La organismele mai dezvoltate. La realizarea acestei funcţii ia parte şi scoarţa cerebrală. unele celule senzitive se diferenţiază pentru perceperea formelor . iar centrul său cortical se află în regiunea rolandică. Ochiul reprezintă adaptarea organismului la perceperea energiei luminoase. ci sunt integrate în tot procesul cunoaşterii. prin transformarea unui excitant specific. fibre secretoare pentru glandele pleoapei şi ale conjunctivei. Segmentul vegetativ al analizatorului vizual. se împarte în centrii corticali şi periferici. fibre lacrimale. pentru secreţia lacrimală curentă. Fibrele aferente simpatice îşi au neuronii de origine în ganglionii spinali. până la om. Inervaţia vegetativă a ochiului este alcătuită dintr-un sistem de fibre şi ganglioni care leagă ochiul de centrii vegetativi cerebrali. Pe calea simpaticului vin la ochi fibre vaso-motorii. fibre dilatatoare ale pupilei. şi ganglioni simpatici şi parasimpatici. Pe calea parasimpaticului ocular vin prin oculomotorul comun fibre iridoconstrictoare şi fibre care acţionează asupra muşchiului ciliar. Nervul facial (a VII-a) joacă un rol important prin inervarea orbicularului pleoapelor. Nucleul său de origine este în protuberenţial. Fibrele motorii care vin prin oculomotorul comun îşi au originea în nucleul Edinger-Westphal situat în apropierea nucleului acestui nerv.

microftalmie. Examinarea la iluminarea laterală permite să se observe opacifieri izolate în straturile anterioare ale cristalinului. nu apare reflexul roşu al pupilei. Colobomul este o fisură a ecuatorului cristaîinian. glutation. microsferoafakie. a cristalinului. alta posterioară. globulos. care duce la o miopie mare a ochiului. Are următoarele straturi: capsula cristalinului sau cristaloidul. dintre care unele solubile. Ombilicatia este o depresiune a suprafeţei. examinarea prin biomicroscopie. şi o culoare albă-cenuşie când este opacifiat. epiteliul cristalinian. proteine. Anomaliile de dezvoltare sunt reprezentate de: afakie. ombilicatie. examinarea prin oftalmoscopie. Iluminarea difuză permite examinarea suprafeţei anterioare şi a straturilor anterioare cristaliniene. Ele apar în câmpul negru pupilar. Cristalinul se compune din apă. sub formă de zone cenuşii albicioase. lenticom. Microsferofakia: un cristalin mic şi sferic.şi a culorilor. atât pentru diagnosticul cataractei incipiente cât şi în stabilirea tipului cataractei. Afecţiunile congenitale cuprind anomalii de dezvoltare şi tulburări de transparenţă. ectopie. Ectopia cristalinului este o anomalie de poziţie. Examinarea biomicroscopică: se face prin iluminare difuză şi iluminare focală. iar altele insolubile. fermenţi. Cristalinul are două feţe: una anterioară. Din punct de vedere etiologic. examinarea la iluminare laterală. Examinarea oftalmoscopică: cristalinul normal nu se vede. situată în plan frontal între iris şi corpul vitros. Studiul cristalinului se face prin: examinarea la lumina zilei. colabom. Grosimea cristalinului se poate determina prin ultraosmografîe. dacă este opacifiat în totalitate. mai adesea posterioare. EXAMINAREA CRISTALINULUI Cristalinul are forma unei lentile biconvexe. ce se însoţeşte adesea de alte malformaţiuni oculare (aniridie. grăsimi. deci vizibil. vitamine. iar în scoarţa cerebrală se transformă în senzaţie vizuală. fibrele cristaliniene. Iluminarea focală în fantă permite examinarea cristalinului în secţiune optică. Examenul biomicroscopie al cristalinului este foarte necesar. Afakia este absenţa congenitală a cristalinului. opacităţile apar de culoare neagră pe fondul roşu pupilar. Excitaţiile luminoase se perfecţionează. afecţiunile cristalinului pot fi clasificate în afecţiuni congenitale şi afecţiuni dobândite. cristalinul având rol de a concentra energia luminoasă asupra acestor celule. într-o scobitură a vitrosului numită "fossa pantellaris". Examinarea la lumina zilei: cristalinul normal este transparent. colobom cristalinian) sau . perfect transparentă şi elastică. dacă este opacifiat parţial.

Afecţiunile dobândite: se manifestă prin pierderea transparenţei cristalinului. dezvoltate în cursul vieţii intrauterine şi constatate la naşterea copilului sau mai târziu. situată în centrul cristalinului. în majoritatea cazurilor. grecii şi romanii.Cataracta polară anterioară se manifestă printr-o pată mică.Cataracta nucleară: apare sub forma unor opacităţi punctiforme dense. însemnând "cădere de apă" şi arată că indienii. după vârsta de 50 de ani fără o cauză precisă.Cataracta în fus: opacitatea este fuzionată. În cataractele mononucleare.Cataracta totală: interesează toate straturile cristalinului. Operaţia este contraindicată sub vârsta de 6 luni. . TULBURĂRILE DE TRANSPARENŢĂ Cataractele congenitale constituie o grupă de opacifieri cristaliniene evolutive sau neevolutive. . Apare sub forma de opacităţi sau de cataractă propriu-zisă. însoţită de o scădere mai mult sau mai puţin accentuată a vederii. Prin cataractă se înţelege opacifierea cristalinului. care cunoşteau această boală. Cel de-al doilea ochi poate fi operat în jurul vârstei de doi ani. în urma traumatismului operator. Se descriu şi alte forme de cataracte congenitale: cataracta stelară. Unul din ochi va trebui operat în jurul vârstei de un an. situată în centrul pupilei. care ocupă polul posterior al cristalinului. în urma unui proces patologic intrauterin.Cataracta polară posterioară se manifestă printr-un punct alb. cataracta pulverulentă. totale sau parţiale. cataracta punctată. Endoluesul. Tratamentul chirurgical este indicat în toate cazurile de cataractă bilaterală totală.Cataracta zonulară . Ea se datorează unor modificări constituţionale şi ereditare la un cristalin embrionar normal sau alterat în cursul dezvoltării sale. Cataracta congenitală este. ce duce la scăderea transparenţei sale. Uneori cataracta congenitală poate fi transmisă în mod dominant. credeau că . la nivelul nucleului fetal. staţionară. operaţia poate fi făcută de la vârsta de doi ani. din cauza pericolului de atrofiere a globului ocular în cursa de dezvoltare. . unind o cataractă capsulo-lenticulară posterioară cu una anterioară. . Opacităţi capsulare: . Câmpul pupilar apare de culoare alb-cenuşie. pentru a nu împiedica dezvoltarea vederii. Cuvântul "cataractă" provine din limba greacă. homocistinuria. Apare.somatice (sindromul lui Marfan. precum şi tulburările survenite în metabolismul calciului. alb-cenuşii. rubeolaca şi diverse viroze pot fi incriminate la apariţia formelor neconstituţionale. albă. sindromul lui Marchesani. ectopia). proeminentă sau nu. în marea majoritate a cazurilor.

de exemplu. care apar cumulativ la o generaţie. Vechii egipteni cunosc noţiunea de cataractă din secolul al XVII-lea î. este consecinţa efectului luminos. dacă. Este caracteristic faptul . Cataracta congenitală poate fi parţială. constatând cataracta propriu-zisă ca îmbolnăvire a cristalinului şi având la bază un proces de coagulare care duce la formarea opacităţii. la 80-90 ani. spun alţii. între 40-45 de ani o întâlnim mai rar. Forma care se instalează la o vârstă mai înaintată. Potrivit unor presupuneri. iar sub artera anterioară a capsulei se situează epiteliul cristalinului. aceste tulburări cauzează reducerea sau chiar pierderea transparenţei cristalinului: se poate opacifia capsula. de obicei. din punct de vedere clinic nu este identică cu aceea care poartă denumirea de cataractă senilă. vârstă şi grad de dezvoltare. Presupunerile lui Brisseau au însemnat începutul cercetărilor care au dus la dezvoltarea cunoştinţelor despre cristalin şi cataractă. mai multe tipuri ale cataractei. în 1705. părţile periferice se relaxează. La unele familii întâlnim cataracta senilă ereditară. Sunt cunoscute şi cataractele congenitale familiare. Ca urmare a studiilor efectuate. deci este bine ca gravida să se ferească de contactarea unei boli contagioase. Cauzele formării cataractei nu sunt încă suficient elucidate. nucleul sau tot cristalinul. cortexul. opacifierea substanţei cristalinului. sau succesiv la mai multe generaţii.lichidul solidificat din faţa cristalinului împiedică vederea. ca şi încărunţirea părului. pe o parte circumscrisă a cristalinului şi nu se extinde pe parcursul vieţii. Exista mai multe teorii. care pot fi clasificate după formă. Cataracta. pentru prima dată. susţinând că. Vogt este de părere că opacifîerea cristalinului este un simptom de îmbătrânire tisulară. Cataracta poate exista şi la nou-născut. fibrele cristalinului sunt foarte sensibile la tulburările nutritive şi la traumatisme. s-au constatat următoarele: cristalinul este un factor important în refracţia oculară. nucleul se sclerozează mai rapid. După părerea altora însă. Când apare cataracta? Cunoaştem. în jurul vârstei de 60 ani. este înconjurat de o capsulă fără structură. toxinele celulare care se acumulează în organismul vârstnicilor. Desigur. opacifierea este cauzată de absenţa substanţelor necesare întreţinerii metabolismului cristalinian. Denumirea de cataractă a fost acceptată în limbajul medical şi se foloseşte şi astăzi. astfel explicându-se de ce unii sunt afectaţi mai curând iar alţii mai târziu de această boala. Brisseau demonstrează ştiinţific. lezează cristalinul. ceea ce produce destrămări în ţesutul cristalinului şi duce la descompunerea fibrelor. Lesnier şi alţii au încercat să combată concepţia de mai sus. Cea mai cunoscută formă de cataractă este cea senilă.Hr. Apare. Unii caută sediul leziunii în structura cristalinului susţinând că procesul de sclerozare nu se desfăşoară uniform. în primul rând. se înţelege opacifîerea cristalinului şi nu formarea unei membrane. mama a avut rujeolă în primele luni ale sarcinii. prin cataractă. această îmbătrânire se referă doar la suprafaţa cristalinului. prin cristalin se realizează acomodarea.

deci. Sensibilitatea la lumină este bună dacă bolnavul percepe lumina unei lumânări într-o cameră obscură. opacifierea cristalinului începe în nucleu. Boala este bilaterală. În faza de tumefiere. doar la 8-10 ani după opacifierea totală a cristalinului neoperat la vreme. Aceste urme se observă doar după dilatarea pupilei uneori. la copiii lor la 55. cauzele pot fi şi altele. în general. vederea rămâne relativ bună. se scufundă în partea lichefiată. apare uneori glaucomul cu unghi închis prin cristalin intumescent. Uneori. Accentuarea opacifîerii substanţei cristalinului duce la pierderea apei. Stadiul de hipermaturitate se formează însă. la vârstnici. Se disting 3 forme clinice: 1. vederea devine practic nefolosibilă. care până acum citea cu ochelari. Ea poate fi cauza unei inflamaţii în ochi. în urma acestui fapt. Daca acest cristalin rămâne şi pe mai departe în ochi. la vârstnici. corticală (opacifierile încep în scoarţă). în toate cazurile în care sensibilitatea la lumină există. cataracta senilă este bilaterală însă ea nu apare în acelaşi timp la ambii ochi. deoarece cristalinul înmagazinează mai multă apă şi. atât vederea de aproape cât şi cea pentru distanţă vor slăbi din cauza cataractei. iar la nepoţii lor deja la 40-50 de ani. Un alt simptom este apariţia temporară a miopiei. Dacă are loc opacifierea completă a cristalinului. treptată. Ea apare. alteori. stabileşte cu exactitate direcţia ei. dar i-a slăbit vederea pentru depărtare. pe când opacităţile din nucleu ating doar peste ani de zile această fază. cu durere şi congestia ochiului. . Este indicat să se intervină prin operaţie înainte de instalarea acestei faze. peste câteva săptămâni sau luni. pentru ca. în acest caz. Odată cu opacifîerea cristalinului. Prezbitul. suprafaţa prezintă denivelări. Este bine să ştim că. pe lângă opacifieri de mici dimensiuni. se tumefiază. aşa-zisul fenomen de anticipaţie. Se remarcă. substanţa sa corticală se lichefiază. pe lângă opacifierile evidente. afirmă fericit că nu-i mai foloseşte. După vârsta de 70 de ani. vederea slăbeşte iar în locul culorii negre a pupilei. Scăderea vederii este. lentă. Cataracta senilă constituie forma cea mai frecventă dintre tulburările de transparenţă ale cristalinului. urme incipiente ale cataractei se prezintă la 90% din populaţie.ca la bunici cataracta apare la 60-70 ani. vederea practic încetează. apare cea alb-cenuşie. bolnavul vede mai bine. iar nucleul. Ar fi o greşeală ca toate scăderile de vedere să fie considerate un început de cataractă. de obicei. acum de culoare maronie. în general. aceasta se numeşte "cataractă hipermatură". orice cataractă senilă se poate opera cu succes. iar de la l m. la o distanţă de 5 m. îi scade volumul.. a formării cataractei. cu "maturizarea" cataractei. după vârsta de 60 ani şi are o evoluţie progresivă spre opacifiere completă a cristalinului. opacitatea apărută în cortexul cristalinului ajunge în câteva luni în faza totală a formării cataractei. iar la lumină pupila îngustată este acoperită de nucleul cristalinului opacifiat. adică la generaţiile care se succed cataracta apare din ce în ce mai devreme. Bucuria este de scurtă durata deoarece. Alteori.

3. La examenul oftalmoscopic cu iod. Vederea este redusă la perceperea formelor.Cataracta matură: se produce o deshidratare a cristalinului. din care cauză nucleul cade în partea delicvă a capsulei. o forma supramatură a cataractei nucleare. foarte clar orientate radiar. datorită căreia bolnavul poate renunţa la ochelari. La iluminatul lateral câmpul pupilar este roşu. Câmpul pupilar capătă o coloraţie cenuşie-laptoasă. iar la examenul oftalmoscopic.Cataracta intumescentă: opacifierea cristalinului progresează treptat. câmpul pupilar are o culoare cenuşie. prezenţa unor puncte negre în câmpul vizual. . pete negre pe fondul roşu. evoluţia se face către cataracta neagră. El îşi măreşte volumul prin hidratare. boala evoluând in Cataracta cupuliformă apare în 10% din cazuri. Bolnavul distinge vag formele. care determină diferite tulburări vizuale.O. Examenul histologic arată prezenţa în sacul cristalinian de cristale de colesterol şi de oxalat de calciu. . pe fondul roşu al pupilei se observă o pată neagră. Cataracta nucleară (25% din cazuri). în cazuri incipiente. luând o coloraţie cenuşie albicioasă. Bolnavul acuză o scădere care se manifestă printr-un scotom cenuşiu circular.2. care îşi recapătă dimensiunea normală. Scăderea de vedere depinde de întinderea şi poziţia opacităţilor în raport cu pupila. iar la examenul oftalmoscopic pupila nu se luminează. Histologic. La iluminatul lateral nu se constată nimic patologic. Miozisul măreşte tulburarea vizuală. se observă prezenţa unor linii foarte fine. midriaza o micşorează prin angajarea periferiei cristalinului încă transparentă. cupuliformă (opacifîerile încep în straturile posterioare). culoarea neagră apare în urma oxidării. acest stadiu corespunde unei denaturări a celulelor care se adună în globule morganiene. îşi împinge înainte irisul. din cauza prezenţei mai multor zone de densificare). şi cu un vitros fluid. apariţia unei uşoare miopii. mai multe stadii: . poliopie (vederea unui obiect în mai multe exemplare. în unele cazuri. în schimb opacifîerea devine completă. La examenul 3. în raport cu sediul lor: impresie de văl înaintea ochilor. se constată prezenţa de mici pete albe pe fondul negru al pupilei. . pupila nu se luminează. se produce o lichefiere a zonelor subcapsulare ale cristalinului. Ea este asociată uneori cu o miopie forte cu modificări ale F. Evoluţia sa este mai lentă. nucelară (opacifîerile încep în nucleu). iar la examenul oftalmoscopic. perpendiculare pe suturi.Cataracta hipermatură (morganiană): boala continuându-şi evoluţia. câmpul celular apare cenuşiu. Tulburările de vedere sunt pronunţate. Cataracta corticală se întâlneşte în 65% din cazuri. La examenul direct şi la luminatul lateral. Cataracta brună sau neagră se poate confunda cu o tulburare hemoragică masivă a vitrosului. .Cataracta incipientă: se caracterizează prin apariţia unor mici zone de opacifiere. 1. formaţiuni transparente. 2. o înceţoşare difuză a obiectelor îndepărtate. La biomicroscop.

starea anexelor globului. La examenul biomicroscopic se constată o opacifîere limitată la stratul subcapsular posterior. calciului. . care poate determina o culoare alb-gălbuie a pupilei. al grăsimilor. care se manifestă doar printr-o scădere a acuităţii vizuale. repartizată regulat pe un plan uniform. dispuse în straturile profunde ale periferiei scoarţei.glaucomul cronic simplu. fără fenomene inflamatorii. care arată o opacitate caracteristică în câmpul pupilar. dispuse în lungul ramificaţiilor suturilor şi capacităţi zonulare concentrice. . Teoria funcţională susţine că s-ar datora leziunilor mecanice provocate de eforturile acomodative ale ochiului hipermetrop şi astigmat. 4. Există numeroase teorii. DIAGNOSTICUL este uşor şi se bazează pe examenul obiectiv. colesterinei. Cercetând starea locală. deci ar putea acţiona ca albumine străine. poate fi uşor confundat cu o cataractă incipientă: tomometria. tapetând capsula posterioară. TRATAMENTUL cataractelor este chirurgical şi constă în extracţia cristalinului opacifiat. se vede un văl negru care tapetează capsula posterioară. flora microbiană din secreţia conjunctivală şi tensiunea oculară . pe un ochi liniştit. dar nici una nu a rezistat verificărilor clinice şi experimentale. B2. care la început apare ca o tulburare difuză pulverulentă. Confuzia cataractei cu glaucomul cronic simplu apare datorită faptului că ambele afecţiuni apar la persoane în vârstă şi evoluează prin scăderea lentă şi progresivă a vederii. al hidraţilor de carbon. Evoluţia cataractelor senile se face fără fenomene inflamatorii sau dureroase. Se întâlnesc sub două forme: opacităţi punctate albe sau brune ale suturilor axiale anterioare. se poate reda bolnavului vederea.oftalmoscopic cu iod. mai mult sau mai puţin gros. ce evoluează la o persoană în vârsta. se verifică permeabilitatea căilor lacrimale. situate la un nivel anterior şi nu lasă să se perceapă planurile subadiacente.O. Diagnosticul diferenţial se face cu: -opacităţi corneene. potasiului sau tulburărilor de secreţie ale glandelor endocrine sau lipsa de vitamine C. care apare în urma unei afecţiuni inflamatorii a irisului. sunt necesare pentru diagnosticul diferenţial. care au o specificaţie organică. care sunt însă. Teoria biologică susţine că s-ar datora unei hipersensibilizări a organismului la albuminele cristaliniene. interesând straturile cele mai posterioare ale cortexului. Opacităţi senile punctare. pulverulente. ETIOPATOLOGIA CATARACTEI SENILE. Bl. PROGNOSTICUL este bun deoarece prin intervenţie chirurgicală.exudatul pupilar. periferice. Teoria metabolică generală explică apariţia cataractei prin tulburări în metabolismul general. dar nu de specie. apoi ca un strat concav. cercetarea câmpului vizual şi a F.

După extracţia cristalinului. prin care se extrage cristalinul în întregime. Clinic. Corecţia afakiei se face cu lentile sferocilindrice. A) Cataracta patologică de cauză generală.care. se manifestă prin opacităţi de culoare verzuie sau brună. prin produşii toxici ai metabolismului diabeticilor. Această cataractă are la origine o afecţiune generală sau o intoxicaţie. prin acidoză. sunt dotate cu un potenţial evolutiv foarte redus şi au o influenţă mică asupra funcţiei vizuale. se caracterizează prin opacităţi fin cenuşii sau albăstrui. dacă este crescută. atât pentru distanţă cât şi pentru aproape. cataracta coronară. care se aplică direct pe cornee şi care se utilizează cu succes mai ales în afakiile mononucleare. mai frecvent sub forma unei cataracte cupuliforme posterioare şi au un caracter evolutiv. Condiţia ca operaţia să poată fi efectuată este integritatea funcţională a retinei şi a nervului optic.cataracte asemănătoare celor senile. Corecţia afakiei se mai poate face şi cu lentile de contact. opacitate de culoare alb-albăstruie. Cataracta endocrină este bilaterală şi evoluează în acelaşi strat de fibre. prin scăderea permeabilităţii capsulare. metoda extracţiei extracapsulare. se descriu următoarele aspecte: 1. cu lentile corneene. într-un număr mare de cazuri s-ar datora unei disfuncţii a glandelor endocrine. CATARACTELE PATOLOGICE apar datorită unei tulburări a metabolismului cristalinian de cauză generală sau locală. CATARACTELE PRESENILE sunt de natură ereditară şi se pot împărţi în două categorii: . ea se prezintă sub formă de fulg de zăpadă sau sub formă de opacităţi noroase localizate în straturile anterioare şi posterioare. survin în cursul celei de-a 4-a sau a 5-a decade a vieţii. este frecvent 25%. prin hidratarea cristalinului sub acţiunea presiunii osmotice. Mecanismul de apariţie a cataractei diabetice a fost explicat în mai multe feluri: prin prezenţa zahărului în cristalin. 2. 1. Tratamentul este identic cu al cataractei senile. se disting mai multe variaţii: a) cataracta diabetică este bilaterală: apare la diabeticii tineri şi are o evoluţie rapidă spre maturitate. 3. din cauza complicaţiilor frecvente la adiabetici. prin care se scoate numai capsula anterioară. cataracta coerulea. . -opacităţi cristaliniene ale adultului. b. cataracta dilacerată. trebuie normalizată în prealabil. Nici una din aceste teorii nu a reuşit să explice mecanismul de apariţie a tuturor capsulelor de cataractă diabetică. dar aici măsurile de precauţie trebuie să fie mai riguroase. metoda extracţiei intercapsulare. Extracţia cristalinului se face după două metode: a. ochiul rămâne afak (lipsit de cristalin).

scledermie. Se mai întâlnesc. completate de apariţia de vacuole.cataracta prin hipoglicemie: se caracterizează prin opacităţi lamelare. boala lui Takaiasu. bilaterală. Ele survin în intoxicaţie cu ergotamina (prin faina care conţine secară cernută). c. tulburări de nutriţie.sunt bilaterale şi încep sub capsula anterioară. 2.se mai întâlnesc cataracte de boli infecţioase. Cataracta galactoseică . poate apărea cataracta nucleară cu evoluţie lentă. din boala lui Steiner. tulburări endocrine. b. suferind de o dermatoză (eczemă cronică) şi se manifestă prin opacităţi centrale ale capsulei anterioare sub formă de ecuson. 4. dispuse în jurul nucleului fetal. eczeme cronice). pilocromă. Se pot întâlni cataracte produse de instalaţiile de miotice (pilocarpina. ulceraţii torpide ale membrelor inferioare. mai frecvent. mintacol. corticosteroizi tripanarol. Cataractele complicate sunt de mai multe feluri: a cataracta glaucomatoasă. d) cataracta miotonică. Cataracte patologice de cauză diversă . înainte de a ajunge la o opacifîere totală. Glaucomul singur poate determina apariţia opacifîerilor. Leziunile sunt localizate mai ales în cortex. dinitrofenol (conţinut în diferite medicamente administrate în cura de slăbire).apar la persoane între 18-35 ani. cataracta în dezlipire de retina poate apărea precoce. b) sindromul lui Rothmund . 3. asociate cu tulburări musculare. localizate între fibrele transparente. Se prezintă sub formă de opacităţi de tip Fleischer sau de tip Vogt. B) Cataracta patologică de cauză locală (cataracta complicată) reprezintă alterarea cristalinului ca o consecinţă a unei afecţiuni oculare. următoarele forme: a) cataracte atopice . apare în cursul tetaniei. digestive şi respiratorii. asociată cu o polikilodermie generalizată. se caracterizează prin opacităţi arciforme.este bilaterală şi începe prin opacităţi corticale profunde. Cataracta în mongoloism C (trisomia 21). clorpromazina (neuroleptic). c) cataracta tetanică. 6. Ea poate fi reversibilă dacă se administrează un tratament precoce. survin în afecţiuni cutanate (neurodermită. sub forma unor opacităţi difuze sau nucelare. diflupil). asociate cu tulburări endocrine (tiroidiene. genitale).apare la vârsta de 15-20 ani. 5. tulburările apar lateral. printr-un aspect îmbătrânit cu sclerodermie. Cataractele toxice . Cataractele dermatogene.se caracterizează printr-o cataractă în farfurioara posterioară. după operaţiile de guşă. Cu timpul devine totală. punctiforme Tratamentul tetaniei nu opreşte evoluţia cataractei. cataracte miopigenă. b) /v . stea sau scut. separate de capsulă printr-un strat clar. survin la persoane tinere. în miopie de grad mare. sub formă de opacităţi albe. cu evoluţie lentă. cataractă sub formă de opacităţi subcapsulare anterioare şi posterioare. iar opacităţile se localizează subcapsular. paratireoprive. Cateractele sidermatotice sunt bilaterale. Afecţiunea se caracterizează prin tulburări endocrine. c) sindromul lui Werner .

în cataracta complicată. Cataracta poate apare sub diferite forme: opacităţi subcapsulare diseminate. în pânză de păianjen. Alteori se observă o exfoliere lamelara a cristalidei anterioare. Tulburările cristaline. cataracta cu pseudoexfoliere capsulară. corp străin) care a perforat capsula cristaliniană. Cataracta traumatică indirectă poate fi însoţită şi de alte leziuni endoculare (rupturi coroidiene. neutroni. bomba atomică). masivul malar) care aparent nu a văzut cristaloida.numeroşi agenţi fizici. beta. a) Cauza traumatică directă este consecinţa unui traumatism cu un agent vulnerant (cuţit. acţionând asupra cristalinului. pot produce prin diferite mecanisme patogenice opacifîerea acestuia. boala se complică cu hipertonie. fiind formată din granulaţii mici. cataracta apare rapid după . a) cataracta calorică . urmat de pătrunderea U. în 50% din cazuri. Tratamentul cataractei traumatice este chirurgical. CATARACTA LUI VOSIUS este o tulburare pigmentară inelară pe cristaloida anterioară. subcapsulare. Tulburările depind de cantitatea. se datorează dereglărilor în metabolismul cristalinian. paraziţi ai cristalinului (filarie). în extracţia cristalinului opacifîat. evacuându-se masele cristaliniene opacifiate. nodulare. boala degenerativă de origine uveală.d. Ea este situată mai ales la nivelul polului posterior. b) cataracta traumatică indirectă este consecinţa unei contuzii a ochiului sau a regiunii osoase învecinate (rebordul orbizal. probabil ca urmare a modificării permeabilităţii capsulare sau datorită unei exudaţii subcapsulare ce produce o opacifîere locală a fibrelor. b) cataracta electrică . cauzate de procesele patologice oculare. Ele survin ca o consecinţă a inhibiţiei fibrelor cristaliniene.survine după o expunere la raze infraroşii (sticlari. sau opacifîerea totala a cristalinului. în cataractele contuzive. El constă în tratamentul plăgii perforante şi al procesului infectios iar după stingerea acestuia. CATARACTA TRAUMATICĂ survine în urma unui traumatism ocular perforant (cauza directă) sau neperforant (cauza indirectă). Se manifestă printr-o cataractă nucelară. în rozetă. intensitatea.apare după o electrocutare. corpi străini oxidabili (cataracta siderotică sau calcozică). timpul de expunere şi natura radiaţiilor. reprezentând amprenta lăsată de foaia pigmentară a irisului pe fata anterioară a cristalinului. gama. Cataracta traumatică se mai poate întâlni în arsurile corneei prin caustice (acid clorhidric). după un timp variabil de la data iradierii. punctate. A. La copil. albicioase. cui. se manifestă prin apariţia de opacifîeri arciforme. c) cataracta prin radiaţii ionizante (raze X. Opacifierea cristalinului este proporţională cu lărgimea plăgii capsulare. topitori). CATARACTA PRIN AGENŢI FIZICI . foarfece. în caz de glaucom secundar. în masa cristalinului şi îmbibarea acestuia. împinsă înainte de şocul de retur. se intervine imediat. dezlipire de retină). înţepături de albină. începe la polul posterior al cristalinului. se va face extracţia cristalinului opac.

sindromul Marchesani). care este o malformaţie ce interesează un cristalin normal şi rămas într-o poziţie anormală.dobândită . în urma resorbţiei progresive a fibrelor cristaliniene. ce poate fi izolată sau asociată cu anomalii generale (sindromul Marfan. în cazul când cristalinul lasă liber o parte din câmpul pupilar.O. centrat pe axul vizual.care constituie o deplasare secundară a unui cristalin de volum normal şi dezvoltat în poziţie normală. . Există două tipuri de deplasări: . senilă. diplopie monoculară. Luxaţiile sunt deplasări în care cristalinul a părăsit complet loja. pierderea paralelismului secţiunilor optice corneo-cristaliniene. deformarea pupilei (ovalară).V. cataracte coroidiene. formând cute concentrice cu pupila. Subluxaţiile sunt dislocări în care cristalinul este menţinut parţial în loja sa. sau ca urmare a unor traumatisme oculare violente.ectopia. încât o radioscopie a abdomenului unei femei însărcinate în primul trimestru poate determina apariţia unei cataracte. miopie post traumatică). Tratamentul constă în excizia membranei. ruperea fibrelor zonulare. o semilună neagră deasupra marginii cenuşii a cristalinului (zona afaka). Tratamentul constă în extracţia cu pensa a cataractei secundare (capsulectomie) sau în descizia ei (capsulotomie). plisari ale suprafeţei irene într-un sector. (astigmatism. iar între ele găuri negre. Poziţia normală a cristalinului este înaintea irisului. deformarea obiectelor. La iluminatul lateral. uneori. Deplasările de cristalin pot apare datorită unor cauze patologice: miopie forte. El poate suferi o deplasare sau o dislocare. Subluxaţiile cristalinului .congenitală . CATARACTA REGRESIVĂ SAU MEMBRANOASĂ este constituită de un cristalin redus la capsula sa şi o parte din epiteliu. care survine tardiv după extracţia uneia din formele de cataractă descrisă anterior (congenitală. cristalinul ectopic îşi poate completa deplasarea luându-se înainte sau înapoi spontan sau sub influenţa unui şoc traumatic.acestea sunt descoperite uneori întâmplător. cataractă supramatură. în foseta patelară. tumori ale corpului ciliar (luxaţii şi subluxaţii spontane). Ele se caracterizează prin scăderea A. modificarea profunzimii CA (mai profundă într-un sector ori mai redusă în altul). patologică sau traumatică) prin opacifîerea resturilor lenticulare şi capsulare rămase după intervenţie. luminate în roşu la examenul oftalmoscopic. DEPLASĂRILE CRISTALINULUI. CATARACTA SECUNDARĂ SAU REZIDUALĂ constituie o opacitate membranoasă. se observă de obicei două papile. La examenul F. hernie de vitros.subluxaţia sau luxaţia. în dreptul pupilei. La iluminatul oblic se observă o uşoară tremurătură a irisului (iridodonesis). se văd benzi groase. Bolnavul se plânge de o scădere progresivă a vederii. încrucişate.iradiere fetusul este şi mai sensibil. . alteori după o contuzie oculară pe un ochi predispus.

Poate fi şi o malformaţie. se operează ambii ochi.în lateral. dar se poate instala şi în urma unui traumatism. Frecvent. întrebuinţat de 130 de ani. pe care a facut-o prin cornee astfel încât razele luminoase au pătruns până la retină. în fixarea momentului optim pentru intervenţie. de a recupera vederea prin tratament medicamentos. În evul mediu circulau prin oraşele şi târgurile din Europa. eventual să fie expus unor accidente de muncă. vraci şi alte persoane care efectuau discizia cataractei. Se produce . AFAKIA Ochiul fără cristalin se numeşte afak. Vorbim despre afakie şi în cazul în care cristalinul rămâne în globul X . s-au perfecţionat instrumentele şi materialele necesare suturii plăgii. In 1752. de inflamaţii. Pierderea vederii unui ochi se întâmplă foarte rar. Redobândirea vederii are şi influenţe favorabile fiziologice. Prima intervenţie ştiinţifică de extracţie a cataractei datează din 1745 şi se leagă de numele oftalmologului francez Jaques Daniel. adică "scufundată " în corpul vitros. Cu toate acestea.TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL CATARACTEI Cu toate încercările de a vindeca cataracta. cataracta nu a fost îndepărtată din ochi ci "împinsă" fin în zona papilară. în prezent se operează pentru păstrarea capsulei cristalinului cataracta fiind înlocuită cu un cristalin artificial. după extracţia cristalinului. Alţii . prin care au scos cristalinul de multe ori fragmentat cu ajutorul unui cârlig sau o lingură miniaturizată. se indică intervenţia chirurgicală înainte ca bolnavul să devină incapabil de muncă. acesta înştiinţează Academia din Paris despre rezultatele dobândite. Îmbogăţirea cunoştinţelor despre cataractă a dus la înlocuirea metodei de a "împinge " cataracta din zona pupilară cu extracţia ei. Operaţiile se fac astăzi sub microscopul chirurgical. La extracţia cataractei s-a generalizat folosirea cuţitului lamelar Graefe. În cataractă. care constituie un mijloc de neînlocuit pentru fiecare chirurg oftalmolog. Pe parcurs. astăzi există o singură posibilitate: îndepărtarea chirurgicală a cristalinului opacifîat. prin retină si hipotalamus. Freytageste este primul care. îl stânjeneşte pe bolnav în activitatea zilnică. Acest lucru se explică prin efectul stimulant al luminii asupra metabolismului general. De-a lungul mileniilor. urmată în multe cazuri. El a extras cataracta prin plagă. unii făceau plaga pe partea inferioară a corneei. apoi să se generalizeze incizia pe partea superioară. trebuie luat în considerare nu gradul de maturizare a cataractei ci acuitatea vizuală care. de obicei. între 1692-1698 îndepărtează cristalinul opacifîat iar apoi mai mulţi medici aplică această metodă în cazul luxaţiei cristalinului. nici astăzi nu s-a ajuns la o părere unanimă în privinţa îndepărtării cristalinului afectat. dacă scade. Procedeul lui a deschis o nouă eră în ştiinţa oftalmologică de început.

Globul ocular va avea două suprafeţe optice: suprafaţa anterioară şi cea posterioară a corneei. Ochelarii de protecţie se prescriu în funcţie de profesia şi necesităţile de vedere ale bolnavului afak. . camera este umplută cu umoare apoasă. Este foarte importantă corectarea astigmatismului corneean apărut în urma operaţiei. Această stare defavorabilă. după intervenţie. adăugăm. se comportă ca un sistem de refracţie sferică. În afakia monolaterală. diferenţa dintre mărimea celor două imagini formate pe retină devine supărătoare şi nu se poate asigura o vedere binoculară corectă. Dezvoltarea rapidă a tehnicii deschide noi perspective în folosirea cristalinului artificial şi asigură bolnavilor de afakie. Constituie o regulă de bază ca. refracţia fiind constantă. din punct de vedere fizic. Aceasta înseamnă că. deci ochiul afak. nu se poate realiza vedere binoculară cu ochelari de protecţie. al căror număr este în continuă creştere. de l O-11 D. în acest caz. încercăm să o rezolvăm cu lentile de contact. uneori de miopie sau hipermetropie. din cauza lipsei cristalinului astfel că. unii bolnavi. Dacă ochiul emetrop devine afak. raza curburii R=7. iar din punctul de vedere al refracţiei. pe corneea ochiului afak suprafaţa anterioară este partea pe care se produce refracţia.ocular. Refracţia ochiului afak se modifică prin hipermetropie. Dacă ochiul a fost emetrop înainte de operaţie. care corectează perfect deficienţa de refracţie a ochiului afak. iar restul globului ocular de corpul vitros. Viciul de refracţie sferică a ochiului afak este consecinţa doar a astigmatismului corneean. anterior. la lumina puternică a zilei. condiţii bune de viaţă şi muncă. după operaţie. să vadă totul în roşu. se indică lentile convexe. va fi în mare măsură hipermetrop. dacă în refracţia celor doi ochi este o diferenţă mai mare de 3D. la valorile de mai sus.. în cazul în care ochelarii de corecţie înlocuiesc cristalinul unui singur ochi. Se întâmplă ca. de planul corneean. bolnavul vede totul în albastru. imaginea devine cu 30% mai mare faţă de imaginea formată în celalalt ochi. Are doar punctum remotum. razele luminoase paralele se unesc după retină la 31 mm. dar este deplasat din loja sa.8 mm. imaginea se produce în spatele retinei cu 8. Din cauza corneei subţiri şi a diferenţei mici a curburii suprafeţei posterioare faţă de cea anterioară. pentru vederea la distanţă şi de 13-14D pentru vederea de aproape. Ochiul afak este lipsit de posibilitatea de acomodare la diferite distanţe. Persoanele cu ochiul afak nu văd bine nici aproape nici la distanţă fără ochelari. Dacă. Corectarea vederii cu ochelari este mai complicată dacă cristalinul s-a extras dintr-un singur ochi. în cazul hipermetropiei sau scădem în cazul miopiei dioptriile corespunzătoare. se situează în afara axului optic. Sistemul optic al ochiului afak este defectuos. puterea de refracţie este mai mică decât cea a ochiului emetrop. în ochiul afak. ochiul a fost hipermetrop sau miop. în unele cazuri.5 mm. Afakia poate fi însoţită.

Cu ocazia fiecărei implantări. Primul oftalmolog care a efectuat o astfel de operaţie a fost englezul Ridley (1951). colire gazoase). a fost refuzat. Medicamentele care se aplică local poartă denumirea de colire.cristalinul s-a deplasat de la ochi. Există colire lichide. Rezultatele cele mai bune se obţin atunci când cristalinul se implantează în camera posterioară. pe când cel implantat în planul irisului măreşte imaginea cu doar 2. practic ajunge mai profund în camera anterioară a ochiului cu afakie.5-3%.CRISTALINUL ARTIFICIAL CU IMPLANTARE INTRAOCULARA Ideea de a se înlocui cristalinul cu o lentilă de sticlă provine de la oftalmologul italian Tadini(1766) dar. poli-metilmetacrilat. Ele trebuie sa fie proaspete în flacoane de culoare închisă. NOŢIUNI PRIVIND MEDICAMENTELE FOLOSITE ÎN OFTALMOLOGIE ŞI MODUL LOR DE UTILIZARE Pentru efectuarea tratamentelor se folosesc medicamente care se aplică local (pe ochi) şi medicamente care se aplică pe cale generală. colire moi (colire seci. fixat în camera posterioară. azi se implantează unul din cele trei tipuri de lentile. cu picioarele în cârlig. cel mai aproape de locul cristalinului original. În practică. Ulterior. unde i s-a prezentat lentila. la Universitatea din Varşovia. Colire lichide Sunt soluţii medicamentoase dizolvate în apă sau în ulei de măsline. dar fără succes. Aceasta metodă părea a fi mai puţin periculoasă decât celelalte. încovoiate. Cel implantat în camera anterioară măreşte cu 4% imaginea. olandezul Binkhorst a elaborat o metodă şi mai bună de implantare a cristalinului: implantarea cristalinului în camera posterioară. dar metoda folosită de el s-a dovedit a fi ineficientă: după o perioadă de câţiva ani s-au observat grave inflamaţii interne ale globului ocular . arcuite. Între timp. . Avantajul acestui cristalin. Lentilele din camera posterioară au fost prevăzute cu sisteme de susţinere elastice. corect astupate. s-a elaborat o nouă metodă: implantarea cristalinului în camera anterioară care a fost aplicată de italianul Strampelli în 1953. lentila artificială pentru implant a fost abandonată şi uitată. Ea poate fi corectată cu ochelari sau lentile de contact. pentru a nu se infecta. După aceasta. La finele secolului al XVIII-lea. Cassamota a făcut implantări la Dresda. În ultimii ani s-au făcut încercări pentru confecţionarea şi utilizarea cristalinului în camera posterioară. trebuie să ţinem cont de apariţia aniseiconiei.

Pudra se dizolva în lacrimi şi se răspândeşte pe toată conjunctiva şi pe cornee. fie fiind chiar ele transformate în pudră. lanolină) în care este inclus medicamentul activ.Colire moi Se prezintă sub formă de pomezi. se şterge de pe obraz plusul de lichid. Colirele se administrează sub formă de instilaţii. cel ce o efectuează trebuie să se spele înainte foarte bine pe mâini. Pentru aceasta. i se îndepărtează (se lasă în jos) pleoapa inferioară şi. cu mâna stânga. Pomăda este formată dintr-un excipient (vaselină. În timp ce face instilaţia. aceasta pentru a nu expune ochiul la infectare. fie pe scaun. Se foloseşte o spatulă de sticlă. Colirele seci. astfel încât manevrele de apăsare care se efectuează asupra lui în timpul instilaţiei vor fi făcute cu o deosebită fineţe. care se prezintă sub formă de pudră. Picurătoarele trebuie sterilizate înainte de utilizare. lângă ochiul bolnavului aşezăm o compresă sterilă sau o batistă curată pentru a şterge cu ele excesul de lichid care se prelinge pe obraz. pe conjunctiva acesteia. Picurătorul se ţine vertical. se va ţine în mână câteva minute. Pudra se ia cu o mică pensulă şi se scutură pe mucoasa conjunctivală a pleoapei inferioare. câteva picături în apropierea unghiului extern al pleoapei. cu pleoapele închise. perfect şlefuită. Colire seci Sunt preparate din pudre. mai ales cel bolnav. pe care se ia puţin din unguentul respectiv şi se aplică pe conjunctiva pleoapei inferioare. pentru a nu se evacua lichidul introdus. Instilaţiile Ca în orice altă manevră medico-chirurgicală în care se vine în contact direct cu pacientul. Cu tifonul. Atingerile Colirele moi se aplică prin metoda atingerii. Pomezile trebuie să fie perfect omogene. Colire gazoase Sunt cele în care substanţa activă este redusă la particule foarte fine. Substanţe antiseptice . În timpul instilaţiei. pentru a nu irita conjunctiva şi corneea. cu capul uşor dat pe spate fie întins în pat. cu mâna dreaptă. Bolnavul va închide apoi pleoapa foarte blând. bolnavul stă. este foarte sensibil. se aplică prin metoda pudrării. atingere şi pulverizări. substanţele active fiind fie incluse într-o pudră fină. Flaconul trebuie adus înainte de întrebuinţare la temperatura corpului. Picurătorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular. care se pulverizează în flacoane speciale de tip spray. Ochiul. Bolnavul va face apoi. pentru a ajuta răspândirea colirului aplicat. pentru ca lichidul să nu vină în contact cu mica pompă de cauciuc a tubului de sticlă din care se compune picurătorul. mişcări ale globului ocular. Se cere bolnavului să privească spre frunte apoi. se picură prin presarea uşoară a pompiţei de cauciuc.

în soluţie apoasă de 5%. Penicilina. administrându-se una-două picături din oră în oră.Nitratul de argint. Dacă la Novocaina se mai adaugă şi l ml. durata anesteziei creşte. De obicei. prelungeşte acţiunea anestezică a acestuia din urmă. Substanţe astringente Alaunul (sulfat dublu de potasiu şi aluminiu) se foloseşte în soluţie de glicerina 1%. Utilizarea acestora nu trebuie să fie limitată. se foloseşte numai în soluţie proaspăt preparată. Chimioterapice şi antibiotice Sulfatiazolul. soluţie de 1-5%. Substanţele care dilată şi micşorează pupila Midiaticele măresc diametrul pupilar prin contracţia muşchiului radiar al irisului. se urmăreşte să se obţină şi o paralizie temporară a acomodaţiei. . prin contracţia muşchiului circular al irisului. Anestezicele Pentru operaţiile de scurtă durată sunt utilizate anestezicele tipice. are o buna acţiune analgezică şi stimulează procesele de cicatrizare a plăgilor corneene. soluţie de 1%. Dacă. se aplică Pinocarpina 1%. salicilatul de ezerină 0. Substanţe vasoconstrictive şi vasodilatatoare Adrenalina 1%. sau în pomăda 2%. se face o spălătură a ochiului. Sulfatul de zinc l %. După aplicare. în acel moment. Se folosesc mai ales preparatele de tip Fenilefrina (Neosinefrina). Mioticele micşorează diametrul pupilei. dizolvată în ser fiziologic. de Adrenalină. se folosesc paralizante ale muşchiului ciliar . impregnează conjunctiva şi o înnegresc. Acidul tanic se prepară în glicerina 3%. Se mai folosesc şi alte săruri de argint. Sunt folosite pentru a se executa.25% sau salicilatul de fizistignină.sulfat de atropină 1% sau comatropină 2%. mai puţin caustice: Agrirol 15%. pentru tratamentul conjunctivelor catarale. o senzaţie de arsură. examenul fondului de ochi ca şi atunci când pupila trebuie păstrată deschisă pentru tratarea bolilor corneei. Se recomandă numai în soluţii recent preparate. irisului şi a corpilor ciliari. cu oxicianură de mercur 1/5000 sau cu ser fiziologic. în soluţie de 10%. Rezorcina 1%. Trebuie aplicată cu prudenţă deoarece produce. de tipul Cocainei 2-4% sau al Tetraciclinei. simplă sau amestecată cu novocaina. Pantocainei 0. Nu se aplică niciodată seara sau de două ori pe zi. hipotermie si edem conjuncţi val. în conjunctivele acute. în afara dilatării pupilei.5-1% sau Xilină 1%. cu mai multă uşurinţă.5-1%. Aceste substanţe sunt foarte utile în tratarea leziunilor conjuncţi vale şi corneene. Protargol 1-2%. Dionina. Pentru a se obţine anestezii de durată mai lungă se folosesc injecţii cu Novocaina 0.

cu diametrul orbitei. Se mai poate folosi căldură sub formă de vapori. Pansamentul constă într-o bucată de vată învelită în tifon. Se folosesc în tratamentul terţilor ca şi după intervenţii chirurgicale. ser fiziologic. Electroterapia se aplică sub formă de ionizări şi galvanizări. Totdeauna se aplică pansamente separate pentru cei doi ochi. sub diverse forme. Bolnavul stă cu ochii deschişi în faţa unei surse de căldură umede (apa care a fiert). Fototerapia Se utilizează helioterapia şi căldura emanată de aparate cu raze ultraviolete sau infraroşii. creează o hiperemie locală. Aplicaţiile reci creează o contractare a vaselor sanguine şi reduc fenomenele inflamatorii. care favorizează resorbţia exudatelor şi calmează durerea. se formează o tartină (perniţă) de formă rotundă. cu scopul de a curăţa ochiul şi de a suprima durerea. ceai de muşeţel. Pansamente Se folosesc două feluri de pansamente: ocluzive şi protectoare. Temperatura soluţiei nu va fi mai mare de 50°C. calde. compresele se reînmoaie după 5-10 minute de utilizare. Pentru menţinerea pe ochi a acestei tartine de vată şi tifon se foloseşte o faşă. Frigul: se aplică pe ochi pungi cu gheaţă sau compresii umede. acid boric. Temperatura să fie de 8-127°C.Agenţii fizici Căldura. răcite la frigider sau în apă cu gheaţă. timp de 20-30 minute. Căldura umedă se foloseşte sub formă de comprese înmuiate în apă. Temperatura acestora nu trebuie să depăşească 40-507°C. Căldura uscată: se folosesc termofoare electrice. favorizează oprirea sângerărilor. sau mici flacoane cu un conţinut lichid pentru menţinerea îndelungată a temperaturii. .

PREZENTAREA CAZURILOR .

A mai fost internat în spital pentru: . Afirmă că nu este alergic la polen.afakie operatorie O.02.două fete şi un băiat . Nu are probleme cu eliminările. Alimentaţia Bolnavul nu este pretenţios la mâncare şi are un orar al meselor. Operat de cataractă la O. A suferit de toate bolile copilăriei. Rh negativ. A lucrat ca inginer. înălţimea l. .Hidrocortizon-Acetat.1942. îi place să citească ziarul şi să asculte emisiunile radio.D. /v . Ederen. nr. Medicatie I se dau spre administrare următoarele medicamente .D. Istoric socio-cultural În prezent este pensionar. din secţia de oftalmologie: CATARACTĂ PRESENILĂ LA O. 64.S. Locuieşte în Brăila pe strada Sebeşului. este în vârsta de 63 de ani. Acuză scăderea acuităţii vizuale la O.70m..Romergan. Diagnosticul de certitudine a fost dat de medicul de specialitate. Atropină 2%. are scaun normal şi diureză normală. Cea mai mare bucurie o simte atunci când se uneşte întreaga familie.apendicectomie -1956. Timpul liber şi-1 petrece în gospodărie îngrijind gradina. Istoricul îngrijirilor Bolnavul afirmă că nu a avut mari probleme cu sănătatea. Viplex şi următoarele colire . praf. în 1990. cu temperament flegmatic. Nu consumă cafea şi nici ţigări.. produse alimentare şi nici la medicamente. -1990 Aşteptări de la spitalizarea actuală S-a internat pe baza cuponului de pensie.CAZUL NR. S. Are grupa sanguină AII. l INTERVIU Date despre bolnav Bolnavul se numeşte Frecuş Nicolae. în prezent se internează pentru operaţie la O. Algocalmin. bea 1-2 pahare cu vin pe zi. S-a născut pe data de 09. Adoră peştele. are trei copii . Ampicilina şi Xilină 1%. S. Este căsătorit.şi trei nepoţi. 53 Kg. este de naţionalitate român şi de religie creştin-ortodox. fructele şi friptura. In prezent este pensionar şi nu are probleme de familie.

vertical O. = 1/6 cep.Obişnuinţe de viaţă Are un regim de viaţă raţional. C. = 6/5. 5 mm.l.5 g Mobilitate oculară normală. = 3 mm. = bună O. normal transparentă transparentă medie normal centrală opacifiat omogen în toate structurile permeabile cicatrice limbică postoperatorie integră cicatrice limbică postoperatorie mai profundă iridodonezis ovalară. O. = bună c) Reacţie pupilară: la lumină. = p. S.nu are nevoie de sedative pentru a dormi. = 6/5. d) Dimensiuni pupilare: O. b) Percepţie şi proiecţie luminoasă: O.D.QD. Examenul funcţional al ochiului a) Acuitatea vizuală cu corecţie: O. la convergenţă = prezentă. = 3 mm. e) Tensiunea intraoculară: O.S.D. cu axul vertical afakie operatorie permeabile B.S. Examen oftalmoscopic FOD . tratament şi îngrijire ce i se vor acorda. consensuală.D.S. orizontal.vitrosul uşor tulbure FOS .D.5 g O. EXAMEN CLINIC LOCAL A. Examen microscopic conjunctive sclere cornee camera anterioară iris pupile cristalin căi lacrimale O.nu se luminează FO nu se disting modificări . S. Acest bolnav trebuie instruit în legătură cu: analize. doarme 7-8 ore pe noapte .

se recoltează 5 ml.H.8% + 1.INVESTIGAŢII DE LABORATOR Analiza V. sânge tară anticoagulant. Implicaţii nu rs irig VHS-ul crescut indică o infecţie în organism. Ht scăzut denotă o anemie Se recoltează 2 ml.8% . cu mişcări circulare.60 -1. pe nemâncate. 4-6 mm. O Hb scăzută denotă o anemie. sânge. Se recoltează 2 ml. se recoltează 5 ml.. sânge în flacon cu anticoagulant EDTA. 0. Se recoltează cu seringa de 2 ml. 0. O glicemic crescută arată o tulburare a metabolismului glucidic.3 . Leucocitele crescute indică o infecţie în organism. Se agită uşor. Euzinofile Limfocite Monicite 37 g°/oo 0. Hemoglobina 1 1. se agită uşor.N.1 7g% 14-15g% Hematocrit Uree Glicemic Reacţie VDRL Leucocite Neutrofile segm. sânge.10 g %o Negative 7000 -9000 mm3 25 .14 mm V. dimineaţa pe nemâncate. Rezultat Ih .7mm 2h.38 g%o 0.1 1 mm.53% 2. pe un plan dur. sânge în flacon cu anticoagulantul EDTA. Se recoltează 2 ml.S.40 g 7oo 0. Se usucă lama. apoi se citeşte la microscop după colorare.4-11.60% 0. cu mişcări circulare.6 ml.5% 20 . sânge fără anticoagulant. dimineaţa.4 citrat de sodiu 3. O picătura de sânge se întinde pe lama de frotin.85g°/w Negative 9600 mm3 60% 4% 37 % 4% 36-42g%-. 9. O uree crescută indică o afecţiune. fără anticoagulant.20 -0.

câte idj. 1 f dimineaţa. combaterea durerii. 1 f=2ml.I. dimin.MEDICATIA BOLNAVULUI Medicament EDEREN ROMERGAN VIPLEX Doza/orar 1 tb. ALGOCALMIN IM Analgezic local Antibiotic Antimicrobiaii XILINÂ AMPICILINA instilaţie instilatie ATROPINĂ 2% 3 pic.=250mg 1 tb./zi 1 la =30 mu. S-a indicat pentru anestezia globului ocular. S-a indicat pentru. Se injectează IM doza prescrisă. HIDROCORTEON ACETAT Unguent subconjunctiv ./zi dimineaţa instilaţie A. Asistenta trebuie să verifice calitatea medicamentului. /zi. să respecte calea de administrare. acele pentru injecţii trebuie sa fie cu bizoni lung şi lungimea acului de 6-8cm. diuretic Sedative antihistaminice Analgezic Antiinflamator Implicaţii nursmo. se dă bolnavului spre înghiţire. Distinge acţiunea potenţialilor agenţi patogeni. S-a indicat preoperator pentru pregătirea intervenţiei chirurgicale. seara. /zi. S-a indicat ca dilatator de pupila pentru a executa mai uşor F./zi. S-a indicat postoperator pentru scăderea presiunii intraoculare.S. Temperatura medicamentului din flacon trebuie adusa la temperatura corpului prin ţinere în mâna câteva minute Picurătorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular. Bolnavul va sta pe scaun sau întins pe pat cu capul uşor pe spate şi i se va cere să privească spre frunte. se va asista bolnavul. 2 Ig. 1 f. Tubul nu trebuie să vină în contact cu ochiul. 2pic. Cu mâna stângă se lasă în jos pleoapa inferioară iar cu mâna dreaptă se aplică unguent în sacul conjunctival apoi se cere bolnavului să închidă ochii. 1 fi/zi I fl=25()ms Cale oral oral oral Clasificare Sulfamidă inhibitoare a carbohidrazei scade presiunea intraoculară. O. 3 dj. S-a indicat pentru afecţiuni inflamatorii şi alergice ale ochiului. înainte de măsurarea T. seara. Se va înghiţi cu apă sau un pahar cu lapte. înainte de aplicarea picăturilor. după fiecare masă 2 f. asistenta se va spală meticulos pe mâini.O. Bolnavul va sta pe scaun cu capul uşor pe spate sau întins pe pat.. 1 tb. Locul de elecţie este regiunea supero-externă a muşchilor fesieri. S-a indicat postoperator pentru promovarea vindecării. 1 tb.

> Asigur pacientul că i se vor administra antialgice după intervenţie şi i se va trata pentru a preveni complicaţiile şi convalescenţa prelungită. paloare. INTERVENŢII NURSING > Apreciez nivelul anxietăţii. relaxat. > Creez un mediu calm. ZIUA I . Pregătirea adecvată preoperatorie: analiză .PLAN DE ÎNGRIJIRE Bolnavul: Frecuş Nicolae Vârsta: 63 ani Diagnostic: Cataractă presenilă O. Exprimarea lor contribuie la relaxarea pacientului şi ajută să identifice sursele de anxietate. iritabilitate. palpitaţii. > Apreciez expresii non-verbale ale fricii ca: agitaţie. Dx. Evaluare : Pacientul manifestă încredere în cadrele medicale şi aşteaptă încrezător reuşita intervenţiei chirurgicale. Obiective : Calmarea durerii la nevoie. exprimarea verbală a fricii şi motivele. II: Potenţial de atingere a integrităţii fizice datorită deficitului vizual. I: Frica datorită intervenţiei chirurgicale şi frica de eşecul posibil de recăpătare a vederii. tensionarea corpului şi a muşchilor faciali. Obiectiv : Exprimă frica şi îngrijorările în ceea ce priveşte intervenţia chirurgicală. S. > Explic că încrederea în sine reduce anxietatea legată de durere şi modificările potenţiale în starea de sănătate şi conceptul de sine al pacientului. Scop : înlăturarea fricii evidenţiate prin incapacitatea de a se relaxa şi odihni pe perioada spitalizării.recoltare ? Asigurarea securităţii pacientului pe toată perioada spitalizării. manifestată prin nelinişte şi teamă. . încurajez exprimarea lor şi ascult cu atenţie. ca pacientul să-şi împărtăşească sentimentele şi temerile.PREOPERATOR Dx.

P=80b/min. neutrofile = 59%.O. INTERVENŢII NURSING > Discut cu pacientul şi-1 încurajez să-şi exprime neliniştea şi sentimentele. Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P. Recoltez analize sub perfectă asepsie şi apoi le duc la laborator. R şi le notez în F. tratament şi schimbările necesare în stilul de viată. enzofile = 4%. Scop : Pacientul să accepte pierderea temporară a vederii. Evaluare: . limfocite = 34%. Dx.8°C. Ofer informaţiile necesare pacientului. . TA. Ofer lămuriri cu privire la întrebările şi neliniştile pe care le manifestă cu privire la prognosticul bolii. leucocite = 940 mm3.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientului. îi cer să descrie caracteristicile durerii. Ts=37°C. glicemia = 0. . pentru a se obişnui cu termenii medicali despre boală si tratament.Funcţii vitale în limite normale: TA=140/80 mmHg.27g%. intensitatea. T.Durerea este ameliorată. monocite = 3%. Informez pacientul corect despre prognosticul bolii. .82g%o. Administrez două fiole Algocalmin pentru scăderea durerii şi confortul pacientului: o fiolă dimineaţa şi una seara. Explic pacientului efectele tratamentului. la 2 h = 13 mm.Analize rezultate: Hb=12..Pacientul afirmă încredere în cadrele medicale şi în tratamentul administrat. Td=36. VSH la l h=6mm. uree = 0. în special necesitatea administrării la timp şi în doza prescrisă a medicamentelor. III: Pierderea stimei de sine datorită alterării vederii. . la intervenţia chirurgicală. Obiectiv: Asigurarea de suport psihic necesar pentru a depăşi sentimentul de incompetenţă.43g%. IM. R=18r/min. manifestată prin sentiment de neputinţă. Liniştesc bolnavul în privinţa evoluţiei afecţiunii. Ht=38%.

manifestată prin incapacitatea de a îndeplini o activitate favorită. > Sfătuiesc familia să discute cu pacientul pe perioada spitalizării şi să-1 viziteze cât mai des posibil. manifestată prin cerere de informaţie. . Scop : Educarea pacientului în legătură cu afecţiunea şi intervenţia chirurgicala.ÎI liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i redea încrederea în sine. Evaluare : pacientul îşi acceptă rolul său dependent de alţii.Bolnavul face activităţi recreative cu ajutorul asistentului şi familiei. Obiectiv : Pacientul să fie capabil să înţeleagă informaţiile legate de afecţiune. Discut cu familia ca să-i ofere sprijin psihic şi moral de câte ori este necesar. > Evaluare : . > I-am explicat că poate citi sau viziona programul TV la recomandarea medicului oftalmolog. Obiectiv : Petrecerea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării. Scop : Promovarea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării. INTERVENŢII NURSING Am recomandat pacientului să audieze unele emisiuni radio la orele preferate. V : Deficit de cunoaştere în legătură cu aşteptările postoperatorii datorită lipsei surselor de informare. Dx. obişnuit că până la vindecare este dependent de alţii. IV : Dificultate de a desfăşura activităţi recreative datorită alterării senzoriale. Dx. .Bolnavul înţelege restricţia temporară a cititului şi a vizionării TV.

care este principalul tratament al bolii. Evaluare: Pacientul posedă cunoştinţe despre boală şi intervenţia chirurgicală. Explic în ce constă examinarea zilnică a ochiului. Familiarizez pacientul în legătură cu echipa de îngrijire. ZIUA A II-A PREOPERATOR Dx. Preoperator. R. Scop : Promovarea securităţii şi confortului pe perioada spitalizării. TA. experienţe din trecut legate de intervenţia chirurgicală şi spitalizare. manifestată prin risc de complicaţie. datorită deficitului vizual. Obiective : Asigurarea confortului pe perioada spitalizării. toaleta ochiului şi investigaţiile efectuate de medicul oftalmolog. INTERVENŢII NURSING > > Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P. Explic necesitatea intervenţiei chirurgicale. Administrez două fiole Algocalmin: l fiolă dimineaţa şi l fiolă seara la nevoie pentru dispariţia durerii şi pentru confortul lui. > . tehnica medicală propusă. I: Potenţial de atingere a integrităţii fizice. ocluzionez ochii bolnavului şi fac exerciţii de mers. Informez pacientul în legătura cu afecţiunea sa. Explic pacientului că durerea va înceta după administrarea analgezicului. T. exerciţii care îl vor ajuta postoperator. Pregătirea preoperatorie adecvată.INTERVENŢII NURSING > > > > > > Apreciez gradul de cunoaştere a pacientului cu privire la diagnostic. grupul sanitar şi modul în care sunt aşezate obiectele şi mobilierul în salon. cu topografia camerei şi a spaţiilor din jur. de folosire a unor obiecte personale.

îndepărtarea ochiului în timpul intervenţiei chirurgicale. . seara şi l tb. să nu resimtă acut perioada spitalizării. dimineaţa. Scop : Anxietatea în limite tratabile.implicare sub câmpurile chirurgicale. Td=36. Educ pacientul să raporteze orice disconfort şi accentuarea durerii. P = 78 b/min. > Creez un mediu calm.vizualizarea instrumentelor cum se apropie de ochi. l tb. > Accept sentimentele pacientului şi îl asigur că anxietatea şi teama sunt reacţii normale pentru intervenţia chirurgicală. Evaluare : Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/70 mmHg. Dx. Concepţiile greşite pot contribui la anxietate şi frică. R = 18 r/mia. înainte de intervenţia chirurgicală. INTERVENŢII NURSING Asigur nivelul de cunoştinţe al pacientului cu privire la intervenţia chirurgicala. Obiective : Stabilirea confortului psihic preoperator. II: Anxietatea datorită ameninţării conceptului de sine rezultând frică şi scăderea răspunsului la tratament. Obiectiv : Bolnavul să primească informaţiile din mass-media care îl interesează. > . Scop : Promovarea unei activităţi recreative adecvate pe perioada spitalizării.> > > Administrez după prescripţie Ederen şi Romergan. Dx. .9°C. Ts = 36. III: Dificultate de a-şi desfăşura activităţile recreative datorită alterării senzoriale. Pacientul să-şi exprime temerile şi necunoscutele.7°C. . > Corectez concepţiile greşite şi dau informaţii corecte despre examene des întâlnite în timpul intervenţiei chirurgicale: . evidenţiată prin capacitate de a se relaxa şi odihni.fără anestezie intervenţia va fi dureroasă. Administrez o tabletă de Dulcolax seara.. relaxant.

> Informez în legătură cu regimul alimentar. > Am redus bacteriile conjunctivale. instilând picături de Ampicilina dizolvate în 10 ml. minimalizând riscul de complicaţii posoperator. cu golirea vezicii şi cu clisma evacuatoare.> > > > Prezint informaţiile folosind o varietate de metode: materiale tipărite. Scop : Bolnavul să înţeleagă şi să cunoască despre modul de pregătire pentru intervenţia chirurgicală. IV : Insuficienta cunoaştere despre pregătirea preoperatorie datorită lipsei surselor de informare. se simte relaxat şi este satisfăcut de informaţiile primite. ser fiziologic. > Educ pacientul în legătură cu efectele administrate în seara şi dimineaţa intervenţiei chirurgicale (Ederen şi Romergan). > Am explicat pacientului planul de îngrijire şi la ce să se aştepte postoperator. Evaluare : Pacientul afirmă că este gata psihic şi acceptă operaţia şi rezultatul cât mai repede. Obiectiv : Bolnavul să fie capabil să înţeleagă şi să reproducă în legătura cu intervenţia chirurgicală. INTERVENŢII NURSING Am informat pacientul că azi este ziua de pregătire pentru intervenţia chirurgicală. Prezint pacientului un fost bolnav al secţiei noastre. va trebui să stea întins pe partea neoperată. mai ales după intervenţia chirurgicală. > Am instruit pacientul să nu se atingă la ochi. care a suferit o intervenţie chirurgicala de acelaşi tip. programe audio-video. Recomand familiei să fie alături de el. postoperator. > Explic pacientului că. îl liniştesc în ceea ce priveşte "părerile" altora despre boala sa. Dx. > . postere.

Are un facies relaxat şi verbalizează că este încrezător în reuşita operaţiei. > Încurajez verbalizarea simtămintelor. > Apreciez nivelul anxietăţii. > Discut cu pacientul şi stabilesc o relaţie confidenţială. raportate la condiţia pacientului. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea intervenţiei chirurgicale şi să manifeste încredere în asistentul medical în timpul actului operator. II : Comunicare eficientă la nivel senzorial datorită intervenţiei chirurgicale. Scop : Reducerea anxietăţii la un nivel tolerabil. I: Anxietate datorită intervenţiei chirurgicale. P = 80 b/min. . T = 36. supărare. Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/75 mmHg. ZIUA A III -A INTRAOPERATOR Dx. > Asigur bolnavul că intervenţia chirurgicală nu înseamnă îndepărtarea ochiului şi că.Anxietatea bolnavului este în limite normale. nu va simţi durere datorită anesteziei. smulg şi accept expresia de frică şi teamă a pacientului. Evaluare : .Evaluare : Pacientul cunoaşte toate informaţiile despre pregătirea preoperatorie. negare. depresie. Anticipez simţăminte de refuz.. manifestată prin teamă şi frică. > Ofer măsuri realiste. în timpul actului operator. R = 16 r/min.8°C. transpiraţia palmelor. Administrez medicaţia prescrisă: Ederen şi Eomergan. INTERVENŢII NURSING /v > În timpul pregătirilor de îngrijire. > Dacă pacientul verbalizează refuzul intervenţiei. dar îi explic că intervenţia este făcută doar spre binele lui.. tremurul vocii. îl ascult şi nu îl judec. Dx. starea de frică. > Administrez tranchilizante minore sub raţionament de nursing. Ajut pacientul să identifice problemele cu prioritate. tahicardia.

Instilaţie cu ser fiziologic.Camera este semiobscură. > Familiarizez pacientul cu obiectele şi salonul. obiectele din jur.Bolnavul îşi cunoaşte salonul. PROTOCOL OPERATOR 1. Scop : Promovarea vindecării ochiului şi asigurarea unei mobilizări normale Obiective : . Anestezie : Xilină 2%. Ii explic că patul va avea apărători laterale. în special după actul operator. Perfuzie cu glucoza 5%.Ştie unde este soneria. Educ pacientul că nu trebuie să tuşească.Bolnavul să respecte mobilizarea.Promovarea confortului pe perioada spitalizării. Am grija să fie camera semiobscură. Dx. obiectele din jur pentru perioada postoperatorie. Ampicilina şi Pilocarpină. . Obiectiv : Bolnavul să fie familiarizat cu salonul. . Crioextracţia cristalinului extracapsular 3. Asigur şi arăt soneria bolnavului. > > > > Încurajez familia să fie alături de el.Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate postoperator. . 500 ml. 3 picături. ambii ochi vor fi acoperiţi. să strănute după intervenţia chirurgicală.instilaţie oculară 2. III : Potenţial de accident datorită limitărilor vizuale. . 4. l f+ Xilină 4% .injecţie retrobulbară Xilină 2% . INTERVENŢII NURSING Reamintesc pacientului că după intervenţia chirurgicală. Evaluare : . mobilităţii limitate şi pansamentului ocular.

INTERVENŢII NURSING Bolnavul va sta. imobilizat la pat 24 ore.Bilanţul hidric : .Pierderi insesizabile =150 ml. > Sfătuiesc pacientularsă nu se mişte.Bolnavul se simte confortabil. P = 80 b/min. culoarea. . să doarmă pe partea neoperată. să tuşească şi să vorbească tare. > Educ pacientul că nu trebuie să facă mişcări bruşte. > Ridic apărătorile laterale ale patului. .Transpiraţie =150 ml. ..16 r/min. INTERVENŢII NURSING > Examinez deficitul de nutriţie al pacientului. prezentă sau absenţa schimbărilor în . să nu se aplece. textura părului şi a pielii. Dx. dar îşi acceptă cu greu postura. după toleranţă. R. TA. T=36.O. > Deservesc bolnavul cu plosca şi urinar la pat. IV : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale.9°C. > Învăţ pacientul despre necesitatea menţinerii tonusului muscular puternic. caracterul.Bolnavul a băut 2 l ceai. -Diureza= 1700 ml. bolnavul trebuie să consume 2 litri ceai neîndulcit. prin exerciţii şi să aibă răbdare în timpul mobilizării. făcând exerciţii pentru a nu favoriza formarea escarelor pe partea dorsală şi pentru activitatea musculară a membrelor inferioare.Funcţiile vitale sunt în limite normale: TA = 140/70 mmHg. urmărind greutatea. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului. P imediat după ce a părăsit sala de operaţie şi le notez în F. R . în 24 ore. > Evaluare : . pentru a preveni eventualele accidente. > Supraveghez funcţiile vitale: T. > Reamintesc familiei că. postoperator. Obiective : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. > Stabilesc un set de exerciţii la pat în colaborare cu pacientul... ..

Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator. datorită mediului spitalicesc. > Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. familia şi specialiştii în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale. compot. accept durerea descrisă de pacient şi-1 asigur că nu este singur. INTERVENŢII NURSING > > > > Observ comportamentul bolnavului. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. Viplex 3 tb. nelinişte. severitatea ei pe o scală de la l la 10. a ingerat 2 l lichide (ceai neîndulcit. . V : Probabilitate de atingere a integrităţii fizice. Recunosc factorii care pot cauza creşterea durerii. oferindu-i alimentele indicate de medic.normocromă. .câte o tb. VI: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. apreciez tegumentele şi mucoasele.5-2 l./zi. Administrez medicaţia prescrisă. . > Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. > Ajut bolnavul să se alimenteze. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. Observ eventualii factori care ar putea cauza durerea: zgomote. frica. gradul de agitaţie. sifon).acuitatea vizuală. lapte. > Colaborez cu pacientul. turgorul şi observ culoarea urinei. monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb.Diazepam. Dx./zi . Apreciez localizarea durerii.Culoarea urinei .Bolnavul acceptă regimul hidric. Scop : . La nevoie somnifere . > Observ starea de hidratare a pacientului. Am ridicat puţin somiera patului. Evaluare : . ca anxietatea. Prevenirea complicaţiilor. după fiecare masă. temperatura si lumina puternică.Bolnavul nu este deshidratat. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. Dx./zi. Explic bolnavului că este indicat în primele două zile un regim hidric adecvat. dacă este cazul.

Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate; > Caut cu pacientul să identific căi de control a durerii şi explorăm diverse metode folosind termeni pozitivi şi de putere a sugestiei;
/\

> > > >

încurajez pacientul cu privire la temerile şi neliniştile pe care le prezintă; încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii; Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale; Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. Evaluare : - Durerea a scăzut în intensitate - Bolnavul este liber de infecţii, liber de complicaţii, respectă repaosul; - Nu prezintă dureri oculare; -Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.

Dx. VII: Deficit de autoîngrijire, datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic, până când va putea să se deservească singur. Obiective : - Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei, la eliminări; - Pacientul va prezenta incizia fără simptome de infecţie pe parcursul spitalizării.

INTERVENŢII NURSING
Apreciez potenţialul de infecţie, observ marginea intervenţiei chirurgicale, pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. Menţin curată şi uscată incizia; > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F.O.; > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins, să nu prezinte cute, pentru a preveni apariţia escarelor. Asigur lenjerie curată de pat şi corp; > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului, dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită; > Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei, explicând necesitatea de a fi curat, astfel încât previne complicaţiile;
>

Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini, care este tot o tehnica aseptică, tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului, îngrijirea şi curăţirea pielii; Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie, eventual temperatura, dureri abdominale, puroi în plagă. Evaluare : - Bolnavul nu prezintă semn de infecţie; Este afebril,T = 36,7°C; - Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte; - Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie); - Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării plăgii, iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă.
ZIUA A IV-A PRIMA ZI POSTOPERATORIE

Dx. I: Probabilitate de atingere a integrităţii fizice, datorită mediului spitalicesc. Dx. II: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator. Scop : - Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator; - Prevenirea complicaţiilor. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore.

INTERVENŢII NURSING

Observ comportamentul bolnavului, gradul de agitaţie, nelinişte. Apreciez localizarea durerii, severitatea ei pe o scală de la l la 10; Administrez medicatia prescrisă monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb./zi, Viplex 3 tb./zi - câte o tb. după fiecare masă. La nevoie somnifere - Diazepam.

>

>

> >
> >

> > > >

Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO. Mydrium OD l picătură dimineaţa Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. ser fiziologic, 2 ml. AO, HCA - OD; Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului; mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului; Când am instilat, am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător; Am ridicat somiera patului; Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate; Am explicat pacientului că aceasta durere nu este un semn al agravării situaţiei, ci este ceva normal; încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii; Cer pacientului să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii; Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale; Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. Evaluare : - Durerea a scăzut în intensitate ; - Bolnavul este liber de infecţie, liber de complicaţii, respectă repaosul; - Nu prezintă dureri oculare; - Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.

Dx. III : Deficit de autoîngrijire datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic, până când va putea să se deservească singur. Obiective : - Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei, la eliminări; - Pacientul va prezenta incizia fără simptom de infecţie pe parcursul spitalizării.
INTERVENŢII NURSING

Apreciez potenţialul de infecţie, observ marginea intervenţiei chirurgicale, pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. Menţin curată şi uscată incizia; Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F.O.;

dureri abdominale. Obiectiv : Pacientul să înţeleagă importanţa comunicării verbale pe perioada postoperatorie a spitalizării.T = 36. Asigur lenjerie curată de pat şi de corp. Identific reacţiile personale şi stilul de comunicare al pacientului. tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. Stabilesc căi de comunicare eficiente între mine şi pacient. astfel încât previn complicaţiile.Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării plăgii. Nu voi judeca pacientul pentru nivelul său de comunicare. Evaluare : . INTERVENŢII NURSING > > > Apreciez nivelul de comunicare a pacientului. Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate pe perioada postoperatorie a spitalizării. . Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. datorită deficitului vizual O.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. puroi în plagă. care este tot o tehnică aseptică. iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă. .Bolnavul nu prezintă semn de infecţie.D. încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului. să nu prezinte cute. IV : Comunicare ineficientă la nivel senzori-motor. îngrijirea şi curăţirea plăgii. explicând necesitatea de a fi curat.> > > > > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie eventual temperatură. care ar trebui să interfereze cu o relaţie de cooperare dintre noi. Dx. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. .7°C. -Este afebril.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie). Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei. pentru a preveni apariţia excarelor. . Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini.

urmărind greutatea. datorită intervenţiei chirurgicale. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui.2 1.Este susţinut de cadrele medicale şi de familie. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. > . textura părului şi a pielii. îndemn familia că. Evaluare: ./zi. nu decubit lateral.Bolnavul a înţeles informaţiile primite şi este gata să colaboreze. în primele zile după intervenţie. V : Dificultate de a se alimenta şi hidrata. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. familia şi specialişti în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale. pentru a anunţa la camera de gardă de fiecare dată când are nevoie. în primele două zile. culoarea. Explic pacientului că. apreciez tegumentele şi mucoasele. să simtă că poate avea încredere în mine. să fie alături de bolnav. > Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez că ingestia să se facă cu pai. caracterul. > Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal.decubit dorsal. oferindu-i alimentele indicate de medic. un regim hidric adecvat. Mă asigur că soneria este la îndemâna lui.> > > > > Vorbesc cu el şi modelez discuţiile pe un ton cât mai cald şi mai apropiat. Dx. INTERVENŢII NURSING Examinez deficitul de nutriţie al pacientului. Explic bolnavului că este indicat. comunicarea este mai redusă. turgorul şi observ culoarea urinei. Educ pacientul în legătura cu poziţia optimă în pat . > Colaborez cu pacientul. . în această perioadă de imobilizare la pat. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului.5 . > Ajut bolnavul să se alimenteze. prezenţa sau absenta schimbărilor în acuitatea vizuală. > Observ starea de hidratare a pacientului.

Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator. I: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator. Viplex 3 tb. 2 ml. Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale. Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate. severitatea ei pe o scală de la l la 10. Apreciez localizarea durerii. Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului.Durerea a scăzut în intensitate. Administrez medicaţia prescrisă. Scop : . nelinişte. AO. . liber de complicaţii.Prevenirea complicaţiilor. HCA-OD. Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO. La nevoie somnifere . Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare.câte o tb.ZIUA A V-A A DOUA ZI POSTOPERATORIE Dx. ser fiziologic./zi. gradul de agitaţie. Mydri0um OD l picătură dimineaţă. /v > Încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii.Bolnavul este liber de infecţii.Diazepam. Am explicat pacientului că aceasta durere nu este un semn al agravării situaţiei ci este ceva normal. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase. am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător. Când am instilat. monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Observ comportamentul bolnavului. după fiecare masă. Evaluare : ./zi . respectă repaosul. mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului. .Nu prezintă dureri oculare. . . . Am ridicat puţin somiera patului.

să nu se aplece 3-4 săptămâni deoarece creşte tensiunea intraoculară şi compromite intervenţia.. . Mă asigur că ceea ce învaţă este esenţial din punct de vedere al persoanei pacientului. pentru a evita orice traumatism accidental.Culoarea urinei . discuţii sau demonstraţii. postere.Este mulţumit pentru noile informaţii primite. în legătura cu informaţiile primite. Dx. a fost la cel mai înalt nivel. de a învaţă ceea ce nu ştie. cum ar fi: instructor personal la pat. chiar şi la defecare. Îi explic pacientului că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi. Consider că sistemul este avantajos iar pacientul învaţă mult mai repede. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă şi să reproducă. Avertizez pacientul să evite orice forţare a ochiului. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Lucrez cu pacientul şi familia la un plan realist. a ingerat 21. Evaluare : . compot. Activităţile vor fi crescute treptat de la o zi la alta.Bolnavul a înţeles toate explicaţiile care i-au fost date şi pune în aplicare cunoştinţele pe care şi le-a însuşit.Bolnavul acceptă regimul hidric. Fac un plan stabilit pe termen lung şi pe termen scurt.Evaluare : . Scop : Alcătuim un plan individualizat pe strategii de învăţare.turgor normal. -G = 70 Kg.normocromă.* Încerc să fiu creativă. căutând diverse metode de învăţare cum ar fi cărticele. . VI: Insuficienta cunoaştere pe perioada postoperatorie datorita lipsei sursei de informare. sifon). casete audio-video. Selectez metodele de învăţare cele mai bune. . de lichide(ceai.Bolnavul nu este deshidratat . lapte. . Sfătuiesc pacientul să nu facă mişcări bruşte. de aceea cooperează cu cadrele medii. pentru următoarele 24 de ore. Determin care este cea mai bună metodă de a învăţa acest pacient.

T = 36. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic. la eliminări. .Pacientul va prezenta incizia tară simptome de infecţie pe parcursul spitalizării. II: Deficit de autoîngrijire. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. până când va putea să se deservească singur.7°C. -Este afebril. Asigur lenjerie curată de pat şi corp.O. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. să nu prezinte cute.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie). pentru ambulatoriu. datorită lipsei surselor de informare.Bolnavul nu prezintă semn de infecţie. . III: Insuficienta cunoaştere pentru perioada de ambulatoriu. Scop: Educ pacientul în legătură cu tratamentul. pentru eventualele acumulări de secreţii purulente.. > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului. .. > Evaluare : .Dx. Menţin curată şi uscată incizia. observ marginea intervenţiei chirurgicale. Dx. > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. . Obiective : .Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte.Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei. > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F. datorită restricţiilor impuse de interdicţia chirurgicală. INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie. pentru a preveni apariţia escarelor. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada ambulatorie. Obiectiv : Pacientul să înţeleagă informaţiile primite pe perioada spitalizării.

cât şi a modului de viaţă: > Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile. Educ bolnavul în legătura cu restricţiile mişcărilor în perioada ambulatorie. > Să se prezinte la control periodic. punând întrebări prin care el să demonstreze ceea ce a învăţat. să nu stea până la următoarea ocazie de control şi să se prezinte imediat la medicul specialist. . Bolnavul să-şi acopere ochiul ori de câte ori iese afară la aer rece. să-şi cumpere ochelarii prescrişi de medicul oftalmolog. îl informez despre efectul benefic al tratamentului administrat corect şi la timp. pacientul trebuie să aplice sistematic prescripţiile medicului specialist. să nu efectueze mişcări bruşte. apoi va adopta o dietă normală.Familia este alături de el. În timpul şi după învăţare pun pacientul să expună ceea ce a însuşit. chiar şi atunci când nu are nici o acuză oculară. > Să evite mişcările bruşte. > Să evite emoţiile. atât în privinţa tratamentului. frigul şi să ducă o viata liniştită. Explic bolnavului că în primele zile să consume în special lichide. sau simte că scade acuitatea vizuală. Evaluare : . > Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi. . PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE SANITARĂ După părăsirea spitalului.Bolnavul înţelege şi este gata să respecte informaţiile primite. > Să evite condimentele şi băuturile alcoolice. să nu folosească poziţia ortostatică.Bolnavul exprimă cu satisfacţie că informaţiile pe care le-a însuşit îi sunt de ajutor.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > Explic pacientului necesitatea unei administrări corecte a tratamentului. Explic pacientului cum să-şi administreze singur medicamentele locale prescrise după externare. . Să nu privească la TV până la indicaţiile medicului.

68 m.S. a apelat la medicul de specialitate şi se internează în secţia oftamologie.5 săptămâni. In prezent este pensionară şi nu are probleme de familie..1996. Văzând că afecţiunea progresează.1970. A mai fost internată în spital pentru: . este în vârstă de 54 de ani. Bolnava acuză că. înălţimea 1.1950.fractură de gambă.cataractă patologică operatorie O. 59 Kg. 2 INTERVIU Date despre bolnavă Bolnava se numeşte lonaşcu Georgeta. deoarece îi creşte tensiunea intraoculară şi poate compromite intervenţia. Operată de cataractă la O. . Să nu se aplece 4 . în 1996. CAZUL NR.sinuzită acută . Istoricul îngrijirilor Bolnava afirmă că a suferit de toate bolile copilăriei... Când citeşte.> > > > Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură. în urmă cu 6 luni a observat îngustarea câmpului vizual la O. Rh pozitiv. S-a născut pe data de 10. cu temperament melancolic. Am sfătuit familia să ofere un suport psihic şi fizic la domiciliu. . ... pentru crioextracţia cristalinului extracapsular.D. S. este de naţionalitate română şi de religie creştin-ortodoxă. . Aşteptări de la spitalizarea actuală S-a internat pe baza cuponului de pensie.1974.02. în prezent se internează pentru operaţie la O.apendicectomie -1982. lumina să cadă din lateral Să nu privească la T V până la indicaţia medicului.D. . Are grupa sanguină OI.

d. are scaun normal şi diureză normală.S. ca preferinţă . = 1/10 fără corecţie O. Activităţile preferate sunt: lucrul manual şi vizionarea de filme TV. nu fumează.c. Nu are probleme cu eliminările. Căi lacrimale = AO permeabile. de regulă întrebuinţează Diazepam.D.D. Ampicilina şi Xilina 1%. Ia 2 mm. = 3 mm. Afirmă că nu este alergică la produse alimentare.Hidrocortizon-Acetat.Diagnostic medical: Cataractă capsulară posterioară patologică la O. Istoric socio-cultural In prezent este pensionară. Are un somn regulat şi rar recurge la medicamente.S. polen şi la nici un fel de medicament. praf. Medicaţie I se dau spre administrare următoarele medicamente . Relaţiile cu familia sunt bune. Ederen. aspect de mobilitate normală. A. Este căsătorită. c) Tensiunea intraoculară: O.D. =n. O.D. care este opacifiat.3 mmHg O. b) Dimensiuni pupilare: O. Timpul liber şi-1 petrece în gospodărie. Viplex.3 mmHg Mobilitate oculară normală. Alimentaţia Bolnava preferă hrană caldă.Romergan. Pleoapa = AO. Locuieşte în Brăila.S. având o gospodărie frumoasă. orizontal. gătită. . B. A. Examen microscopic P. Consumă rar alcool. îngrijită. = 17. nu este pretenţioasă la mâncare. cu excepţia cristalinului.D. Diazepam şi următoarele colire . 5 mm.dulciuri şi fructe. O. = normal. Orbita = AO de configuraţie normală. vertical. are un băiat căsătorit. Examen funcţional al ochiului a) Acuitatea vizuală cu corecţie: O. = 3 mm. A lucrat la Demopan. = 17. Algocalmin.

Euzinofîle Implicaţii nursins O Hb.20 .0. cu mişcări circulare. / 2.se distinge vag pupila nervului optic şi mai bine periferic FO. pe nemâncate. sânge. O glicemie crescută arată o tulburare a metabolismului glucidic.5 % Reacţie V D RL Leucocite Neutrofile segm.SH. sânge în flacon cu anticoagulant EDTA.6 ml. Se recoltează 2 ml.V. dimineaţa.N. Se usucă lama. 4 . 9. Se recoltează cu seringa de 2 ml.8% . dimineaţa pe nemâncate.4. Se recoltează 2 ml.are aspect normal A. Glicemic Uree 0.40 g % Negativ 7000 -9000 mm 3 25-60% 0.5 g % V. sânge fără anticoaRulant Leucocitele crescute indică o infecţie în organism. se recoltează 5 ml sânge. apoi se citeşte la microscop după colorare. 14-15g% 36 .11.35 g %o Negativ 9400 mm3 V.C. L00g°/oo 0.6 mm.D.c. 54% 3% Limfocite Monicite 47% 5% 20.lO m m . sânge în flacon cu anticoagulantul EDTA. Ht scăzut denotă anemie.11 mm. 0. Se agita uşor. INVESTIGAŢII DE LABORATOR Analiza Hemoglobina R ezu ltat 10.60 -1.3 .2 h -17mm . pe un plan dur.O. scăzuta denotă o anemie. . O uree crescută indică o afecţiune. = n. sânge fără anticoagulant.8 % + 1. se recoltează 5 ml. fără anticoagulant.53% 2. cu mişcări circulare.. O picătură de sânge se întinde pe lama de frotin.4 citrat de sodiu 3. se agită uşor. VHS-ul crescut indică o infecţie în organism. Se recoltează 2 ml.10 g %o 0. Examen oftalmoscopic FOD (după Mydrum) .42 2%o o Hematocrit 35g%> Ih .

S-a indicat pentru combaterea durerii. acele pentru injecţii trebuie să fie cu bizoul lung şi lungimea acului de 6 ./zi l. înainte de aplicarea picăturilor.8 cm. 3 pic. VIPLEX oral S-a indicat postoperator pentru promovarea vindecării. Bolnava va sta pe scaun sau întins pe pat cu capul uşor pe spate şi i se va cere să privească spre frunte. înainte de măsurarea T. S-a indicat ca dilatator de pupilă pentru a executa mai uşor F. Temperatura medicamentului din flacon trebuie adusă la temperatura corpului prin ţinere în mână câteva minute. Tubul nu trebuie să vină în contact cu ochiul. se va asista bolnava. să respecte calea de administrare S-a indicat pentru facilitarea somnului. câte Idj. Se injectează IM doza prescrisă.= 30 mg 3 dj. Asistenta trebuie să verifice calitatea medicamentului. ALGOCALMIN DIAZEPAM XUXNA 1% AMPICILINA IM IM instilaţie instilaţie Analgezic Antiinflamator Sedativ Anestezic local Antibiotic Antimicrobian ATROPINĂ 2% iustilaţie HIDROCORTIZON ACETAT Unguent subconjunctiv A. S-a indicat pentru afecţiuni inflamatorii şi alergice ale ochiului.I. /zi seara 2pic. Cu mâna stângă se lasă în jos pleoapa inferioară iar cu mâna dreaptă se aplică unguent în sacul conjunctiva! apoi se cere bolnavei să închidă ochii.O. asistenta se va spală meticulos pe mâini./zi dimineaţa Cale oral oral Clasificare Sulfamida inhibitoare a carbohidrazei scade presiunea intraoculara: diuretic Sedative antihistaminice Polivitamina Implicaţii nursijia S-a indicat postoperator pentru scăderea presiunii intraoculare./zi. înainte de aplicarea unguentului asistenta se va spăla pe mâini.S./zi. O. după fiecare masă 2 f. . Bolnava va sta pe scaun cu capul uşor pe spate sau întins pe pat. lf=2ml 1 f dimineaţa. 1 fl. se dă bolnavei spre înghiţire.MEDICAŢIA BOLNAVEI Medicament EDEREN ROMERGAN Doza/orar 2 tb./zi 1 fl =250 mg. Picurâtorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular.tb=250 mg I tb seara I tb. S-a indicat pentru anestezia globului ocular. dimin. Locul de elecţie este regiunea supero-externă a muşchilor fesieri. Distruge acţiunea potenţialilor agenţi patogeni./zi 1 lg. seara 1 f. 2 Ig. Se va înghiţi cu apă sau un pahar cu lapte. 1 f. S-a indicat preoperator pentru pregătirea intervenţiei chirurgicale.

Educ pacienta să se deplaseze încet pentru a evita eventualele accidente. II: Dificultate de a desfăşura activităţi recreative adecvate pe perioada spitalizării. Sfătuiesc pacienta să apeleze la cadrele medicale oricând are nevoie de ceva. Administrez colirele prescrise de medic. Familiarizez pacienta cu încăperea şi obiectele din jur. Scop : Asigurarea securităţii pacientei pe perioada spitalizării. Obiectiv : Bolnava să nu resimtă handicapul ocular pe perioada spitalizării. Obiectiv : Pacienta să fie familiarizată cu salonul şi să evite eventualele accidentări. Evaluare : Pacienta acceptă medicaţia prescrisă şi manifestă încredere în cadrele medicale. manifestată prin acuitate vizuală micşorată. I: Risc de accident datorită limitării câmpului vizual.PLAN DE ÎNGRIJIRE Bolnava: lonaşcu Georgeta Vârsta: 54 ani Diagnostic: Cataractă posterioară patologică O. ZIUA I . Este familiarizată cu încăperea şi cu obiectele. Dx.PREOPERATOR Dx. .D. INTERVENŢII NURSING > > > > Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientei. Scop: Promovarea unei activităţi recreative adecvate pe perioada spitalizării.

datorită lipsei surselor de informaţie. Dx.Pacienta înţelege restricţia temporară a cititului şi a vizionării programelor TV. > înainte de prezentarea planului de îngrijire. Scop : Educarea pacientei în legătură cu boala. care este principalul tratament al cataractei. > O liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i redea încrederea în sine şi să-i ofere certitudine în activitatea sa. > Evaluare : . . Obiectiv : Pacienta să fie capabilă să înţeleagă şi să reproducă informaţiile legate de afecţiune. > Explic pacientei necesitatea unui tratament corect şi la timp. să raporteze orice modificare a vederii. > Explic necesitatea intervenţiei chirurgicale. INTERVENŢII NURSING > Apreciez nivelul de cunoaştere şi puterea de înţelegere a pacientei. > Apreciez cum boala afectează persoana sau stilul de viaţa. III: Insuficienta cunoaştere despre boală. apreciez pacienta pentru prezenţa nevoilor fiziologice. .Pacienta face activităţi recreative cu sprijinul asistentei şi al familiei. > Informez pacienta în legătură cu boala sa şi cu ceea ce urmează după intervenţia chirurgicală. tratamentul şi intervenţia chirurgicală. > Sfătuiesc familia să colaboreze cu pacienta pe perioada spitalizării şi să o viziteze cât mai des. Se poate întâlni orice nevoie fiziologică şi încurajez exprimarea emoţiilor puternice.INTERVENŢII NURSING Explic pacientei că activităţile recreative sunt indicate pe perioada spitalizării. > Îi explic pacientei că poate citi sau viziona programul TV la recomandarea medicului.

P = 78 b/min. l tb. înainte de intervenţia chirurgicală. .7°C. > Mă asigur că este pregătită fizic şi psihic pentru intervenţie. -Pacienta are cunoştinţe despre boală şi intervenţia chirurgicală. Asigur bolnava că intervenţia chirurgicală nu înseamnă îndepărtarea ochiului şi că. > Precizez pacientei ora fixată de medic pentru intervenţia chirurgicală. > încurajez familia să ofere un suport psihic înainte de actul operator.Pacienta exprimă satisfacţie în legătură cu nivelul actual şi cantitatea informaţiilor primite. Ts = 36. I: Anxietate datorită intervenţiei chirurgicale. Scop : Menţinerea unui tonus psiho . seara şi l tb. > Monitorizez funcţiile vitale. are un facies relaxat. > Administrez după prescripţie Ederen şi Romergan. > Ofer ultimele informaţii cu privire la intervenţia chirurgicală. dimineaţa. nu va simţi durere..Evaluare : . din cauza anesteziei. > Discut calm cu pacienta şi stabilesc o relaţie de confidenţialitate. INTERVENŢII NURSING > Apreciez gradul de anxietate al pacientei. .Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/70 mmHg. . în timpul actului operator. Obiectiv : Bolnava să fie pregătită adecvat preoperator.Pacienta arată interes în legătura cu activităţile de îngrijire. Td=36. manifestată prin teama şi frică.afectiv optim în timpul actului operator.9°C. Evaluare: . ZIUA A II-A INTRAOPERATOR Dx.Pacienta este pregătită din punct de vedere fizic şi psihic pentru operaţie. .Pacienta nu mai este anxioasă.. R=18 r/min.

3 picături Dx. PROTOCOL OPERATOR 1.instilaţie oculară 2. INTERVENŢII NURSING > > > > > > Reamintesc pacientei că după intervenţia chirurgicală.injecţie retrobulbară Xilină 2 % .Promovarea confortului pe perioada spitalizării. Obiective : . ambii ochi vor fi acoperiţi. Instilaţie cu ser fiziologic. Probez funcţionalitatea soneriei şi o arăt pacientei.Pacienta cunoaşte obiectele din jurul său. Obiectiv : Bolnava să fie familiarizată cu salonul. + Xilină 4 % . Evaluare : . II: Comunicare eficientă la nivel senzorial datorită intervenţiei chirurgicale. Crioextracţia cristalinului extracapsular 3. O informez că patul va avea apărători laterale pentru a preveni eventualele accidente. . Perfuzie cu glucoza 5 %. salonul. obiectele din jur pentru perioada postoperatorie. Ştie unde este soneria.Bolnava să respecte mobilizarea. 4. în special după actul operator. . Anestezie : Xilină 2 %. Educ pacienta că nu trebuie să tuşească. III: Risc de accident datorită limitărilor vizuale. încurajez familia să fie alături de ea. mobilităţii limitate şi pansamentului ocular. Scop : Prevenirea complicaţiilor legate de imobilitate pe perioada spitalizării. Familiarizez pacienta cu obiectele şi salonul. Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate postoperator. 5OO ml. să strănute după intervenţia chirurgicală. l f.Dx. Ampicilina şi Piocarpină.

IV : Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator.Funcţiile vitale sunt în limite normale: TA = 140/70 mmHg.Pierderi insesizabile =150 ml. . Explic pacientei că durerea este normală din cauza lezării ţesutului în urma intervenţiei chirurgicale.Bolnava se simte confortabil. Scop : Prevenirea complicaţiilor postoperator.Transpiraţie =150 ml. Evaluare : . -Diureza= 1700 ml. Administrez medicaţia prescrisă. Apreciez intensitatea durerii pe o scală de la l la 10 şi calmez durerea cu Algocalmin -1 f. Învăţ pacienta despre necesitatea menţinerii tonusului muscular puternic. Notez caracterul respiraţiei în FO iar anormalităţile le raportez medicului. Viplex 3 tb./zi. să tuşească şi să vorbească tare.Bolnava a consumat 2 1. INTERVENŢII NURSING > > > > > Apreciez durerea pacientei imediat după intervenţie la fiecare 2 ore. . în 24 ore. dar îşi acceptă cu greu postura..Bilanţul hidric : . Sfătuiesc pacienta să nu se mişte. T = 36. Educ pacienta că nu trebuie să facă mişcări bruşte.. Notez în FO episoadele dureroase. Dx. prin exerciţii şi să aibă răbdare în timpul mobilizării../zi. Monitorizez durerea. P = 80 b/min. . bolnava trebuie să consume 2 litri ceai neîndulcit. gradul de agitaţie al bolnavei.8°C. Deservesc bolnava cu ploscă şi urinar la pat. după prescripţie. câte o tb. Reamintesc familiei că.Diazepam. La nevoie somnifere . Obiectiv : Combaterea durerii oculare în următoarele 6 ore. Aplic comprese reci pentru reducerea durerii. . ceai. monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. să doarmă pe partea neoperată.INTERVENŢII NURSING > > > > > > Apreciez funcţiile vitale la fiecare 4 h. Încurajez familia să fie alături de ea şi o informez despre evoluţia bolii. R = 16 r/min. după fiecare masă. să nu se aplece. Observ comportamentul. .

Observ tegumentele şi mucoasele.turgor normal..5-2 l. lapte. . Evaluare : . până atunci va fi alimentat parenteral cu perfuzie cu glucoza 5 % (500 g.. ingestie 600 ml. . = 30 Kcal.Bolnava a ingerat 2 1.2 perfuzii).Durerea a scăzut în intensitate. Explic pacientei că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. Dx.). sifon)./zi. .Bolnava nu este deshidratată . Observ starea de hidratare a pacientei. pierderi 150 ml.normocromă.Diureza 1600 ml. compot.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.Verbalizează orice semne şi simptome când apare durerea. Obiectiv : Bolnava să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui.Culoarea urinei . încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. . V : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale. apreciez turgorul. lichide (ceai. Pacienta are nevoie de 2 g. este liberă de complicaţii.. proteine pe Kg.Bolnava nu prezintă infecţii. . Scop : Minimalizez scăderea greutăţii corporale postoperator. respectă repaosul. Evaluare: .> Cer pacientei să anunţe orice schimbare a vederii şi a stării generale. corp (2 g. . Proteinele plus regimul alimentar vor începe a fi administrate la două zile după intervenţia chirurgicală. . . .Aport perfuzie 1000 ml. diureza şi culoarea urinei. INTERVENŢII NURSING > > > > > În primele 24 ore calculez necesarul de proteine bazat pe o greutate a corpului ideală şi pe proteinele totale din sânge.

8°C. explicând necesitatea de a fi curat.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. VII: Deficit de autoîngrijire. INTERVENŢII NURSING Supraveghez ca bolnava să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. > Instruiesc pacienta să raporteze semnele de infecţie. îngrijirea şi curăţirea plăgii.Bolnava nu prezintă semne de infecţie. .Este afebrilă.Dx. pentru a preveni apariţia escarelor. datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. . Dx. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. eventual temperatura. Scop : Pacienta să fie îngrijită din punct de vedere igienic. > Instruiesc pacienta şi familia în tehnica spălării pe mâini.T-36. Asigur lenjerie curată de pat şi corp. dureri abdominale. la eliminări. până când va putea să se deservească singură. . astfel încât previne complicaţiile. care este tot o tehnică aseptică.Pacienta să fie ajutată corespunzător la schimbarea lenjeriei. VI: Risc de infecţie datorita întreruperii ţesutului muscular. > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavei dar o ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când aceasta solicită. să nu prezinte cute. Obiectiv : . : Prevenirea infecţiilor postoperatorii. > Evaluare : . > Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei. puroi în plagă. Obiectiv : Combaterea durerii şi a infecţiei postoperatorii.

Scop : .Verbalizează orice semne şi simptome când apare durerea. La nevoie somnifere . liberă de complicaţii.ZIUA A III-A PRIMA ZI POSTOPERATORIE Dx. Administrez medicaţia prescrisă monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. Apreciez localizarea durerii. severitatea ei pe o scală de la l la 10.Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Observ comportamentul bolnavului. Scop : Confort fizic şi psihic postoperator pacientei. Dx. Viplex 3 tb./zi. -Funcţiile vitale în limite normale: Ta = 160/80 mmHg. ci este ceva normal. Prevenirea complicaţiilor.. Cer pacientei să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale.câte o tb. gradul de agitaţie. Când am instilat. ser fiziologic. nelinişte. Obiectiv : Pacienta să verbalizeze teama în următoarele două ore.Bolnava este liberă de infecţie. am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător. . HCA . Încurajez familia să fie alături de ea şi o informez despre evoluţia bolii. 2 ml. Am explicat pacientei că aceasta durere nu este un semn al agravării situaţiei. respectă repaosul. AO. R = 16 r/min. y\ Evaluare : .OS. II : Teama legată de pierderea vederii în urma intervenţiei chirurgicale şi de o posibilă orbire totală./zi .9°C.Diazepam..Durerea a scăzut în intensitate . . după fiecare masă. T = 36. P=80 b/min. Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO Mydrium OS l picătură dimineaţa Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. Am ridicat puţin somiera patului. I: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator.

Bolnava îşi exprimă teama. Observ starea de hidratare a pacientei. apreciez tegumentele şi mucoasele şi observ culoarea urinei. de a înţelege tot ce-i spun. lapte. caracterul. Scop : Asigurarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării.împrejur (în salon. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1.5-2 L/zi. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. a ingerat 2 1. Evaluare : .Pacienta nu mai este stresată datorită intervenţiei chirurgicale. Evaluare : . Ajut bolnava să se alimenteze. Asigur liniştea de jur . urmărind greutatea. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. lichide (ceai neîndulcit. culoarea.INTERVENŢII NURSING > > > > > > O încurajez să-şi exprime sentimentele. aceasta poate reduce teama pacientei. Observ pentru a evidenţia răspunsul pacientei la terapie. Obiective : Bolnava să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. ca să îndepărteze frica de orbire. Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. Îi explic că are nevoie frecvent de administrare de medicamente intraoculare şi îi explic fiecare pas pe care îl fac în timpul intervenţiilor. Explorez puterea pacientei de a învăţa.Bolnava nu este deshidratată. . INTERVENŢII NURSING > > > > > Examinez deficitul de nutriţie al pacientei. Observ nivelul excesiv al stresului rezultând de la teamă. în hol ). oferindu-i alimentele indicate de medic. Servesc bolnava cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. compot. Dx. .Bolnava acceptă regimul hidric. III : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale. prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală. textura părului şi a pielii. sifon). .

Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. îngrijirea şi curăţirea plăgii. T = 36. până când va putea să se deservească singură.normocromă Dx.Pacienta să fie ajutată corespunzător la schimbarea lenjeriei. > Deservesc pacienta cu ploscă şi urinar la pat. INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie.. se manifestă prin dureri vii în ochiul respectiv sau durerea care creşte în intensitate. II: Risc de infecţie datorită procesului inflamator.7°C. IV : Deficit de autoîngrijire datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală.Este afebrilă. tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. > Instruiesc pacienta şi familia în tehnica spălării pe mâini.Bolnava nu prezintă semne de infecţie. > Evaluare : . Scop : . . .Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie) ZIUA A IV-A A DOUA ZI POSTOPERATRIE Dx. pentru a preveni apariţia escarelor. > Supraveghez ca bolnava să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. . la eliminări. o instruiesc să raporteze semnele de infecţie eventual temperatura. Asigur lenjerie curată de pat şi de corp. dureri abdominale. De asemenea.Combaterea durerii si controlul ei . care este tot o tehnică aseptică. . puroi în plagă. Scop : Pacienta să fie îngrijită din punct de vedere igienic. Dx. I : Durere oculară datorită agentului traumatic fizic (traumatismul inciziei ). să nu prezinte cute.Pacienta va prezenta incizia fără simptom de infecţie pe parcursul spitalizării.Culoarea urinei . Obiective : .

. HCA . Administrez medicaţia prescrisă. Educ pacienta să anunţe de câte ori durerea creşte în intensitate mai mare de 6 şi orice modificare a stării generale. pentru severitatea ei şi pentru factorii care cresc sau scad durerea pe o scală de la l la 10. gemete. Evaluare : .Durerea a scăzut în intensitate . Monitorizez. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului. descriu şi notez funcţiile vitale în FO.Pacienta realizează că durerea a scăzut sau este absentă. Obiectiv : . am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător.Bolnava verbalizează când apare durerea. Când am instilat. Ofer îngrijiri ale ochiului. agitării. are un facies relaxat şi o postură decongestionată. 2 ml. Obiective : Bolnava să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. înainte ca durerea să fie severă: Algocalminlf. plâns. III : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Apreciez pentru descrierea verbală şi localizarea durerii. . Dx.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.OD: Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile oculare. Apreciez pentru descrierea nonverbală a durerii: grimase. la fiecare 6 ore acestea pot creşte odată cu durerea. Mydrium OD l picătură dimineaţa. mă spăl pe mâini cu apă si săpun înainte de aplicarea pansamentului şi instilaţiilor. Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml.Prevenirea infecţiilor. ser fiziologic. AO.. la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO.

Explic bolnavei că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi. G = 59 Kg. culoarea. compot. 5 . . încurajez ingestia de lichide suficiente: 1 . prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală. de la o zi la alta. cu vitamine. familia şi specialiştii în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei alimentaţii normale. caracterul. Servesc bolnava cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai.Culoarea urinei . ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. 500 ml.. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada postoperatorie.. Administrez parenteral glucoza 5 %. textura părului şi a pielii. Colaborez cu pacienta. IV : Insuficienta cunoaştere în perioada postoperatorie. Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. Evaluare : . Calculez regimul hidric.2 l. fără semne de deshidratare./zi.. sifon).INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Examinez deficitul de nutriţie al pacientei. lapte. oferindu-i alimentele indicate de medic. INTERVENŢII NURSING > > Avertizez pacienta să evite orice forţare a ochiului. pentru a evita orice traumatism accidental. urmărind greutatea.. datorită lipsei surselor de informare. Obiectiv : Pacienta să înţeleagă informaţiile primite în următoarele 24 ore. a ingerat 2 1. pierderi lOOml. apreciez tegumentele şi mucoasele. lichide (ceai neîndulcit.Bolnava acceptă regimul hidric. . Scop: Educ pacientul în legătura cu tratamentul. 500ml. Ajut bolnava să se alimenteze.normocromă Dx. Observ starea de hidratare a pacientei. .ingestiel500ml. turgorul şi observ culoarea urinei. diureza 1750 ml.Turgor normal. aport: perfuzie 5%. Activităţile vor fi crescute treptat. transpiraţii 70 ml. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric.

G = 59 Kg.5-2 L/zi. . apreciez tegumentele şi mucoasele. Ajut bolnava să se alimenteze. 500 ml.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Examinez deficitul de nutriţie al pacientei.Culoarea urinei . de la o zi la alta. culoarea. Administrez parenteral glucoza 5 %. . Servesc bolnava cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. Explic bolnavei că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi. compot. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada postoperatorie. datorită lipsei surselor de informare. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. diureza 1750 ml. Scop: Educ pacientul în legătură cu tratamentul. caracterul. familia şi specialiştii în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei alimentaţii normale. prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală.ingestiel500ml. Îi explic că un consuni adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. transpiraţii 70 ml. Colaborez cu pacienta. oferindu-i alimentele indicate de medic. . măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. Calculez regimul hidric. pierderi 100 ml. aport: perfuzie 5%. Activităţile vor fi crescute treptat.normocromă Dx. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1.. turgorul şi observ culoarea urinei. pentru a evita orice traumatism accidental. urmărind greutatea. a ingerat 2 1. Observ starea de hidratare a pacientei. INTERVENŢII NURSING > > Avertizez pacienta să evite orice forţare a ochiului. 500rnl. cu vitamine.. sifon).. textura părului şi a pielii.Turgor normal..Bolnava acceptă regimul hidric. lapte. Evaluare : . Obiectiv : Pacienta să înţeleagă informaţiile primite în următoarele 24 ore. lichide (ceai neîndulcit. IV : Insuficienta cunoaştere în perioada postoperatorie. fără semne de deshidratare.

> Explic pacientei necesitatea unei administrări corecte a tratamentului. iar pacienta învaţă mult mai repede. dacă este stabil psihic. căutând diferite metode de învăţare cum ar fi: postere. deoarece creşte tensiunea intraoculară şi compromite intervenţia. INTERVENŢII NURSING Apreciez cum boala a afectat persoana şi stilul său de viaţă. dacă urmează recomandările medicale dinainte. . Lucrez cu pacienta şi cu familia la un plan realist de a învăţa ceea ce nu > Selectez metodele de învăţare cele mai bune. Evaluare : . Scop: Educarea pacientei în legătură cu tratamentul. Dx. datorită intervenţiei chirurgicale. în special la contactul cu apă rece. încerc să fiu creativă. cu aerul rece şi cu praful. > Explic pacientei că pansamentul ocular este necesar şi după externare. broşuri. de exemplu dacă merge la doctor în mod regulat. > Explic pacientei cum să-şi administreze singură medicamentele locale după externare şi o asigur de eficienţa lui. ZIUA A V-A A TREIA ZI POSTOPERATORIE Dx. . Determin stilul de îngrijire a sănătăţii. să nu se aplece 3-4 săptămâni. Apreciez când este gata psihicul unei persoane să înveţe. I : Comunicare ineficientă la nivel senzorial. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada ambulatorie. Consider că este avantajos. II : Insuficienta cunoaştere în perioada postoperatorie datorită lipsei de informaţie. dacă are o dietă echilibrată.Bolnava prezintă o condiţie psihică stabilă. dacă este administrat corect şi la timp.> Sfătuiesc pacienta să nu facă mişcări bruşte. Obiectiv : Pacienta să înţeleagă informaţiile primite postoperator.Bolnava pune în aplicare cunoştinţele pe care şi le-a însuşit. odihnit şi fără durere. filme.

când îşi administrează picăturile în ochi. frigul şi să ducă o viaţă liniştită..> > > > > > Educ bolnava în legătură cu restricţiile mişcărilor. punând întrebări prin care ea să-mi demonstreze că şi-a însuşit minimul de cunoştinţe. de asemenea. deoarece îi va creşte tensiunea intraoculară şi poate compromite intervenţia. să verifice regulat pansamentul pentru a observa când apare lichid. PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE SANITARĂ După părăsirea spitalului. . pacienta trebuie să aplice sistematic prescripţiile medicului specialist. > Să nu privească la TV până la indicaţia medicului. suc neacidulat. > Când citeşte. ceai neîndulcit. > Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi. pentru că are nevoie de suport psihic. sau simte că scade acuitatea vizuală. lumina să vină din lateral. atât în privinţa tratamentului. > Să evite mişcările bruşte. Să nu privească la TV până la indicaţiile medicului. în perioada de ambulatoriu să nu efectueze mişcări bruşte şi să nu folosească poziţia ortostatică. cât şi a modului de viaţă: > Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile. . o educ să se spele pe mâini înainte şi după administrare. Testez pacienta rugând-o să-mi spună ce am învăţat-o. Observ pacienta. Trecerea la dieta normală se face treptat. chiar şi atunci când nu are nici o acuză oculară.Pacienta exprimă satisfacţie că informaţiile pe care le-a primit îi sunt de ajutor. > Să se prezinte la control periodic. Pentru a preveni infecţiile. > Să evite emoţiile.înţelege şi este gata să respecte informaţiile primite. > Să evite condimentele şi băuturile alcoolice. . > Să nu se aplece 4-5 săptămâni. să ţină vârful picurătorului steril. încurajez familia sa fie alături de ea. să-şi cumpere ochelari rjrescrişi de medicul oftalmolog. Explic pacientei că în primele două zile să consume în special lichide. să nu stea aştepte următoarea ocazie de control şi să se prezinte imediat la medicul specialist.Familia este gata să fie alături de ea. lapte. > Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură. Evaluare : .

este în vârsta de 52 de ani. fără tranchilizante. Istoric socio-cultural Ocupaţie: a fost şofer. Bea cafea şi băuturi alcoolice ocazional. Condiţii de viaţă şi de muncă: pensionar de boală. A suferit de toate bolile copilăriei. Rh pozitiv. se uită la TV.1952. formată din soţie şi doi copii. Reacţia faţă de tratament si îngrijiri Are încredere în echipa operatorie şi speră să se vindece chirurgical. gradul II. peştele. Are grupa sanguină OI. Nu se consumă de faptul că este pensionar de la o vârstă tânără. deoarece ştie să-şi umple timpul în mod plăcut şi util.08. Are gradină cu pomi fructiferi. S-a născut pe data de 27. 3 INTERVIU Date despre bolnav Bolnavul se numeşte Corneanu Sandu. Istoricul îngrijirilor Bolnavul afirmă că nu a avut probleme cu sănătatea. este pasionat de fotbal şi emisiuni sportive. pe care îi place să o îngrijească. viţă de vie. într-o casă cu 5 camere. o fată de 16 ani şi un băiat de 13 ani. Fumează 20 ţigări pe zi.CAZUL NR. în prezent este pensionar şi nu are probleme de familie.. sucuri. A fost internat în spital pentru mastoidită. Odihnă: doarme suficient. Modul de petrecere a timpului liber Munceşte în gradină. Concepţia spirituală şi filozofică: este un om credincios.78 m. merge la biserică. Obişnuinţele zilnice ale pacientului Alimentaţie: preferă fructele. este de naţionalitate română şi de religie eatoţie$. operată în urmă cu patru ani. Reacţia faţă de starea de sănătate Bună în ciuda hipoacuziei şi a scăderii acuităţii vizuale. Locuinţa: locuieşte cu familia. cu întreaga familie. Neagă alergie medicamentoasă şi alimentară. înălţimea 1. 69 Kg. .

iar de aproximativ 2 luni. T. -1/50. : . .adipos .torace normal conformat. = 5. Mobilitate oculară normală. Aparat respirator: . Căi lacrimale permeabile. care este opacifiat. Sistem musculo . Aparat digestiv: .R.R. Tegumente şi mucoase .O. în ultimele 6 luni. cu reflexe alb-strălucitoare F. A. suplu.D.fără percepţie luminoasă prezentă A. . neomogen în toate straturile. O. nu mai vede deloc cu ochiul drept.zgomote cardiace ritmice bine bătute .O.urină normocromă S. La scurt timp a observat că acuitatea vizuală scade treptat la ambii ochi.5 g/7/7. nedureros la palpare .loji renale libere .D.murmur vezicular normal .spaţial . acuitatea vizuală a scăzut sub limita utilizării. cataractă presenilă. Sistem ganglionar . S.normal.ficat normal .micţiuni fiziologice . Sistem osteo .Diagnostic la internare A.normal colorate.integru. Tot atunci a fost pensionat de la O.nimic supra adăugat. .O. cu mişcări simetrice bilaterale .N.TA 140/80 mniHg.sonoritate pulmonară normală .D. stâng . -A. Aparat cardio-vascular : .5g. motiv pentru care se internează.aria relativă a malităţii cardiace în limite normale . matură. Istoricul bolii în urmă cu patru ani a fost operat de mastoidită.splină nepalpabilă .artere periferice pulsatile .articular .c.O.O.abdomen moale. capsulă lenticulară posterioară.nepalpabil.O.D.gradul II.V.tranzit intestinal normal Aparat uro-genital: . 78/min.nu se poate examina datorită cristalinului opacifiat .L.S. .şoc apexian în spaţiul V i. Examen clinic general Stare generală bună.C. O. prezneta bilateral Examen local A. în midriază 1/16 T. Pol anterior O. Anexe glob ocular normale. V. V. cu excepţia cristalinului. O.bine orientat temporo .normal reprezentat.

4-11. S. F.O. .capsular posterior.6mm 9.în midriază. V.S. normal.H.8% .60% 0. se vede doar periferia. nucleo . cu excepţia cristalinului care este opacifiat. - EXAMEN DE LABORATOR KT. Leucocite Neutrofile Euziiiofîle Limfocite Monocite Valori patologice 48% 1 li -2mm 2 h.53% 6% 2.5% 20 .Pol anterior O.3 .3mm 6700 mm3 62% 3% 34% Valori normale 36-42% 4 .1 1 mm 7000-900011 25 .

Locul de elecţie este regiunea supero-externă a muşchilor fesieri. Bolnavul va sta pe scaun sau întins pe pat cu capul uşor pe spate si i se va cere să privească spre frunte./zi. se dă bolnavului spre înghiţire. S-a indicat pentru anestezia globului ocular. Se injectează Im în doza prescrisă. S-a indicat postoperator pentru promovarea vindecării. Iki = 30me. 0. ltb=250mg. Cu mâna stângă se lasă în jos pleoapa inferioară iar cu mâna dreaptă se aplică unguent în sacul conjunctiva! apoi se cere bolnavului să închidă ochii ATROPINĂ 2% instilaţie fflDROCORTIZON ACETAT Unguent subconjunctiv A. seara 1 f/zi seara 2 pic. se va asista bolnavul.ltb seara: Itb dimin 21g/zi./zi dimineaţa Cale oral oral oral Clasificare Sulfamidă inhibitoare a carbohidrazei scade presiunea intraoculară. Tubul nu trebuie să vină în contact cu ochiul. S-a indicat ca dilatator de pupilă pentru a executa mai uşor F.I. Locul de elecţie este regiunea superoexternă a muşchilor fesieri. O.S.: 3 dj/zi câte Idj după fiecare masă 2 f/zi lf=2ml 1 f dimineaţa 1 f. ALGOCALMN DIAZEPAM XILINĂ AMPICILINA IM M instilaţie instilaţie Analgezic local Sedativ Antibiotic Antimicrobian Antibiotic Antimicrobian S-a indicat pentru combaterea durerii. Picurătorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular. să respecte calea de administrare.= 250 m« 3 pic . S-a indicat preoperator pentru pregătirea intervenţiei chirurgicale. 1 fl. Distruge acţiunea potenţialilor agenţi patogeni. Se va înghiţi cu apă sau un pahar cu lapte. S-a indicat pentru afecţiuni inflamatorii şi alergice ale ochiului: înainte de aplicarea unguentului asistenta se va spăla pe mâini. Temperatura medicamentului din flacon trebuie adusă la temperatura corpului prin ţinere în mână câteva minute. S-a indicat pentru facilitarea somnului.MEDI CAŢIA BOLNAVULUI Medicament EDEREN ROMERGAN VIPLEX Doza/orar 2 tb. Asistenta trebuie să verifice calitatea medicamentului. diuretic Sedative antihistaminice Analgezic Antiinflamator Implicaţii mirsinu S-a indicat postoperator pentru scăderea presiunii mtraoculare. înainte de măsurarea T./zi 1 fl. . Bolnavul va sta pe scaun cu capul uşor pe spate sau întins pe pat.

încurajez exprimarea lor şi ascult cu atenţie. > Creez un mediu calm. Obiectiv : exprimă frica şi îngrijorările în ceea ce priveşte intervenţia chirurgicală. exprimarea verbală a fricii şi motivele. iritabilitate. tensionarea corpului şi a muşchilor faciali. > . > Explic că încrederea în sine reduce anxietatea legată de durere şi modificările potenţiale în starea de sănătate şi conceptul de sine al pacientului. Exprimarea Iro contribuie la relaxarea pacientului şi ajută să identifice sursele de anxietate. I : Frica datorită intervenţiei chirurgicale şi fiica de eşecul posibil de recăpătare a vederii. palpitaţii. > Asigur pacientul că i se vor administra antialgice după intervenţie şi i se va trata pentru a preveni complicaţiile şi convalescenţa prelungită.PREOPERATOR Dx. Scop : înlăturarea fricii evidenţiate prin incapacitatea de a se relaxa şi odihni pe perioada spitalizării. Asigurarea securităţii pacientului pe toata perioada spitalizării. Dx. paloare. ca pacientul să-şi împărtăşească sentimentele şi temerile. relaxat.PLAN DE ÎNGRIJIRE ZIUA I . Pregătirea adecvata preoperatorie: anailiza-recoltare. Evaluare : Pacientul manifestă încredere în cadrele medicale şi aşteaptă încrezător reuşita intervenţiei chirurgicale. INTERVENŢII NURSING Apreciez nivelul anxietăţii. manifestată prin nelinişte şi teamă. > Apreciez expresii non-verbale ale fricii ca: agitaţie. Obiective : Calmarea durerii la nevoie. II: Potenţial de atingere a integrităţii fizice datorită deficitului vizual.

Ts = 37°C. leucocite = 940 mm3. neutrofile = 59 %. la intervenţia chirurgicală. III: Pierderea stimei de sine datorită alterării vederii.Pacientul afirmă încredere în cadrele medicale şi în tratamentul administrat.27g%.8°C. manifestată prin sentiment de neputinţă. Ht=38%. pentru a se obişnui cu termenii medicali despre boală şi tratament. glicemia = 0. Informez pacientul corect despre prognosticul bolii.O. îi cer să descrie caracteristicile durerii.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientului. Recoltez analize sub perfecta asepsie şi apoi le duc la laborator. R = 18 r/min. Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P. IM.82 g °/oo. Liniştesc bolnavul în privinţa evoluţiei afecţiunii.43 g %. P=80 b/min. în special necesitatea administrării la timp şi în doza prescrisă a medicamentelor. T. . tratament şi schimbările necesare în stilul de viaţă. Ofer informaţiile necesare pacientului. la 2 h = 13 mm.. intensitatea.Durerea este ameliorată. Explic pacientului efectele tratamentului. VSH la lh=6mm.Analize rezultate: Hb =12. Administrez două fiole Algocalmin pentru scăderea durerii şi confortul pacientului: o fiolă dimineaţa şi una seara. enzofîle = 4 %. Ofer lămuriri cu privire la întrebările şi neliniştile pe care le manifestă cu privire la prognosticul bolii. R şi le notez în F. Scop : Pacientul să accepte pierderea temporară a vederii. .. INTERVENŢII NURSING > Discut cu pacientul şi-1 încurajez să-şi exprime neliniştea şi sentimentele. . uree = 0. Td = 36. monocite = 3 %. Dx. TA. Evaluare: . Obiectiv: Asigurarea de suport psihic necesar pentru a depăşi sentimentul de incompetenţă. limfocite = 34 %. .Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/80 irimHg.

INTERVENŢII NURSING > Am recomandat pacientului să analizeze unele emisiuni radio la orele preferate. > Sfătuiesc familia să discute cu pacientul pe perioada spitalizării şi să-1 viziteze cât mai des posibil. V : Deficit de cunoaştere în legătură cu aşteptările postoperatorii datorită lipsei surselor de informare. > I-am explicat că poate citi sau viziona programul TV la recomandarea medicului oftalmolog. Dx. A Dx. Evaluare : Pacientul îşi acceptă rolul său dependent de alţii.Bolnavul înţelege restricţia temporară a cititului şi a vizionării TV. Scop : Educarea pacientului în legătură cu afecţiunea şi intervenţia chirurgicală. manifestată prin cerere de informaţie. . Evaluare: . obişnuit că până la vindecare este dependent de alţii.> > ÎI liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i redea încrederea în sine.Bolnavul face activităţi recreative cu ajutorul asistentului şi familiei. Obiectiv : Pacientul să fie capabil să înţeleagă informaţiile legate de afecţiune. manifestată prin incapacitatea de a îndeplini o activitate favorită. . Scop : Promovarea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării. Obiectiv : Petrecerea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării. IV : Dificultate de a desfăşura activităţi recreative datorită alterării senzoriale. Discut cu familia ca să-i ofere sprijin psihic şi moral de câte ori este necesar.

. seara şi l tb. '. Evaluare: Pacientul posedă cunoştinţe despre boală şi intervenţia chirurgicală. > Administrez după prescripţie Ederen şi Romergan. toaleta ochiului şi investigaţiile efectuate de medicul oftalmolog. ZIUA A II . > Informez pacientul în legătură cu afecţiunea sa. l tb.Asigurarea confortului pe perioada spitalizării. grupul sanitar şi modul în care sunt aşezate obiectele şi mobilierul în salon. ocluzionez ochii bolnavului şi fac exerciţii de mers. > Preoperator. care este principalul tratament al bolii. tehnica medicală propusă. > Explic în ce constă examinarea zilnică a ochiului. T. INTERVENŢII NURSING > Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P.. Scop : Promovarea securităţii si confortului pe perioada spitalizării. datorita deficitului vizual manifestata prin risc de complicaţie. > Explic necesitatea intervenţiei chirurgicale. exerciţii care îl vor ajuta postoperator. de folosire a unor obiecte personale. > Explic pacientului că durerea va înceta după administrarea analgezicului. TA. > Administrez o tabletă de Dulcolax seara. > Familiarizez pacientul în legătură cu echipa de îngrijire. I : Potenţial de atingere a integrităţii fizice. experienţe din trecut legate de intervenţia chirurgicală şi spitalizare.A PREOPERATOR Dx. > Educ pacientul să raporteze orice disconfort şi accentuarea durerii. cu topografia camerei şi a spatiilor din jur. înainte de intervenţia chirurgicală. Obiective: .Administrez două fiole Algocalmin: l fiolă dimineaţa şi i fiolă seara sau la nevoie pentru dispariţia durerii şi pentru confortul lui.INTERVENŢII NURSING > Apreciez gradul de cunoaştere a pacientului cu privire la diagnostic. -Pregătirea preoperatorie adecvata. R. dimineaţa.

Pacientul să-şi exprime temerile şi necunoscutele. R = 18 r/min. /v > ÎI liniştesc în ceea ce priveşte "părerile" altora despre boala sa. Scop : Anxietatea în limite tratabile. . Dx. Obiective : .. Td = 36.36.fără anestezie intervenţia va fi dureroasă. .implicare sub câmpurile chirurgicale..7"C. P=78b/min.vizualizarea instrumentelor cum se apropie de ochi. să nu resimtă acut perioada spitalizării. postere. programe audio . evidenţiată prin capacitate de a se relaxa şi odihni. Obiectiv : Bolnavul să primească informaţiile din mass-media care îl interesează. > Prezint informaţiile folosind o varietate de metode: materiale tipărite. relaxant. . II : Anxietatea datorită ameninţării conceptului de sine rezultând fricii şi scăderea răspunsului la tratament.Stabilirea confortului pshic preoperator.îndepărtarea ochiului în timpul intervenţiei chirurgicale.Evaluare : Funcţii vitale în limite normale : TA = 140/70 mmHg.video. . III: Dificultate de a-şi desfăşura activităţile recreative datorită alterării senzoriale.9°C. Scop : Promovarea unei activităţi recreative adecvate pe perioada spitalizării. care a suferit o intervenţie chirurgicală de acelaşi tip. Concepţiile greşite pot contribui la anxietate şi frică. > Corectez concepţiile greşite şi dau informaţii corecte despre examene des întâlnite în timpul intervenţiei chirurgicale: . Ts . > Accept sentimentele pacientului şi îl asigur că anxietatea şi teama sunt reacţii normale pentru intervenţia chirurgicală. INTERVENŢII NURSING > Asigur nivelul de cunoştinţe al pacientului cu privire la intervenţia chirurgicală. Dx. > Prezint pacientului un fost bolnav al secţiei noastre. . > Creez un mediu calm.

> Evaluare : Pacientul cunoaşte toate informaţiile despre pregătirea preoperatorie. va trebui să stea întins pe partea neoperată. Obiectiv : Bolnavul să fie capabil să înţeleagă şi să reproducă în legătură cu intervenţia chirurgicală. > Informez în legătura cu regimul alimentar. > Educ pacientul în legătură cu efectele administrate în seara şi dimineaţa intervenţiei chirurgicale (Ederen şi Romergan). mai ales după intervenţia chirurgicală. postoperator.> Recomand familiei să fie alături de el. > Am explicat pacientului planul de îngrijire şi la ce să se aştepte postoperator. Evaluare : Pacientul afirmă că este gata psihic şi acceptă operaţia şi rezultatul cât mai repede. minimalizând riscul de complicaţii postoperator. cu golirea vezicii şi cu clisma evacuatoare. Dx. . se simte relaxat şi este satisfăcut de informaţiile primite. IV : Insuficienta cunoaştere despre pregătirea preoperatorie datorită lipsei surselor de informare. Scop : Bolnavul să înţeleagă şi să cunoască despre modul de pregătire pentru intervenţia chirurgicală. instilând picături de Ampicilina dizolvate în 10 ml. > Am redus bacteriile conjunctivale. > Am instruit pacientul să nu se atingă la ochi. ser fiziologic. INTERVENŢII NURSING Am informat pacientul că azi este ziua de pregătire pentru intervenţia chirurgicală. > Explic pacientului că.

Evaluare : . depresie. Administrez tranchilizante minore sub raţionament de nursing.A INTRAOPERATOR Dx.ZIUA A III . Scop : Reducerea anxietăţii la un nivel tolerabil. smulg şi accept expresia de frică şi teamă a pacientului. Dacă pacientul verbalizează refuzul intervenţiei. Dx.8°C. transpiraţia palmelor. supărare. manifestată prin teamă şi fiică. T . încurajez verbalizarea simţămintelor. obiectele din jur pentru perioada postoperatorie. în timpul actului operator. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea intervenţiei chirurgicale şi să manifeste încredere în asistentul medical în timpul actului operator.36.Anxietatea bolnavului este în limite normale. nu va simţi durere datorită anesteziei. tahicardia.. Administrez medicaţia prescrisă: Ederen şi Romergan. P = 80 b/mia. Discut cu pacientul şi stabilesc o relaţie confidenţială. INTERVENŢII NURSING /v > > > > > > > > În timpul pregătirilor de îngrijire. Are un facies relaxat şi verbalizează că este încrezător în reuşita operaţiei. Anticipez simţăminte de refuz. . negare. Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate postoperator. Obiectiv : Bolnavul să fie familiarizat cu salonul. Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/75 mmHg. raportate la condiţia pacientului. Ajut pacientul să identifice problemele cu prioritate. R = 16 r/min. Ofer măsuri realiste. tremurul vocii. starea de frică. Asigur bolnavul că intervenţia chirurgicală nu înseamnă îndepărtarea ochiului şi că. II : Comunicare eficientă la nivel senzorial datorită intervenţiei chirurgicale. Apreciez nivelul anxietăţii. I: Anxietate datorită intervenţiei chirurgicale. dar îi explic că intervenţia este făcută doar spre binele lui. îl ascult şi nu îl judec.

INTERVENŢII NURSING > > > > > > > Reamintesc pacientului că după intervenţia chirurgicală. l f. Familiarizez pacientul cu obiectele şi salonul. Am grijă să fie camera semiobscură. . 4. III : Potenţial de accident datorită limitărilor vizuale. Evaluare : . + Xilină 4 % . făcând exerciţii pentru a nu favoriza formarea escarelor pe partea dorsală şi pentru activitatea musculară a membrelor inferioare.injecţie retrobulbară Xilină 2 % . să strănute după intervenţia chirurgicală. în special după actul operator. obiectele din jur.Ştie unde este soneria. Asigur şi arăt soneria bolnavului.instilaţie oculară 2. Anestezie : Xilină 2 %. PROTOCOL OPERATOR 1. imobilizat la pat 24 ore. . INTERVENŢII NURSING > > Bolnavul va sta.Promovarea confortului pe perioada spitalizării. Îi explic că patul va avea apărători laterale. . mobilităţii limitate şi pansamentului ocular. Instilaţie cu ser fiziologic. Stabilesc un set de exerciţii la pat în colaborare cu pacientul. Crioextracţia cristalinului extracapsular 3. Ampicilină şi Piocarpină. 3 picături. după tolerantă. 500 ml. : Promovarea vindecării ochiului şi asigurarea unei mobilizări normale Obiective : .Camera este semiobscură. Încurajez familia să fie alături de el. Perfuzie cu glucoză 5 %. Educ pacientul că nu trebuie să tuşească. . ambii ochi vor fi acoperiţi.Bolnavul să respecte mobilizarea.Bolnavul îşi cunoaşte salonul. Dx. postoperator.

> Ridic apărătorile laterale ale patului. apreciez tegumentele şi mucoasele. > Reamintesc familiei că.O.9°C.Transpiraţie =150 ml.Bolnavul se simte confortabil.Bilanţul hidric : . . bolnavul trebuie să consume 2 litri ceai neîndulcit. > Supraveghez funcţiile vitale: T. > Deservesc bolnavul cu ploscă şi urinar la pat. R = 16 r/min. P = 80 b/min.. să tuşească şi să vorbească tare. caracterul. .> Învăţ pacientul despre necesitatea menţinerii tonusului muscular puternic. IV : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale.Pierderi insesizabile =150 ml. . prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală. în 24 ore. pentru a preveni eventualele accidente. Evaluare : . P imediat după ce a părăsit sala de operaţie şi le notez în F. TA. Obiective : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. să doarmă pe partea neoperată. textura părului şi a pielii. . . Dx. > Sfătuiesc pacientul să nu se mişte.. prin exerciţii şi să aibă răbdare în timpul mobilizării. R... INTERVENŢII NURSING > > Examinez deficitul de nutriţie al pacientului. -Diureza. culoarea. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului.5-2 l. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. ceai. > Educ pacientul că nu trebuie să facă mişcări bruşte. Observ starea de hidratare a pacientului.1700 ml. urmărind greutatea.Bolnavul a băut 2 1. turgorul şi observ culoarea urinei.Funcţiile vitale sunt în limite normale: TA = 140/70 mmHg./zi. T = 36. să nu se aplece. dar îşi acceptă cu greu postura.

oferindu-i alimentele indicate de medic. Prevenirea complicaţiilor.Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator. Recunosc factorii care pot cauza creşterea durerii. Explic bolnavului că este indicat în primele două zile un regim hidric adecvat. a ingerat 2 1. frica. . datorită mediului spitalicesc. Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. Administrez medicaţia prescrisă. La nevoie somnifere -Diazepam. Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. Observ eventualii factori care ar putea cauza durerea: zgomote. temperatura şi lumina puternică. monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. . INTERVENŢII NURSING > > > > > > Observ comportamentul bolnavului. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. dacă este cazul. familia şi specialiştii în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale. accept durerea descrisă de pacient şi-1 asigur că nu este singur./zi . Evaluare : . ca anxietatea. lichide (ceai neîndulcit.câte o tb. Viplex 3 tb. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. VI: Durere oculară datorită procesului inflamator posoperator. Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate. .normocromă Dx.Bolnavul nu este deshidratat.Bolnavul acceptă regimul hidric. gradul de agitaţie. lapte. Dx. V : Probabilitate de atingere a integrităţii fizice. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. nelinişte. Ajut bolnavul să se alimenteze. sifon). severitatea ei pe o scală de la l la 10. compot.Culoarea urinei . după fiecare masă./zi. Apreciez localizarea durerii. Caut cu pacientul să identific căi de control al durerii şi explorăm diverse metode folosind termeni pozitivi şi de putere a sugestiei.> > > > Colaborez cu pacientul. Scop : . Am ridicat puţin somiera patului.

Nu prezintă dureri oculare. până când va putea să se deservească singur. pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. . care este tot o tehnică aseptică.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.O. .Bolnavul este liber de infecţii. încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii. observ marginea intervenţiei chirurgicale. > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F. > Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei.Durerea a scăzut în intensitate. să nu prezinte cute.. Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare.încurajez pacientul cu privire la temerile şi neliniştile pe care le prezintă. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic. > . Evaluare : . INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie. Asigur lenjerie curată de pat şi corp. la eliminări. astfel încât previne complicaţiile.Pacientul va prezenta incizia fără simptome de infecţie pe parcursul spitalizării. > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. respectă repaosul. Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. liber de complicaţii. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. . > Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini. > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului. tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. pentru a preveni apariţia escarelor. explicând necesitatea de a fi curat. Obiective : . datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. . îngrijirea şi curăţirea pielii. Menţin curată şi uscată incizia. Dx.Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei. VII: Deficit de autoîngrijire.

OD. Viplex 3 tb. AO. INTERVENŢII NURSING Observ comportamentul bolnavului. . ser fiziologic. Prevenirea complicaţiilor. am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător. . -Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. HCA . T = 36.câte o tb.Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie). iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă./zi. datorită mediului spitalicesc./zi . nelinişte.Bolnavul nu prezintă semn de infecţie.Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării plăgii. gradul de agitaţie. severitatea ei pe o scală de la l la 10. Scop : .A PRIMA ZI POSTOPERATORIE Dx. puroi în plagă. II: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator. 2 ml. > Am ridicat somiera patului. eventual temperatură. după fiecare masă. > . Apreciez localizarea durerii. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. La nevoie somnifere . Z I U A A I V . mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului.Diazepam. -Este afebril. > Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO. Mydrium OD l picătură dimineaţa Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. I: Probabilitate de atingere a integrităţii fizice. > Administrez medicatia prescrisă monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. Evaluare : . > Când am instilat.7°C.Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie. > Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului. Dx. dureri abdominale.

Durerea a scăzut în intensitate. pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F. Asigur lenjerie curată de pat şi de corp > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului.> > > Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate.. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic. Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale. Obiective : . > Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei. ci este ceva normal. care este tot o tehnică aseptică. pentru a preveni apariţia excarelor. . > Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini.Bolnavul este liber de infecţie. . Am explicat pacientului că această durere nu este un semn al agravării situaţiei. > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. la eliminări. . > . Evaluare : . să nu prezinte cute. INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. III : Deficit de autoîngrijire datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. Dx. tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. respectă repaosul. observ marginea intervenţiei chirurgicale.Pacientul va prezenta incizia fără simptom de infecţie pe parcursul spitalizării. Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. îngrijirea şi curăţirea plăgii.Nu prezintă dureri oculare.O.Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei. până când va putea să se deservească singur. .Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase. astfel încât previn complicaţiile. Menţin curată şi uscată incizia. liber de complicaţii. explicând necesitatea de a fi curat. Încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii.

decubit dorsal. datorită deficitului vizual O. IV : Comunicare ineficientă la nivel senzori-motor. comunicarea este mai redusă. . INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Apreciez nivelul de comunicare a pacientului. care ar trebui să interfereze cu o relaţie de cooperare dintre noi. Evaluare : .Bolnavul nu prezintă semn de infecţie. Explic pacientului că. Stabilesc căi de comunicare eficiente între mine şi pacient.7°Q . dureri abdominale. Mă asigur că soneria este la îndemâna lui. să fie alături de bolnav. pentru a anunţa la camera de gardă de fiecare dată când are nevoie. îndemn familia ca.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte.Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării plăgii. Identific reacţiile personale şi stilul de comunicare al pacientului. Nu voi judeca pacientul pentru nivelul său de comunicare.Plaga nu prezintă infecţii ( în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie). să simtă că poate avea încredere în mine. puroi în plagă. Vorbesc cu el şi modelez discuţiile pe un ton cât mai cald şi mai apropiat. Obiectiv : Pacientul să înţeleagă importanţa comunicării verbale pe perioada postoperatorie a spitalizării. nu decubit lateral. .D. . Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate pe perioada postoperatorie a spitalizării. Educ pacientul în legătură cu poziţia optimă în pat .T = 36. în această perioadă de imobilizare la pat. -Este afebril. Dx.Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie eventual temperatură. iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă. în primele zile după intervenţie.

Evaluare: - Bolnavul a înţeles informaţiile primite şi este gata să colaboreze; - Este susţinut de cadrele medicale şi de familie. Dx. V : Dificultate de a se alimenta şi hidrata, datorită intervenţiei chirurgicale. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui.
INTERVENŢII NURSING

Examinez deficitul de nutriţie al pacientului, urmărind greutatea, caracterul, culoarea, textura părului şi a pielii, prezenta sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală; apreciez tegumentele şi mucoasele, turgorul şi observ culoarea urinei; > Observ starea de hidratare a pacientului; încurajez ingestia de lichide suficiente: 1,5 - 2 l./zi; > Colaborez cu pacientul, familia şi specialişti în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale; > Ajut bolnavul să se alimenteze, oferindu-i alimentele indicate de medic, măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. Explic bolnavului că este indicat, în primele două zile, un regim hidric adecvat; > Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. Ii explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal, ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare.
>

Evaluare : - Bolnavul acceptă regimul hidric, a ingerat 2 î. de lichide (ceai, compot, lapte, sifon); - Bolnavul nu este deshidratat - turgor normal; -G = 70Kg.; - Culoarea urinei - normocromă. Dx. VI: Insuficienta cunoaştere pe perioada postoperatorie datorită lipsei sursei de informare. Scop : Alcătuim un plan individualizat pe strategii de învăţare.

Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă şi să reproducă, în legătură cu informaţiile primite, pentru următoarele 24 de ore.

INTERVENŢII NURSING
> > > >

> > >

>

Lucrez cu pacientul şi familia la un plan realist, de a învaţă ceea ce nu ştie. Fac un plan stabilit pe termen lung şi pe termen scurt; Mă asigur că ceea ce învaţă este esenţial din punct de vedere al persoanei pacientului; Selectez metodele de învăţare cele mai bune, cum ar fi: instructor personal la pat, discuţii sau demonstraţii; încerc să fiu creativ, căutând diverse metode de învăţare cum ar fi cărticele, postere, casete audio-video. Consider că sistemul este avantajos iar pacientul învaţă mult mai repede; Avertizez pacientul să evite orice forţare a ochiului, chiar şi la defecare. Activităţile vor fi crescute treptat de la o zi la alta; îi explic pacientului că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi, pentru a evita orice traumatism accidental; Sfătuiesc pacientul să nu facă mişcări bruşte, să nu se aplece 3-4 săptămâni deoarece creşte tensiunea intraoculară şi compromite intervenţia; Determin care este cea mai bună metodă de a învaţă acest pacient. Evaluare : - Bolnavul a înţeles toate explicaţiile care i-au fost date şi pune în aplicare cunoştinţele pe care şi le-a însuşit; - Este mulţumit pentru noile informaţii primite, de aceea cooperarea cu cadrele medii a fost la cel mai înalt nivel.

ZIUA A V-A A DOUA ZI POSTOPERATORIE
Dx. I: Durere oculară datorita procesului inflamator postoperator. Scop : - Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator; Prevenirea complicaţiilor. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore.

INTERVENŢII NURSING
> >

>

>

> >
> > >

> >

Observ comportamentul bolnavului, gradul de agitaţie, nelinişte. Apreciez localizarea durerii, severitatea ei pe o scală de la l la 10; Administrez medicaţia prescrisă, monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb./zi, Viplex 3 tb./zi - câte o tb. după fiecare masă. La nevoie somnifere - Diazepam; Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO; Mydrioum OD picătură dimineaţa; Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. ser fiziologic, 2 ml. AO; HCA-OD; Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului; mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului; Când am instilat, am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător; Am ridicat puţin somiera patului; Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate; Am explicat pacientului că aceasta durere nu este un semn al agravării situaţiei ci este ceva normal; Încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii; Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale; Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. Evaluare : - Durerea a scăzut în intensitate; - Bolnavul este liber de infecţii, liber de complicaţii, respectă repaosul; - Nu prezintă dureri oculare; - Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.

Dx. II: Deficit de autoîngrijire, datorită restricţiilor impuse de interdicţia chirurgicală. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic, până când va putea să se deservească singur. Obiective : - Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei, la eliminări; - Pacientul va prezenta incizia fără simptome de infecţie pe parcursul spitalizării.

Bolnavul nu prezintă semn de infecţie. pentru ambulatoriu. . Scop: Educ pacientul în legătură cu tratamentul. observ marginea intervenţiei chirurgicale.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F.O. > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului. > Să nu privească la TV până la primirea indicaţiilor medicului. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada ambulatorie. INTERVENŢII NURSING Explic pacientului necesitatea unei administrări corecte a tratamentului. III : Insuficienta cunoaştere pentru perioada de ambulatoriu. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. > Explic pacientului cum să-şi administreze singur medicamentele locale prescrise după externare. apoi va adopta o dietă normală.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta senine de infecţie). > Explic bolnavului că în primele zile să consume în special lichide. -Este afebril. Obiectiv : Pacientul să înţeleagă informaţiile primite pe perioada spitalizării. să nu prezinte cute. > Educ bolnavul în legătură cu restricţiile mişcărilor în perioada ambulatorie. > Bolnavul să-şi acopere ochiul ori de câte ori iese afară la aer rece.T = 36. > Evaluare : . să-şi cumpere ochelarii prescrişi de medicul oftalmolog. să nu folosească poziţia ortostatică. să nu efectueze mişcări bruşte. . îl informez despre efectul benefic al tratamentului administrat corect şi la timp. Dx.INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie. pentru eventualele acumulări de secreţii purulente.7°C. pentru a preveni apariţia escarelor.. Asigur lenjerie curată de pat şi corp. Menţin curată şi uscată incizia. > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. datorită lipsei surselor de informare. > .

atât în privinţa tratamentului. chiar şi atunci când nu are nici o acuză oculară.> În timpul şi după învăţare pun pacientul să expună ceea ce a însuşit. > Să evite mişcările bruşte. > Să nu privească la TV până la indicaţia medicului. > Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi. frigul şi să ducă o viată liniştită. Evaluare : . > Când citeşte.Bolnavul exprimă cu satisfacţie că informaţiile pe care lea însuşit îi sunt de ajutor. să nu stea până la următoarea ocazie de control şi să se prezinte imediat la medicul specialist. sau simte că scade acuitatea vizuală. > Să evite condimentele şi băuturile alcoolice. PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE SANITARĂ După părăsirea spitalului. . cât şi a modului de viaţă: > Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile.Bolnavul înţelege şi este gata să respecte informaţiile primite. > Să nu se aplece 4-5 săptămâni. lumina să vină din lateral. > Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură. . .Familia este alături de el. deoarece îi va creşte tensiunea intraoculară şi poate compromite intervenţia. > Să evite emoţiile. > Să se prezinte la control periodic. punând întrebări prin care el să demonstreze ceea ce a învăţat. pacientul trebuie să aplice sistematic prescripţiile medicului specialist.

Se aşează mâna uşor. După citirea temperaturii. Se şterge termometrul cu o compresă uscată şi se citeşte gradaţia. se preferă perioada de somn. Se numără frecvenţa mişcării respiratorii. Se pregătesc materialele necesare. apoi se scoate din axila bolnavului şi se aşează pe tăviţa renală. Se fixează degetele palpatoare pe traiectul arterei şi cu ajutorul policelui se îmbrăţişează antebraţul la acest nivel. sticla cu alcool medicinal. urmărind secundarul unui cronometru. Se numără zvâcnirile percepute. confortabil. pahar cu soluţii de cloramină. pe extremitatea distală a antebraţului. termometrul se introduce în soluţie dezinfectantă. timp de un minut. MĂSURAREA RESPIRAŢIEI Materiale necesare: foaia de temperatură. . Se menţine termometrul. prosop individual. cu faţa palmară pe toracele bolnavului şi se numără respiraţiile timp de un minut. Se pregătesc materialele necesare. Se anunţă bolnavul. se aşează cu rezervorul de mercur în centrul axilei. ceas cu secundar sau cronometru şi stilou cu cerneală de culoare roşie. apoi se apropie braţul bolnavei de torace. Se anunţă bolnavul şi se va explica modul de măsurare. cu capul pe pernă. Termometrul se tine ca un creion. se ridică braţul bolnavului şi se şterge bine axila. ceas şi stilou cu cerneală de culoare verde. Se notează valoarea temperaturii în foaia de temperatură. se aşează în decubit dorsal.ANEXE MĂSURAREA TEMPERATURII Materiale necesare: termometrul maximal individual. sticla cu ulei de vaselină. în continuarea policelui. cu culoare albastră. cu braţul sprijinit. pentru relaxarea muşchilor antebraţului. se şterge termometrul cu soluţie dezinfectantă. timp de 10 minute. cu tampoane de vată şi comprese de tifon nesteriîe. Nu se va anunţa bolnavul. se aşează bolnavul în decubit dorsal. Se reperează şanţul radial. MĂSURAREA PULSULUI Materiale necesare: foaia de temperatură. Cu vârful degetelor se execută o uşoară presiune asupra peretelui arterial şi se percep zvâcnirile pulsului. Bolnavul se menţine în stare de repaus fizic şi psihic timp de 5-10 minute. se verifică integritatea termometrului şi funcţionalitatea lui. săpun sau detergenţi. tava. prin palpare. casoleta mică.

tampon de vată cu alcool. se execută o presiune asupra venei. Asistenta îmbracă mânuşi pentru evitarea contaminării cu sânge. picătură cu picătură. iar olivele se aşează în urechi. Se aplică strâns manşeta pe braţul bolnavului. efectuarea măsurătorii se face după cel puţin trei ore de la masă. INSTILAŢIA Reprezintă tehnica de administrare a soluţiilor medicamentoase pe o mucoasă sau un organ cavitar. curăţă locul cu alcool. Alege vena. hidroionică şi volemică a organismului. cu para de cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsatile. introduce acul în venă. scoate garoul şi aşează tuburile. până la dispariţia ultimei unde pulsatile. se anunţă bolnavul şi i se aplică măsurile necesare pentru o măsurare corectă: 15 minute repaus înainte de măsurare. Cu mâna stângă. foaie de temperatură. este instruit cum să se comporte în timpul şi după instalaţie. pregăteşte soluţia de perfuzat. a soluţiei medicamentoase. deschide prestubul. sub marginea inferioară a manşetei.MĂSURAREA TENSIUNII ARTERIALE Materiale necesare: tava de instrumente medicale. soluţie medicamentoasă . Se controlează starea de funcţionalitate a instrumentelor. Privind manometrul. până se aude zgomotul pulsului.prosop.tăviţă renală. se decomprimă progresiv aerul din manşetă. Materiale necesare: dezinfectante . PERFUZIA INTRAVENOASĂ Reprezintă introducerea. perfuzor ambalat de unică întrebuinţare. pe cale parenterală. aplică garoul. cu un tampon. se aşează pacientul comod. comprese sterile. Materiale necesare: pipetă. . Cu mâna dreaptă se pompează aer în manşeta pneumatică. cu capul în extensie. lungimea şi diametrul acelor) şi soluţiile de perfuzat. într-o poziţie fără vizibilitate pentru bolnav. montează aparatul de perfuzat şi lasă lichidul să circule prin tuburi pentru îndepărtarea aerului. şi se retrage acul în direcţia vasului. tampoane. cu ajutorul ventilului. Se aşează în decubit dorsal. Pacientul se informează. valabilitatea sterilizării. manometrul se aşează pe noptiera bolnavului. tensiometru cu mercur. pix cu pastă de culoare albastră. Se îndepărtează manşeta de pe braţul bolnavului şi se notează valoarea tensiunii arteriale în foaia de temperatură. seringi şi ace de unică folosinţă (se verifică integritatea ambalajului. sprijinit în extensie. de la centru în afară. fixează rata de flux 60 picături/minut. sau poziţie şezând.alcool iodat. se aplică membrana stetoscopului pe artera humerală. La sfârşitul perfuziei. pentru reechilibrare hidroelectrolitică. stetoscop biauricular. material de protecţie .

pune în evidenţă cavitatea conjunctivală .prin tracţiunea în jos a pleoapei inferioare. Instilează numărul de picături recomandate de medic.Asistenta se spală pe mâini. . aspiră soluţia medicamentoasă în pipetă. cu policele mâinii stângi. se şterge cu o compresă sterilă excesul de soluţie.

Daniela CHISELIŢĂ . Editura Medicală. Vasile CRISTINA . 1996 2. 1998 4. 7. Lyndajual CARPENTTO . 1997 . Editura Lippincot.Compendiu de anatomie IFRIM M.Fiziologie umană.BIBLIOGRAFIE 1. Iaşi. Editura Naţional. Marieta DUMITRACHE . 6. Universitatea Transilvania. 1991 .OLTEANU M. Braşov.Agenda Medicală 8.Curs de oftalmologie. NICULESCU GH.Oftalmologie.1oan HAULICĂ 5.Tratat de oftalmologie .Oftalmologie generală.Nursing care plâns and documentation. . Editura Dosoftei. Valentin STROESCU . 1997 3.