LUCRARE DE DIPLOMĂ

PROMOŢIA 2002 - 2005

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU CATARACTĂ

Coordonator: Dr. Gîrleanu Liliana Instructor asistent: Coca Anuţoiu

A bsolvent:

PROMOŢIA 2002 - 2005

CUPRINS

o MOTTO o NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A ANALIZATORULUI VIZUAL o STRUCTURA o FUNCŢIA OCHIULUI o PATOLOGIA OCHIULUI o TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL CATARACTEI o NOŢIUNI PRIVIND MEDICAMENTELE FOLOSITE ÎN OFTALMOLOGIE ŞI MODUL LOR DE UTILIZARE o PREZENTARE DE CAZURI o ANEXE o BIBLIOGRAFIE

MOTTO: "Adevărata frumuseţe izvorăşte din sublim şi simplitate”. Voltaire .

stratul nervos. Volumul vitrosului reprezintă şase zecimi din volumul globului ocular. cristalinul şi corpul vitros. într-o scobitura a vitrosului numită "fossa pantellaris".5 cm3. /v Conţinutul globului ocular Camera anterioară şi camera posterioară sunt umplute de umoarea apoasă. volumul este de 6.un segment de conducere. Masa globului ocular variază între 7 şi 7. coloidală. Globul ocular este format din trei straturi suprapuse. situată în partea anterioară a orbitei.stratul fîbros. CRISTALINUL are forma unei lentile biconvexe. . cuprinde trei segmente: . între iris şi corpul vitros. retina. . Globul ocular este o formaţiune aproape sferică. . Vitrosul optic este omogen. perfect transparentă si elastică. reprezintă sistemul optic al ochiului. Cele trei straturi sunt: . Substanţa vitrosului conţine 96. care formează peretele lui. căile nervoase care conduc influxul primit de la segmentul periferic către scoarţa cerebrală. Corpul vitros este o substanţă gelatinoasă. şi din medii transparente care sunt în interiorul globului ocular. care priveşte excitaţiile exterioare specifice. un lichid transparent secretat de corpul ciliar.6% apă. situată în plan frontal. Corpul vitros în totalitatea sa are un rol important în dezvoltarea şi menţinerea formei globului ocular. care alcătuiesc mediile transparente. din punct de vedere morfologic şi funcţional. care ocupă spaţiul cuprins între faţa posterioară a cristalinului şi peretele globului ocular. împreună cu corneea. şi care. In interiorul globului ocular sunt cuprinse umoarea apoasă. ca şi ceilalţi analizatori ai organismului.un segment periferic sau receptor.5 g.5g.NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A ANALIZATORULUI VIZUAL Analizatorul vizual. cu diametrul de 9-10mm.stratul vascular numit şi uvee. cu rare celule migratoare. consistenţa fermă este dată de către tunicile globului ocular puse în tensiune de către conţinutul intraocular.un segment central sau cerebral. este un sistem funcţional care. . . cu masa de 2-2. SEGMENTUL PERIFERIC Segmentul periferic constă din globul periferic şi anexele sale. unde excitaţia este transformată în senzaţie vizuală. Masa vitreană este o substanţă anhistă.

Fata anterioară are raza de curbură de 10 mm. care sunt precipitaţii de calciu existent în cristalin. Acomodaţia este proprietatea ochiului de a vedea clar un obiect. Fibrele tinere sunt îngrămădite spre centrul lentilei. formând chiasma optică. în medie este de aproximativ 22 D. totodată. faţa posterioară are raza de curbura de 6 mm. o membrană de înveliş transparentă. produce o scădere a elasticităţii cristalinului şi. progresiv. calciul se găseşte în cantitate mică. fermenţi. ducând astfel la cataractarea lui. deasupra hipofizei. alta posterioară. Zonula lui Zinn este un inel membraniform. care înconjoară pedunculii cerebrali şi se termină în corpii geniculaţi. fosfaţi si carbonaţi. beta şi gama cristalin) altele insolubile (albuminoidul). sau ligamentul suspensor. cristalinul continuă să se dezvolte fără să se producă o distensie a capsulei. Conţin un număr mare de celule. Corpii geniculaţi externi sau laterali sunt situaţi sub pulvinar. astfel încât suprafaţa anterioară a cristalinului este mai puţin bombată decât cea posterioară. la orice distantă între infinit şi ochi. La tineri. prin intermediul capsulei. Ea se găseşte situată în etajul superior al endocraniului.capsula cristalinului sau cristaloida. datorită unui fenomen de difuziune şi osmoză. Cristalinu este constituit din următoarele straturi: l . după un scurt traiect. au forma hexagonală. cu rol de a menţine cristalinul în poziţia sa normală şi de a-i transmite impulsurile muşchiului ciliar.Este suspendat de corpul ciliar printr-un sistem de fibre radiare foarte fine. Nutriţia sa este asigurată de către umoarea apoasă. care. foarte elastică şi subţire. iar terminaţiile posterioare formează o sutură sub forma unui "Y" inversat. Conţinutul în calciu al cristalinului este egal cu cel al umorii apoase. Orice tulburare a metabolismului cristalinian duce la degenerescentă şi opacifîerea lor. a amplitudinii de acomodaţie. ci o condensare a lentilei.. cu vârsta. Terminaţiile anterioare ale fibrelor formează pe suprafaţa nucleului cristalinian o sutură în formă de "Y" drept. În cavitatea craniană. o diminuare treptată. denumită sutura cristaliniană anterioară. vitamine. Fibrele sunt dispuse în straturi concentrice. Tulburările de metabolism ale proteinelor şi ale lichidelor eliberează probabil sulfaţi. cu care se pun în SEGMENTUL DE CONDUCERE . care iau naştere din celulele epiteliului anterior. Cristalinul conţine apă (65%). Cristalinulare doua feţe: una anterioară. proteine (35%) din care unele solubile (alfa. . De la chiasma pornesc bandelete optice. După naştere.epiteliul cristalinian anterior este format dintr-un rând de celule cubice dispuse sub capsula anterioară depăşind cu puţin ecuatorul cristalinian. în continuarea bandeletelor optice. fibrele nervului optic dintr-o parte se încrucişează parţial cu cele din partea opusă. ce formează zonula lui Zinn. Fibrele cristaliniene.. Cristalinul nu are nervi şi este avascular. Indicele de referinţă cu vârsta.

Fibrele maculare se proiectează la nivelul polului posterior occipital. Aici are loc transformarea excitaţiei luminoase în senzaţie vizuală. după ce au trecut prin partea posterioară a capsulei interne. Ramurile arteriale se capilarizează. Straturile externe care conţin conurile şi bastonaşele sunt hrănite în primul rând de reţeaua corio-capilară a coroidei prin difuziune şi numai în mică măsură prin fuziunea limfei interstiţiale la nivelul straturilor interne ale retinei. Artera apare în central papilei nervului optic.contact fibrele nervului optic. vasele bulbare se împart în două teritorii distincte. aria 17 Brodmann. deoarece cuprind şi un număr de fibre centrifuge. Această strânsă legătură care există între nutriţia retinei şi a coroidei explică faptul că majoritatea proceselor patologice de la acest nivel sunt mixte. Aria striată 17 sau aria vizuală se găseşte pe scizura calcariană şi buzele sale. ramura din artera oftalmică. Radiaţiile optice ale lui Gratiolet reprezintă fibrele neuronilor din corpii geniculaţi externi. teritoriul retinian şi cel uveal. dând ramuri bulbare şi orbitare. Artera oficială pătrunde în orbită prin canalul optic. Teritoriul retinian este irigat de artera centrală a retinei. Astfel. înainte de a pătrunde în glob. Reţeaua de capilare este situată pe membrana Bruch. în stratul plexiform intern. formând două reţele: una superioară. VASCULARIZAŢIA GLOBULUI OCULAR Vascularizaţia globului ocular este asigurată de artera oftalmică. Coriocapilarele prezintă o reţea foarte densă şi fac parte din sistemul vascular uveal. Ariile occipitale funcţionale Brodmann sunt ariile 17. unde se împarte într-o ramură superioară şi una inferioară. . cu densitate maximă în regiunea maculară. regiunea ocupă o suprafaţă mult mai mare decât la nivelul retinei. spre aria striată a lobului occipital şi se termină în jurul scizurii calcariene. 18. Fasciculele radiaţiilor optice sunt mai voluminoase decât cele din bandeletele optice. se poate considera că vederea este o funcţie aşa de complexă. Aceasta arie are sediul recepţiei senzaţiilor vizuale şi reprezintă domeniul percepţiilor vizuale elementare. face apoi o spirală în jurul nervului optic. ce provine din carotida internă. apoi. fiind complet înglobate în substanţa albă a lobului temporo-occipital. merg. alta profundă în stratul plexiform extern. care. La nivelul scizurii calcariene din lobul occipital există o adevărată retină corticală. încât la realizarea ei participă creierul în totalitatea lui. 19. La nivelul cortexului occipital. se divid într-o ramură temporală şi una nazală. Suprafaţa ariei atinge 20-30 cm2. Corpii geniculaţi laterali au structura lamelară: lamelele albe mielinice alternează cu cele cenuşii. SEGMENTUL CENTRAL SAU CEREBRAL AL ANALIZATORULUI VIZUAL Segmentul central sau cerebral al analizatorului vizual este situat în scoarţa cerebrală a globului occipital. Aceste fibre mielinizate pleacă de la baza corpului geniculat extern şi se grupează în afara şi deasupra acestuia.

Cele doua artere ciliare lungi posterioare se îndreaptă. ramuri din artera cerebrală şi din ramuri mici carotidiene. Prin reţeaua vasculara a tractului uveal circulă o cantitate considerabilă de sânge care atinge cifra de 260 ml.Venele teritoriului retinian se unesc şi formează vena centrală a retinei. Venele ciliare anterioare adună sângele din muşchiul ciliar. Capilarele nu merg în septurile gliale. prin "lamina fusca" către baza irisului şi realizează marele cerc arterial al irisului. Arterele ciliare anterioare provin din ramurile musculare ale arterei oftalmice. artera lacrimală. Papila nervului optic este nutrită de către ramurile arterelor ciliare scurte posterioare. cu rol important în hrănirea nervului optic. dispuse segmentar. în coroidă. VASCULARIZAŢIA CHIASMEI OPTICE Reţeaua arterială chiasmatică nu conţine elemente axiale. Partea centrală a nervului optic este vascularizată de ramuri izvorâte din artera centrală a retinei şi din ramuri piale. care formează centrul vascular al lui Haller. Anastomozele în ramurile de provenienţă variată au importanţă în declanşarea edemului papilar. legate între ele prin numeroase anastomoze. VASCULARIZAŢIA NERVULUI OPTIC Vascularizaţia nervului optic este asigurată prin ramuri ce provin din artera oftalmică. la om. Sângele venos al nervului optic este adunat de venele meningiene perioptice. . Trunchiul nervos optic este nutrit de ramurile papilare provenite din arterele ciliare posterioare scurte şi lungi. Artera centrală a retinei nu participă în irigaţia papilei nervului optic. existând numeroase anastomoze între ele. care se revarsă în venele oftalmice. Din arterele ciliare scurte posterioare se desprind 2-4 ramuri. care se varsă în venele oftalmice superioare. arterele ciliare lungi posterioare şi arterele ciliare anterioare. adunând întreg sângele uveal. Venele vorticoase formează o reţea bogată în vârtejuri. Această reţea bogată menţine pentru retină o temperatură constantă optimă. Vascularizaţia periferică este asigurată de braţele recurente ale arterei oftalmice. Venele uveeii aparţin de 2 curente: venele cilice anterioare şi venele vorticoase. Sistemul nervos chiasmatic este drenat în sinusul coronar şi cavernos. Sistemul vascular uveal este constituit din ramuri ale arterei oftalmice: arterele ciliare scurte posterioare. ce sunt dispuse paralel cu fibrele nervoase din chiasmă.

A treia ramură a trigemenului nu contribuie la inervaţia globului ocular. Din această cauză. corpului ciliar şi a retinei. Fiecare nerv îşi are originea în trunchiul cerebral. pe fata internă a emisferei. Sistemul motor al globului ocular este destinat asigurării mobilităţii conjugate a globilor oculari. drept superior. cu scopul de a recepţiona şi stabili anatomic imaginea retiniana pe fovee. întreaga musculatură a globului ocular este inervată de trei nervi cranieni: nervul oculomotor extern (a Vl-a). Inervaţia senzitivă este asigurată de nervul trigemen.din artera posterioară. Trigemenul mai conţine şi fibre trofice. Nucleul său de origine este în pedunculul cerebral. pleoapei şi conjunctiva.VASCULARIZAŢIA BANDELETELOR OPTICE ŞI A CORPULUI GENICULAT LATERAL Bandeleta optică primeşte ramuri din artera coroidiană anterioară. Nervul oculomotor comun inervează muşchiul drept intern. şi de artera cerebrală mijlocie. Ramura lacrimală formează mai multe ramuri palpebro-conjunctivale si lacrimale. ultimul reflex care dispare în cazul anesteziei generale este reflexul corneean. Inervaţia senzorială este alcătuită din segmentul intermediar al analizatorului optic. Inervaţia motorie. Ramura frontală inervează tegumentele frunţii. Nervul maxilar inervează pleoapa inferioară şi conjunctiva respectivă. nervul optic şi căile optice. Inervaţia senzitivă a globului ocular este foarte bogată. dreptul inferior. care au rol deosebit în trofîcitatea globului ocular. Atât circulaţia arterială cât şi cea venoasă au caracter terminal. dintre acestea primele două. pateticul (a IV-a) şi nervul facial (al VII-lea). frontal si lacrimal. terminaţiile nervoase trigeminale ajung până în straturile epiteliului anterior. oftalmic si maxilar. în cornee. împreună cu ramuri recurente de cerebrala posterioară. INERVAŢIA ANALIZATORULUI VIZUAL Analizatorul vizual are o inervaţie senzorială. în afară de fibre senzitive. Nervul oculomotor comun pătrunde în orbită prin fanta sfenoidală. motorie si vegetativă. Ramura nazală asigură inervaţia senzitivă a sacului lacrimal. contribuie la asigurarea inervaţiei senzitive a globului ocular. Nervul oftalmic este format din unirea a trei ramuri: nazal. . pe faţa sa externă. oblicul mic şi ridicătorul pleoapei superioare. Cortexul vizual este nutrit din artera cerebrală posterioară. a canaliculelor şi a jumătăţii interne a pleoapelor şi a conjunctivei. trigemenul mai conţine şi fibre vegetative care au sub dependenţa lor o parte din vaso-motricitatea conjunctivei. iar corpul geniculat lateral . senzitivă.

unele celule senzitive se diferenţiază pentru perceperea formelor . ci sunt integrate în tot procesul cunoaşterii. secreţiei lacrimale. şi ganglioni simpatici şi parasimpatici. Transformarea energiei luminoase într-un proces nervos se petrece la nivelul retinei. fibre lacrimale. Segmentul vegetativ al analizatorului vizual. Fibrele motorii care vin prin oculomotorul comun îşi au originea în nucleul Edinger-Westphal situat în apropierea nucleului acestui nerv. Nucleul său de origine este în protuberenţial. Celulele senzitive încep să fie protejate de formaţiuni care le înconjoară. fibre secretoare pentru glandele pleoapei şi ale conjunctivei. Fibrele parasimpatice ajung la ochi prin intermediul oculomotorului comun şi facialului. reprezentând prima treapta în realizarea funcţiei vizuale. Pe calea parasimpaticului ocular vin prin oculomotorul comun fibre iridoconstrictoare şi fibre care acţionează asupra muşchiului ciliar. Centrii corticali ai activităţii vegetative se situează în sistemul cortical limbic şi în hipotalamus. lumina. sistemul vegetativ intervine în controlul activităţii musculaturii netede a globului ocular şi a orbitei. El are nucleul de origine în pedunculul cerebral. organul receptor al energiei luminoase se complică. din punct de vedere morfofuncţional. Ochiul reprezintă adaptarea organismului la perceperea energiei luminoase. care inervează muşchii netezi polpebrali şi orbitali. prin transformarea unui excitant specific. graţie căreia senzaţiile care se nasc în lobul occipital nu rămân fotografii izolate. începând de la vieţuitoarele cele mai sensibile. La realizarea acestei funcţii ia parte şi scoarţa cerebrală. Fibrele aferente simpatice îşi au neuronii de origine în ganglionii spinali. iar centrul său cortical se află în regiunea rolandică. fibre dilatatoare ale pupilei. La nivelul analizatorului vizual. până la om. Nervul facial (a VII-a) joacă un rol important prin inervarea orbicularului pleoapelor. Nucleul facial este în protuberanta. La organismele mai dezvoltate. Elementele periferice sunt reprezentate de fibrele aferente şi de cele eferente. în afara centrilor primari mai există centrii oculomotori corticali în număr de doi: unul anterior situat în lobul frontal. activităţii vasomotorii. altul occipital situat în lobul occipital. iar pentru cele parasimpatice neuronii se găsesc de-a lungul nervilor periferici. se împarte în centrii corticali şi periferici. Nervul patetic este nervul motor al oblicului mare. fără sens. a muşchiului lui Horner şi a glandei lacrimale. în senzaţie vizuală. apare cristalinul. pentru secreţia lacrimală curentă. Inervaţia vegetativă a ochiului este alcătuită dintr-un sistem de fibre şi ganglioni care leagă ochiul de centrii vegetativi cerebrali. Fiecare nerv are câte un nucleu de origine care alcătuieşte centrul primar sau periferic. Pe calea simpaticului vin la ochi fibre vaso-motorii.Nucleul oculomotor extern inervează numai muşchiul drept extern. FUNCŢIA VEDERE ŞI TULBURĂRILE EI Analizatorul vizual are rolul de a ne pune în relaţie cu mediul extern.

examinarea la iluminare laterală. Examinarea biomicroscopică: se face prin iluminare difuză şi iluminare focală. dintre care unele solubile. Afecţiunile congenitale cuprind anomalii de dezvoltare şi tulburări de transparenţă. sub formă de zone cenuşii albicioase. fibrele cristaliniene. colabom. ectopie. examinarea prin biomicroscopie. EXAMINAREA CRISTALINULUI Cristalinul are forma unei lentile biconvexe. alta posterioară. Iluminarea focală în fantă permite examinarea cristalinului în secţiune optică. glutation. Studiul cristalinului se face prin: examinarea la lumina zilei. Ele apar în câmpul negru pupilar. dacă este opacifiat în totalitate. a cristalinului. Afakia este absenţa congenitală a cristalinului. examinarea prin oftalmoscopie. cristalinul având rol de a concentra energia luminoasă asupra acestor celule. Din punct de vedere etiologic. microftalmie. care duce la o miopie mare a ochiului. Cristalinul se compune din apă. iar altele insolubile. ombilicatie. iar în scoarţa cerebrală se transformă în senzaţie vizuală. Excitaţiile luminoase se perfecţionează. Examinarea la lumina zilei: cristalinul normal este transparent. Microsferofakia: un cristalin mic şi sferic. lenticom. Colobomul este o fisură a ecuatorului cristaîinian. şi o culoare albă-cenuşie când este opacifiat. Are următoarele straturi: capsula cristalinului sau cristaloidul. Examinarea oftalmoscopică: cristalinul normal nu se vede. mai adesea posterioare. grăsimi. epiteliul cristalinian. afecţiunile cristalinului pot fi clasificate în afecţiuni congenitale şi afecţiuni dobândite. Examenul biomicroscopie al cristalinului este foarte necesar. perfect transparentă şi elastică. opacităţile apar de culoare neagră pe fondul roşu pupilar. Grosimea cristalinului se poate determina prin ultraosmografîe. fermenţi. ce se însoţeşte adesea de alte malformaţiuni oculare (aniridie. Ectopia cristalinului este o anomalie de poziţie. Ombilicatia este o depresiune a suprafeţei. globulos. vitamine. proteine. deci vizibil. colobom cristalinian) sau . într-o scobitură a vitrosului numită "fossa pantellaris". dacă este opacifiat parţial. Anomaliile de dezvoltare sunt reprezentate de: afakie. microsferoafakie. Examinarea la iluminarea laterală permite să se observe opacifieri izolate în straturile anterioare ale cristalinului. situată în plan frontal între iris şi corpul vitros. atât pentru diagnosticul cataractei incipiente cât şi în stabilirea tipului cataractei. nu apare reflexul roşu al pupilei. Iluminarea difuză permite examinarea suprafeţei anterioare şi a straturilor anterioare cristaliniene. Cristalinul are două feţe: una anterioară.şi a culorilor.

Operaţia este contraindicată sub vârsta de 6 luni. Apare. Uneori cataracta congenitală poate fi transmisă în mod dominant. în urma unui proces patologic intrauterin. în urma traumatismului operator. proeminentă sau nu. după vârsta de 50 de ani fără o cauză precisă. la nivelul nucleului fetal. Afecţiunile dobândite: se manifestă prin pierderea transparenţei cristalinului.Cataracta nucleară: apare sub forma unor opacităţi punctiforme dense. Se descriu şi alte forme de cataracte congenitale: cataracta stelară. situată în centrul pupilei. dezvoltate în cursul vieţii intrauterine şi constatate la naşterea copilului sau mai târziu. din cauza pericolului de atrofiere a globului ocular în cursa de dezvoltare. cataracta pulverulentă. Opacităţi capsulare: . . albă. Cuvântul "cataractă" provine din limba greacă. staţionară. unind o cataractă capsulo-lenticulară posterioară cu una anterioară. care cunoşteau această boală. homocistinuria. Apare sub forma de opacităţi sau de cataractă propriu-zisă. În cataractele mononucleare. TULBURĂRILE DE TRANSPARENŢĂ Cataractele congenitale constituie o grupă de opacifieri cristaliniene evolutive sau neevolutive. Prin cataractă se înţelege opacifierea cristalinului. Cataracta congenitală este. rubeolaca şi diverse viroze pot fi incriminate la apariţia formelor neconstituţionale. totale sau parţiale. Unul din ochi va trebui operat în jurul vârstei de un an. situată în centrul cristalinului. grecii şi romanii. operaţia poate fi făcută de la vârsta de doi ani.Cataracta polară posterioară se manifestă printr-un punct alb. precum şi tulburările survenite în metabolismul calciului.Cataracta în fus: opacitatea este fuzionată. însoţită de o scădere mai mult sau mai puţin accentuată a vederii. cataracta punctată. Endoluesul. . Cel de-al doilea ochi poate fi operat în jurul vârstei de doi ani. . în marea majoritate a cazurilor. Câmpul pupilar apare de culoare alb-cenuşie. sindromul lui Marchesani. în majoritatea cazurilor.somatice (sindromul lui Marfan.Cataracta totală: interesează toate straturile cristalinului. .Cataracta polară anterioară se manifestă printr-o pată mică. care ocupă polul posterior al cristalinului. însemnând "cădere de apă" şi arată că indienii. ce duce la scăderea transparenţei sale. credeau că . alb-cenuşii. ectopia). pentru a nu împiedica dezvoltarea vederii.Cataracta zonulară . Ea se datorează unor modificări constituţionale şi ereditare la un cristalin embrionar normal sau alterat în cursul dezvoltării sale. Tratamentul chirurgical este indicat în toate cazurile de cataractă bilaterală totală.

s-au constatat următoarele: cristalinul este un factor important în refracţia oculară. pe o parte circumscrisă a cristalinului şi nu se extinde pe parcursul vieţii. cortexul. Cea mai cunoscută formă de cataractă este cea senilă. Este caracteristic faptul . părţile periferice se relaxează. După părerea altora însă. Forma care se instalează la o vârstă mai înaintată. între 40-45 de ani o întâlnim mai rar. Cataracta. Vechii egipteni cunosc noţiunea de cataractă din secolul al XVII-lea î. mama a avut rujeolă în primele luni ale sarcinii. este înconjurat de o capsulă fără structură. Lesnier şi alţii au încercat să combată concepţia de mai sus. Presupunerile lui Brisseau au însemnat începutul cercetărilor care au dus la dezvoltarea cunoştinţelor despre cristalin şi cataractă. care apar cumulativ la o generaţie. ca şi încărunţirea părului. mai multe tipuri ale cataractei. La unele familii întâlnim cataracta senilă ereditară. prin cataractă. astfel explicându-se de ce unii sunt afectaţi mai curând iar alţii mai târziu de această boala.lichidul solidificat din faţa cristalinului împiedică vederea. aceste tulburări cauzează reducerea sau chiar pierderea transparenţei cristalinului: se poate opacifia capsula. Potrivit unor presupuneri. susţinând că. în 1705. această îmbătrânire se referă doar la suprafaţa cristalinului. nucleul se sclerozează mai rapid. fibrele cristalinului sunt foarte sensibile la tulburările nutritive şi la traumatisme. Vogt este de părere că opacifîerea cristalinului este un simptom de îmbătrânire tisulară. în primul rând. Cataracta congenitală poate fi parţială. Sunt cunoscute şi cataractele congenitale familiare. de obicei. nucleul sau tot cristalinul. deci este bine ca gravida să se ferească de contactarea unei boli contagioase. din punct de vedere clinic nu este identică cu aceea care poartă denumirea de cataractă senilă. Cataracta poate exista şi la nou-născut. Denumirea de cataractă a fost acceptată în limbajul medical şi se foloseşte şi astăzi. Brisseau demonstrează ştiinţific. iar sub artera anterioară a capsulei se situează epiteliul cristalinului. Cauzele formării cataractei nu sunt încă suficient elucidate. Ca urmare a studiilor efectuate. de exemplu. Exista mai multe teorii. opacifierea substanţei cristalinului. constatând cataracta propriu-zisă ca îmbolnăvire a cristalinului şi având la bază un proces de coagulare care duce la formarea opacităţii.Hr. Desigur. se înţelege opacifîerea cristalinului şi nu formarea unei membrane. pentru prima dată. prin cristalin se realizează acomodarea. Apare. sau succesiv la mai multe generaţii. lezează cristalinul. ceea ce produce destrămări în ţesutul cristalinului şi duce la descompunerea fibrelor. Unii caută sediul leziunii în structura cristalinului susţinând că procesul de sclerozare nu se desfăşoară uniform. vârstă şi grad de dezvoltare. în jurul vârstei de 60 ani. este consecinţa efectului luminos. dacă. Când apare cataracta? Cunoaştem. spun alţii. toxinele celulare care se acumulează în organismul vârstnicilor. care pot fi clasificate după formă. opacifierea este cauzată de absenţa substanţelor necesare întreţinerii metabolismului cristalinian. la 80-90 ani.

vederea practic încetează. Alteori. aceasta se numeşte "cataractă hipermatură". pentru ca. cataracta senilă este bilaterală însă ea nu apare în acelaşi timp la ambii ochi. cu "maturizarea" cataractei. Ar fi o greşeală ca toate scăderile de vedere să fie considerate un început de cataractă. apare cea alb-cenuşie. stabileşte cu exactitate direcţia ei. după vârsta de 60 ani şi are o evoluţie progresivă spre opacifiere completă a cristalinului. Uneori. opacifierea cristalinului începe în nucleu. la o distanţă de 5 m. Accentuarea opacifîerii substanţei cristalinului duce la pierderea apei. Este bine să ştim că. în toate cazurile în care sensibilitatea la lumină există. Stadiul de hipermaturitate se formează însă. deoarece cristalinul înmagazinează mai multă apă şi. Cataracta senilă constituie forma cea mai frecventă dintre tulburările de transparenţă ale cristalinului. a formării cataractei. urme incipiente ale cataractei se prezintă la 90% din populaţie. După vârsta de 70 de ani. corticală (opacifierile încep în scoarţă). în acest caz. iar la lumină pupila îngustată este acoperită de nucleul cristalinului opacifiat. opacitatea apărută în cortexul cristalinului ajunge în câteva luni în faza totală a formării cataractei. acum de culoare maronie. vederea devine practic nefolosibilă.ca la bunici cataracta apare la 60-70 ani. bolnavul vede mai bine. Se disting 3 forme clinice: 1. atât vederea de aproape cât şi cea pentru distanţă vor slăbi din cauza cataractei. Scăderea vederii este. doar la 8-10 ani după opacifierea totală a cristalinului neoperat la vreme. la vârstnici. pe când opacităţile din nucleu ating doar peste ani de zile această fază. apare uneori glaucomul cu unghi închis prin cristalin intumescent. iar de la l m. care până acum citea cu ochelari. în urma acestui fapt. Dacă are loc opacifierea completă a cristalinului. Un alt simptom este apariţia temporară a miopiei. pe lângă opacifieri de mici dimensiuni. lentă. Prezbitul. substanţa sa corticală se lichefiază. se tumefiază. Se remarcă. afirmă fericit că nu-i mai foloseşte. orice cataractă senilă se poate opera cu succes. Aceste urme se observă doar după dilatarea pupilei uneori. Daca acest cristalin rămâne şi pe mai departe în ochi.. Este indicat să se intervină prin operaţie înainte de instalarea acestei faze. vederea slăbeşte iar în locul culorii negre a pupilei. Ea poate fi cauza unei inflamaţii în ochi. În faza de tumefiere. alteori. Boala este bilaterală. peste câteva săptămâni sau luni. se scufundă în partea lichefiată. dar i-a slăbit vederea pentru depărtare. pe lângă opacifierile evidente. deci. la vârstnici. de obicei. Bucuria este de scurtă durata deoarece. treptată. în general. adică la generaţiile care se succed cataracta apare din ce în ce mai devreme. Ea apare. cauzele pot fi şi altele. iar la nepoţii lor deja la 40-50 de ani. în general. aşa-zisul fenomen de anticipaţie. la copiii lor la 55. Sensibilitatea la lumină este bună dacă bolnavul percepe lumina unei lumânări într-o cameră obscură. cu durere şi congestia ochiului. Odată cu opacifîerea cristalinului. suprafaţa prezintă denivelări. îi scade volumul. vederea rămâne relativ bună. . iar nucleul.

prezenţa unor puncte negre în câmpul vizual.Cataracta hipermatură (morganiană): boala continuându-şi evoluţia. . Examenul histologic arată prezenţa în sacul cristalinian de cristale de colesterol şi de oxalat de calciu. Cataracta nucleară (25% din cazuri). în raport cu sediul lor: impresie de văl înaintea ochilor. în schimb opacifîerea devine completă. formaţiuni transparente. apariţia unei uşoare miopii. Cataracta brună sau neagră se poate confunda cu o tulburare hemoragică masivă a vitrosului. se observă prezenţa unor linii foarte fine. La examenul oftalmoscopic cu iod.2. pe fondul roşu al pupilei se observă o pată neagră. se constată prezenţa de mici pete albe pe fondul negru al pupilei. luând o coloraţie cenuşie albicioasă. mai multe stadii: . care determină diferite tulburări vizuale. boala evoluând in Cataracta cupuliformă apare în 10% din cazuri. . o înceţoşare difuză a obiectelor îndepărtate. La iluminatul lateral nu se constată nimic patologic. . 2. şi cu un vitros fluid. poliopie (vederea unui obiect în mai multe exemplare.O. foarte clar orientate radiar. din care cauză nucleul cade în partea delicvă a capsulei. din cauza prezenţei mai multor zone de densificare). La biomicroscop. . în cazuri incipiente.Cataracta matură: se produce o deshidratare a cristalinului. datorită căreia bolnavul poate renunţa la ochelari. Vederea este redusă la perceperea formelor. Cataracta corticală se întâlneşte în 65% din cazuri. La examenul 3. Evoluţia sa este mai lentă. nucelară (opacifîerile încep în nucleu). acest stadiu corespunde unei denaturări a celulelor care se adună în globule morganiene. pupila nu se luminează. Bolnavul distinge vag formele. în unele cazuri. care îşi recapătă dimensiunea normală.Cataracta intumescentă: opacifierea cristalinului progresează treptat. se produce o lichefiere a zonelor subcapsulare ale cristalinului. perpendiculare pe suturi. iar la examenul oftalmoscopic. Câmpul pupilar capătă o coloraţie cenuşie-laptoasă. midriaza o micşorează prin angajarea periferiei cristalinului încă transparentă. câmpul pupilar are o culoare cenuşie. culoarea neagră apare în urma oxidării. îşi împinge înainte irisul. Miozisul măreşte tulburarea vizuală. o forma supramatură a cataractei nucleare. cupuliformă (opacifîerile încep în straturile posterioare). Histologic. 3. Scăderea de vedere depinde de întinderea şi poziţia opacităţilor în raport cu pupila.Cataracta incipientă: se caracterizează prin apariţia unor mici zone de opacifiere. El îşi măreşte volumul prin hidratare. Bolnavul acuză o scădere care se manifestă printr-un scotom cenuşiu circular. La examenul direct şi la luminatul lateral. Ea este asociată uneori cu o miopie forte cu modificări ale F. La iluminatul lateral câmpul pupilar este roşu. iar la examenul oftalmoscopic pupila nu se luminează. 1. Tulburările de vedere sunt pronunţate. iar la examenul oftalmoscopic. câmpul celular apare cenuşiu. evoluţia se face către cataracta neagră. pete negre pe fondul roşu.

dispuse în straturile profunde ale periferiei scoarţei. . colesterinei. dar nu de specie. La examenul biomicroscopic se constată o opacifîere limitată la stratul subcapsular posterior.O. se verifică permeabilitatea căilor lacrimale. Teoria metabolică generală explică apariţia cataractei prin tulburări în metabolismul general. periferice. care la început apare ca o tulburare difuză pulverulentă. starea anexelor globului. pulverulente. calciului. Confuzia cataractei cu glaucomul cronic simplu apare datorită faptului că ambele afecţiuni apar la persoane în vârstă şi evoluează prin scăderea lentă şi progresivă a vederii. Teoria funcţională susţine că s-ar datora leziunilor mecanice provocate de eforturile acomodative ale ochiului hipermetrop şi astigmat. fără fenomene inflamatorii. situate la un nivel anterior şi nu lasă să se perceapă planurile subadiacente. Se întâlnesc sub două forme: opacităţi punctate albe sau brune ale suturilor axiale anterioare.glaucomul cronic simplu. TRATAMENTUL cataractelor este chirurgical şi constă în extracţia cristalinului opacifiat. potasiului sau tulburărilor de secreţie ale glandelor endocrine sau lipsa de vitamine C.oftalmoscopic cu iod. . dispuse în lungul ramificaţiilor suturilor şi capacităţi zonulare concentrice. 4. dar nici una nu a rezistat verificărilor clinice şi experimentale. B2. cercetarea câmpului vizual şi a F. se poate reda bolnavului vederea. Teoria biologică susţine că s-ar datora unei hipersensibilizări a organismului la albuminele cristaliniene. care poate determina o culoare alb-gălbuie a pupilei. sunt necesare pentru diagnosticul diferenţial. repartizată regulat pe un plan uniform. care sunt însă. DIAGNOSTICUL este uşor şi se bazează pe examenul obiectiv. interesând straturile cele mai posterioare ale cortexului. Există numeroase teorii. care arată o opacitate caracteristică în câmpul pupilar. Cercetând starea locală. mai mult sau mai puţin gros. tapetând capsula posterioară. al hidraţilor de carbon. care au o specificaţie organică. Opacităţi senile punctare. apoi ca un strat concav. ce evoluează la o persoană în vârsta. Diagnosticul diferenţial se face cu: -opacităţi corneene. pe un ochi liniştit. al grăsimilor. Evoluţia cataractelor senile se face fără fenomene inflamatorii sau dureroase. ETIOPATOLOGIA CATARACTEI SENILE. flora microbiană din secreţia conjunctivală şi tensiunea oculară . poate fi uşor confundat cu o cataractă incipientă: tomometria. Bl. care se manifestă doar printr-o scădere a acuităţii vizuale. deci ar putea acţiona ca albumine străine. care apare în urma unei afecţiuni inflamatorii a irisului. se vede un văl negru care tapetează capsula posterioară.exudatul pupilar. PROGNOSTICUL este bun deoarece prin intervenţie chirurgicală.

cataracta coerulea.cataracte asemănătoare celor senile. survin în cursul celei de-a 4-a sau a 5-a decade a vieţii. -opacităţi cristaliniene ale adultului. mai frecvent sub forma unei cataracte cupuliforme posterioare şi au un caracter evolutiv. se disting mai multe variaţii: a) cataracta diabetică este bilaterală: apare la diabeticii tineri şi are o evoluţie rapidă spre maturitate. se caracterizează prin opacităţi fin cenuşii sau albăstrui. metoda extracţiei intercapsulare. este frecvent 25%. CATARACTELE PRESENILE sunt de natură ereditară şi se pot împărţi în două categorii: . b. metoda extracţiei extracapsulare. dar aici măsurile de precauţie trebuie să fie mai riguroase. Clinic. prin care se extrage cristalinul în întregime. Corecţia afakiei se face cu lentile sferocilindrice. CATARACTELE PATOLOGICE apar datorită unei tulburări a metabolismului cristalinian de cauză generală sau locală. Nici una din aceste teorii nu a reuşit să explice mecanismul de apariţie a tuturor capsulelor de cataractă diabetică. ea se prezintă sub formă de fulg de zăpadă sau sub formă de opacităţi noroase localizate în straturile anterioare şi posterioare. ochiul rămâne afak (lipsit de cristalin). se manifestă prin opacităţi de culoare verzuie sau brună. cataracta dilacerată. sunt dotate cu un potenţial evolutiv foarte redus şi au o influenţă mică asupra funcţiei vizuale. prin acidoză. prin produşii toxici ai metabolismului diabeticilor. 3.care. trebuie normalizată în prealabil. Cataracta endocrină este bilaterală şi evoluează în acelaşi strat de fibre. Condiţia ca operaţia să poată fi efectuată este integritatea funcţională a retinei şi a nervului optic. 1. dacă este crescută. se descriu următoarele aspecte: 1. din cauza complicaţiilor frecvente la adiabetici. Extracţia cristalinului se face după două metode: a. cataracta coronară. După extracţia cristalinului. atât pentru distanţă cât şi pentru aproape. Tratamentul este identic cu al cataractei senile. opacitate de culoare alb-albăstruie. prin hidratarea cristalinului sub acţiunea presiunii osmotice. Această cataractă are la origine o afecţiune generală sau o intoxicaţie. . Mecanismul de apariţie a cataractei diabetice a fost explicat în mai multe feluri: prin prezenţa zahărului în cristalin. într-un număr mare de cazuri s-ar datora unei disfuncţii a glandelor endocrine. 2. cu lentile corneene. care se aplică direct pe cornee şi care se utilizează cu succes mai ales în afakiile mononucleare. Corecţia afakiei se mai poate face şi cu lentile de contact. prin care se scoate numai capsula anterioară. prin scăderea permeabilităţii capsulare. A) Cataracta patologică de cauză generală.

boala lui Takaiasu. survin în afecţiuni cutanate (neurodermită. Cataracte patologice de cauză diversă . iar opacităţile se localizează subcapsular. Cataracta galactoseică . eczeme cronice). b. diflupil). survin la persoane tinere. tulburările apar lateral. scledermie. suferind de o dermatoză (eczemă cronică) şi se manifestă prin opacităţi centrale ale capsulei anterioare sub formă de ecuson.este bilaterală şi începe prin opacităţi corticale profunde. din boala lui Steiner. 5. c) sindromul lui Werner . mintacol. 2. tulburări de nutriţie. Glaucomul singur poate determina apariţia opacifîerilor. Se pot întâlni cataracte produse de instalaţiile de miotice (pilocarpina. înainte de a ajunge la o opacifîere totală. cataracta în dezlipire de retina poate apărea precoce. corticosteroizi tripanarol. asociate cu tulburări endocrine (tiroidiene. Ele survin în intoxicaţie cu ergotamina (prin faina care conţine secară cernută). se caracterizează prin opacităţi arciforme. asociată cu o polikilodermie generalizată. b) sindromul lui Rothmund . mai frecvent. Ea poate fi reversibilă dacă se administrează un tratament precoce. Afecţiunea se caracterizează prin tulburări endocrine. digestive şi respiratorii. 6. în miopie de grad mare. Cataractele complicate sunt de mai multe feluri: a cataracta glaucomatoasă. separate de capsulă printr-un strat clar.cataracta prin hipoglicemie: se caracterizează prin opacităţi lamelare. clorpromazina (neuroleptic). tulburări endocrine. ulceraţii torpide ale membrelor inferioare. pilocromă. c. dispuse în jurul nucleului fetal. b) /v . localizate între fibrele transparente. Cataracta în mongoloism C (trisomia 21). B) Cataracta patologică de cauză locală (cataracta complicată) reprezintă alterarea cristalinului ca o consecinţă a unei afecţiuni oculare. Cataractele dermatogene. punctiforme Tratamentul tetaniei nu opreşte evoluţia cataractei. după operaţiile de guşă. 3. apare în cursul tetaniei. c) cataracta tetanică. cataractă sub formă de opacităţi subcapsulare anterioare şi posterioare. stea sau scut. paratireoprive. Cateractele sidermatotice sunt bilaterale. cataracte miopigenă. sub forma unor opacităţi difuze sau nucelare. Cataractele toxice . d) cataracta miotonică. Se mai întâlnesc.apare la vârsta de 15-20 ani. 4. următoarele forme: a) cataracte atopice . cu evoluţie lentă. dinitrofenol (conţinut în diferite medicamente administrate în cura de slăbire). poate apărea cataracta nucleară cu evoluţie lentă. sub formă de opacităţi albe. genitale). completate de apariţia de vacuole.se caracterizează printr-o cataractă în farfurioara posterioară. Se prezintă sub formă de opacităţi de tip Fleischer sau de tip Vogt. bilaterală. Cu timpul devine totală.apar la persoane între 18-35 ani. asociate cu tulburări musculare. Leziunile sunt localizate mai ales în cortex.sunt bilaterale şi încep sub capsula anterioară.se mai întâlnesc cataracte de boli infecţioase. printr-un aspect îmbătrânit cu sclerodermie.

urmat de pătrunderea U. în cataractele contuzive. în 50% din cazuri.apare după o electrocutare. cataracta apare rapid după . în extracţia cristalinului opacifîat. evacuându-se masele cristaliniene opacifiate. corp străin) care a perforat capsula cristaliniană. cauzate de procesele patologice oculare. foarfece. în caz de glaucom secundar. El constă în tratamentul plăgii perforante şi al procesului infectios iar după stingerea acestuia. Cataracta traumatică se mai poate întâlni în arsurile corneei prin caustice (acid clorhidric). A.d. Tulburările depind de cantitatea.numeroşi agenţi fizici. cataracta cu pseudoexfoliere capsulară.survine după o expunere la raze infraroşii (sticlari. albicioase. Cataracta poate apare sub diferite forme: opacităţi subcapsulare diseminate. după un timp variabil de la data iradierii. CATARACTA TRAUMATICĂ survine în urma unui traumatism ocular perforant (cauza directă) sau neperforant (cauza indirectă). a) cataracta calorică . Cataracta traumatică indirectă poate fi însoţită şi de alte leziuni endoculare (rupturi coroidiene. beta. se va face extracţia cristalinului opac. dezlipire de retină). începe la polul posterior al cristalinului. corpi străini oxidabili (cataracta siderotică sau calcozică). intensitatea. se intervine imediat. probabil ca urmare a modificării permeabilităţii capsulare sau datorită unei exudaţii subcapsulare ce produce o opacifîere locală a fibrelor. b) cataracta traumatică indirectă este consecinţa unei contuzii a ochiului sau a regiunii osoase învecinate (rebordul orbizal. Se manifestă printr-o cataractă nucelară. topitori). în cataracta complicată. Ea este situată mai ales la nivelul polului posterior. neutroni. b) cataracta electrică . CATARACTA PRIN AGENŢI FIZICI . nodulare. La copil. masivul malar) care aparent nu a văzut cristaloida. Tulburările cristaline. înţepături de albină. în pânză de păianjen. pot produce prin diferite mecanisme patogenice opacifîerea acestuia. Alteori se observă o exfoliere lamelara a cristalidei anterioare. se manifestă prin apariţia de opacifîeri arciforme. subcapsulare. se datorează dereglărilor în metabolismul cristalinian. în rozetă. Ele survin ca o consecinţă a inhibiţiei fibrelor cristaliniene. în masa cristalinului şi îmbibarea acestuia. CATARACTA LUI VOSIUS este o tulburare pigmentară inelară pe cristaloida anterioară. Opacifierea cristalinului este proporţională cu lărgimea plăgii capsulare. bomba atomică). paraziţi ai cristalinului (filarie). acţionând asupra cristalinului. c) cataracta prin radiaţii ionizante (raze X. fiind formată din granulaţii mici. sau opacifîerea totala a cristalinului. boala se complică cu hipertonie. a) Cauza traumatică directă este consecinţa unui traumatism cu un agent vulnerant (cuţit. reprezentând amprenta lăsată de foaia pigmentară a irisului pe fata anterioară a cristalinului. timpul de expunere şi natura radiaţiilor. boala degenerativă de origine uveală. punctate. gama. împinsă înainte de şocul de retur. cui. Tratamentul cataractei traumatice este chirurgical.

se observă de obicei două papile. luminate în roşu la examenul oftalmoscopic. ce poate fi izolată sau asociată cu anomalii generale (sindromul Marfan. Există două tipuri de deplasări: . care este o malformaţie ce interesează un cristalin normal şi rămas într-o poziţie anormală. . formând cute concentrice cu pupila. în foseta patelară. hernie de vitros. . alteori după o contuzie oculară pe un ochi predispus. Subluxaţiile cristalinului . tumori ale corpului ciliar (luxaţii şi subluxaţii spontane). CATARACTA SECUNDARĂ SAU REZIDUALĂ constituie o opacitate membranoasă.iradiere fetusul este şi mai sensibil. Poziţia normală a cristalinului este înaintea irisului.acestea sunt descoperite uneori întâmplător. diplopie monoculară. sindromul Marchesani). centrat pe axul vizual.care constituie o deplasare secundară a unui cristalin de volum normal şi dezvoltat în poziţie normală. sau ca urmare a unor traumatisme oculare violente.V.dobândită . Subluxaţiile sunt dislocări în care cristalinul este menţinut parţial în loja sa. cataractă supramatură. deformarea pupilei (ovalară). La iluminatul oblic se observă o uşoară tremurătură a irisului (iridodonesis). Ele se caracterizează prin scăderea A. pierderea paralelismului secţiunilor optice corneo-cristaliniene. La iluminatul lateral.ectopia. care survine tardiv după extracţia uneia din formele de cataractă descrisă anterior (congenitală. deformarea obiectelor. CATARACTA REGRESIVĂ SAU MEMBRANOASĂ este constituită de un cristalin redus la capsula sa şi o parte din epiteliu. Bolnavul se plânge de o scădere progresivă a vederii. în cazul când cristalinul lasă liber o parte din câmpul pupilar. modificarea profunzimii CA (mai profundă într-un sector ori mai redusă în altul). uneori.subluxaţia sau luxaţia. patologică sau traumatică) prin opacifîerea resturilor lenticulare şi capsulare rămase după intervenţie. cristalinul ectopic îşi poate completa deplasarea luându-se înainte sau înapoi spontan sau sub influenţa unui şoc traumatic. ruperea fibrelor zonulare. DEPLASĂRILE CRISTALINULUI. plisari ale suprafeţei irene într-un sector. El poate suferi o deplasare sau o dislocare. în urma resorbţiei progresive a fibrelor cristaliniene. Tratamentul constă în excizia membranei. încrucişate. în dreptul pupilei. o semilună neagră deasupra marginii cenuşii a cristalinului (zona afaka). se văd benzi groase. (astigmatism. miopie post traumatică).O. La examenul F. iar între ele găuri negre. Deplasările de cristalin pot apare datorită unor cauze patologice: miopie forte. senilă. Luxaţiile sunt deplasări în care cristalinul a părăsit complet loja. Tratamentul constă în extracţia cu pensa a cataractei secundare (capsulectomie) sau în descizia ei (capsulotomie). încât o radioscopie a abdomenului unei femei însărcinate în primul trimestru poate determina apariţia unei cataracte. cataracte coroidiene.congenitală .

Acest lucru se explică prin efectul stimulant al luminii asupra metabolismului general. Poate fi şi o malformaţie. Se produce . în prezent se operează pentru păstrarea capsulei cristalinului cataracta fiind înlocuită cu un cristalin artificial.TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL CATARACTEI Cu toate încercările de a vindeca cataracta. cataracta nu a fost îndepărtată din ochi ci "împinsă" fin în zona papilară.în lateral. adică "scufundată " în corpul vitros. eventual să fie expus unor accidente de muncă. În cataractă. Pe parcurs. Îmbogăţirea cunoştinţelor despre cataractă a dus la înlocuirea metodei de a "împinge " cataracta din zona pupilară cu extracţia ei. după extracţia cristalinului. Cu toate acestea. de inflamaţii. El a extras cataracta prin plagă. La extracţia cataractei s-a generalizat folosirea cuţitului lamelar Graefe. In 1752. de obicei. De-a lungul mileniilor. Redobândirea vederii are şi influenţe favorabile fiziologice. prin care au scos cristalinul de multe ori fragmentat cu ajutorul unui cârlig sau o lingură miniaturizată. îl stânjeneşte pe bolnav în activitatea zilnică. astăzi există o singură posibilitate: îndepărtarea chirurgicală a cristalinului opacifîat. urmată în multe cazuri. apoi să se generalizeze incizia pe partea superioară. AFAKIA Ochiul fără cristalin se numeşte afak. trebuie luat în considerare nu gradul de maturizare a cataractei ci acuitatea vizuală care. unii făceau plaga pe partea inferioară a corneei. prin retină si hipotalamus. pe care a facut-o prin cornee astfel încât razele luminoase au pătruns până la retină. Prima intervenţie ştiinţifică de extracţie a cataractei datează din 1745 şi se leagă de numele oftalmologului francez Jaques Daniel. se operează ambii ochi. între 1692-1698 îndepărtează cristalinul opacifîat iar apoi mai mulţi medici aplică această metodă în cazul luxaţiei cristalinului. Vorbim despre afakie şi în cazul în care cristalinul rămâne în globul X . care constituie un mijloc de neînlocuit pentru fiecare chirurg oftalmolog. se indică intervenţia chirurgicală înainte ca bolnavul să devină incapabil de muncă. vraci şi alte persoane care efectuau discizia cataractei. Frecvent. s-au perfecţionat instrumentele şi materialele necesare suturii plăgii. Pierderea vederii unui ochi se întâmplă foarte rar. dar se poate instala şi în urma unui traumatism. dacă scade. Operaţiile se fac astăzi sub microscopul chirurgical. întrebuinţat de 130 de ani. Procedeul lui a deschis o nouă eră în ştiinţa oftalmologică de început. nici astăzi nu s-a ajuns la o părere unanimă în privinţa îndepărtării cristalinului afectat. În evul mediu circulau prin oraşele şi târgurile din Europa. Alţii . în fixarea momentului optim pentru intervenţie. acesta înştiinţează Academia din Paris despre rezultatele dobândite. de a recupera vederea prin tratament medicamentos. Freytageste este primul care.

încercăm să o rezolvăm cu lentile de contact. Refracţia ochiului afak se modifică prin hipermetropie.. Este foarte importantă corectarea astigmatismului corneean apărut în urma operaţiei. raza curburii R=7. al căror număr este în continuă creştere. camera este umplută cu umoare apoasă. puterea de refracţie este mai mică decât cea a ochiului emetrop. din cauza lipsei cristalinului astfel că.8 mm. în cazul hipermetropiei sau scădem în cazul miopiei dioptriile corespunzătoare. pentru vederea la distanţă şi de 13-14D pentru vederea de aproape. În afakia monolaterală. ochiul a fost hipermetrop sau miop. după intervenţie. Dacă. la lumina puternică a zilei. Din cauza corneei subţiri şi a diferenţei mici a curburii suprafeţei posterioare faţă de cea anterioară. Această stare defavorabilă. pe corneea ochiului afak suprafaţa anterioară este partea pe care se produce refracţia. . refracţia fiind constantă. bolnavul vede totul în albastru. Persoanele cu ochiul afak nu văd bine nici aproape nici la distanţă fără ochelari. în cazul în care ochelarii de corecţie înlocuiesc cristalinul unui singur ochi. Sistemul optic al ochiului afak este defectuos. de l O-11 D. imaginea devine cu 30% mai mare faţă de imaginea formată în celalalt ochi. unii bolnavi. Constituie o regulă de bază ca. dar este deplasat din loja sa. adăugăm. în ochiul afak. iar din punctul de vedere al refracţiei. din punct de vedere fizic. Afakia poate fi însoţită. Globul ocular va avea două suprafeţe optice: suprafaţa anterioară şi cea posterioară a corneei. deci ochiul afak.5 mm. dacă în refracţia celor doi ochi este o diferenţă mai mare de 3D. condiţii bune de viaţă şi muncă. se comportă ca un sistem de refracţie sferică. Dacă ochiul emetrop devine afak. Se întâmplă ca. uneori de miopie sau hipermetropie. după operaţie. imaginea se produce în spatele retinei cu 8. nu se poate realiza vedere binoculară cu ochelari de protecţie. diferenţa dintre mărimea celor două imagini formate pe retină devine supărătoare şi nu se poate asigura o vedere binoculară corectă. Corectarea vederii cu ochelari este mai complicată dacă cristalinul s-a extras dintr-un singur ochi. să vadă totul în roşu. care corectează perfect deficienţa de refracţie a ochiului afak. razele luminoase paralele se unesc după retină la 31 mm. la valorile de mai sus.ocular. Dacă ochiul a fost emetrop înainte de operaţie. se indică lentile convexe. Viciul de refracţie sferică a ochiului afak este consecinţa doar a astigmatismului corneean. va fi în mare măsură hipermetrop. de planul corneean. Ochelarii de protecţie se prescriu în funcţie de profesia şi necesităţile de vedere ale bolnavului afak. Are doar punctum remotum. anterior. iar restul globului ocular de corpul vitros. Aceasta înseamnă că. se situează în afara axului optic. Ochiul afak este lipsit de posibilitatea de acomodare la diferite distanţe. în acest caz. Dezvoltarea rapidă a tehnicii deschide noi perspective în folosirea cristalinului artificial şi asigură bolnavilor de afakie. în unele cazuri.

încovoiate. Colire lichide Sunt soluţii medicamentoase dizolvate în apă sau în ulei de măsline. poli-metilmetacrilat. pentru a nu se infecta. În ultimii ani s-au făcut încercări pentru confecţionarea şi utilizarea cristalinului în camera posterioară. cu picioarele în cârlig. cel mai aproape de locul cristalinului original. a fost refuzat. Primul oftalmolog care a efectuat o astfel de operaţie a fost englezul Ridley (1951). Aceasta metodă părea a fi mai puţin periculoasă decât celelalte.5-3%. colire moi (colire seci. corect astupate. La finele secolului al XVIII-lea. După aceasta. olandezul Binkhorst a elaborat o metodă şi mai bună de implantare a cristalinului: implantarea cristalinului în camera posterioară. unde i s-a prezentat lentila. practic ajunge mai profund în camera anterioară a ochiului cu afakie.cristalinul s-a deplasat de la ochi. Între timp. Există colire lichide. Cel implantat în camera anterioară măreşte cu 4% imaginea. s-a elaborat o nouă metodă: implantarea cristalinului în camera anterioară care a fost aplicată de italianul Strampelli în 1953. Cu ocazia fiecărei implantări. colire gazoase). fixat în camera posterioară. În practică. Ele trebuie sa fie proaspete în flacoane de culoare închisă. lentila artificială pentru implant a fost abandonată şi uitată. Rezultatele cele mai bune se obţin atunci când cristalinul se implantează în camera posterioară. Cassamota a făcut implantări la Dresda. la Universitatea din Varşovia. dar fără succes. Ea poate fi corectată cu ochelari sau lentile de contact. trebuie să ţinem cont de apariţia aniseiconiei. azi se implantează unul din cele trei tipuri de lentile.CRISTALINUL ARTIFICIAL CU IMPLANTARE INTRAOCULARA Ideea de a se înlocui cristalinul cu o lentilă de sticlă provine de la oftalmologul italian Tadini(1766) dar. Ulterior. dar metoda folosită de el s-a dovedit a fi ineficientă: după o perioadă de câţiva ani s-au observat grave inflamaţii interne ale globului ocular . pe când cel implantat în planul irisului măreşte imaginea cu doar 2. arcuite. NOŢIUNI PRIVIND MEDICAMENTELE FOLOSITE ÎN OFTALMOLOGIE ŞI MODUL LOR DE UTILIZARE Pentru efectuarea tratamentelor se folosesc medicamente care se aplică local (pe ochi) şi medicamente care se aplică pe cale generală. Avantajul acestui cristalin. . Lentilele din camera posterioară au fost prevăzute cu sisteme de susţinere elastice. Medicamentele care se aplică local poartă denumirea de colire.

fie fiind chiar ele transformate în pudră. fie pe scaun. Pomăda este formată dintr-un excipient (vaselină.Colire moi Se prezintă sub formă de pomezi. câteva picături în apropierea unghiului extern al pleoapei. Ochiul. Se foloseşte o spatulă de sticlă. Substanţe antiseptice . cel ce o efectuează trebuie să se spele înainte foarte bine pe mâini. Colirele seci. pe care se ia puţin din unguentul respectiv şi se aplică pe conjunctiva pleoapei inferioare. Instilaţiile Ca în orice altă manevră medico-chirurgicală în care se vine în contact direct cu pacientul. Pomezile trebuie să fie perfect omogene. pentru ca lichidul să nu vină în contact cu mica pompă de cauciuc a tubului de sticlă din care se compune picurătorul. lângă ochiul bolnavului aşezăm o compresă sterilă sau o batistă curată pentru a şterge cu ele excesul de lichid care se prelinge pe obraz. se va ţine în mână câteva minute. astfel încât manevrele de apăsare care se efectuează asupra lui în timpul instilaţiei vor fi făcute cu o deosebită fineţe. Pudra se ia cu o mică pensulă şi se scutură pe mucoasa conjunctivală a pleoapei inferioare. bolnavul stă. se şterge de pe obraz plusul de lichid. În timp ce face instilaţia. care se prezintă sub formă de pudră. lanolină) în care este inclus medicamentul activ. Colire gazoase Sunt cele în care substanţa activă este redusă la particule foarte fine. perfect şlefuită. cu capul uşor dat pe spate fie întins în pat. cu mâna stânga. Colirele se administrează sub formă de instilaţii. mişcări ale globului ocular. Picurătoarele trebuie sterilizate înainte de utilizare. Pentru aceasta. Picurătorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular. Cu tifonul. Picurătorul se ţine vertical. cu mâna dreaptă. Flaconul trebuie adus înainte de întrebuinţare la temperatura corpului. pentru a nu se evacua lichidul introdus. care se pulverizează în flacoane speciale de tip spray. se picură prin presarea uşoară a pompiţei de cauciuc. cu pleoapele închise. Pudra se dizolva în lacrimi şi se răspândeşte pe toată conjunctiva şi pe cornee. este foarte sensibil. pentru a ajuta răspândirea colirului aplicat. atingere şi pulverizări. Colire seci Sunt preparate din pudre. se aplică prin metoda pudrării. Bolnavul va închide apoi pleoapa foarte blând. pentru a nu irita conjunctiva şi corneea. Bolnavul va face apoi. i se îndepărtează (se lasă în jos) pleoapa inferioară şi. mai ales cel bolnav. Atingerile Colirele moi se aplică prin metoda atingerii. În timpul instilaţiei. aceasta pentru a nu expune ochiul la infectare. pe conjunctiva acesteia. Se cere bolnavului să privească spre frunte apoi. substanţele active fiind fie incluse într-o pudră fină.

Se mai folosesc şi alte săruri de argint. în conjunctivele acute. Se folosesc mai ales preparatele de tip Fenilefrina (Neosinefrina). Penicilina. Se recomandă numai în soluţii recent preparate. Substanţe astringente Alaunul (sulfat dublu de potasiu şi aluminiu) se foloseşte în soluţie de glicerina 1%. Protargol 1-2%. se urmăreşte să se obţină şi o paralizie temporară a acomodaţiei. o senzaţie de arsură. cu oxicianură de mercur 1/5000 sau cu ser fiziologic. de tipul Cocainei 2-4% sau al Tetraciclinei. Substanţe vasoconstrictive şi vasodilatatoare Adrenalina 1%. durata anesteziei creşte. în acel moment. se foloseşte numai în soluţie proaspăt preparată. în afara dilatării pupilei. Dacă la Novocaina se mai adaugă şi l ml. pentru tratamentul conjunctivelor catarale. Trebuie aplicată cu prudenţă deoarece produce. simplă sau amestecată cu novocaina. cu mai multă uşurinţă. Dacă. Utilizarea acestora nu trebuie să fie limitată. are o buna acţiune analgezică şi stimulează procesele de cicatrizare a plăgilor corneene. impregnează conjunctiva şi o înnegresc. se folosesc paralizante ale muşchiului ciliar . Chimioterapice şi antibiotice Sulfatiazolul. Mioticele micşorează diametrul pupilei. soluţie de 1-5%. sau în pomăda 2%. în soluţie de 10%.Nitratul de argint. Acidul tanic se prepară în glicerina 3%. Sulfatul de zinc l %. dizolvată în ser fiziologic. Nu se aplică niciodată seara sau de două ori pe zi. Pentru a se obţine anestezii de durată mai lungă se folosesc injecţii cu Novocaina 0. prelungeşte acţiunea anestezică a acestuia din urmă. Dionina.sulfat de atropină 1% sau comatropină 2%. Aceste substanţe sunt foarte utile în tratarea leziunilor conjuncţi vale şi corneene. în soluţie apoasă de 5%. hipotermie si edem conjuncţi val.5-1% sau Xilină 1%. După aplicare. Anestezicele Pentru operaţiile de scurtă durată sunt utilizate anestezicele tipice. soluţie de 1%. prin contracţia muşchiului circular al irisului. Substanţele care dilată şi micşorează pupila Midiaticele măresc diametrul pupilar prin contracţia muşchiului radiar al irisului. Rezorcina 1%. Pantocainei 0.25% sau salicilatul de fizistignină. examenul fondului de ochi ca şi atunci când pupila trebuie păstrată deschisă pentru tratarea bolilor corneei. mai puţin caustice: Agrirol 15%. se face o spălătură a ochiului. de Adrenalină. administrându-se una-două picături din oră în oră. De obicei. se aplică Pinocarpina 1%. . irisului şi a corpilor ciliari. salicilatul de ezerină 0.5-1%. Sunt folosite pentru a se executa.

compresele se reînmoaie după 5-10 minute de utilizare. acid boric. se formează o tartină (perniţă) de formă rotundă. cu diametrul orbitei. Se mai poate folosi căldură sub formă de vapori. Aplicaţiile reci creează o contractare a vaselor sanguine şi reduc fenomenele inflamatorii.Agenţii fizici Căldura. Căldura umedă se foloseşte sub formă de comprese înmuiate în apă. Bolnavul stă cu ochii deschişi în faţa unei surse de căldură umede (apa care a fiert). favorizează oprirea sângerărilor. Electroterapia se aplică sub formă de ionizări şi galvanizări. care favorizează resorbţia exudatelor şi calmează durerea. Pansamente Se folosesc două feluri de pansamente: ocluzive şi protectoare. Pentru menţinerea pe ochi a acestei tartine de vată şi tifon se foloseşte o faşă. calde. Căldura uscată: se folosesc termofoare electrice. ser fiziologic. răcite la frigider sau în apă cu gheaţă. Frigul: se aplică pe ochi pungi cu gheaţă sau compresii umede. Se folosesc în tratamentul terţilor ca şi după intervenţii chirurgicale. timp de 20-30 minute. Temperatura să fie de 8-127°C. creează o hiperemie locală. Fototerapia Se utilizează helioterapia şi căldura emanată de aparate cu raze ultraviolete sau infraroşii. . Pansamentul constă într-o bucată de vată învelită în tifon. Temperatura soluţiei nu va fi mai mare de 50°C. cu scopul de a curăţa ochiul şi de a suprima durerea. sub diverse forme. ceai de muşeţel. Temperatura acestora nu trebuie să depăşească 40-507°C. Totdeauna se aplică pansamente separate pentru cei doi ochi. sau mici flacoane cu un conţinut lichid pentru menţinerea îndelungată a temperaturii.

PREZENTAREA CAZURILOR .

Timpul liber şi-1 petrece în gospodărie îngrijind gradina. Ederen.1942. Rh negativ. 64. Cea mai mare bucurie o simte atunci când se uneşte întreaga familie.afakie operatorie O. l INTERVIU Date despre bolnav Bolnavul se numeşte Frecuş Nicolae. Locuieşte în Brăila pe strada Sebeşului.02. Algocalmin. S. este de naţionalitate român şi de religie creştin-ortodox. Nu are probleme cu eliminările.. Afirmă că nu este alergic la polen.S. Este căsătorit. Atropină 2%. A lucrat ca inginer. în 1990. îi place să citească ziarul şi să asculte emisiunile radio. are scaun normal şi diureză normală.D. produse alimentare şi nici la medicamente.Romergan.CAZUL NR. A mai fost internat în spital pentru: .Hidrocortizon-Acetat. Medicatie I se dau spre administrare următoarele medicamente .apendicectomie -1956.D. 53 Kg. Operat de cataractă la O. are trei copii .. fructele şi friptura. Are grupa sanguină AII.şi trei nepoţi. Diagnosticul de certitudine a fost dat de medicul de specialitate. Acuză scăderea acuităţii vizuale la O. în prezent se internează pentru operaţie la O. bea 1-2 pahare cu vin pe zi. A suferit de toate bolile copilăriei. /v . Ampicilina şi Xilină 1%. S. praf. . S-a născut pe data de 09. Istoricul îngrijirilor Bolnavul afirmă că nu a avut mari probleme cu sănătatea. -1990 Aşteptări de la spitalizarea actuală S-a internat pe baza cuponului de pensie. Adoră peştele. cu temperament flegmatic. înălţimea l.70m. Alimentaţia Bolnavul nu este pretenţios la mâncare şi are un orar al meselor. Istoric socio-cultural În prezent este pensionar.două fete şi un băiat . In prezent este pensionar şi nu are probleme de familie. nr. Nu consumă cafea şi nici ţigări. este în vârsta de 63 de ani. Viplex şi următoarele colire . din secţia de oftalmologie: CATARACTĂ PRESENILĂ LA O.

cu axul vertical afakie operatorie permeabile B.nu are nevoie de sedative pentru a dormi. normal transparentă transparentă medie normal centrală opacifiat omogen în toate structurile permeabile cicatrice limbică postoperatorie integră cicatrice limbică postoperatorie mai profundă iridodonezis ovalară. e) Tensiunea intraoculară: O.5 g O. Examenul funcţional al ochiului a) Acuitatea vizuală cu corecţie: O.nu se luminează FO nu se disting modificări . O. S.l.5 g Mobilitate oculară normală. = bună O. = 3 mm. d) Dimensiuni pupilare: O.QD.D. Acest bolnav trebuie instruit în legătură cu: analize.S. orizontal. = p.D. = 1/6 cep. tratament şi îngrijire ce i se vor acorda. Examen microscopic conjunctive sclere cornee camera anterioară iris pupile cristalin căi lacrimale O. Examen oftalmoscopic FOD . doarme 7-8 ore pe noapte . EXAMEN CLINIC LOCAL A. la convergenţă = prezentă.S.D.Obişnuinţe de viaţă Are un regim de viaţă raţional. C. = bună c) Reacţie pupilară: la lumină. consensuală.vitrosul uşor tulbure FOS . = 6/5.D. = 6/5. vertical O. b) Percepţie şi proiecţie luminoasă: O. = 3 mm. S. 5 mm.S.

60% 0. sânge fără anticoagulant.14 mm V.4 citrat de sodiu 3.7mm 2h.40 g 7oo 0.5% 20 .8% + 1. Se agită uşor. Hemoglobina 1 1. O picătura de sânge se întinde pe lama de frotin. 4-6 mm.20 -0.H.S. cu mişcări circulare. Rezultat Ih .N. cu mişcări circulare. Leucocitele crescute indică o infecţie în organism. dimineaţa.6 ml. O Hb scăzută denotă o anemie. pe un plan dur. 9.8% . sânge tară anticoagulant.53% 2.3 . 0. O uree crescută indică o afecţiune.60 -1. apoi se citeşte la microscop după colorare. sânge în flacon cu anticoagulantul EDTA.10 g %o Negative 7000 -9000 mm3 25 ..1 1 mm. dimineaţa pe nemâncate.INVESTIGAŢII DE LABORATOR Analiza V.38 g%o 0. Se recoltează 2 ml. se agită uşor. se recoltează 5 ml. se recoltează 5 ml.4-11. Se recoltează cu seringa de 2 ml. Se recoltează 2 ml. Euzinofile Limfocite Monicite 37 g°/oo 0. 0. O glicemic crescută arată o tulburare a metabolismului glucidic. sânge. sânge în flacon cu anticoagulant EDTA. pe nemâncate.1 7g% 14-15g% Hematocrit Uree Glicemic Reacţie VDRL Leucocite Neutrofile segm. Se usucă lama. Implicaţii nu rs irig VHS-ul crescut indică o infecţie în organism. sânge. fără anticoagulant.85g°/w Negative 9600 mm3 60% 4% 37 % 4% 36-42g%-. Ht scăzut denotă o anemie Se recoltează 2 ml.

O. 2pic. 1 tb. combaterea durerii. Se va înghiţi cu apă sau un pahar cu lapte. 2 Ig. S-a indicat postoperator pentru scăderea presiunii intraoculare. Locul de elecţie este regiunea supero-externă a muşchilor fesieri. acele pentru injecţii trebuie sa fie cu bizoni lung şi lungimea acului de 6-8cm. Distinge acţiunea potenţialilor agenţi patogeni. să respecte calea de administrare. după fiecare masă 2 f. înainte de aplicarea picăturilor. Bolnavul va sta pe scaun cu capul uşor pe spate sau întins pe pat./zi 1 la =30 mu. se dă bolnavului spre înghiţire. Tubul nu trebuie să vină în contact cu ochiul. S-a indicat pentru anestezia globului ocular. 1 f=2ml. S-a indicat preoperator pentru pregătirea intervenţiei chirurgicale. 1 f. Asistenta trebuie să verifice calitatea medicamentului. Se injectează IM doza prescrisă./zi.S. /zi. asistenta se va spală meticulos pe mâini.MEDICATIA BOLNAVULUI Medicament EDEREN ROMERGAN VIPLEX Doza/orar 1 tb. Temperatura medicamentului din flacon trebuie adusa la temperatura corpului prin ţinere în mâna câteva minute Picurătorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular.I. Cu mâna stângă se lasă în jos pleoapa inferioară iar cu mâna dreaptă se aplică unguent în sacul conjunctival apoi se cere bolnavului să închidă ochii. Bolnavul va sta pe scaun sau întins pe pat cu capul uşor pe spate şi i se va cere să privească spre frunte./zi dimineaţa instilaţie A. ALGOCALMIN IM Analgezic local Antibiotic Antimicrobiaii XILINÂ AMPICILINA instilaţie instilatie ATROPINĂ 2% 3 pic.O. 1 fi/zi I fl=25()ms Cale oral oral oral Clasificare Sulfamidă inhibitoare a carbohidrazei scade presiunea intraoculară. S-a indicat pentru. câte idj. seara.=250mg 1 tb. /zi. S-a indicat pentru afecţiuni inflamatorii şi alergice ale ochiului. HIDROCORTEON ACETAT Unguent subconjunctiv . se va asista bolnavul. S-a indicat postoperator pentru promovarea vindecării. 1 f dimineaţa.. 1 tb. înainte de măsurarea T. seara. S-a indicat ca dilatator de pupila pentru a executa mai uşor F. 3 dj. dimin. diuretic Sedative antihistaminice Analgezic Antiinflamator Implicaţii nursmo.

INTERVENŢII NURSING > Apreciez nivelul anxietăţii. iritabilitate. > Apreciez expresii non-verbale ale fricii ca: agitaţie. > Asigur pacientul că i se vor administra antialgice după intervenţie şi i se va trata pentru a preveni complicaţiile şi convalescenţa prelungită. Exprimarea lor contribuie la relaxarea pacientului şi ajută să identifice sursele de anxietate. II: Potenţial de atingere a integrităţii fizice datorită deficitului vizual. Evaluare : Pacientul manifestă încredere în cadrele medicale şi aşteaptă încrezător reuşita intervenţiei chirurgicale. > Explic că încrederea în sine reduce anxietatea legată de durere şi modificările potenţiale în starea de sănătate şi conceptul de sine al pacientului. S. ca pacientul să-şi împărtăşească sentimentele şi temerile. Scop : înlăturarea fricii evidenţiate prin incapacitatea de a se relaxa şi odihni pe perioada spitalizării. palpitaţii. > Creez un mediu calm. tensionarea corpului şi a muşchilor faciali. manifestată prin nelinişte şi teamă. Dx. încurajez exprimarea lor şi ascult cu atenţie. paloare. .PLAN DE ÎNGRIJIRE Bolnavul: Frecuş Nicolae Vârsta: 63 ani Diagnostic: Cataractă presenilă O. Pregătirea adecvată preoperatorie: analiză . Obiectiv : Exprimă frica şi îngrijorările în ceea ce priveşte intervenţia chirurgicală.recoltare ? Asigurarea securităţii pacientului pe toată perioada spitalizării. exprimarea verbală a fricii şi motivele. I: Frica datorită intervenţiei chirurgicale şi frica de eşecul posibil de recăpătare a vederii. relaxat. ZIUA I . Obiective : Calmarea durerii la nevoie.PREOPERATOR Dx.

intensitatea.. Evaluare: . T. îi cer să descrie caracteristicile durerii. Liniştesc bolnavul în privinţa evoluţiei afecţiunii.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientului. limfocite = 34%. manifestată prin sentiment de neputinţă.O. neutrofile = 59%. Ofer lămuriri cu privire la întrebările şi neliniştile pe care le manifestă cu privire la prognosticul bolii. . glicemia = 0. .8°C. Ts=37°C. INTERVENŢII NURSING > Discut cu pacientul şi-1 încurajez să-şi exprime neliniştea şi sentimentele. în special necesitatea administrării la timp şi în doza prescrisă a medicamentelor. Administrez două fiole Algocalmin pentru scăderea durerii şi confortul pacientului: o fiolă dimineaţa şi una seara. pentru a se obişnui cu termenii medicali despre boală si tratament. TA.27g%. IM. R şi le notez în F.Pacientul afirmă încredere în cadrele medicale şi în tratamentul administrat. .82g%o. Informez pacientul corect despre prognosticul bolii. Td=36. leucocite = 940 mm3.Durerea este ameliorată. III: Pierderea stimei de sine datorită alterării vederii. la 2 h = 13 mm. Dx. Explic pacientului efectele tratamentului. tratament şi schimbările necesare în stilul de viată. monocite = 3%.43g%. uree = 0.Analize rezultate: Hb=12. Recoltez analize sub perfectă asepsie şi apoi le duc la laborator. P=80b/min.Funcţii vitale în limite normale: TA=140/80 mmHg. Ht=38%. la intervenţia chirurgicală. VSH la l h=6mm. . R=18r/min. Obiectiv: Asigurarea de suport psihic necesar pentru a depăşi sentimentul de incompetenţă. Ofer informaţiile necesare pacientului. enzofile = 4%. Scop : Pacientul să accepte pierderea temporară a vederii. Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P.

Dx. .Bolnavul face activităţi recreative cu ajutorul asistentului şi familiei. Discut cu familia ca să-i ofere sprijin psihic şi moral de câte ori este necesar. Scop : Promovarea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării. manifestată prin incapacitatea de a îndeplini o activitate favorită.ÎI liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i redea încrederea în sine. manifestată prin cerere de informaţie. > Evaluare : . .Bolnavul înţelege restricţia temporară a cititului şi a vizionării TV. V : Deficit de cunoaştere în legătură cu aşteptările postoperatorii datorită lipsei surselor de informare. > Sfătuiesc familia să discute cu pacientul pe perioada spitalizării şi să-1 viziteze cât mai des posibil. obişnuit că până la vindecare este dependent de alţii. INTERVENŢII NURSING Am recomandat pacientului să audieze unele emisiuni radio la orele preferate. Dx. IV : Dificultate de a desfăşura activităţi recreative datorită alterării senzoriale. Evaluare : pacientul îşi acceptă rolul său dependent de alţii. Obiectiv : Pacientul să fie capabil să înţeleagă informaţiile legate de afecţiune. Obiectiv : Petrecerea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării. Scop : Educarea pacientului în legătură cu afecţiunea şi intervenţia chirurgicala. > I-am explicat că poate citi sau viziona programul TV la recomandarea medicului oftalmolog.

manifestată prin risc de complicaţie. care este principalul tratament al bolii. toaleta ochiului şi investigaţiile efectuate de medicul oftalmolog. grupul sanitar şi modul în care sunt aşezate obiectele şi mobilierul în salon. Administrez două fiole Algocalmin: l fiolă dimineaţa şi l fiolă seara la nevoie pentru dispariţia durerii şi pentru confortul lui. Preoperator. Evaluare: Pacientul posedă cunoştinţe despre boală şi intervenţia chirurgicală. Explic în ce constă examinarea zilnică a ochiului. datorită deficitului vizual. TA. exerciţii care îl vor ajuta postoperator. Pregătirea preoperatorie adecvată. experienţe din trecut legate de intervenţia chirurgicală şi spitalizare. R. Explic pacientului că durerea va înceta după administrarea analgezicului. INTERVENŢII NURSING > > Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P. Familiarizez pacientul în legătură cu echipa de îngrijire. Obiective : Asigurarea confortului pe perioada spitalizării. de folosire a unor obiecte personale. T. > .INTERVENŢII NURSING > > > > > > Apreciez gradul de cunoaştere a pacientului cu privire la diagnostic. ocluzionez ochii bolnavului şi fac exerciţii de mers. ZIUA A II-A PREOPERATOR Dx. Informez pacientul în legătura cu afecţiunea sa. I: Potenţial de atingere a integrităţii fizice. tehnica medicală propusă. cu topografia camerei şi a spaţiilor din jur. Explic necesitatea intervenţiei chirurgicale. Scop : Promovarea securităţii şi confortului pe perioada spitalizării.

Obiectiv : Bolnavul să primească informaţiile din mass-media care îl interesează.7°C. Pacientul să-şi exprime temerile şi necunoscutele. III: Dificultate de a-şi desfăşura activităţile recreative datorită alterării senzoriale. Dx.implicare sub câmpurile chirurgicale. R = 18 r/mia. . .fără anestezie intervenţia va fi dureroasă. > Corectez concepţiile greşite şi dau informaţii corecte despre examene des întâlnite în timpul intervenţiei chirurgicale: .> > > Administrez după prescripţie Ederen şi Romergan.vizualizarea instrumentelor cum se apropie de ochi. Educ pacientul să raporteze orice disconfort şi accentuarea durerii. seara şi l tb. Td=36. > .9°C. .îndepărtarea ochiului în timpul intervenţiei chirurgicale. > Creez un mediu calm. Concepţiile greşite pot contribui la anxietate şi frică. evidenţiată prin capacitate de a se relaxa şi odihni. P = 78 b/min. Evaluare : Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/70 mmHg. > Accept sentimentele pacientului şi îl asigur că anxietatea şi teama sunt reacţii normale pentru intervenţia chirurgicală. dimineaţa. Scop : Anxietatea în limite tratabile. să nu resimtă acut perioada spitalizării. înainte de intervenţia chirurgicală. Ts = 36. Scop : Promovarea unei activităţi recreative adecvate pe perioada spitalizării.. l tb. relaxant. II: Anxietatea datorită ameninţării conceptului de sine rezultând frică şi scăderea răspunsului la tratament. Administrez o tabletă de Dulcolax seara. Dx. INTERVENŢII NURSING Asigur nivelul de cunoştinţe al pacientului cu privire la intervenţia chirurgicala. Obiective : Stabilirea confortului psihic preoperator.

IV : Insuficienta cunoaştere despre pregătirea preoperatorie datorită lipsei surselor de informare. postoperator. va trebui să stea întins pe partea neoperată. Obiectiv : Bolnavul să fie capabil să înţeleagă şi să reproducă în legătura cu intervenţia chirurgicală. > Am redus bacteriile conjunctivale. se simte relaxat şi este satisfăcut de informaţiile primite. > Informez în legătură cu regimul alimentar. postere. minimalizând riscul de complicaţii posoperator. > Am instruit pacientul să nu se atingă la ochi. instilând picături de Ampicilina dizolvate în 10 ml. care a suferit o intervenţie chirurgicala de acelaşi tip. Scop : Bolnavul să înţeleagă şi să cunoască despre modul de pregătire pentru intervenţia chirurgicală. Evaluare : Pacientul afirmă că este gata psihic şi acceptă operaţia şi rezultatul cât mai repede. > Explic pacientului că. > Am explicat pacientului planul de îngrijire şi la ce să se aştepte postoperator. Prezint pacientului un fost bolnav al secţiei noastre. > . Dx. INTERVENŢII NURSING Am informat pacientul că azi este ziua de pregătire pentru intervenţia chirurgicală. programe audio-video. > Educ pacientul în legătură cu efectele administrate în seara şi dimineaţa intervenţiei chirurgicale (Ederen şi Romergan). mai ales după intervenţia chirurgicală.> > > > Prezint informaţiile folosind o varietate de metode: materiale tipărite. Recomand familiei să fie alături de el. îl liniştesc în ceea ce priveşte "părerile" altora despre boala sa. cu golirea vezicii şi cu clisma evacuatoare. ser fiziologic.

Evaluare : Pacientul cunoaşte toate informaţiile despre pregătirea preoperatorie. INTERVENŢII NURSING /v > În timpul pregătirilor de îngrijire. R = 16 r/min. smulg şi accept expresia de frică şi teamă a pacientului. > Administrez tranchilizante minore sub raţionament de nursing. > Apreciez nivelul anxietăţii. raportate la condiţia pacientului. P = 80 b/min. starea de frică.8°C. > Încurajez verbalizarea simtămintelor. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea intervenţiei chirurgicale şi să manifeste încredere în asistentul medical în timpul actului operator. . Evaluare : . ZIUA A III -A INTRAOPERATOR Dx. Dx. Administrez medicaţia prescrisă: Ederen şi Eomergan. tremurul vocii. T = 36. > Discut cu pacientul şi stabilesc o relaţie confidenţială. > Dacă pacientul verbalizează refuzul intervenţiei. supărare.Anxietatea bolnavului este în limite normale. transpiraţia palmelor. nu va simţi durere datorită anesteziei.. Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/75 mmHg. îl ascult şi nu îl judec. Are un facies relaxat şi verbalizează că este încrezător în reuşita operaţiei. > Asigur bolnavul că intervenţia chirurgicală nu înseamnă îndepărtarea ochiului şi că. II : Comunicare eficientă la nivel senzorial datorită intervenţiei chirurgicale. în timpul actului operator. manifestată prin teamă şi frică. Anticipez simţăminte de refuz. tahicardia. Scop : Reducerea anxietăţii la un nivel tolerabil.. depresie. negare. I: Anxietate datorită intervenţiei chirurgicale. > Ofer măsuri realiste. Ajut pacientul să identifice problemele cu prioritate. dar îi explic că intervenţia este făcută doar spre binele lui.

INTERVENŢII NURSING Reamintesc pacientului că după intervenţia chirurgicală. Educ pacientul că nu trebuie să tuşească.Ştie unde este soneria.injecţie retrobulbară Xilină 2% . Am grija să fie camera semiobscură.Bolnavul îşi cunoaşte salonul. obiectele din jur pentru perioada postoperatorie. 500 ml. . Anestezie : Xilină 2%.instilaţie oculară 2. > > > > Încurajez familia să fie alături de el. l f+ Xilină 4% . Perfuzie cu glucoza 5%. III : Potenţial de accident datorită limitărilor vizuale. Evaluare : . Obiectiv : Bolnavul să fie familiarizat cu salonul. Scop : Promovarea vindecării ochiului şi asigurarea unei mobilizări normale Obiective : . PROTOCOL OPERATOR 1.Promovarea confortului pe perioada spitalizării. în special după actul operator.Bolnavul să respecte mobilizarea. Ampicilina şi Pilocarpină. Crioextracţia cristalinului extracapsular 3. Dx. 4. . Instilaţie cu ser fiziologic. să strănute după intervenţia chirurgicală. . obiectele din jur. mobilităţii limitate şi pansamentului ocular. 3 picături. Asigur şi arăt soneria bolnavului. > Familiarizez pacientul cu obiectele şi salonul.Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate postoperator. . ambii ochi vor fi acoperiţi. Ii explic că patul va avea apărători laterale.Camera este semiobscură.

> Educ pacientul că nu trebuie să facă mişcări bruşte. TA. urmărind greutatea.Funcţiile vitale sunt în limite normale: TA = 140/70 mmHg. după toleranţă. să nu se aplece.Bolnavul a băut 2 l ceai. textura părului şi a pielii. prezentă sau absenţa schimbărilor în . R. să doarmă pe partea neoperată. > Evaluare : . -Diureza= 1700 ml. > Deservesc bolnavul cu plosca şi urinar la pat. făcând exerciţii pentru a nu favoriza formarea escarelor pe partea dorsală şi pentru activitatea musculară a membrelor inferioare. P imediat după ce a părăsit sala de operaţie şi le notez în F. > Sfătuiesc pacientularsă nu se mişte. prin exerciţii şi să aibă răbdare în timpul mobilizării. să tuşească şi să vorbească tare. bolnavul trebuie să consume 2 litri ceai neîndulcit.Transpiraţie =150 ml.9°C. . imobilizat la pat 24 ore. în 24 ore.16 r/min. P = 80 b/min. dar îşi acceptă cu greu postura. > Supraveghez funcţiile vitale: T. caracterul. culoarea.. Dx.Pierderi insesizabile =150 ml. . postoperator. R . T=36. IV : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului. > Reamintesc familiei că. pentru a preveni eventualele accidente. Obiective : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui... > Ridic apărătorile laterale ale patului.. . > Învăţ pacientul despre necesitatea menţinerii tonusului muscular puternic.INTERVENŢII NURSING Bolnavul va sta.Bilanţul hidric : .Bolnavul se simte confortabil. .O. > Stabilesc un set de exerciţii la pat în colaborare cu pacientul. INTERVENŢII NURSING > Examinez deficitul de nutriţie al pacientului.

Scop : . compot.Bolnavul acceptă regimul hidric. turgorul şi observ culoarea urinei. severitatea ei pe o scală de la l la 10. Observ eventualii factori care ar putea cauza durerea: zgomote./zi. > Observ starea de hidratare a pacientului.5-2 l. La nevoie somnifere .acuitatea vizuală. > Ajut bolnavul să se alimenteze. ca anxietatea.normocromă. Evaluare : . Administrez medicaţia prescrisă. lapte. > Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. Viplex 3 tb. monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. nelinişte. INTERVENŢII NURSING > > > > Observ comportamentul bolnavului./zi . . temperatura si lumina puternică. dacă este cazul. apreciez tegumentele şi mucoasele. . accept durerea descrisă de pacient şi-1 asigur că nu este singur. Dx. > Colaborez cu pacientul. oferindu-i alimentele indicate de medic. sifon).Diazepam.Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator./zi. a ingerat 2 l lichide (ceai neîndulcit. datorită mediului spitalicesc. Apreciez localizarea durerii. Prevenirea complicaţiilor. Recunosc factorii care pot cauza creşterea durerii. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. Dx.câte o tb. VI: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator. > Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. Explic bolnavului că este indicat în primele două zile un regim hidric adecvat. frica. după fiecare masă. .Bolnavul nu este deshidratat. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. familia şi specialiştii în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale. V : Probabilitate de atingere a integrităţii fizice.Culoarea urinei . încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. Am ridicat puţin somiera patului. gradul de agitaţie.

Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate; > Caut cu pacientul să identific căi de control a durerii şi explorăm diverse metode folosind termeni pozitivi şi de putere a sugestiei;
/\

> > > >

încurajez pacientul cu privire la temerile şi neliniştile pe care le prezintă; încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii; Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale; Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. Evaluare : - Durerea a scăzut în intensitate - Bolnavul este liber de infecţii, liber de complicaţii, respectă repaosul; - Nu prezintă dureri oculare; -Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.

Dx. VII: Deficit de autoîngrijire, datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic, până când va putea să se deservească singur. Obiective : - Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei, la eliminări; - Pacientul va prezenta incizia fără simptome de infecţie pe parcursul spitalizării.

INTERVENŢII NURSING
Apreciez potenţialul de infecţie, observ marginea intervenţiei chirurgicale, pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. Menţin curată şi uscată incizia; > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F.O.; > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins, să nu prezinte cute, pentru a preveni apariţia escarelor. Asigur lenjerie curată de pat şi corp; > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului, dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită; > Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei, explicând necesitatea de a fi curat, astfel încât previne complicaţiile;
>

Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini, care este tot o tehnica aseptică, tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului, îngrijirea şi curăţirea pielii; Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie, eventual temperatura, dureri abdominale, puroi în plagă. Evaluare : - Bolnavul nu prezintă semn de infecţie; Este afebril,T = 36,7°C; - Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte; - Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie); - Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării plăgii, iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă.
ZIUA A IV-A PRIMA ZI POSTOPERATORIE

Dx. I: Probabilitate de atingere a integrităţii fizice, datorită mediului spitalicesc. Dx. II: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator. Scop : - Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator; - Prevenirea complicaţiilor. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore.

INTERVENŢII NURSING

Observ comportamentul bolnavului, gradul de agitaţie, nelinişte. Apreciez localizarea durerii, severitatea ei pe o scală de la l la 10; Administrez medicatia prescrisă monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb./zi, Viplex 3 tb./zi - câte o tb. după fiecare masă. La nevoie somnifere - Diazepam.

>

>

> >
> >

> > > >

Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO. Mydrium OD l picătură dimineaţa Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. ser fiziologic, 2 ml. AO, HCA - OD; Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului; mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului; Când am instilat, am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător; Am ridicat somiera patului; Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate; Am explicat pacientului că aceasta durere nu este un semn al agravării situaţiei, ci este ceva normal; încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii; Cer pacientului să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii; Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale; Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. Evaluare : - Durerea a scăzut în intensitate ; - Bolnavul este liber de infecţie, liber de complicaţii, respectă repaosul; - Nu prezintă dureri oculare; - Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.

Dx. III : Deficit de autoîngrijire datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic, până când va putea să se deservească singur. Obiective : - Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei, la eliminări; - Pacientul va prezenta incizia fără simptom de infecţie pe parcursul spitalizării.
INTERVENŢII NURSING

Apreciez potenţialul de infecţie, observ marginea intervenţiei chirurgicale, pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. Menţin curată şi uscată incizia; Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F.O.;

Bolnavul nu prezintă semn de infecţie.T = 36. Nu voi judeca pacientul pentru nivelul său de comunicare.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie). . IV : Comunicare ineficientă la nivel senzori-motor. puroi în plagă. Obiectiv : Pacientul să înţeleagă importanţa comunicării verbale pe perioada postoperatorie a spitalizării. . . tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. astfel încât previn complicaţiile. explicând necesitatea de a fi curat.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. INTERVENŢII NURSING > > > Apreciez nivelul de comunicare a pacientului. Dx. pentru a preveni apariţia excarelor. Stabilesc căi de comunicare eficiente între mine şi pacient. iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă. Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei.D.> > > > > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. îngrijirea şi curăţirea plăgii. care este tot o tehnică aseptică. dureri abdominale. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini. .7°C. Asigur lenjerie curată de pat şi de corp. care ar trebui să interfereze cu o relaţie de cooperare dintre noi.Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării plăgii. datorită deficitului vizual O. Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate pe perioada postoperatorie a spitalizării. Identific reacţiile personale şi stilul de comunicare al pacientului. Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie eventual temperatură. să nu prezinte cute. Evaluare : . -Este afebril.

îndemn familia că.5 . INTERVENŢII NURSING Examinez deficitul de nutriţie al pacientului. să simtă că poate avea încredere în mine. să fie alături de bolnav. familia şi specialişti în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale. în primele două zile.> > > > > Vorbesc cu el şi modelez discuţiile pe un ton cât mai cald şi mai apropiat. urmărind greutatea. apreciez tegumentele şi mucoasele.Este susţinut de cadrele medicale şi de familie. pentru a anunţa la camera de gardă de fiecare dată când are nevoie. > Colaborez cu pacientul. comunicarea este mai redusă. Educ pacientul în legătura cu poziţia optimă în pat . Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului. culoarea. nu decubit lateral. prezenţa sau absenta schimbărilor în acuitatea vizuală. textura părului şi a pielii. caracterul. în această perioadă de imobilizare la pat. turgorul şi observ culoarea urinei. Evaluare: . măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. în primele zile după intervenţie.Bolnavul a înţeles informaţiile primite şi este gata să colaboreze. . > . > Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez că ingestia să se facă cu pai. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. V : Dificultate de a se alimenta şi hidrata. Dx. oferindu-i alimentele indicate de medic. datorită intervenţiei chirurgicale. Explic pacientului că./zi. > Ajut bolnavul să se alimenteze. > Observ starea de hidratare a pacientului.2 1. > Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. Explic bolnavului că este indicat.decubit dorsal. Mă asigur că soneria este la îndemâna lui. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. un regim hidric adecvat.

Administrez medicaţia prescrisă. respectă repaosul. /v > Încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii. Viplex 3 tb. nelinişte. Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate.Durerea a scăzut în intensitate.câte o tb. ser fiziologic. .Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase. Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO. 2 ml. I: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator. HCA-OD. Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. Când am instilat.Diazepam.ZIUA A V-A A DOUA ZI POSTOPERATORIE Dx. gradul de agitaţie. mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Observ comportamentul bolnavului. am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător.Bolnavul este liber de infecţii./zi . Evaluare : . Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. Am explicat pacientului că aceasta durere nu este un semn al agravării situaţiei ci este ceva normal.Prevenirea complicaţiilor. . Mydri0um OD l picătură dimineaţă. . Apreciez localizarea durerii. Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului. La nevoie somnifere ./zi. după fiecare masă. . AO.Nu prezintă dureri oculare. Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale. Am ridicat puţin somiera patului. liber de complicaţii. monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. severitatea ei pe o scală de la l la 10. Scop : .Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator. .

casete audio-video. chiar şi la defecare.* Încerc să fiu creativă. să nu se aplece 3-4 săptămâni deoarece creşte tensiunea intraoculară şi compromite intervenţia. Scop : Alcătuim un plan individualizat pe strategii de învăţare. Fac un plan stabilit pe termen lung şi pe termen scurt. a fost la cel mai înalt nivel. pentru a evita orice traumatism accidental. sifon). Îi explic pacientului că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi.Este mulţumit pentru noile informaţii primite. . compot.turgor normal. postere. . de lichide(ceai.Bolnavul a înţeles toate explicaţiile care i-au fost date şi pune în aplicare cunoştinţele pe care şi le-a însuşit. căutând diverse metode de învăţare cum ar fi cărticele. de aceea cooperează cu cadrele medii. a ingerat 21. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă şi să reproducă. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Lucrez cu pacientul şi familia la un plan realist.Evaluare : .normocromă. cum ar fi: instructor personal la pat. . .Culoarea urinei .Bolnavul acceptă regimul hidric. Dx. Consider că sistemul este avantajos iar pacientul învaţă mult mai repede. pentru următoarele 24 de ore. Avertizez pacientul să evite orice forţare a ochiului. Sfătuiesc pacientul să nu facă mişcări bruşte. -G = 70 Kg. Evaluare : .Bolnavul nu este deshidratat .. Activităţile vor fi crescute treptat de la o zi la alta. de a învaţă ceea ce nu ştie. Determin care este cea mai bună metodă de a învăţa acest pacient. Mă asigur că ceea ce învaţă este esenţial din punct de vedere al persoanei pacientului. Selectez metodele de învăţare cele mai bune. discuţii sau demonstraţii. lapte. în legătura cu informaţiile primite. VI: Insuficienta cunoaştere pe perioada postoperatorie datorita lipsei sursei de informare.

Obiectiv : Pacientul să înţeleagă informaţiile primite pe perioada spitalizării. > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F. . pentru ambulatoriu. INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie. > Evaluare : . datorită restricţiilor impuse de interdicţia chirurgicală.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie).7°C.T = 36. Scop: Educ pacientul în legătură cu tratamentul. III: Insuficienta cunoaştere pentru perioada de ambulatoriu. II: Deficit de autoîngrijire. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. .Bolnavul nu prezintă semn de infecţie. . > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului. Obiective : . dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada ambulatorie. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic. > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor.Pacientul va prezenta incizia tară simptome de infecţie pe parcursul spitalizării.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte.. până când va putea să se deservească singur. pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. la eliminări. datorită lipsei surselor de informare. . Asigur lenjerie curată de pat şi corp. pentru a preveni apariţia escarelor. observ marginea intervenţiei chirurgicale.Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei. Dx.O. -Este afebril. să nu prezinte cute.Dx. Menţin curată şi uscată incizia..

> Să evite condimentele şi băuturile alcoolice.Familia este alături de el. . . > Să se prezinte la control periodic. Educ bolnavul în legătura cu restricţiile mişcărilor în perioada ambulatorie. să-şi cumpere ochelarii prescrişi de medicul oftalmolog. să nu stea până la următoarea ocazie de control şi să se prezinte imediat la medicul specialist. PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE SANITARĂ După părăsirea spitalului. Explic bolnavului că în primele zile să consume în special lichide. sau simte că scade acuitatea vizuală. apoi va adopta o dietă normală. atât în privinţa tratamentului. > Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi. . Să nu privească la TV până la indicaţiile medicului. Evaluare : . să nu folosească poziţia ortostatică.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > Explic pacientului necesitatea unei administrări corecte a tratamentului. frigul şi să ducă o viata liniştită. > Să evite emoţiile. să nu efectueze mişcări bruşte. chiar şi atunci când nu are nici o acuză oculară. > Să evite mişcările bruşte. Explic pacientului cum să-şi administreze singur medicamentele locale prescrise după externare. îl informez despre efectul benefic al tratamentului administrat corect şi la timp. În timpul şi după învăţare pun pacientul să expună ceea ce a însuşit.Bolnavul exprimă cu satisfacţie că informaţiile pe care le-a însuşit îi sunt de ajutor. Bolnavul să-şi acopere ochiul ori de câte ori iese afară la aer rece. cât şi a modului de viaţă: > Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile.Bolnavul înţelege şi este gata să respecte informaţiile primite. punând întrebări prin care el să demonstreze ceea ce a învăţat. pacientul trebuie să aplice sistematic prescripţiile medicului specialist.

Văzând că afecţiunea progresează..sinuzită acută . Are grupa sanguină OI. CAZUL NR.fractură de gambă.apendicectomie -1982. deoarece îi creşte tensiunea intraoculară şi poate compromite intervenţia. 2 INTERVIU Date despre bolnavă Bolnava se numeşte lonaşcu Georgeta.1970.. Rh pozitiv. . S-a născut pe data de 10. în urmă cu 6 luni a observat îngustarea câmpului vizual la O. Am sfătuit familia să ofere un suport psihic şi fizic la domiciliu. . A mai fost internată în spital pentru: . ..D. pentru crioextracţia cristalinului extracapsular. în prezent se internează pentru operaţie la O. în 1996.68 m. Când citeşte. Aşteptări de la spitalizarea actuală S-a internat pe baza cuponului de pensie.. 59 Kg. este în vârstă de 54 de ani. Să nu se aplece 4 . . înălţimea 1. este de naţionalitate română şi de religie creştin-ortodoxă.5 săptămâni.1950.> > > > Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură. Bolnava acuză că.1996. Operată de cataractă la O. S.D. lumina să cadă din lateral Să nu privească la T V până la indicaţia medicului..cataractă patologică operatorie O. In prezent este pensionară şi nu are probleme de familie.1974. . Istoricul îngrijirilor Bolnava afirmă că a suferit de toate bolile copilăriei. cu temperament melancolic.02.S. a apelat la medicul de specialitate şi se internează în secţia oftamologie.

Examen funcţional al ochiului a) Acuitatea vizuală cu corecţie: O. Căi lacrimale = AO permeabile.Diagnostic medical: Cataractă capsulară posterioară patologică la O. Relaţiile cu familia sunt bune.D. = normal. Timpul liber şi-1 petrece în gospodărie. b) Dimensiuni pupilare: O. = 3 mm. Orbita = AO de configuraţie normală. Ampicilina şi Xilina 1%. Ia 2 mm. gătită. O. O. Ederen. =n. nu este pretenţioasă la mâncare. Locuieşte în Brăila. A lucrat la Demopan. = 17.3 mmHg O.Hidrocortizon-Acetat. Diazepam şi următoarele colire . vertical. A.D. praf. nu fumează.Romergan. are un băiat căsătorit.S. Este căsătorită. Alimentaţia Bolnava preferă hrană caldă. Are un somn regulat şi rar recurge la medicamente. îngrijită. care este opacifiat.S.D. are scaun normal şi diureză normală. Nu are probleme cu eliminările. Consumă rar alcool. Examen microscopic P.d.D. Pleoapa = AO. B. Algocalmin.c. având o gospodărie frumoasă. de regulă întrebuinţează Diazepam. = 17. Activităţile preferate sunt: lucrul manual şi vizionarea de filme TV. c) Tensiunea intraoculară: O. 5 mm. Viplex.dulciuri şi fructe. polen şi la nici un fel de medicament. Afirmă că nu este alergică la produse alimentare. Istoric socio-cultural In prezent este pensionară. A. . Medicaţie I se dau spre administrare următoarele medicamente . = 3 mm.S. orizontal. cu excepţia cristalinului.D. ca preferinţă . aspect de mobilitate normală. = 1/10 fără corecţie O.3 mmHg Mobilitate oculară normală.

Euzinofîle Implicaţii nursins O Hb.8 % + 1.8% .11 mm.4 citrat de sodiu 3. 0. 9. pe un plan dur. sânge. VHS-ul crescut indică o infecţie în organism. . 54% 3% Limfocite Monicite 47% 5% 20. 14-15g% 36 .V. fără anticoagulant..11. sânge în flacon cu anticoagulant EDTA. O glicemie crescută arată o tulburare a metabolismului glucidic.O.2 h -17mm . Ht scăzut denotă anemie.6 ml. Se recoltează 2 ml. se recoltează 5 ml sânge.42 2%o o Hematocrit 35g%> Ih .5 g % V. Se agita uşor.35 g %o Negativ 9400 mm3 V. Glicemic Uree 0.N.D. Se recoltează 2 ml.20 . se recoltează 5 ml. cu mişcări circulare. Se recoltează cu seringa de 2 ml. dimineaţa.53% 2. 4 . Examen oftalmoscopic FOD (după Mydrum) . scăzuta denotă o anemie. apoi se citeşte la microscop după colorare. sânge fără anticoaRulant Leucocitele crescute indică o infecţie în organism.lO m m .5 % Reacţie V D RL Leucocite Neutrofile segm. L00g°/oo 0.SH. INVESTIGAŢII DE LABORATOR Analiza Hemoglobina R ezu ltat 10.60 -1.3 .6 mm. cu mişcări circulare. sânge în flacon cu anticoagulantul EDTA.se distinge vag pupila nervului optic şi mai bine periferic FO.4. pe nemâncate.40 g % Negativ 7000 -9000 mm 3 25-60% 0. / 2. dimineaţa pe nemâncate. Se recoltează 2 ml.are aspect normal A.c.C.0. = n. Se usucă lama. O uree crescută indică o afecţiune.10 g %o 0. sânge fără anticoagulant. O picătură de sânge se întinde pe lama de frotin. se agită uşor.

S-a indicat pentru afecţiuni inflamatorii şi alergice ale ochiului. /zi seara 2pic. 3 pic. înainte de aplicarea picăturilor. Bolnava va sta pe scaun cu capul uşor pe spate sau întins pe pat. lf=2ml 1 f dimineaţa./zi. Se injectează IM doza prescrisă. S-a indicat ca dilatator de pupilă pentru a executa mai uşor F.S.= 30 mg 3 dj. VIPLEX oral S-a indicat postoperator pentru promovarea vindecării. seara 1 f.O. . Asistenta trebuie să verifice calitatea medicamentului. Locul de elecţie este regiunea supero-externă a muşchilor fesieri. Tubul nu trebuie să vină în contact cu ochiul.I. Picurâtorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular. 2 Ig. Temperatura medicamentului din flacon trebuie adusă la temperatura corpului prin ţinere în mână câteva minute. înainte de aplicarea unguentului asistenta se va spăla pe mâini. Cu mâna stângă se lasă în jos pleoapa inferioară iar cu mâna dreaptă se aplică unguent în sacul conjunctiva! apoi se cere bolnavei să închidă ochii. dimin. se va asista bolnava. S-a indicat pentru combaterea durerii. câte Idj./zi l. O. ALGOCALMIN DIAZEPAM XUXNA 1% AMPICILINA IM IM instilaţie instilaţie Analgezic Antiinflamator Sedativ Anestezic local Antibiotic Antimicrobian ATROPINĂ 2% iustilaţie HIDROCORTIZON ACETAT Unguent subconjunctiv A. Bolnava va sta pe scaun sau întins pe pat cu capul uşor pe spate şi i se va cere să privească spre frunte./zi 1 fl =250 mg. se dă bolnavei spre înghiţire. 1 f. S-a indicat preoperator pentru pregătirea intervenţiei chirurgicale./zi 1 lg. să respecte calea de administrare S-a indicat pentru facilitarea somnului. 1 fl. asistenta se va spală meticulos pe mâini./zi.tb=250 mg I tb seara I tb.MEDICAŢIA BOLNAVEI Medicament EDEREN ROMERGAN Doza/orar 2 tb. acele pentru injecţii trebuie să fie cu bizoul lung şi lungimea acului de 6 . înainte de măsurarea T. Distruge acţiunea potenţialilor agenţi patogeni./zi dimineaţa Cale oral oral Clasificare Sulfamida inhibitoare a carbohidrazei scade presiunea intraoculara: diuretic Sedative antihistaminice Polivitamina Implicaţii nursijia S-a indicat postoperator pentru scăderea presiunii intraoculare.8 cm. după fiecare masă 2 f. Se va înghiţi cu apă sau un pahar cu lapte. S-a indicat pentru anestezia globului ocular.

Sfătuiesc pacienta să apeleze la cadrele medicale oricând are nevoie de ceva. ZIUA I . Educ pacienta să se deplaseze încet pentru a evita eventualele accidente.D. . Administrez colirele prescrise de medic.PLAN DE ÎNGRIJIRE Bolnava: lonaşcu Georgeta Vârsta: 54 ani Diagnostic: Cataractă posterioară patologică O. Familiarizez pacienta cu încăperea şi obiectele din jur. II: Dificultate de a desfăşura activităţi recreative adecvate pe perioada spitalizării. I: Risc de accident datorită limitării câmpului vizual. Este familiarizată cu încăperea şi cu obiectele. Obiectiv : Pacienta să fie familiarizată cu salonul şi să evite eventualele accidentări. Evaluare : Pacienta acceptă medicaţia prescrisă şi manifestă încredere în cadrele medicale.PREOPERATOR Dx. manifestată prin acuitate vizuală micşorată. Obiectiv : Bolnava să nu resimtă handicapul ocular pe perioada spitalizării. Scop : Asigurarea securităţii pacientei pe perioada spitalizării. Scop: Promovarea unei activităţi recreative adecvate pe perioada spitalizării. INTERVENŢII NURSING > > > > Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientei. Dx.

> Apreciez cum boala afectează persoana sau stilul de viaţa. > Explic pacientei necesitatea unui tratament corect şi la timp. > Evaluare : . > Îi explic pacientei că poate citi sau viziona programul TV la recomandarea medicului. Dx. . > Sfătuiesc familia să colaboreze cu pacienta pe perioada spitalizării şi să o viziteze cât mai des. > Informez pacienta în legătură cu boala sa şi cu ceea ce urmează după intervenţia chirurgicală. > Explic necesitatea intervenţiei chirurgicale.INTERVENŢII NURSING Explic pacientei că activităţile recreative sunt indicate pe perioada spitalizării.Pacienta înţelege restricţia temporară a cititului şi a vizionării programelor TV. datorită lipsei surselor de informaţie. care este principalul tratament al cataractei. tratamentul şi intervenţia chirurgicală. > O liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i redea încrederea în sine şi să-i ofere certitudine în activitatea sa. Obiectiv : Pacienta să fie capabilă să înţeleagă şi să reproducă informaţiile legate de afecţiune. . Scop : Educarea pacientei în legătură cu boala.Pacienta face activităţi recreative cu sprijinul asistentei şi al familiei. apreciez pacienta pentru prezenţa nevoilor fiziologice. III: Insuficienta cunoaştere despre boală. INTERVENŢII NURSING > Apreciez nivelul de cunoaştere şi puterea de înţelegere a pacientei. > înainte de prezentarea planului de îngrijire. Se poate întâlni orice nevoie fiziologică şi încurajez exprimarea emoţiilor puternice. să raporteze orice modificare a vederii.

Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/70 mmHg..afectiv optim în timpul actului operator. .. . nu va simţi durere. ZIUA A II-A INTRAOPERATOR Dx.Pacienta este pregătită din punct de vedere fizic şi psihic pentru operaţie. dimineaţa. l tb. Ts = 36. Td=36. înainte de intervenţia chirurgicală. Obiectiv : Bolnava să fie pregătită adecvat preoperator. I: Anxietate datorită intervenţiei chirurgicale. Evaluare: .Pacienta arată interes în legătura cu activităţile de îngrijire.Pacienta exprimă satisfacţie în legătură cu nivelul actual şi cantitatea informaţiilor primite. manifestată prin teama şi frică. INTERVENŢII NURSING > Apreciez gradul de anxietate al pacientei. > Discut calm cu pacienta şi stabilesc o relaţie de confidenţialitate. > încurajez familia să ofere un suport psihic înainte de actul operator.Pacienta nu mai este anxioasă. > Administrez după prescripţie Ederen şi Romergan. > Ofer ultimele informaţii cu privire la intervenţia chirurgicală. . în timpul actului operator. R=18 r/min.Evaluare : . seara şi l tb. > Precizez pacientei ora fixată de medic pentru intervenţia chirurgicală. .9°C. P = 78 b/min. > Monitorizez funcţiile vitale. -Pacienta are cunoştinţe despre boală şi intervenţia chirurgicală. din cauza anesteziei. Scop : Menţinerea unui tonus psiho . Asigur bolnava că intervenţia chirurgicală nu înseamnă îndepărtarea ochiului şi că. are un facies relaxat. > Mă asigur că este pregătită fizic şi psihic pentru intervenţie.7°C.

+ Xilină 4 % . Crioextracţia cristalinului extracapsular 3. 4. III: Risc de accident datorită limitărilor vizuale. l f. Perfuzie cu glucoza 5 %. PROTOCOL OPERATOR 1. mobilităţii limitate şi pansamentului ocular.Promovarea confortului pe perioada spitalizării. Familiarizez pacienta cu obiectele şi salonul. Educ pacienta că nu trebuie să tuşească. Instilaţie cu ser fiziologic. 3 picături Dx.instilaţie oculară 2. să strănute după intervenţia chirurgicală. Probez funcţionalitatea soneriei şi o arăt pacientei.Pacienta cunoaşte obiectele din jurul său. Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate postoperator. . 5OO ml. Ştie unde este soneria. INTERVENŢII NURSING > > > > > > Reamintesc pacientei că după intervenţia chirurgicală. în special după actul operator.Dx. Evaluare : . Ampicilina şi Piocarpină. salonul.injecţie retrobulbară Xilină 2 % . Obiectiv : Bolnava să fie familiarizată cu salonul. . O informez că patul va avea apărători laterale pentru a preveni eventualele accidente. Scop : Prevenirea complicaţiilor legate de imobilitate pe perioada spitalizării. Obiective : . obiectele din jur pentru perioada postoperatorie. încurajez familia să fie alături de ea. II: Comunicare eficientă la nivel senzorial datorită intervenţiei chirurgicale. Anestezie : Xilină 2 %.Bolnava să respecte mobilizarea. ambii ochi vor fi acoperiţi.

IV : Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator. . R = 16 r/min. Administrez medicaţia prescrisă. să doarmă pe partea neoperată. Reamintesc familiei că. în 24 ore.8°C. Monitorizez durerea. Deservesc bolnava cu ploscă şi urinar la pat. T = 36. monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb.. Sfătuiesc pacienta să nu se mişte. prin exerciţii şi să aibă răbdare în timpul mobilizării. după prescripţie. să nu se aplece. bolnava trebuie să consume 2 litri ceai neîndulcit. dar îşi acceptă cu greu postura. câte o tb.Bolnava se simte confortabil. să tuşească şi să vorbească tare. Învăţ pacienta despre necesitatea menţinerii tonusului muscular puternic. Explic pacientei că durerea este normală din cauza lezării ţesutului în urma intervenţiei chirurgicale.. .Pierderi insesizabile =150 ml. Încurajez familia să fie alături de ea şi o informez despre evoluţia bolii. -Diureza= 1700 ml. . Viplex 3 tb.Bilanţul hidric : .Diazepam. La nevoie somnifere ./zi.INTERVENŢII NURSING > > > > > > Apreciez funcţiile vitale la fiecare 4 h. Observ comportamentul. Aplic comprese reci pentru reducerea durerii.Transpiraţie =150 ml. .Funcţiile vitale sunt în limite normale: TA = 140/70 mmHg.Bolnava a consumat 2 1. ceai. Educ pacienta că nu trebuie să facă mişcări bruşte. Obiectiv : Combaterea durerii oculare în următoarele 6 ore./zi. Evaluare : . Scop : Prevenirea complicaţiilor postoperator. după fiecare masă. Notez în FO episoadele dureroase. gradul de agitaţie al bolnavei. Dx.. INTERVENŢII NURSING > > > > > Apreciez durerea pacientei imediat după intervenţie la fiecare 2 ore. P = 80 b/min. . Notez caracterul respiraţiei în FO iar anormalităţile le raportez medicului. Apreciez intensitatea durerii pe o scală de la l la 10 şi calmez durerea cu Algocalmin -1 f.

sifon). până atunci va fi alimentat parenteral cu perfuzie cu glucoza 5 % (500 g. .Durerea a scăzut în intensitate. ./zi. . Evaluare: .2 perfuzii). Scop : Minimalizez scăderea greutăţii corporale postoperator.Bolnava nu prezintă infecţii. proteine pe Kg. apreciez turgorul.. pierderi 150 ml.> Cer pacientei să anunţe orice schimbare a vederii şi a stării generale. lichide (ceai. INTERVENŢII NURSING > > > > > În primele 24 ore calculez necesarul de proteine bazat pe o greutate a corpului ideală şi pe proteinele totale din sânge. corp (2 g.). lapte. ingestie 600 ml.Aport perfuzie 1000 ml. este liberă de complicaţii.Bolnava nu este deshidratată . Obiectiv : Bolnava să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui.Culoarea urinei . respectă repaosul. . Proteinele plus regimul alimentar vor începe a fi administrate la două zile după intervenţia chirurgicală. . Dx.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.turgor normal. Pacienta are nevoie de 2 g.Diureza 1600 ml. = 30 Kcal. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1.Bolnava a ingerat 2 1. . . Observ tegumentele şi mucoasele.Verbalizează orice semne şi simptome când apare durerea. . V : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale. .. Evaluare : . diureza şi culoarea urinei. Observ starea de hidratare a pacientei..normocromă.5-2 l. compot. Explic pacientei că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare.

eventual temperatura. datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. . pentru a preveni apariţia escarelor. până când va putea să se deservească singură. să nu prezinte cute. la eliminări. > Instruiesc pacienta să raporteze semnele de infecţie. dureri abdominale.T-36. Asigur lenjerie curată de pat şi corp. : Prevenirea infecţiilor postoperatorii. care este tot o tehnică aseptică. Obiectiv : . explicând necesitatea de a fi curat. > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavei dar o ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când aceasta solicită. Scop : Pacienta să fie îngrijită din punct de vedere igienic. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. > Evaluare : . VI: Risc de infecţie datorita întreruperii ţesutului muscular. Obiectiv : Combaterea durerii şi a infecţiei postoperatorii. tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. VII: Deficit de autoîngrijire. INTERVENŢII NURSING Supraveghez ca bolnava să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. îngrijirea şi curăţirea plăgii. Dx. > Instruiesc pacienta şi familia în tehnica spălării pe mâini. .Este afebrilă. astfel încât previne complicaţiile.8°C. puroi în plagă.Dx. > Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei.Pacienta să fie ajutată corespunzător la schimbarea lenjeriei.Bolnava nu prezintă semne de infecţie. .

Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator..câte o tb. am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător. Administrez medicaţia prescrisă monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. Încurajez familia să fie alături de ea şi o informez despre evoluţia bolii. Când am instilat. Apreciez localizarea durerii. Am ridicat puţin somiera patului. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. nelinişte. Scop : .Diazepam. Am explicat pacientei că aceasta durere nu este un semn al agravării situaţiei. Obiectiv : Pacienta să verbalizeze teama în următoarele două ore. ser fiziologic. liberă de complicaţii.ZIUA A III-A PRIMA ZI POSTOPERATORIE Dx. ci este ceva normal. gradul de agitaţie.. AO. II : Teama legată de pierderea vederii în urma intervenţiei chirurgicale şi de o posibilă orbire totală. T = 36. după fiecare masă. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Observ comportamentul bolnavului. Prevenirea complicaţiilor. respectă repaosul. severitatea ei pe o scală de la l la 10. I: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator. HCA ./zi . 2 ml. ./zi. P=80 b/min. La nevoie somnifere .Bolnava este liberă de infecţie. Dx. R = 16 r/min.9°C. Cer pacientei să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale. Viplex 3 tb.Verbalizează orice semne şi simptome când apare durerea.OS. Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO Mydrium OS l picătură dimineaţa Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. . Scop : Confort fizic şi psihic postoperator pacientei. -Funcţiile vitale în limite normale: Ta = 160/80 mmHg. y\ Evaluare : .Durerea a scăzut în intensitate .

lichide (ceai neîndulcit. INTERVENŢII NURSING > > > > > Examinez deficitul de nutriţie al pacientei. sifon). ca să îndepărteze frica de orbire. aceasta poate reduce teama pacientei. oferindu-i alimentele indicate de medic.INTERVENŢII NURSING > > > > > > O încurajez să-şi exprime sentimentele. apreciez tegumentele şi mucoasele şi observ culoarea urinei. Observ starea de hidratare a pacientei. Îi explic că are nevoie frecvent de administrare de medicamente intraoculare şi îi explic fiecare pas pe care îl fac în timpul intervenţiilor.Bolnava acceptă regimul hidric.Pacienta nu mai este stresată datorită intervenţiei chirurgicale. III : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale.Bolnava nu este deshidratată. în hol ).5-2 L/zi. prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală. Observ pentru a evidenţia răspunsul pacientei la terapie.Bolnava îşi exprimă teama. Scop : Asigurarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării. Evaluare : . de a înţelege tot ce-i spun. Obiective : Bolnava să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. a ingerat 2 1. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. Dx. urmărind greutatea. compot. Observ nivelul excesiv al stresului rezultând de la teamă. Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. Ajut bolnava să se alimenteze. culoarea. Explorez puterea pacientei de a învăţa. textura părului şi a pielii. Asigur liniştea de jur .împrejur (în salon. lapte. Servesc bolnava cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. . . caracterul. . Evaluare : . încurajez ingestia de lichide suficiente: 1.

. dureri abdominale.Pacienta va prezenta incizia fără simptom de infecţie pe parcursul spitalizării. puroi în plagă. > Supraveghez ca bolnava să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. se manifestă prin dureri vii în ochiul respectiv sau durerea care creşte în intensitate. Scop : .Combaterea durerii si controlul ei . Asigur lenjerie curată de pat şi de corp. > Instruiesc pacienta şi familia în tehnica spălării pe mâini. până când va putea să se deservească singură.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte.normocromă Dx. . tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului.Culoarea urinei . I : Durere oculară datorită agentului traumatic fizic (traumatismul inciziei ).Bolnava nu prezintă semne de infecţie. II: Risc de infecţie datorită procesului inflamator. > Evaluare : . Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. pentru a preveni apariţia escarelor. Scop : Pacienta să fie îngrijită din punct de vedere igienic. De asemenea. care este tot o tehnică aseptică..Pacienta să fie ajutată corespunzător la schimbarea lenjeriei. la eliminări. IV : Deficit de autoîngrijire datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. > Deservesc pacienta cu ploscă şi urinar la pat.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie) ZIUA A IV-A A DOUA ZI POSTOPERATRIE Dx. Dx. .7°C. o instruiesc să raporteze semnele de infecţie eventual temperatura. INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie. Obiective : . T = 36.Este afebrilă. să nu prezinte cute. . îngrijirea şi curăţirea plăgii.

Monitorizez.OD: Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile oculare. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Apreciez pentru descrierea verbală şi localizarea durerii. Ofer îngrijiri ale ochiului. HCA . la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO. Mydrium OD l picătură dimineaţa.Prevenirea infecţiilor.. agitării. am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător. la fiecare 6 ore acestea pot creşte odată cu durerea. gemete. Când am instilat. . Apreciez pentru descrierea nonverbală a durerii: grimase. . Obiective : Bolnava să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. are un facies relaxat şi o postură decongestionată.Durerea a scăzut în intensitate . Educ pacienta să anunţe de câte ori durerea creşte în intensitate mai mare de 6 şi orice modificare a stării generale. Obiectiv : . 2 ml. pentru severitatea ei şi pentru factorii care cresc sau scad durerea pe o scală de la l la 10. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului. Dx.Pacienta realizează că durerea a scăzut sau este absentă. mă spăl pe mâini cu apă si săpun înainte de aplicarea pansamentului şi instilaţiilor. înainte ca durerea să fie severă: Algocalminlf. III : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale. ser fiziologic. Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml.Bolnava verbalizează când apare durerea.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase. descriu şi notez funcţiile vitale în FO. Evaluare : . AO. plâns. Administrez medicaţia prescrisă.

culoarea. fără semne de deshidratare. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Examinez deficitul de nutriţie al pacientei. Explic bolnavei că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi. Scop: Educ pacientul în legătura cu tratamentul. turgorul şi observ culoarea urinei. apreciez tegumentele şi mucoasele. familia şi specialiştii în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei alimentaţii normale. IV : Insuficienta cunoaştere în perioada postoperatorie. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada postoperatorie.. aport: perfuzie 5%. Evaluare : . Calculez regimul hidric. pentru a evita orice traumatism accidental. lichide (ceai neîndulcit.2 l. Administrez parenteral glucoza 5 %. 500ml. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1 .Culoarea urinei ./zi. diureza 1750 ml. G = 59 Kg. caracterul.normocromă Dx. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. lapte. cu vitamine. Ajut bolnava să se alimenteze. INTERVENŢII NURSING > > Avertizez pacienta să evite orice forţare a ochiului. Obiectiv : Pacienta să înţeleagă informaţiile primite în următoarele 24 ore. oferindu-i alimentele indicate de medic. . compot.. 500 ml. Activităţile vor fi crescute treptat.. prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală.. Observ starea de hidratare a pacientei. 5 . Colaborez cu pacienta. . textura părului şi a pielii. datorită lipsei surselor de informare.ingestiel500ml. pierderi lOOml. urmărind greutatea. Servesc bolnava cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. a ingerat 2 1.Bolnava acceptă regimul hidric. de la o zi la alta. sifon). . transpiraţii 70 ml. Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal.Turgor normal.

Turgor normal. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric.. G = 59 Kg. Calculez regimul hidric. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. Colaborez cu pacienta.. compot. INTERVENŢII NURSING > > Avertizez pacienta să evite orice forţare a ochiului. culoarea. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. familia şi specialiştii în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei alimentaţii normale. .INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Examinez deficitul de nutriţie al pacientei.ingestiel500ml. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada postoperatorie. . . Servesc bolnava cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai.Bolnava acceptă regimul hidric. lichide (ceai neîndulcit. aport: perfuzie 5%.Culoarea urinei . 500rnl. de la o zi la alta. oferindu-i alimentele indicate de medic. Îi explic că un consuni adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. transpiraţii 70 ml. urmărind greutatea. pentru a evita orice traumatism accidental. turgorul şi observ culoarea urinei. Administrez parenteral glucoza 5 %. prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală. Explic bolnavei că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi. apreciez tegumentele şi mucoasele. IV : Insuficienta cunoaştere în perioada postoperatorie. 500 ml. sifon). Ajut bolnava să se alimenteze. pierderi 100 ml. Evaluare : .5-2 L/zi.. Observ starea de hidratare a pacientei. a ingerat 2 1. textura părului şi a pielii. datorită lipsei surselor de informare. fără semne de deshidratare.normocromă Dx. diureza 1750 ml. Obiectiv : Pacienta să înţeleagă informaţiile primite în următoarele 24 ore. cu vitamine. Scop: Educ pacientul în legătură cu tratamentul. caracterul. lapte.. Activităţile vor fi crescute treptat.

căutând diferite metode de învăţare cum ar fi: postere. Scop: Educarea pacientei în legătură cu tratamentul. > Explic pacientei necesitatea unei administrări corecte a tratamentului. INTERVENŢII NURSING Apreciez cum boala a afectat persoana şi stilul său de viaţă. Consider că este avantajos. . datorită intervenţiei chirurgicale. să nu se aplece 3-4 săptămâni. dacă urmează recomandările medicale dinainte. Dx. Evaluare : . dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada ambulatorie.> Sfătuiesc pacienta să nu facă mişcări bruşte. iar pacienta învaţă mult mai repede. I : Comunicare ineficientă la nivel senzorial. broşuri. dacă are o dietă echilibrată. în special la contactul cu apă rece. cu aerul rece şi cu praful. Apreciez când este gata psihicul unei persoane să înveţe. odihnit şi fără durere. Lucrez cu pacienta şi cu familia la un plan realist de a învăţa ceea ce nu > Selectez metodele de învăţare cele mai bune. filme. II : Insuficienta cunoaştere în perioada postoperatorie datorită lipsei de informaţie.Bolnava prezintă o condiţie psihică stabilă. > Explic pacientei că pansamentul ocular este necesar şi după externare. de exemplu dacă merge la doctor în mod regulat. . dacă este stabil psihic. încerc să fiu creativă. Obiectiv : Pacienta să înţeleagă informaţiile primite postoperator. ZIUA A V-A A TREIA ZI POSTOPERATORIE Dx.Bolnava pune în aplicare cunoştinţele pe care şi le-a însuşit. > Explic pacientei cum să-şi administreze singură medicamentele locale după externare şi o asigur de eficienţa lui. Determin stilul de îngrijire a sănătăţii. deoarece creşte tensiunea intraoculară şi compromite intervenţia. dacă este administrat corect şi la timp.

chiar şi atunci când nu are nici o acuză oculară. cât şi a modului de viaţă: > Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile. .înţelege şi este gata să respecte informaţiile primite. frigul şi să ducă o viaţă liniştită. . când îşi administrează picăturile în ochi. Explic pacientei că în primele două zile să consume în special lichide. punând întrebări prin care ea să-mi demonstreze că şi-a însuşit minimul de cunoştinţe. suc neacidulat. > Să nu se aplece 4-5 săptămâni. lumina să vină din lateral. > Să evite condimentele şi băuturile alcoolice. să-şi cumpere ochelari rjrescrişi de medicul oftalmolog. > Când citeşte. > Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură. Evaluare : . Trecerea la dieta normală se face treptat. > Să evite emoţiile. ceai neîndulcit. Să nu privească la TV până la indicaţiile medicului. o educ să se spele pe mâini înainte şi după administrare. > Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi. Pentru a preveni infecţiile. > Să se prezinte la control periodic.Familia este gata să fie alături de ea. . atât în privinţa tratamentului. să verifice regulat pansamentul pentru a observa când apare lichid. PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE SANITARĂ După părăsirea spitalului.Pacienta exprimă satisfacţie că informaţiile pe care le-a primit îi sunt de ajutor.. deoarece îi va creşte tensiunea intraoculară şi poate compromite intervenţia. încurajez familia sa fie alături de ea. pacienta trebuie să aplice sistematic prescripţiile medicului specialist. de asemenea. în perioada de ambulatoriu să nu efectueze mişcări bruşte şi să nu folosească poziţia ortostatică. Observ pacienta. să nu stea aştepte următoarea ocazie de control şi să se prezinte imediat la medicul specialist. Testez pacienta rugând-o să-mi spună ce am învăţat-o. sau simte că scade acuitatea vizuală. pentru că are nevoie de suport psihic.> > > > > > Educ bolnava în legătură cu restricţiile mişcărilor. să ţină vârful picurătorului steril. lapte. > Să nu privească la TV până la indicaţia medicului. > Să evite mişcările bruşte.

o fată de 16 ani şi un băiat de 13 ani. Concepţia spirituală şi filozofică: este un om credincios. se uită la TV. Obişnuinţele zilnice ale pacientului Alimentaţie: preferă fructele. Are grupa sanguină OI. formată din soţie şi doi copii. Neagă alergie medicamentoasă şi alimentară. fără tranchilizante. peştele. A fost internat în spital pentru mastoidită. pe care îi place să o îngrijească. Fumează 20 ţigări pe zi. . gradul II..78 m. în prezent este pensionar şi nu are probleme de familie. Istoricul îngrijirilor Bolnavul afirmă că nu a avut probleme cu sănătatea. merge la biserică. într-o casă cu 5 camere. cu întreaga familie. deoarece ştie să-şi umple timpul în mod plăcut şi util. Reacţia faţă de starea de sănătate Bună în ciuda hipoacuziei şi a scăderii acuităţii vizuale. Rh pozitiv. S-a născut pe data de 27. viţă de vie. Bea cafea şi băuturi alcoolice ocazional. Locuinţa: locuieşte cu familia. este în vârsta de 52 de ani. Modul de petrecere a timpului liber Munceşte în gradină.CAZUL NR. Condiţii de viaţă şi de muncă: pensionar de boală. operată în urmă cu patru ani. 69 Kg. este de naţionalitate română şi de religie eatoţie$.08. este pasionat de fotbal şi emisiuni sportive. Nu se consumă de faptul că este pensionar de la o vârstă tânără. Are gradină cu pomi fructiferi. înălţimea 1. Istoric socio-cultural Ocupaţie: a fost şofer.1952. Odihnă: doarme suficient. A suferit de toate bolile copilăriei. sucuri. 3 INTERVIU Date despre bolnav Bolnavul se numeşte Corneanu Sandu. Reacţia faţă de tratament si îngrijiri Are încredere în echipa operatorie şi speră să se vindece chirurgical.

D. Sistem ganglionar .R. cu reflexe alb-strălucitoare F. Mobilitate oculară normală. 78/min. A.O. nedureros la palpare . neomogen în toate straturile.S.V.integru. .splină nepalpabilă .spaţial .TA 140/80 mniHg. : . în ultimele 6 luni. V. Anexe glob ocular normale. Sistem musculo . S.O. care este opacifiat. motiv pentru care se internează.torace normal conformat. Căi lacrimale permeabile. O.urină normocromă S.tranzit intestinal normal Aparat uro-genital: .c.nu se poate examina datorită cristalinului opacifiat .bine orientat temporo . acuitatea vizuală a scăzut sub limita utilizării. Tot atunci a fost pensionat de la O. -A. .D. Pol anterior O. prezneta bilateral Examen local A. . = 5.murmur vezicular normal .ficat normal . cu excepţia cristalinului. stâng .şoc apexian în spaţiul V i.Diagnostic la internare A.articular .O.O. -1/50.5g.R. Aparat respirator: .micţiuni fiziologice .5 g/7/7. Aparat digestiv: .loji renale libere .O.abdomen moale.sonoritate pulmonară normală .aria relativă a malităţii cardiace în limite normale . . iar de aproximativ 2 luni.O. Istoricul bolii în urmă cu patru ani a fost operat de mastoidită. Examen clinic general Stare generală bună.fără percepţie luminoasă prezentă A. suplu. La scurt timp a observat că acuitatea vizuală scade treptat la ambii ochi.L.D. matură. O.N.nimic supra adăugat.normal colorate.normal reprezentat. capsulă lenticulară posterioară.adipos .artere periferice pulsatile . cu mişcări simetrice bilaterale . Aparat cardio-vascular : . Tegumente şi mucoase .normal. cataractă presenilă. Sistem osteo .zgomote cardiace ritmice bine bătute .gradul II. O. în midriază 1/16 T. V. nu mai vede deloc cu ochiul drept. T.nepalpabil.C.D.

nucleo . se vede doar periferia.1 1 mm 7000-900011 25 .3 .Pol anterior O.5% 20 . cu excepţia cristalinului care este opacifiat.în midriază.H. F.53% 6% 2. .S.4-11.6mm 9. S.O.3mm 6700 mm3 62% 3% 34% Valori normale 36-42% 4 . V.capsular posterior. normal.60% 0. - EXAMEN DE LABORATOR KT. Leucocite Neutrofile Euziiiofîle Limfocite Monocite Valori patologice 48% 1 li -2mm 2 h.8% .

Bolnavul va sta pe scaun sau întins pe pat cu capul uşor pe spate si i se va cere să privească spre frunte. Bolnavul va sta pe scaun cu capul uşor pe spate sau întins pe pat. Asistenta trebuie să verifice calitatea medicamentului. Temperatura medicamentului din flacon trebuie adusă la temperatura corpului prin ţinere în mână câteva minute. S-a indicat pentru anestezia globului ocular. Locul de elecţie este regiunea supero-externă a muşchilor fesieri. S-a indicat pentru afecţiuni inflamatorii şi alergice ale ochiului: înainte de aplicarea unguentului asistenta se va spăla pe mâini. S-a indicat preoperator pentru pregătirea intervenţiei chirurgicale. S-a indicat postoperator pentru promovarea vindecării. Distruge acţiunea potenţialilor agenţi patogeni. ltb=250mg. Iki = 30me. diuretic Sedative antihistaminice Analgezic Antiinflamator Implicaţii mirsinu S-a indicat postoperator pentru scăderea presiunii mtraoculare. 0./zi dimineaţa Cale oral oral oral Clasificare Sulfamidă inhibitoare a carbohidrazei scade presiunea intraoculară. se va asista bolnavul.= 250 m« 3 pic . se dă bolnavului spre înghiţire.I. Picurătorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular.S. . S-a indicat pentru facilitarea somnului. S-a indicat ca dilatator de pupilă pentru a executa mai uşor F. O. Cu mâna stângă se lasă în jos pleoapa inferioară iar cu mâna dreaptă se aplică unguent în sacul conjunctiva! apoi se cere bolnavului să închidă ochii ATROPINĂ 2% instilaţie fflDROCORTIZON ACETAT Unguent subconjunctiv A. Se va înghiţi cu apă sau un pahar cu lapte. înainte de măsurarea T. Se injectează Im în doza prescrisă./zi. seara 1 f/zi seara 2 pic. să respecte calea de administrare. ALGOCALMN DIAZEPAM XILINĂ AMPICILINA IM M instilaţie instilaţie Analgezic local Sedativ Antibiotic Antimicrobian Antibiotic Antimicrobian S-a indicat pentru combaterea durerii.: 3 dj/zi câte Idj după fiecare masă 2 f/zi lf=2ml 1 f dimineaţa 1 f.MEDI CAŢIA BOLNAVULUI Medicament EDEREN ROMERGAN VIPLEX Doza/orar 2 tb. Tubul nu trebuie să vină în contact cu ochiul. 1 fl./zi 1 fl.ltb seara: Itb dimin 21g/zi. Locul de elecţie este regiunea superoexternă a muşchilor fesieri.

relaxat. I : Frica datorită intervenţiei chirurgicale şi fiica de eşecul posibil de recăpătare a vederii. > Explic că încrederea în sine reduce anxietatea legată de durere şi modificările potenţiale în starea de sănătate şi conceptul de sine al pacientului. > Asigur pacientul că i se vor administra antialgice după intervenţie şi i se va trata pentru a preveni complicaţiile şi convalescenţa prelungită. exprimarea verbală a fricii şi motivele. manifestată prin nelinişte şi teamă. Exprimarea Iro contribuie la relaxarea pacientului şi ajută să identifice sursele de anxietate. ca pacientul să-şi împărtăşească sentimentele şi temerile. INTERVENŢII NURSING Apreciez nivelul anxietăţii. > Creez un mediu calm. tensionarea corpului şi a muşchilor faciali. încurajez exprimarea lor şi ascult cu atenţie.PLAN DE ÎNGRIJIRE ZIUA I . Scop : înlăturarea fricii evidenţiate prin incapacitatea de a se relaxa şi odihni pe perioada spitalizării. > Apreciez expresii non-verbale ale fricii ca: agitaţie. Obiectiv : exprimă frica şi îngrijorările în ceea ce priveşte intervenţia chirurgicală.PREOPERATOR Dx. Obiective : Calmarea durerii la nevoie. paloare. palpitaţii. Pregătirea adecvata preoperatorie: anailiza-recoltare. Evaluare : Pacientul manifestă încredere în cadrele medicale şi aşteaptă încrezător reuşita intervenţiei chirurgicale. Asigurarea securităţii pacientului pe toata perioada spitalizării. Dx. II: Potenţial de atingere a integrităţii fizice datorită deficitului vizual. iritabilitate. > .

Durerea este ameliorată. .8°C. Scop : Pacientul să accepte pierderea temporară a vederii. monocite = 3 %. Dx.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientului.O. Ofer lămuriri cu privire la întrebările şi neliniştile pe care le manifestă cu privire la prognosticul bolii. în special necesitatea administrării la timp şi în doza prescrisă a medicamentelor. tratament şi schimbările necesare în stilul de viaţă. Td = 36. la 2 h = 13 mm. Ofer informaţiile necesare pacientului.43 g %. leucocite = 940 mm3. Ts = 37°C. T. R şi le notez în F. R = 18 r/min. Evaluare: . la intervenţia chirurgicală.Analize rezultate: Hb =12.Pacientul afirmă încredere în cadrele medicale şi în tratamentul administrat. uree = 0. . limfocite = 34 %. Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P. VSH la lh=6mm. .. glicemia = 0. intensitatea. pentru a se obişnui cu termenii medicali despre boală şi tratament. manifestată prin sentiment de neputinţă. Administrez două fiole Algocalmin pentru scăderea durerii şi confortul pacientului: o fiolă dimineaţa şi una seara. Liniştesc bolnavul în privinţa evoluţiei afecţiunii. enzofîle = 4 %. neutrofile = 59 %. Informez pacientul corect despre prognosticul bolii. Explic pacientului efectele tratamentului. P=80 b/min.27g%.. Recoltez analize sub perfecta asepsie şi apoi le duc la laborator.Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/80 irimHg. IM. III: Pierderea stimei de sine datorită alterării vederii. Obiectiv: Asigurarea de suport psihic necesar pentru a depăşi sentimentul de incompetenţă. INTERVENŢII NURSING > Discut cu pacientul şi-1 încurajez să-şi exprime neliniştea şi sentimentele.82 g °/oo. Ht=38%. îi cer să descrie caracteristicile durerii. TA. .

Scop : Educarea pacientului în legătură cu afecţiunea şi intervenţia chirurgicală. A Dx. Discut cu familia ca să-i ofere sprijin psihic şi moral de câte ori este necesar. > I-am explicat că poate citi sau viziona programul TV la recomandarea medicului oftalmolog. manifestată prin cerere de informaţie. obişnuit că până la vindecare este dependent de alţii. IV : Dificultate de a desfăşura activităţi recreative datorită alterării senzoriale.Bolnavul înţelege restricţia temporară a cititului şi a vizionării TV. manifestată prin incapacitatea de a îndeplini o activitate favorită. INTERVENŢII NURSING > Am recomandat pacientului să analizeze unele emisiuni radio la orele preferate. > Sfătuiesc familia să discute cu pacientul pe perioada spitalizării şi să-1 viziteze cât mai des posibil. Scop : Promovarea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării.Bolnavul face activităţi recreative cu ajutorul asistentului şi familiei. V : Deficit de cunoaştere în legătură cu aşteptările postoperatorii datorită lipsei surselor de informare. Dx. . Obiectiv : Pacientul să fie capabil să înţeleagă informaţiile legate de afecţiune.> > ÎI liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i redea încrederea în sine. Evaluare : Pacientul îşi acceptă rolul său dependent de alţii. . Obiectiv : Petrecerea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării. Evaluare: .

de folosire a unor obiecte personale. înainte de intervenţia chirurgicală. care este principalul tratament al bolii. cu topografia camerei şi a spatiilor din jur. Evaluare: Pacientul posedă cunoştinţe despre boală şi intervenţia chirurgicală. ocluzionez ochii bolnavului şi fac exerciţii de mers. > Familiarizez pacientul în legătură cu echipa de îngrijire. '.Asigurarea confortului pe perioada spitalizării. > Informez pacientul în legătură cu afecţiunea sa. tehnica medicală propusă. > Administrez după prescripţie Ederen şi Romergan. I : Potenţial de atingere a integrităţii fizice. TA. grupul sanitar şi modul în care sunt aşezate obiectele şi mobilierul în salon. T. Scop : Promovarea securităţii si confortului pe perioada spitalizării. Obiective: . > Administrez o tabletă de Dulcolax seara. > Explic în ce constă examinarea zilnică a ochiului.Administrez două fiole Algocalmin: l fiolă dimineaţa şi i fiolă seara sau la nevoie pentru dispariţia durerii şi pentru confortul lui. INTERVENŢII NURSING > Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P. > Explic necesitatea intervenţiei chirurgicale. seara şi l tb. exerciţii care îl vor ajuta postoperator.. > Preoperator. dimineaţa. -Pregătirea preoperatorie adecvata. ZIUA A II . datorita deficitului vizual manifestata prin risc de complicaţie.INTERVENŢII NURSING > Apreciez gradul de cunoaştere a pacientului cu privire la diagnostic. . > Explic pacientului că durerea va înceta după administrarea analgezicului. R. l tb.A PREOPERATOR Dx. experienţe din trecut legate de intervenţia chirurgicală şi spitalizare. > Educ pacientul să raporteze orice disconfort şi accentuarea durerii. toaleta ochiului şi investigaţiile efectuate de medicul oftalmolog.

9°C. > Accept sentimentele pacientului şi îl asigur că anxietatea şi teama sunt reacţii normale pentru intervenţia chirurgicală. /v > ÎI liniştesc în ceea ce priveşte "părerile" altora despre boala sa.Stabilirea confortului pshic preoperator.vizualizarea instrumentelor cum se apropie de ochi. III: Dificultate de a-şi desfăşura activităţile recreative datorită alterării senzoriale. Obiectiv : Bolnavul să primească informaţiile din mass-media care îl interesează. INTERVENŢII NURSING > Asigur nivelul de cunoştinţe al pacientului cu privire la intervenţia chirurgicală. Scop : Promovarea unei activităţi recreative adecvate pe perioada spitalizării. . să nu resimtă acut perioada spitalizării. Dx. > Prezint pacientului un fost bolnav al secţiei noastre.Evaluare : Funcţii vitale în limite normale : TA = 140/70 mmHg. .Pacientul să-şi exprime temerile şi necunoscutele.7"C. Td = 36. Concepţiile greşite pot contribui la anxietate şi frică. Dx. > Prezint informaţiile folosind o varietate de metode: materiale tipărite. relaxant.. evidenţiată prin capacitate de a se relaxa şi odihni. .36. > Creez un mediu calm. Obiective : . programe audio .îndepărtarea ochiului în timpul intervenţiei chirurgicale. P=78b/min. R = 18 r/min.. care a suferit o intervenţie chirurgicală de acelaşi tip. . II : Anxietatea datorită ameninţării conceptului de sine rezultând fricii şi scăderea răspunsului la tratament.video. Ts . > Corectez concepţiile greşite şi dau informaţii corecte despre examene des întâlnite în timpul intervenţiei chirurgicale: . Scop : Anxietatea în limite tratabile. .fără anestezie intervenţia va fi dureroasă. postere.implicare sub câmpurile chirurgicale.

> Informez în legătura cu regimul alimentar. > Am explicat pacientului planul de îngrijire şi la ce să se aştepte postoperator. > Explic pacientului că.> Recomand familiei să fie alături de el. postoperator. se simte relaxat şi este satisfăcut de informaţiile primite. Obiectiv : Bolnavul să fie capabil să înţeleagă şi să reproducă în legătură cu intervenţia chirurgicală. Evaluare : Pacientul afirmă că este gata psihic şi acceptă operaţia şi rezultatul cât mai repede. Dx. > Evaluare : Pacientul cunoaşte toate informaţiile despre pregătirea preoperatorie. > Educ pacientul în legătură cu efectele administrate în seara şi dimineaţa intervenţiei chirurgicale (Ederen şi Romergan). Scop : Bolnavul să înţeleagă şi să cunoască despre modul de pregătire pentru intervenţia chirurgicală. minimalizând riscul de complicaţii postoperator. INTERVENŢII NURSING Am informat pacientul că azi este ziua de pregătire pentru intervenţia chirurgicală. instilând picături de Ampicilina dizolvate în 10 ml. mai ales după intervenţia chirurgicală. > Am instruit pacientul să nu se atingă la ochi. cu golirea vezicii şi cu clisma evacuatoare. IV : Insuficienta cunoaştere despre pregătirea preoperatorie datorită lipsei surselor de informare. > Am redus bacteriile conjunctivale. ser fiziologic. va trebui să stea întins pe partea neoperată. .

smulg şi accept expresia de frică şi teamă a pacientului. Apreciez nivelul anxietăţii. Ofer măsuri realiste. tremurul vocii. depresie. Evaluare : . T . Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate postoperator.Anxietatea bolnavului este în limite normale. Ajut pacientul să identifice problemele cu prioritate. dar îi explic că intervenţia este făcută doar spre binele lui.. raportate la condiţia pacientului. INTERVENŢII NURSING /v > > > > > > > > În timpul pregătirilor de îngrijire. Dx. transpiraţia palmelor. Administrez tranchilizante minore sub raţionament de nursing.ZIUA A III . tahicardia. supărare. R = 16 r/min. manifestată prin teamă şi fiică. Asigur bolnavul că intervenţia chirurgicală nu înseamnă îndepărtarea ochiului şi că. . starea de frică. Obiectiv : Bolnavul să fie familiarizat cu salonul. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea intervenţiei chirurgicale şi să manifeste încredere în asistentul medical în timpul actului operator. I: Anxietate datorită intervenţiei chirurgicale. Scop : Reducerea anxietăţii la un nivel tolerabil. Are un facies relaxat şi verbalizează că este încrezător în reuşita operaţiei. îl ascult şi nu îl judec. nu va simţi durere datorită anesteziei.36. în timpul actului operator. Discut cu pacientul şi stabilesc o relaţie confidenţială. obiectele din jur pentru perioada postoperatorie. P = 80 b/mia. II : Comunicare eficientă la nivel senzorial datorită intervenţiei chirurgicale. negare. încurajez verbalizarea simţămintelor.8°C. Administrez medicaţia prescrisă: Ederen şi Romergan. Anticipez simţăminte de refuz. Dacă pacientul verbalizează refuzul intervenţiei. Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/75 mmHg.A INTRAOPERATOR Dx.

Instilaţie cu ser fiziologic.Bolnavul să respecte mobilizarea. Stabilesc un set de exerciţii la pat în colaborare cu pacientul. . l f. Ampicilină şi Piocarpină. + Xilină 4 % . postoperator. Îi explic că patul va avea apărători laterale. . 4. Evaluare : . .Ştie unde este soneria. după tolerantă.Promovarea confortului pe perioada spitalizării. : Promovarea vindecării ochiului şi asigurarea unei mobilizări normale Obiective : . Crioextracţia cristalinului extracapsular 3. III : Potenţial de accident datorită limitărilor vizuale. Anestezie : Xilină 2 %. Dx. imobilizat la pat 24 ore. Perfuzie cu glucoză 5 %. Asigur şi arăt soneria bolnavului. să strănute după intervenţia chirurgicală.instilaţie oculară 2. obiectele din jur.injecţie retrobulbară Xilină 2 % .INTERVENŢII NURSING > > > > > > > Reamintesc pacientului că după intervenţia chirurgicală. Încurajez familia să fie alături de el. Familiarizez pacientul cu obiectele şi salonul. 3 picături. 500 ml. Am grijă să fie camera semiobscură. . făcând exerciţii pentru a nu favoriza formarea escarelor pe partea dorsală şi pentru activitatea musculară a membrelor inferioare. mobilităţii limitate şi pansamentului ocular. Educ pacientul că nu trebuie să tuşească. INTERVENŢII NURSING > > Bolnavul va sta.Bolnavul îşi cunoaşte salonul. ambii ochi vor fi acoperiţi.Camera este semiobscură. în special după actul operator. PROTOCOL OPERATOR 1.

. urmărind greutatea. pentru a preveni eventualele accidente.O. prin exerciţii şi să aibă răbdare în timpul mobilizării. P imediat după ce a părăsit sala de operaţie şi le notez în F.Bilanţul hidric : . să nu se aplece. ceai.Transpiraţie =150 ml. INTERVENŢII NURSING > > Examinez deficitul de nutriţie al pacientului. P = 80 b/min. > Reamintesc familiei că. IV : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale. .Funcţiile vitale sunt în limite normale: TA = 140/70 mmHg. Observ starea de hidratare a pacientului.Pierderi insesizabile =150 ml. TA. caracterul. în 24 ore. -Diureza. T = 36.. turgorul şi observ culoarea urinei. > Ridic apărătorile laterale ale patului. > Supraveghez funcţiile vitale: T.Bolnavul se simte confortabil. bolnavul trebuie să consume 2 litri ceai neîndulcit. Dx. . > Sfătuiesc pacientul să nu se mişte. Obiective : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului.. .. prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală. ./zi. să doarmă pe partea neoperată. Evaluare : . . R = 16 r/min.Bolnavul a băut 2 1. să tuşească şi să vorbească tare. > Deservesc bolnavul cu ploscă şi urinar la pat. R.9°C. textura părului şi a pielii. > Educ pacientul că nu trebuie să facă mişcări bruşte.5-2 l. apreciez tegumentele şi mucoasele.1700 ml.> Învăţ pacientul despre necesitatea menţinerii tonusului muscular puternic. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. dar îşi acceptă cu greu postura. culoarea.

lapte. Caut cu pacientul să identific căi de control al durerii şi explorăm diverse metode folosind termeni pozitivi şi de putere a sugestiei. Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate. Recunosc factorii care pot cauza creşterea durerii. familia şi specialiştii în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale. La nevoie somnifere -Diazepam.câte o tb./zi . a ingerat 2 1. oferindu-i alimentele indicate de medic. Viplex 3 tb. dacă este cazul. compot. INTERVENŢII NURSING > > > > > > Observ comportamentul bolnavului. Scop : . Apreciez localizarea durerii. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric.Bolnavul acceptă regimul hidric. monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. Dx./zi. sifon).Bolnavul nu este deshidratat. după fiecare masă. frica.Culoarea urinei . ca anxietatea. Ajut bolnavul să se alimenteze. . gradul de agitaţie. datorită mediului spitalicesc. temperatura şi lumina puternică. . ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. Am ridicat puţin somiera patului. Administrez medicaţia prescrisă. accept durerea descrisă de pacient şi-1 asigur că nu este singur. V : Probabilitate de atingere a integrităţii fizice. Observ eventualii factori care ar putea cauza durerea: zgomote. VI: Durere oculară datorită procesului inflamator posoperator. severitatea ei pe o scală de la l la 10. Evaluare : . Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. lichide (ceai neîndulcit. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore.> > > > Colaborez cu pacientul.Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator. Explic bolnavului că este indicat în primele două zile un regim hidric adecvat. Prevenirea complicaţiilor. nelinişte. .normocromă Dx.

O. care este tot o tehnică aseptică. Obiective : . > . pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale. > Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini. INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie. > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. observ marginea intervenţiei chirurgicale. astfel încât previne complicaţiile. liber de complicaţii. datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. VII: Deficit de autoîngrijire. Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. . Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic. > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului.Durerea a scăzut în intensitate. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F. Menţin curată şi uscată incizia. la eliminări. . > Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei. respectă repaosul.Pacientul va prezenta incizia fără simptome de infecţie pe parcursul spitalizării.încurajez pacientul cu privire la temerile şi neliniştile pe care le prezintă.Nu prezintă dureri oculare. tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. îngrijirea şi curăţirea pielii. Evaluare : .. să nu prezinte cute. încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii. Dx.Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase. Asigur lenjerie curată de pat şi corp. .Bolnavul este liber de infecţii. pentru a preveni apariţia escarelor. până când va putea să se deservească singur. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. explicând necesitatea de a fi curat. .

II: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator. puroi în plagă. dureri abdominale. după fiecare masă. Apreciez localizarea durerii.Diazepam. 2 ml. . > . Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. > Administrez medicatia prescrisă monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă./zi . I: Probabilitate de atingere a integrităţii fizice. am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător.Bolnavul nu prezintă semn de infecţie. > Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului. HCA . Viplex 3 tb. INTERVENŢII NURSING Observ comportamentul bolnavului. Prevenirea complicaţiilor. > Am ridicat somiera patului. -Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte.A PRIMA ZI POSTOPERATORIE Dx. eventual temperatură.Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării plăgii.OD./zi. ser fiziologic.Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie.7°C. severitatea ei pe o scală de la l la 10. > Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO. > Când am instilat. gradul de agitaţie. Mydrium OD l picătură dimineaţa Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. La nevoie somnifere .câte o tb. Scop : . Z I U A A I V . Dx. datorită mediului spitalicesc. -Este afebril. mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului. AO. nelinişte.Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator. T = 36. . Evaluare : .Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie).

. Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. . care este tot o tehnică aseptică. Asigur lenjerie curată de pat şi de corp > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului. Dx. > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F. explicând necesitatea de a fi curat. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic. Evaluare : . pentru eventualele acumulări de secreţii purulente.Durerea a scăzut în intensitate. . Încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins.Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei. Am explicat pacientului că această durere nu este un semn al agravării situaţiei.> > > Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate.Nu prezintă dureri oculare. ci este ceva normal.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase. astfel încât previn complicaţiile. > . liber de complicaţii. să nu prezinte cute. Menţin curată şi uscată incizia.O. > Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini. tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. III : Deficit de autoîngrijire datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. până când va putea să se deservească singur. INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie.. îngrijirea şi curăţirea plăgii. respectă repaosul.Bolnavul este liber de infecţie. . > Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei. > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale. pentru a preveni apariţia excarelor. observ marginea intervenţiei chirurgicale.Pacientul va prezenta incizia fără simptom de infecţie pe parcursul spitalizării. Obiective : . la eliminări.

care ar trebui să interfereze cu o relaţie de cooperare dintre noi. Vorbesc cu el şi modelez discuţiile pe un ton cât mai cald şi mai apropiat.7°Q .Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării plăgii. Explic pacientului că. în această perioadă de imobilizare la pat. să simtă că poate avea încredere în mine. dureri abdominale. Identific reacţiile personale şi stilul de comunicare al pacientului. Evaluare : . -Este afebril. IV : Comunicare ineficientă la nivel senzori-motor. nu decubit lateral. comunicarea este mai redusă.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte.D. îndemn familia ca.Plaga nu prezintă infecţii ( în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie). Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate pe perioada postoperatorie a spitalizării. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Apreciez nivelul de comunicare a pacientului. datorită deficitului vizual O. Dx. în primele zile după intervenţie.decubit dorsal. Educ pacientul în legătură cu poziţia optimă în pat . puroi în plagă.Bolnavul nu prezintă semn de infecţie. iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă. Obiectiv : Pacientul să înţeleagă importanţa comunicării verbale pe perioada postoperatorie a spitalizării. să fie alături de bolnav.Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie eventual temperatură. pentru a anunţa la camera de gardă de fiecare dată când are nevoie. Mă asigur că soneria este la îndemâna lui. Nu voi judeca pacientul pentru nivelul său de comunicare. Stabilesc căi de comunicare eficiente între mine şi pacient. . .T = 36. .

Evaluare: - Bolnavul a înţeles informaţiile primite şi este gata să colaboreze; - Este susţinut de cadrele medicale şi de familie. Dx. V : Dificultate de a se alimenta şi hidrata, datorită intervenţiei chirurgicale. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui.
INTERVENŢII NURSING

Examinez deficitul de nutriţie al pacientului, urmărind greutatea, caracterul, culoarea, textura părului şi a pielii, prezenta sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală; apreciez tegumentele şi mucoasele, turgorul şi observ culoarea urinei; > Observ starea de hidratare a pacientului; încurajez ingestia de lichide suficiente: 1,5 - 2 l./zi; > Colaborez cu pacientul, familia şi specialişti în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale; > Ajut bolnavul să se alimenteze, oferindu-i alimentele indicate de medic, măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. Explic bolnavului că este indicat, în primele două zile, un regim hidric adecvat; > Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. Ii explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal, ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare.
>

Evaluare : - Bolnavul acceptă regimul hidric, a ingerat 2 î. de lichide (ceai, compot, lapte, sifon); - Bolnavul nu este deshidratat - turgor normal; -G = 70Kg.; - Culoarea urinei - normocromă. Dx. VI: Insuficienta cunoaştere pe perioada postoperatorie datorită lipsei sursei de informare. Scop : Alcătuim un plan individualizat pe strategii de învăţare.

Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă şi să reproducă, în legătură cu informaţiile primite, pentru următoarele 24 de ore.

INTERVENŢII NURSING
> > > >

> > >

>

Lucrez cu pacientul şi familia la un plan realist, de a învaţă ceea ce nu ştie. Fac un plan stabilit pe termen lung şi pe termen scurt; Mă asigur că ceea ce învaţă este esenţial din punct de vedere al persoanei pacientului; Selectez metodele de învăţare cele mai bune, cum ar fi: instructor personal la pat, discuţii sau demonstraţii; încerc să fiu creativ, căutând diverse metode de învăţare cum ar fi cărticele, postere, casete audio-video. Consider că sistemul este avantajos iar pacientul învaţă mult mai repede; Avertizez pacientul să evite orice forţare a ochiului, chiar şi la defecare. Activităţile vor fi crescute treptat de la o zi la alta; îi explic pacientului că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi, pentru a evita orice traumatism accidental; Sfătuiesc pacientul să nu facă mişcări bruşte, să nu se aplece 3-4 săptămâni deoarece creşte tensiunea intraoculară şi compromite intervenţia; Determin care este cea mai bună metodă de a învaţă acest pacient. Evaluare : - Bolnavul a înţeles toate explicaţiile care i-au fost date şi pune în aplicare cunoştinţele pe care şi le-a însuşit; - Este mulţumit pentru noile informaţii primite, de aceea cooperarea cu cadrele medii a fost la cel mai înalt nivel.

ZIUA A V-A A DOUA ZI POSTOPERATORIE
Dx. I: Durere oculară datorita procesului inflamator postoperator. Scop : - Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator; Prevenirea complicaţiilor. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore.

INTERVENŢII NURSING
> >

>

>

> >
> > >

> >

Observ comportamentul bolnavului, gradul de agitaţie, nelinişte. Apreciez localizarea durerii, severitatea ei pe o scală de la l la 10; Administrez medicaţia prescrisă, monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb./zi, Viplex 3 tb./zi - câte o tb. după fiecare masă. La nevoie somnifere - Diazepam; Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO; Mydrioum OD picătură dimineaţa; Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. ser fiziologic, 2 ml. AO; HCA-OD; Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului; mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului; Când am instilat, am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător; Am ridicat puţin somiera patului; Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate; Am explicat pacientului că aceasta durere nu este un semn al agravării situaţiei ci este ceva normal; Încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii; Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale; Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. Evaluare : - Durerea a scăzut în intensitate; - Bolnavul este liber de infecţii, liber de complicaţii, respectă repaosul; - Nu prezintă dureri oculare; - Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.

Dx. II: Deficit de autoîngrijire, datorită restricţiilor impuse de interdicţia chirurgicală. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic, până când va putea să se deservească singur. Obiective : - Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei, la eliminări; - Pacientul va prezenta incizia fără simptome de infecţie pe parcursul spitalizării.

INTERVENŢII NURSING Explic pacientului necesitatea unei administrări corecte a tratamentului. > Explic bolnavului că în primele zile să consume în special lichide. să nu folosească poziţia ortostatică. > .T = 36. să nu prezinte cute.. > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta senine de infecţie).Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. > Evaluare : . Dx. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. apoi va adopta o dietă normală.7°C. > Educ bolnavul în legătură cu restricţiile mişcărilor în perioada ambulatorie. > Să nu privească la TV până la primirea indicaţiilor medicului. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada ambulatorie.Bolnavul nu prezintă semn de infecţie. > Bolnavul să-şi acopere ochiul ori de câte ori iese afară la aer rece. datorită lipsei surselor de informare. să-şi cumpere ochelarii prescrişi de medicul oftalmolog. III : Insuficienta cunoaştere pentru perioada de ambulatoriu. .O. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. să nu efectueze mişcări bruşte. Obiectiv : Pacientul să înţeleagă informaţiile primite pe perioada spitalizării. pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. -Este afebril. observ marginea intervenţiei chirurgicale. Menţin curată şi uscată incizia. Asigur lenjerie curată de pat şi corp.INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie. > Explic pacientului cum să-şi administreze singur medicamentele locale prescrise după externare. . pentru ambulatoriu. îl informez despre efectul benefic al tratamentului administrat corect şi la timp. Scop: Educ pacientul în legătură cu tratamentul. > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului. pentru a preveni apariţia escarelor. > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor.

> Să nu se aplece 4-5 săptămâni. sau simte că scade acuitatea vizuală. cât şi a modului de viaţă: > Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile. PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE SANITARĂ După părăsirea spitalului. chiar şi atunci când nu are nici o acuză oculară. > Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură. Evaluare : . . > Să nu privească la TV până la indicaţia medicului.> În timpul şi după învăţare pun pacientul să expună ceea ce a însuşit. atât în privinţa tratamentului. .Bolnavul înţelege şi este gata să respecte informaţiile primite. să nu stea până la următoarea ocazie de control şi să se prezinte imediat la medicul specialist. > Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi. > Să evite emoţiile. .Familia este alături de el. lumina să vină din lateral.Bolnavul exprimă cu satisfacţie că informaţiile pe care lea însuşit îi sunt de ajutor. deoarece îi va creşte tensiunea intraoculară şi poate compromite intervenţia. > Să se prezinte la control periodic. > Când citeşte. > Să evite mişcările bruşte. frigul şi să ducă o viată liniştită. punând întrebări prin care el să demonstreze ceea ce a învăţat. pacientul trebuie să aplice sistematic prescripţiile medicului specialist. > Să evite condimentele şi băuturile alcoolice.

ceas cu secundar sau cronometru şi stilou cu cerneală de culoare roşie. prin palpare. săpun sau detergenţi. Se aşează mâna uşor. După citirea temperaturii. timp de 10 minute.ANEXE MĂSURAREA TEMPERATURII Materiale necesare: termometrul maximal individual. Se numără zvâcnirile percepute. apoi se apropie braţul bolnavei de torace. Nu se va anunţa bolnavul. sticla cu ulei de vaselină. tava. Se pregătesc materialele necesare. se ridică braţul bolnavului şi se şterge bine axila. apoi se scoate din axila bolnavului şi se aşează pe tăviţa renală. urmărind secundarul unui cronometru. Termometrul se tine ca un creion. Se pregătesc materialele necesare. cu capul pe pernă. cu culoare albastră. Bolnavul se menţine în stare de repaus fizic şi psihic timp de 5-10 minute. în continuarea policelui. Cu vârful degetelor se execută o uşoară presiune asupra peretelui arterial şi se percep zvâcnirile pulsului. termometrul se introduce în soluţie dezinfectantă. pentru relaxarea muşchilor antebraţului. se şterge termometrul cu soluţie dezinfectantă. casoleta mică. se aşează cu rezervorul de mercur în centrul axilei. se verifică integritatea termometrului şi funcţionalitatea lui. Se menţine termometrul. prosop individual. cu tampoane de vată şi comprese de tifon nesteriîe. cu faţa palmară pe toracele bolnavului şi se numără respiraţiile timp de un minut. . pahar cu soluţii de cloramină. MĂSURAREA RESPIRAŢIEI Materiale necesare: foaia de temperatură. confortabil. Se reperează şanţul radial. Se anunţă bolnavul. cu braţul sprijinit. timp de un minut. pe extremitatea distală a antebraţului. Se notează valoarea temperaturii în foaia de temperatură. Se şterge termometrul cu o compresă uscată şi se citeşte gradaţia. se aşează bolnavul în decubit dorsal. sticla cu alcool medicinal. MĂSURAREA PULSULUI Materiale necesare: foaia de temperatură. Se numără frecvenţa mişcării respiratorii. se preferă perioada de somn. Se anunţă bolnavul şi se va explica modul de măsurare. ceas şi stilou cu cerneală de culoare verde. se aşează în decubit dorsal. Se fixează degetele palpatoare pe traiectul arterei şi cu ajutorul policelui se îmbrăţişează antebraţul la acest nivel.

fixează rata de flux 60 picături/minut. hidroionică şi volemică a organismului. Cu mâna dreaptă se pompează aer în manşeta pneumatică. se execută o presiune asupra venei. până la dispariţia ultimei unde pulsatile. stetoscop biauricular. Se controlează starea de funcţionalitate a instrumentelor. iar olivele se aşează în urechi. pix cu pastă de culoare albastră. manometrul se aşează pe noptiera bolnavului. tensiometru cu mercur. Materiale necesare: pipetă. a soluţiei medicamentoase. sau poziţie şezând. PERFUZIA INTRAVENOASĂ Reprezintă introducerea. foaie de temperatură. pregăteşte soluţia de perfuzat. La sfârşitul perfuziei. tampoane. pentru reechilibrare hidroelectrolitică.alcool iodat. lungimea şi diametrul acelor) şi soluţiile de perfuzat. Privind manometrul. se anunţă bolnavul şi i se aplică măsurile necesare pentru o măsurare corectă: 15 minute repaus înainte de măsurare. curăţă locul cu alcool. sub marginea inferioară a manşetei. cu para de cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsatile. deschide prestubul. Asistenta îmbracă mânuşi pentru evitarea contaminării cu sânge.tăviţă renală. se aplică membrana stetoscopului pe artera humerală. este instruit cum să se comporte în timpul şi după instalaţie. . introduce acul în venă. tampon de vată cu alcool. comprese sterile.prosop.MĂSURAREA TENSIUNII ARTERIALE Materiale necesare: tava de instrumente medicale. montează aparatul de perfuzat şi lasă lichidul să circule prin tuburi pentru îndepărtarea aerului. Materiale necesare: dezinfectante . Se aplică strâns manşeta pe braţul bolnavului. material de protecţie . şi se retrage acul în direcţia vasului. Se îndepărtează manşeta de pe braţul bolnavului şi se notează valoarea tensiunii arteriale în foaia de temperatură. se aşează pacientul comod. perfuzor ambalat de unică întrebuinţare. Pacientul se informează. cu un tampon. valabilitatea sterilizării. sprijinit în extensie. efectuarea măsurătorii se face după cel puţin trei ore de la masă. de la centru în afară. Cu mâna stângă. Alege vena. aplică garoul. cu capul în extensie. cu ajutorul ventilului. până se aude zgomotul pulsului. INSTILAŢIA Reprezintă tehnica de administrare a soluţiilor medicamentoase pe o mucoasă sau un organ cavitar. Se aşează în decubit dorsal. seringi şi ace de unică folosinţă (se verifică integritatea ambalajului. scoate garoul şi aşează tuburile. se decomprimă progresiv aerul din manşetă. picătură cu picătură. soluţie medicamentoasă . pe cale parenterală. într-o poziţie fără vizibilitate pentru bolnav.

Asistenta se spală pe mâini. se şterge cu o compresă sterilă excesul de soluţie. aspiră soluţia medicamentoasă în pipetă.prin tracţiunea în jos a pleoapei inferioare. . cu policele mâinii stângi. Instilează numărul de picături recomandate de medic. pune în evidenţă cavitatea conjunctivală .

BIBLIOGRAFIE 1. Editura Medicală. 1991 . Daniela CHISELIŢĂ .Tratat de oftalmologie . Editura Dosoftei.Oftalmologie. Valentin STROESCU . 1997 .Oftalmologie generală. 1998 4. NICULESCU GH. Universitatea Transilvania. 1996 2. Braşov.Nursing care plâns and documentation. Editura Naţional. Lyndajual CARPENTTO .1oan HAULICĂ 5. 7.Curs de oftalmologie.Agenda Medicală 8. 1997 3.OLTEANU M. Marieta DUMITRACHE . Iaşi. Editura Lippincot.Compendiu de anatomie IFRIM M. 6. Vasile CRISTINA . .Fiziologie umană.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful