LUCRARE DE DIPLOMĂ

PROMOŢIA 2002 - 2005

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU CATARACTĂ

Coordonator: Dr. Gîrleanu Liliana Instructor asistent: Coca Anuţoiu

A bsolvent:

PROMOŢIA 2002 - 2005

CUPRINS

o MOTTO o NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A ANALIZATORULUI VIZUAL o STRUCTURA o FUNCŢIA OCHIULUI o PATOLOGIA OCHIULUI o TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL CATARACTEI o NOŢIUNI PRIVIND MEDICAMENTELE FOLOSITE ÎN OFTALMOLOGIE ŞI MODUL LOR DE UTILIZARE o PREZENTARE DE CAZURI o ANEXE o BIBLIOGRAFIE

MOTTO: "Adevărata frumuseţe izvorăşte din sublim şi simplitate”. Voltaire .

situată în partea anterioară a orbitei. într-o scobitura a vitrosului numită "fossa pantellaris". ca şi ceilalţi analizatori ai organismului. volumul este de 6. care ocupă spaţiul cuprins între faţa posterioară a cristalinului şi peretele globului ocular. cu rare celule migratoare. Cele trei straturi sunt: . situată în plan frontal. unde excitaţia este transformată în senzaţie vizuală. SEGMENTUL PERIFERIC Segmentul periferic constă din globul periferic şi anexele sale. /v Conţinutul globului ocular Camera anterioară şi camera posterioară sunt umplute de umoarea apoasă. . Substanţa vitrosului conţine 96. este un sistem funcţional care. şi din medii transparente care sunt în interiorul globului ocular.5g. Masa globului ocular variază între 7 şi 7. coloidală. împreună cu corneea. Vitrosul optic este omogen. CRISTALINUL are forma unei lentile biconvexe. căile nervoase care conduc influxul primit de la segmentul periferic către scoarţa cerebrală. care formează peretele lui. cu masa de 2-2. In interiorul globului ocular sunt cuprinse umoarea apoasă. .un segment de conducere.5 cm3. care priveşte excitaţiile exterioare specifice.stratul fîbros.NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A ANALIZATORULUI VIZUAL Analizatorul vizual. reprezintă sistemul optic al ochiului. între iris şi corpul vitros. consistenţa fermă este dată de către tunicile globului ocular puse în tensiune de către conţinutul intraocular. retina. Corpul vitros este o substanţă gelatinoasă.5 g. Volumul vitrosului reprezintă şase zecimi din volumul globului ocular. . . şi care. cu diametrul de 9-10mm. Masa vitreană este o substanţă anhistă. cristalinul şi corpul vitros. care alcătuiesc mediile transparente. perfect transparentă si elastică.un segment central sau cerebral.un segment periferic sau receptor. Corpul vitros în totalitatea sa are un rol important în dezvoltarea şi menţinerea formei globului ocular. .stratul nervos. Globul ocular este o formaţiune aproape sferică.stratul vascular numit şi uvee. din punct de vedere morfologic şi funcţional. cuprinde trei segmente: . un lichid transparent secretat de corpul ciliar. Globul ocular este format din trei straturi suprapuse.6% apă.

Conţinutul în calciu al cristalinului este egal cu cel al umorii apoase.Este suspendat de corpul ciliar printr-un sistem de fibre radiare foarte fine. Zonula lui Zinn este un inel membraniform. Fata anterioară are raza de curbură de 10 mm. ducând astfel la cataractarea lui.epiteliul cristalinian anterior este format dintr-un rând de celule cubice dispuse sub capsula anterioară depăşind cu puţin ecuatorul cristalinian. cu care se pun în SEGMENTUL DE CONDUCERE . Corpii geniculaţi externi sau laterali sunt situaţi sub pulvinar. care. care iau naştere din celulele epiteliului anterior. Cristalinu este constituit din următoarele straturi: l .. Orice tulburare a metabolismului cristalinian duce la degenerescentă şi opacifîerea lor.. în medie este de aproximativ 22 D. Acomodaţia este proprietatea ochiului de a vedea clar un obiect. progresiv. proteine (35%) din care unele solubile (alfa. au forma hexagonală. La tineri. după un scurt traiect. a amplitudinii de acomodaţie. în continuarea bandeletelor optice. Cristalinul nu are nervi şi este avascular. fermenţi.capsula cristalinului sau cristaloida. ci o condensare a lentilei. o membrană de înveliş transparentă. o diminuare treptată. De la chiasma pornesc bandelete optice. calciul se găseşte în cantitate mică. beta şi gama cristalin) altele insolubile (albuminoidul). Fibrele sunt dispuse în straturi concentrice. În cavitatea craniană. fosfaţi si carbonaţi. cu vârsta. cu rol de a menţine cristalinul în poziţia sa normală şi de a-i transmite impulsurile muşchiului ciliar. denumită sutura cristaliniană anterioară. sau ligamentul suspensor. produce o scădere a elasticităţii cristalinului şi. Nutriţia sa este asigurată de către umoarea apoasă. alta posterioară. care înconjoară pedunculii cerebrali şi se termină în corpii geniculaţi. Fibrele cristaliniene. totodată. Fibrele tinere sunt îngrămădite spre centrul lentilei. iar terminaţiile posterioare formează o sutură sub forma unui "Y" inversat. care sunt precipitaţii de calciu existent în cristalin. prin intermediul capsulei. Indicele de referinţă cu vârsta. . deasupra hipofizei. astfel încât suprafaţa anterioară a cristalinului este mai puţin bombată decât cea posterioară. vitamine. Cristalinulare doua feţe: una anterioară. foarte elastică şi subţire. Ea se găseşte situată în etajul superior al endocraniului. la orice distantă între infinit şi ochi. ce formează zonula lui Zinn. Conţin un număr mare de celule. Cristalinul conţine apă (65%). fibrele nervului optic dintr-o parte se încrucişează parţial cu cele din partea opusă. cristalinul continuă să se dezvolte fără să se producă o distensie a capsulei. faţa posterioară are raza de curbura de 6 mm. După naştere. formând chiasma optică. Terminaţiile anterioare ale fibrelor formează pe suprafaţa nucleului cristalinian o sutură în formă de "Y" drept. datorită unui fenomen de difuziune şi osmoză. Tulburările de metabolism ale proteinelor şi ale lichidelor eliberează probabil sulfaţi.

Aici are loc transformarea excitaţiei luminoase în senzaţie vizuală. 18. Fibrele maculare se proiectează la nivelul polului posterior occipital. Straturile externe care conţin conurile şi bastonaşele sunt hrănite în primul rând de reţeaua corio-capilară a coroidei prin difuziune şi numai în mică măsură prin fuziunea limfei interstiţiale la nivelul straturilor interne ale retinei. Astfel. cu densitate maximă în regiunea maculară. înainte de a pătrunde în glob. deoarece cuprind şi un număr de fibre centrifuge. La nivelul cortexului occipital. merg. Artera oficială pătrunde în orbită prin canalul optic. alta profundă în stratul plexiform extern. Aceasta arie are sediul recepţiei senzaţiilor vizuale şi reprezintă domeniul percepţiilor vizuale elementare. unde se împarte într-o ramură superioară şi una inferioară. după ce au trecut prin partea posterioară a capsulei interne. aria 17 Brodmann. formând două reţele: una superioară. Suprafaţa ariei atinge 20-30 cm2. se poate considera că vederea este o funcţie aşa de complexă. Teritoriul retinian este irigat de artera centrală a retinei. dând ramuri bulbare şi orbitare. Artera apare în central papilei nervului optic. în stratul plexiform intern. face apoi o spirală în jurul nervului optic. Aceste fibre mielinizate pleacă de la baza corpului geniculat extern şi se grupează în afara şi deasupra acestuia. Radiaţiile optice ale lui Gratiolet reprezintă fibrele neuronilor din corpii geniculaţi externi. Corpii geniculaţi laterali au structura lamelară: lamelele albe mielinice alternează cu cele cenuşii. apoi. spre aria striată a lobului occipital şi se termină în jurul scizurii calcariene. ce provine din carotida internă. Coriocapilarele prezintă o reţea foarte densă şi fac parte din sistemul vascular uveal. care. Reţeaua de capilare este situată pe membrana Bruch. Fasciculele radiaţiilor optice sunt mai voluminoase decât cele din bandeletele optice. VASCULARIZAŢIA GLOBULUI OCULAR Vascularizaţia globului ocular este asigurată de artera oftalmică. Această strânsă legătură care există între nutriţia retinei şi a coroidei explică faptul că majoritatea proceselor patologice de la acest nivel sunt mixte. Aria striată 17 sau aria vizuală se găseşte pe scizura calcariană şi buzele sale. 19. vasele bulbare se împart în două teritorii distincte. încât la realizarea ei participă creierul în totalitatea lui. teritoriul retinian şi cel uveal. La nivelul scizurii calcariene din lobul occipital există o adevărată retină corticală. SEGMENTUL CENTRAL SAU CEREBRAL AL ANALIZATORULUI VIZUAL Segmentul central sau cerebral al analizatorului vizual este situat în scoarţa cerebrală a globului occipital. fiind complet înglobate în substanţa albă a lobului temporo-occipital. ramura din artera oftalmică. se divid într-o ramură temporală şi una nazală. Ramurile arteriale se capilarizează. regiunea ocupă o suprafaţă mult mai mare decât la nivelul retinei. .contact fibrele nervului optic. Ariile occipitale funcţionale Brodmann sunt ariile 17.

Artera centrală a retinei nu participă în irigaţia papilei nervului optic. artera lacrimală. ce sunt dispuse paralel cu fibrele nervoase din chiasmă. Sistemul nervos chiasmatic este drenat în sinusul coronar şi cavernos. Cele doua artere ciliare lungi posterioare se îndreaptă.Venele teritoriului retinian se unesc şi formează vena centrală a retinei. Trunchiul nervos optic este nutrit de ramurile papilare provenite din arterele ciliare posterioare scurte şi lungi. care formează centrul vascular al lui Haller. Papila nervului optic este nutrită de către ramurile arterelor ciliare scurte posterioare. Venele vorticoase formează o reţea bogată în vârtejuri. Prin reţeaua vasculara a tractului uveal circulă o cantitate considerabilă de sânge care atinge cifra de 260 ml. existând numeroase anastomoze între ele. ramuri din artera cerebrală şi din ramuri mici carotidiene. Venele uveeii aparţin de 2 curente: venele cilice anterioare şi venele vorticoase. adunând întreg sângele uveal. arterele ciliare lungi posterioare şi arterele ciliare anterioare. Sângele venos al nervului optic este adunat de venele meningiene perioptice. Vascularizaţia periferică este asigurată de braţele recurente ale arterei oftalmice. care se revarsă în venele oftalmice. Arterele ciliare anterioare provin din ramurile musculare ale arterei oftalmice. Partea centrală a nervului optic este vascularizată de ramuri izvorâte din artera centrală a retinei şi din ramuri piale. . VASCULARIZAŢIA NERVULUI OPTIC Vascularizaţia nervului optic este asigurată prin ramuri ce provin din artera oftalmică. Venele ciliare anterioare adună sângele din muşchiul ciliar. Din arterele ciliare scurte posterioare se desprind 2-4 ramuri. dispuse segmentar. VASCULARIZAŢIA CHIASMEI OPTICE Reţeaua arterială chiasmatică nu conţine elemente axiale. cu rol important în hrănirea nervului optic. Capilarele nu merg în septurile gliale. la om. în coroidă. Sistemul vascular uveal este constituit din ramuri ale arterei oftalmice: arterele ciliare scurte posterioare. Anastomozele în ramurile de provenienţă variată au importanţă în declanşarea edemului papilar. prin "lamina fusca" către baza irisului şi realizează marele cerc arterial al irisului. care se varsă în venele oftalmice superioare. legate între ele prin numeroase anastomoze. Această reţea bogată menţine pentru retină o temperatură constantă optimă.

motorie si vegetativă. Inervaţia senzitivă a globului ocular este foarte bogată. Ramura lacrimală formează mai multe ramuri palpebro-conjunctivale si lacrimale. Atât circulaţia arterială cât şi cea venoasă au caracter terminal. care au rol deosebit în trofîcitatea globului ocular. Inervaţia motorie. contribuie la asigurarea inervaţiei senzitive a globului ocular. pe fata internă a emisferei. dintre acestea primele două. frontal si lacrimal. împreună cu ramuri recurente de cerebrala posterioară. A treia ramură a trigemenului nu contribuie la inervaţia globului ocular. pateticul (a IV-a) şi nervul facial (al VII-lea). ultimul reflex care dispare în cazul anesteziei generale este reflexul corneean. Fiecare nerv îşi are originea în trunchiul cerebral. Inervaţia senzitivă este asigurată de nervul trigemen. Trigemenul mai conţine şi fibre trofice. INERVAŢIA ANALIZATORULUI VIZUAL Analizatorul vizual are o inervaţie senzorială. oblicul mic şi ridicătorul pleoapei superioare. trigemenul mai conţine şi fibre vegetative care au sub dependenţa lor o parte din vaso-motricitatea conjunctivei. senzitivă. pe faţa sa externă. Sistemul motor al globului ocular este destinat asigurării mobilităţii conjugate a globilor oculari. dreptul inferior. Din această cauză. terminaţiile nervoase trigeminale ajung până în straturile epiteliului anterior. în afară de fibre senzitive. Cortexul vizual este nutrit din artera cerebrală posterioară. Nervul oculomotor comun pătrunde în orbită prin fanta sfenoidală. . Nucleul său de origine este în pedunculul cerebral. oftalmic si maxilar. a canaliculelor şi a jumătăţii interne a pleoapelor şi a conjunctivei. şi de artera cerebrală mijlocie. Inervaţia senzorială este alcătuită din segmentul intermediar al analizatorului optic. iar corpul geniculat lateral . Nervul oculomotor comun inervează muşchiul drept intern. drept superior. Ramura frontală inervează tegumentele frunţii. Ramura nazală asigură inervaţia senzitivă a sacului lacrimal. corpului ciliar şi a retinei. cu scopul de a recepţiona şi stabili anatomic imaginea retiniana pe fovee. pleoapei şi conjunctiva.din artera posterioară.VASCULARIZAŢIA BANDELETELOR OPTICE ŞI A CORPULUI GENICULAT LATERAL Bandeleta optică primeşte ramuri din artera coroidiană anterioară. nervul optic şi căile optice. Nervul oftalmic este format din unirea a trei ramuri: nazal. în cornee. Nervul maxilar inervează pleoapa inferioară şi conjunctiva respectivă. întreaga musculatură a globului ocular este inervată de trei nervi cranieni: nervul oculomotor extern (a Vl-a).

Nucleul facial este în protuberanta. prin transformarea unui excitant specific. se împarte în centrii corticali şi periferici. reprezentând prima treapta în realizarea funcţiei vizuale. unele celule senzitive se diferenţiază pentru perceperea formelor . graţie căreia senzaţiile care se nasc în lobul occipital nu rămân fotografii izolate. şi ganglioni simpatici şi parasimpatici. lumina. El are nucleul de origine în pedunculul cerebral. Fiecare nerv are câte un nucleu de origine care alcătuieşte centrul primar sau periferic. fibre lacrimale. Nervul patetic este nervul motor al oblicului mare. în afara centrilor primari mai există centrii oculomotori corticali în număr de doi: unul anterior situat în lobul frontal. FUNCŢIA VEDERE ŞI TULBURĂRILE EI Analizatorul vizual are rolul de a ne pune în relaţie cu mediul extern.Nucleul oculomotor extern inervează numai muşchiul drept extern. apare cristalinul. a muşchiului lui Horner şi a glandei lacrimale. iar centrul său cortical se află în regiunea rolandică. din punct de vedere morfofuncţional. până la om. Nucleul său de origine este în protuberenţial. secreţiei lacrimale. Transformarea energiei luminoase într-un proces nervos se petrece la nivelul retinei. La organismele mai dezvoltate. ci sunt integrate în tot procesul cunoaşterii. Fibrele aferente simpatice îşi au neuronii de origine în ganglionii spinali. Fibrele parasimpatice ajung la ochi prin intermediul oculomotorului comun şi facialului. Pe calea parasimpaticului ocular vin prin oculomotorul comun fibre iridoconstrictoare şi fibre care acţionează asupra muşchiului ciliar. Centrii corticali ai activităţii vegetative se situează în sistemul cortical limbic şi în hipotalamus. Ochiul reprezintă adaptarea organismului la perceperea energiei luminoase. începând de la vieţuitoarele cele mai sensibile. Fibrele motorii care vin prin oculomotorul comun îşi au originea în nucleul Edinger-Westphal situat în apropierea nucleului acestui nerv. fără sens. La realizarea acestei funcţii ia parte şi scoarţa cerebrală. fibre secretoare pentru glandele pleoapei şi ale conjunctivei. care inervează muşchii netezi polpebrali şi orbitali. activităţii vasomotorii. în senzaţie vizuală. Inervaţia vegetativă a ochiului este alcătuită dintr-un sistem de fibre şi ganglioni care leagă ochiul de centrii vegetativi cerebrali. altul occipital situat în lobul occipital. sistemul vegetativ intervine în controlul activităţii musculaturii netede a globului ocular şi a orbitei. Pe calea simpaticului vin la ochi fibre vaso-motorii. fibre dilatatoare ale pupilei. Celulele senzitive încep să fie protejate de formaţiuni care le înconjoară. Nervul facial (a VII-a) joacă un rol important prin inervarea orbicularului pleoapelor. iar pentru cele parasimpatice neuronii se găsesc de-a lungul nervilor periferici. Segmentul vegetativ al analizatorului vizual. Elementele periferice sunt reprezentate de fibrele aferente şi de cele eferente. pentru secreţia lacrimală curentă. organul receptor al energiei luminoase se complică. La nivelul analizatorului vizual.

situată în plan frontal între iris şi corpul vitros. Examinarea la lumina zilei: cristalinul normal este transparent. EXAMINAREA CRISTALINULUI Cristalinul are forma unei lentile biconvexe. a cristalinului. Ele apar în câmpul negru pupilar. Cristalinul se compune din apă. Din punct de vedere etiologic. Studiul cristalinului se face prin: examinarea la lumina zilei. globulos. sub formă de zone cenuşii albicioase. grăsimi. fermenţi. examinarea prin oftalmoscopie. mai adesea posterioare. Colobomul este o fisură a ecuatorului cristaîinian. opacităţile apar de culoare neagră pe fondul roşu pupilar. Examenul biomicroscopie al cristalinului este foarte necesar. Iluminarea difuză permite examinarea suprafeţei anterioare şi a straturilor anterioare cristaliniene. şi o culoare albă-cenuşie când este opacifiat. într-o scobitură a vitrosului numită "fossa pantellaris". Cristalinul are două feţe: una anterioară. iar altele insolubile. vitamine. Anomaliile de dezvoltare sunt reprezentate de: afakie. cristalinul având rol de a concentra energia luminoasă asupra acestor celule. nu apare reflexul roşu al pupilei. Iluminarea focală în fantă permite examinarea cristalinului în secţiune optică. care duce la o miopie mare a ochiului. fibrele cristaliniene. iar în scoarţa cerebrală se transformă în senzaţie vizuală. atât pentru diagnosticul cataractei incipiente cât şi în stabilirea tipului cataractei. Excitaţiile luminoase se perfecţionează. colabom. Are următoarele straturi: capsula cristalinului sau cristaloidul. afecţiunile cristalinului pot fi clasificate în afecţiuni congenitale şi afecţiuni dobândite. proteine. Afecţiunile congenitale cuprind anomalii de dezvoltare şi tulburări de transparenţă. alta posterioară. Afakia este absenţa congenitală a cristalinului. Examinarea oftalmoscopică: cristalinul normal nu se vede. Examinarea biomicroscopică: se face prin iluminare difuză şi iluminare focală. Microsferofakia: un cristalin mic şi sferic. ombilicatie. ce se însoţeşte adesea de alte malformaţiuni oculare (aniridie. epiteliul cristalinian. Examinarea la iluminarea laterală permite să se observe opacifieri izolate în straturile anterioare ale cristalinului. colobom cristalinian) sau . examinarea prin biomicroscopie. dintre care unele solubile. dacă este opacifiat în totalitate. Grosimea cristalinului se poate determina prin ultraosmografîe. glutation. dacă este opacifiat parţial. ectopie. microsferoafakie. examinarea la iluminare laterală. deci vizibil. lenticom. perfect transparentă şi elastică. Ectopia cristalinului este o anomalie de poziţie. Ombilicatia este o depresiune a suprafeţei. microftalmie.şi a culorilor.

Opacităţi capsulare: .Cataracta în fus: opacitatea este fuzionată. ce duce la scăderea transparenţei sale. după vârsta de 50 de ani fără o cauză precisă. pentru a nu împiedica dezvoltarea vederii. în urma traumatismului operator. Cuvântul "cataractă" provine din limba greacă. Operaţia este contraindicată sub vârsta de 6 luni. albă. Unul din ochi va trebui operat în jurul vârstei de un an. Tratamentul chirurgical este indicat în toate cazurile de cataractă bilaterală totală. TULBURĂRILE DE TRANSPARENŢĂ Cataractele congenitale constituie o grupă de opacifieri cristaliniene evolutive sau neevolutive. Apare sub forma de opacităţi sau de cataractă propriu-zisă. operaţia poate fi făcută de la vârsta de doi ani. Prin cataractă se înţelege opacifierea cristalinului. ectopia). Cel de-al doilea ochi poate fi operat în jurul vârstei de doi ani. Uneori cataracta congenitală poate fi transmisă în mod dominant. dezvoltate în cursul vieţii intrauterine şi constatate la naşterea copilului sau mai târziu. unind o cataractă capsulo-lenticulară posterioară cu una anterioară. cataracta punctată. în urma unui proces patologic intrauterin. grecii şi romanii. rubeolaca şi diverse viroze pot fi incriminate la apariţia formelor neconstituţionale.somatice (sindromul lui Marfan. Cataracta congenitală este. În cataractele mononucleare.Cataracta polară anterioară se manifestă printr-o pată mică. care cunoşteau această boală. sindromul lui Marchesani. din cauza pericolului de atrofiere a globului ocular în cursa de dezvoltare. . cataracta pulverulentă. .Cataracta totală: interesează toate straturile cristalinului. staţionară. însoţită de o scădere mai mult sau mai puţin accentuată a vederii. situată în centrul cristalinului. proeminentă sau nu.Cataracta nucleară: apare sub forma unor opacităţi punctiforme dense. situată în centrul pupilei. care ocupă polul posterior al cristalinului. precum şi tulburările survenite în metabolismul calciului. Se descriu şi alte forme de cataracte congenitale: cataracta stelară. Afecţiunile dobândite: se manifestă prin pierderea transparenţei cristalinului. homocistinuria. Ea se datorează unor modificări constituţionale şi ereditare la un cristalin embrionar normal sau alterat în cursul dezvoltării sale. însemnând "cădere de apă" şi arată că indienii.Cataracta zonulară . în majoritatea cazurilor. la nivelul nucleului fetal. . Câmpul pupilar apare de culoare alb-cenuşie. .Cataracta polară posterioară se manifestă printr-un punct alb. în marea majoritate a cazurilor. alb-cenuşii. credeau că . Apare. totale sau parţiale. Endoluesul.

Desigur. spun alţii. Lesnier şi alţii au încercat să combată concepţia de mai sus. de obicei. la 80-90 ani. este înconjurat de o capsulă fără structură. Cataracta.Hr. opacifierea este cauzată de absenţa substanţelor necesare întreţinerii metabolismului cristalinian. mama a avut rujeolă în primele luni ale sarcinii. constatând cataracta propriu-zisă ca îmbolnăvire a cristalinului şi având la bază un proces de coagulare care duce la formarea opacităţii. prin cristalin se realizează acomodarea. La unele familii întâlnim cataracta senilă ereditară. se înţelege opacifîerea cristalinului şi nu formarea unei membrane.lichidul solidificat din faţa cristalinului împiedică vederea. sau succesiv la mai multe generaţii. între 40-45 de ani o întâlnim mai rar. care apar cumulativ la o generaţie. Presupunerile lui Brisseau au însemnat începutul cercetărilor care au dus la dezvoltarea cunoştinţelor despre cristalin şi cataractă. Unii caută sediul leziunii în structura cristalinului susţinând că procesul de sclerozare nu se desfăşoară uniform. s-au constatat următoarele: cristalinul este un factor important în refracţia oculară. care pot fi clasificate după formă. Este caracteristic faptul . aceste tulburări cauzează reducerea sau chiar pierderea transparenţei cristalinului: se poate opacifia capsula. deci este bine ca gravida să se ferească de contactarea unei boli contagioase. Când apare cataracta? Cunoaştem. nucleul sau tot cristalinul. După părerea altora însă. Ca urmare a studiilor efectuate. dacă. Apare. ceea ce produce destrămări în ţesutul cristalinului şi duce la descompunerea fibrelor. Brisseau demonstrează ştiinţific. în primul rând. părţile periferice se relaxează. Vechii egipteni cunosc noţiunea de cataractă din secolul al XVII-lea î. Cataracta poate exista şi la nou-născut. prin cataractă. toxinele celulare care se acumulează în organismul vârstnicilor. în 1705. Cea mai cunoscută formă de cataractă este cea senilă. de exemplu. din punct de vedere clinic nu este identică cu aceea care poartă denumirea de cataractă senilă. Potrivit unor presupuneri. astfel explicându-se de ce unii sunt afectaţi mai curând iar alţii mai târziu de această boala. Cataracta congenitală poate fi parţială. opacifierea substanţei cristalinului. mai multe tipuri ale cataractei. pentru prima dată. este consecinţa efectului luminos. cortexul. ca şi încărunţirea părului. lezează cristalinul. în jurul vârstei de 60 ani. iar sub artera anterioară a capsulei se situează epiteliul cristalinului. nucleul se sclerozează mai rapid. Sunt cunoscute şi cataractele congenitale familiare. Exista mai multe teorii. vârstă şi grad de dezvoltare. Cauzele formării cataractei nu sunt încă suficient elucidate. Forma care se instalează la o vârstă mai înaintată. susţinând că. Vogt este de părere că opacifîerea cristalinului este un simptom de îmbătrânire tisulară. Denumirea de cataractă a fost acceptată în limbajul medical şi se foloseşte şi astăzi. fibrele cristalinului sunt foarte sensibile la tulburările nutritive şi la traumatisme. această îmbătrânire se referă doar la suprafaţa cristalinului. pe o parte circumscrisă a cristalinului şi nu se extinde pe parcursul vieţii.

cataracta senilă este bilaterală însă ea nu apare în acelaşi timp la ambii ochi. Bucuria este de scurtă durata deoarece. cu durere şi congestia ochiului. Ea apare. doar la 8-10 ani după opacifierea totală a cristalinului neoperat la vreme. bolnavul vede mai bine. Alteori. cu "maturizarea" cataractei. . în general. la copiii lor la 55. urme incipiente ale cataractei se prezintă la 90% din populaţie.ca la bunici cataracta apare la 60-70 ani. Cataracta senilă constituie forma cea mai frecventă dintre tulburările de transparenţă ale cristalinului. Este indicat să se intervină prin operaţie înainte de instalarea acestei faze. după vârsta de 60 ani şi are o evoluţie progresivă spre opacifiere completă a cristalinului. opacifierea cristalinului începe în nucleu. la vârstnici. de obicei. atât vederea de aproape cât şi cea pentru distanţă vor slăbi din cauza cataractei. deoarece cristalinul înmagazinează mai multă apă şi. iar nucleul. a formării cataractei. se tumefiază. pe când opacităţile din nucleu ating doar peste ani de zile această fază. în acest caz. la vârstnici. dar i-a slăbit vederea pentru depărtare. iar la lumină pupila îngustată este acoperită de nucleul cristalinului opacifiat. aceasta se numeşte "cataractă hipermatură". Se disting 3 forme clinice: 1. pe lângă opacifieri de mici dimensiuni. Este bine să ştim că. în toate cazurile în care sensibilitatea la lumină există. la o distanţă de 5 m. iar de la l m. deci. Sensibilitatea la lumină este bună dacă bolnavul percepe lumina unei lumânări într-o cameră obscură. Uneori. Se remarcă. Odată cu opacifîerea cristalinului. Stadiul de hipermaturitate se formează însă. Scăderea vederii este. pe lângă opacifierile evidente. în urma acestui fapt. Un alt simptom este apariţia temporară a miopiei. vederea slăbeşte iar în locul culorii negre a pupilei. Ea poate fi cauza unei inflamaţii în ochi. cauzele pot fi şi altele. După vârsta de 70 de ani. iar la nepoţii lor deja la 40-50 de ani. vederea devine practic nefolosibilă. Prezbitul. vederea rămâne relativ bună. peste câteva săptămâni sau luni. lentă. alteori. acum de culoare maronie. apare cea alb-cenuşie. În faza de tumefiere. orice cataractă senilă se poate opera cu succes. Aceste urme se observă doar după dilatarea pupilei uneori. pentru ca. Boala este bilaterală. adică la generaţiile care se succed cataracta apare din ce în ce mai devreme. în general. se scufundă în partea lichefiată. Daca acest cristalin rămâne şi pe mai departe în ochi. care până acum citea cu ochelari. corticală (opacifierile încep în scoarţă). vederea practic încetează. afirmă fericit că nu-i mai foloseşte. aşa-zisul fenomen de anticipaţie. Ar fi o greşeală ca toate scăderile de vedere să fie considerate un început de cataractă. treptată. stabileşte cu exactitate direcţia ei. substanţa sa corticală se lichefiază. suprafaţa prezintă denivelări. îi scade volumul. apare uneori glaucomul cu unghi închis prin cristalin intumescent. opacitatea apărută în cortexul cristalinului ajunge în câteva luni în faza totală a formării cataractei. Dacă are loc opacifierea completă a cristalinului. Accentuarea opacifîerii substanţei cristalinului duce la pierderea apei..

Cataracta incipientă: se caracterizează prin apariţia unor mici zone de opacifiere. culoarea neagră apare în urma oxidării. poliopie (vederea unui obiect în mai multe exemplare. se produce o lichefiere a zonelor subcapsulare ale cristalinului. îşi împinge înainte irisul.O. din care cauză nucleul cade în partea delicvă a capsulei. pete negre pe fondul roşu. Examenul histologic arată prezenţa în sacul cristalinian de cristale de colesterol şi de oxalat de calciu. La examenul 3. 1. în cazuri incipiente. midriaza o micşorează prin angajarea periferiei cristalinului încă transparentă. boala evoluând in Cataracta cupuliformă apare în 10% din cazuri. La iluminatul lateral câmpul pupilar este roşu. perpendiculare pe suturi. 2. Miozisul măreşte tulburarea vizuală. care îşi recapătă dimensiunea normală. o forma supramatură a cataractei nucleare. pupila nu se luminează.Cataracta intumescentă: opacifierea cristalinului progresează treptat. pe fondul roşu al pupilei se observă o pată neagră. câmpul celular apare cenuşiu. se constată prezenţa de mici pete albe pe fondul negru al pupilei.2. El îşi măreşte volumul prin hidratare. în raport cu sediul lor: impresie de văl înaintea ochilor. Cataracta nucleară (25% din cazuri). 3. Evoluţia sa este mai lentă. Cataracta brună sau neagră se poate confunda cu o tulburare hemoragică masivă a vitrosului. La iluminatul lateral nu se constată nimic patologic. datorită căreia bolnavul poate renunţa la ochelari. . foarte clar orientate radiar. Vederea este redusă la perceperea formelor. . câmpul pupilar are o culoare cenuşie. La examenul direct şi la luminatul lateral. prezenţa unor puncte negre în câmpul vizual. iar la examenul oftalmoscopic. şi cu un vitros fluid. evoluţia se face către cataracta neagră. din cauza prezenţei mai multor zone de densificare). .Cataracta matură: se produce o deshidratare a cristalinului. Bolnavul distinge vag formele. care determină diferite tulburări vizuale.Cataracta hipermatură (morganiană): boala continuându-şi evoluţia. se observă prezenţa unor linii foarte fine. iar la examenul oftalmoscopic. formaţiuni transparente. Scăderea de vedere depinde de întinderea şi poziţia opacităţilor în raport cu pupila. nucelară (opacifîerile încep în nucleu). apariţia unei uşoare miopii. Tulburările de vedere sunt pronunţate. acest stadiu corespunde unei denaturări a celulelor care se adună în globule morganiene. Histologic. Câmpul pupilar capătă o coloraţie cenuşie-laptoasă. Cataracta corticală se întâlneşte în 65% din cazuri. o înceţoşare difuză a obiectelor îndepărtate. . mai multe stadii: . luând o coloraţie cenuşie albicioasă. în schimb opacifîerea devine completă. cupuliformă (opacifîerile încep în straturile posterioare). Ea este asociată uneori cu o miopie forte cu modificări ale F. iar la examenul oftalmoscopic pupila nu se luminează. Bolnavul acuză o scădere care se manifestă printr-un scotom cenuşiu circular. La biomicroscop. La examenul oftalmoscopic cu iod. în unele cazuri.

Cercetând starea locală. care au o specificaţie organică. care apare în urma unei afecţiuni inflamatorii a irisului. tapetând capsula posterioară. potasiului sau tulburărilor de secreţie ale glandelor endocrine sau lipsa de vitamine C. . Bl. Teoria metabolică generală explică apariţia cataractei prin tulburări în metabolismul general. Confuzia cataractei cu glaucomul cronic simplu apare datorită faptului că ambele afecţiuni apar la persoane în vârstă şi evoluează prin scăderea lentă şi progresivă a vederii. se verifică permeabilitatea căilor lacrimale. interesând straturile cele mai posterioare ale cortexului. DIAGNOSTICUL este uşor şi se bazează pe examenul obiectiv. repartizată regulat pe un plan uniform. Diagnosticul diferenţial se face cu: -opacităţi corneene. ce evoluează la o persoană în vârsta. dar nici una nu a rezistat verificărilor clinice şi experimentale.exudatul pupilar. PROGNOSTICUL este bun deoarece prin intervenţie chirurgicală. Teoria funcţională susţine că s-ar datora leziunilor mecanice provocate de eforturile acomodative ale ochiului hipermetrop şi astigmat. periferice. Evoluţia cataractelor senile se face fără fenomene inflamatorii sau dureroase. fără fenomene inflamatorii. care sunt însă. Există numeroase teorii. dispuse în straturile profunde ale periferiei scoarţei. . flora microbiană din secreţia conjunctivală şi tensiunea oculară . cercetarea câmpului vizual şi a F. sunt necesare pentru diagnosticul diferenţial. al grăsimilor. ETIOPATOLOGIA CATARACTEI SENILE. Opacităţi senile punctare. deci ar putea acţiona ca albumine străine. colesterinei. Teoria biologică susţine că s-ar datora unei hipersensibilizări a organismului la albuminele cristaliniene. calciului.O.oftalmoscopic cu iod. situate la un nivel anterior şi nu lasă să se perceapă planurile subadiacente. mai mult sau mai puţin gros. starea anexelor globului.glaucomul cronic simplu. dar nu de specie. La examenul biomicroscopic se constată o opacifîere limitată la stratul subcapsular posterior. care se manifestă doar printr-o scădere a acuităţii vizuale. care arată o opacitate caracteristică în câmpul pupilar. poate fi uşor confundat cu o cataractă incipientă: tomometria. TRATAMENTUL cataractelor este chirurgical şi constă în extracţia cristalinului opacifiat. Se întâlnesc sub două forme: opacităţi punctate albe sau brune ale suturilor axiale anterioare. se poate reda bolnavului vederea. se vede un văl negru care tapetează capsula posterioară. pe un ochi liniştit. B2. al hidraţilor de carbon. pulverulente. apoi ca un strat concav. care la început apare ca o tulburare difuză pulverulentă. 4. dispuse în lungul ramificaţiilor suturilor şi capacităţi zonulare concentrice. care poate determina o culoare alb-gălbuie a pupilei.

prin care se scoate numai capsula anterioară. prin scăderea permeabilităţii capsulare. opacitate de culoare alb-albăstruie. trebuie normalizată în prealabil. ochiul rămâne afak (lipsit de cristalin). 3. cu lentile corneene. Nici una din aceste teorii nu a reuşit să explice mecanismul de apariţie a tuturor capsulelor de cataractă diabetică. . prin hidratarea cristalinului sub acţiunea presiunii osmotice. dacă este crescută. din cauza complicaţiilor frecvente la adiabetici. Condiţia ca operaţia să poată fi efectuată este integritatea funcţională a retinei şi a nervului optic. -opacităţi cristaliniene ale adultului.cataracte asemănătoare celor senile. ea se prezintă sub formă de fulg de zăpadă sau sub formă de opacităţi noroase localizate în straturile anterioare şi posterioare. Cataracta endocrină este bilaterală şi evoluează în acelaşi strat de fibre. se caracterizează prin opacităţi fin cenuşii sau albăstrui. 2. cataracta dilacerată. b.care. Clinic. se disting mai multe variaţii: a) cataracta diabetică este bilaterală: apare la diabeticii tineri şi are o evoluţie rapidă spre maturitate. într-un număr mare de cazuri s-ar datora unei disfuncţii a glandelor endocrine. mai frecvent sub forma unei cataracte cupuliforme posterioare şi au un caracter evolutiv. Corecţia afakiei se mai poate face şi cu lentile de contact. se manifestă prin opacităţi de culoare verzuie sau brună. prin acidoză. CATARACTELE PATOLOGICE apar datorită unei tulburări a metabolismului cristalinian de cauză generală sau locală. se descriu următoarele aspecte: 1. Mecanismul de apariţie a cataractei diabetice a fost explicat în mai multe feluri: prin prezenţa zahărului în cristalin. dar aici măsurile de precauţie trebuie să fie mai riguroase. atât pentru distanţă cât şi pentru aproape. CATARACTELE PRESENILE sunt de natură ereditară şi se pot împărţi în două categorii: . cataracta coerulea. sunt dotate cu un potenţial evolutiv foarte redus şi au o influenţă mică asupra funcţiei vizuale. survin în cursul celei de-a 4-a sau a 5-a decade a vieţii. 1. metoda extracţiei extracapsulare. Tratamentul este identic cu al cataractei senile. metoda extracţiei intercapsulare. Extracţia cristalinului se face după două metode: a. prin care se extrage cristalinul în întregime. cataracta coronară. Corecţia afakiei se face cu lentile sferocilindrice. este frecvent 25%. prin produşii toxici ai metabolismului diabeticilor. După extracţia cristalinului. Această cataractă are la origine o afecţiune generală sau o intoxicaţie. A) Cataracta patologică de cauză generală. care se aplică direct pe cornee şi care se utilizează cu succes mai ales în afakiile mononucleare.

Leziunile sunt localizate mai ales în cortex. completate de apariţia de vacuole. dispuse în jurul nucleului fetal. cataracta în dezlipire de retina poate apărea precoce. punctiforme Tratamentul tetaniei nu opreşte evoluţia cataractei.se mai întâlnesc cataracte de boli infecţioase. localizate între fibrele transparente. din boala lui Steiner. Cataractele dermatogene. diflupil).cataracta prin hipoglicemie: se caracterizează prin opacităţi lamelare. eczeme cronice). boala lui Takaiasu. cataracte miopigenă. asociate cu tulburări endocrine (tiroidiene. 5. tulburări endocrine. după operaţiile de guşă. printr-un aspect îmbătrânit cu sclerodermie. sub formă de opacităţi albe. asociată cu o polikilodermie generalizată. stea sau scut. Ea poate fi reversibilă dacă se administrează un tratament precoce.apar la persoane între 18-35 ani. d) cataracta miotonică. scledermie. sub forma unor opacităţi difuze sau nucelare. b. tulburările apar lateral. separate de capsulă printr-un strat clar. Cataracta galactoseică . Cataracte patologice de cauză diversă . tulburări de nutriţie. B) Cataracta patologică de cauză locală (cataracta complicată) reprezintă alterarea cristalinului ca o consecinţă a unei afecţiuni oculare. pilocromă. apare în cursul tetaniei.sunt bilaterale şi încep sub capsula anterioară. suferind de o dermatoză (eczemă cronică) şi se manifestă prin opacităţi centrale ale capsulei anterioare sub formă de ecuson. clorpromazina (neuroleptic). Cataracta în mongoloism C (trisomia 21). paratireoprive. iar opacităţile se localizează subcapsular. mai frecvent. 6. următoarele forme: a) cataracte atopice . mintacol. 2. Cu timpul devine totală. digestive şi respiratorii. Cataractele complicate sunt de mai multe feluri: a cataracta glaucomatoasă. dinitrofenol (conţinut în diferite medicamente administrate în cura de slăbire). 4. survin în afecţiuni cutanate (neurodermită. Glaucomul singur poate determina apariţia opacifîerilor. 3. cataractă sub formă de opacităţi subcapsulare anterioare şi posterioare.este bilaterală şi începe prin opacităţi corticale profunde. b) sindromul lui Rothmund . c. în miopie de grad mare. Se prezintă sub formă de opacităţi de tip Fleischer sau de tip Vogt. c) cataracta tetanică. survin la persoane tinere. cu evoluţie lentă. Cateractele sidermatotice sunt bilaterale.se caracterizează printr-o cataractă în farfurioara posterioară. Afecţiunea se caracterizează prin tulburări endocrine. bilaterală. înainte de a ajunge la o opacifîere totală. asociate cu tulburări musculare. Ele survin în intoxicaţie cu ergotamina (prin faina care conţine secară cernută). c) sindromul lui Werner . ulceraţii torpide ale membrelor inferioare. corticosteroizi tripanarol. Se mai întâlnesc. genitale). Cataractele toxice . poate apărea cataracta nucleară cu evoluţie lentă. se caracterizează prin opacităţi arciforme.apare la vârsta de 15-20 ani. Se pot întâlni cataracte produse de instalaţiile de miotice (pilocarpina. b) /v .

nodulare. punctate. CATARACTA TRAUMATICĂ survine în urma unui traumatism ocular perforant (cauza directă) sau neperforant (cauza indirectă). în 50% din cazuri. masivul malar) care aparent nu a văzut cristaloida. înţepături de albină.survine după o expunere la raze infraroşii (sticlari.apare după o electrocutare. corpi străini oxidabili (cataracta siderotică sau calcozică). foarfece. în cataracta complicată. Cataracta poate apare sub diferite forme: opacităţi subcapsulare diseminate. în caz de glaucom secundar. b) cataracta traumatică indirectă este consecinţa unei contuzii a ochiului sau a regiunii osoase învecinate (rebordul orbizal. A. Opacifierea cristalinului este proporţională cu lărgimea plăgii capsulare. în cataractele contuzive. c) cataracta prin radiaţii ionizante (raze X. boala se complică cu hipertonie. Cataracta traumatică indirectă poate fi însoţită şi de alte leziuni endoculare (rupturi coroidiene. a) cataracta calorică . cauzate de procesele patologice oculare. în rozetă. Tulburările cristaline. subcapsulare. se va face extracţia cristalinului opac. reprezentând amprenta lăsată de foaia pigmentară a irisului pe fata anterioară a cristalinului. sau opacifîerea totala a cristalinului. se manifestă prin apariţia de opacifîeri arciforme. CATARACTA PRIN AGENŢI FIZICI . evacuându-se masele cristaliniene opacifiate. se intervine imediat. La copil.numeroşi agenţi fizici. Alteori se observă o exfoliere lamelara a cristalidei anterioare. Tulburările depind de cantitatea. cataracta apare rapid după . în masa cristalinului şi îmbibarea acestuia. se datorează dereglărilor în metabolismul cristalinian. dezlipire de retină). albicioase. timpul de expunere şi natura radiaţiilor. b) cataracta electrică . Se manifestă printr-o cataractă nucelară. Cataracta traumatică se mai poate întâlni în arsurile corneei prin caustice (acid clorhidric). intensitatea. fiind formată din granulaţii mici. El constă în tratamentul plăgii perforante şi al procesului infectios iar după stingerea acestuia. corp străin) care a perforat capsula cristaliniană. topitori). cataracta cu pseudoexfoliere capsulară. pot produce prin diferite mecanisme patogenice opacifîerea acestuia. urmat de pătrunderea U. CATARACTA LUI VOSIUS este o tulburare pigmentară inelară pe cristaloida anterioară. începe la polul posterior al cristalinului. în extracţia cristalinului opacifîat. împinsă înainte de şocul de retur. probabil ca urmare a modificării permeabilităţii capsulare sau datorită unei exudaţii subcapsulare ce produce o opacifîere locală a fibrelor. a) Cauza traumatică directă este consecinţa unui traumatism cu un agent vulnerant (cuţit. în pânză de păianjen. bomba atomică). Ele survin ca o consecinţă a inhibiţiei fibrelor cristaliniene. Ea este situată mai ales la nivelul polului posterior. neutroni. cui. gama. acţionând asupra cristalinului.d. după un timp variabil de la data iradierii. boala degenerativă de origine uveală. paraziţi ai cristalinului (filarie). beta. Tratamentul cataractei traumatice este chirurgical.

deformarea pupilei (ovalară). încrucişate. sindromul Marchesani).subluxaţia sau luxaţia. CATARACTA SECUNDARĂ SAU REZIDUALĂ constituie o opacitate membranoasă. . La examenul F.V.acestea sunt descoperite uneori întâmplător. Luxaţiile sunt deplasări în care cristalinul a părăsit complet loja. Deplasările de cristalin pot apare datorită unor cauze patologice: miopie forte. pierderea paralelismului secţiunilor optice corneo-cristaliniene. Bolnavul se plânge de o scădere progresivă a vederii. CATARACTA REGRESIVĂ SAU MEMBRANOASĂ este constituită de un cristalin redus la capsula sa şi o parte din epiteliu. patologică sau traumatică) prin opacifîerea resturilor lenticulare şi capsulare rămase după intervenţie. Tratamentul constă în excizia membranei. iar între ele găuri negre. cristalinul ectopic îşi poate completa deplasarea luându-se înainte sau înapoi spontan sau sub influenţa unui şoc traumatic. tumori ale corpului ciliar (luxaţii şi subluxaţii spontane). hernie de vitros. plisari ale suprafeţei irene într-un sector. în urma resorbţiei progresive a fibrelor cristaliniene. Tratamentul constă în extracţia cu pensa a cataractei secundare (capsulectomie) sau în descizia ei (capsulotomie). în dreptul pupilei. diplopie monoculară. alteori după o contuzie oculară pe un ochi predispus.O. modificarea profunzimii CA (mai profundă într-un sector ori mai redusă în altul). care este o malformaţie ce interesează un cristalin normal şi rămas într-o poziţie anormală.dobândită . Subluxaţiile sunt dislocări în care cristalinul este menţinut parţial în loja sa. deformarea obiectelor. miopie post traumatică).care constituie o deplasare secundară a unui cristalin de volum normal şi dezvoltat în poziţie normală. o semilună neagră deasupra marginii cenuşii a cristalinului (zona afaka). centrat pe axul vizual. El poate suferi o deplasare sau o dislocare.congenitală . La iluminatul oblic se observă o uşoară tremurătură a irisului (iridodonesis). care survine tardiv după extracţia uneia din formele de cataractă descrisă anterior (congenitală. Poziţia normală a cristalinului este înaintea irisului. senilă.ectopia. Subluxaţiile cristalinului . ce poate fi izolată sau asociată cu anomalii generale (sindromul Marfan. ruperea fibrelor zonulare. (astigmatism. sau ca urmare a unor traumatisme oculare violente. în cazul când cristalinul lasă liber o parte din câmpul pupilar. Există două tipuri de deplasări: . luminate în roşu la examenul oftalmoscopic. Ele se caracterizează prin scăderea A. formând cute concentrice cu pupila. încât o radioscopie a abdomenului unei femei însărcinate în primul trimestru poate determina apariţia unei cataracte. cataractă supramatură. uneori.iradiere fetusul este şi mai sensibil. se observă de obicei două papile. în foseta patelară. . La iluminatul lateral. cataracte coroidiene. se văd benzi groase. DEPLASĂRILE CRISTALINULUI.

acesta înştiinţează Academia din Paris despre rezultatele dobândite. unii făceau plaga pe partea inferioară a corneei. întrebuinţat de 130 de ani. Redobândirea vederii are şi influenţe favorabile fiziologice. El a extras cataracta prin plagă. dar se poate instala şi în urma unui traumatism. eventual să fie expus unor accidente de muncă. dacă scade. Freytageste este primul care. Prima intervenţie ştiinţifică de extracţie a cataractei datează din 1745 şi se leagă de numele oftalmologului francez Jaques Daniel. Frecvent. cataracta nu a fost îndepărtată din ochi ci "împinsă" fin în zona papilară. nici astăzi nu s-a ajuns la o părere unanimă în privinţa îndepărtării cristalinului afectat. Acest lucru se explică prin efectul stimulant al luminii asupra metabolismului general. Pe parcurs. de inflamaţii. în fixarea momentului optim pentru intervenţie. În cataractă. se indică intervenţia chirurgicală înainte ca bolnavul să devină incapabil de muncă. Cu toate acestea. de obicei. care constituie un mijloc de neînlocuit pentru fiecare chirurg oftalmolog. Alţii . prin retină si hipotalamus. s-au perfecţionat instrumentele şi materialele necesare suturii plăgii. La extracţia cataractei s-a generalizat folosirea cuţitului lamelar Graefe. vraci şi alte persoane care efectuau discizia cataractei. de a recupera vederea prin tratament medicamentos. apoi să se generalizeze incizia pe partea superioară. trebuie luat în considerare nu gradul de maturizare a cataractei ci acuitatea vizuală care. îl stânjeneşte pe bolnav în activitatea zilnică. Procedeul lui a deschis o nouă eră în ştiinţa oftalmologică de început. între 1692-1698 îndepărtează cristalinul opacifîat iar apoi mai mulţi medici aplică această metodă în cazul luxaţiei cristalinului. Îmbogăţirea cunoştinţelor despre cataractă a dus la înlocuirea metodei de a "împinge " cataracta din zona pupilară cu extracţia ei. Poate fi şi o malformaţie.TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL CATARACTEI Cu toate încercările de a vindeca cataracta. astăzi există o singură posibilitate: îndepărtarea chirurgicală a cristalinului opacifîat. Operaţiile se fac astăzi sub microscopul chirurgical. adică "scufundată " în corpul vitros. se operează ambii ochi. după extracţia cristalinului. în prezent se operează pentru păstrarea capsulei cristalinului cataracta fiind înlocuită cu un cristalin artificial. De-a lungul mileniilor. AFAKIA Ochiul fără cristalin se numeşte afak. urmată în multe cazuri. pe care a facut-o prin cornee astfel încât razele luminoase au pătruns până la retină. prin care au scos cristalinul de multe ori fragmentat cu ajutorul unui cârlig sau o lingură miniaturizată.în lateral. Pierderea vederii unui ochi se întâmplă foarte rar. In 1752. Vorbim despre afakie şi în cazul în care cristalinul rămâne în globul X . Se produce . În evul mediu circulau prin oraşele şi târgurile din Europa.

Dezvoltarea rapidă a tehnicii deschide noi perspective în folosirea cristalinului artificial şi asigură bolnavilor de afakie. iar din punctul de vedere al refracţiei. din punct de vedere fizic. la valorile de mai sus. camera este umplută cu umoare apoasă. Dacă ochiul a fost emetrop înainte de operaţie. Dacă ochiul emetrop devine afak. imaginea se produce în spatele retinei cu 8. Corectarea vederii cu ochelari este mai complicată dacă cristalinul s-a extras dintr-un singur ochi. Constituie o regulă de bază ca. după operaţie. Viciul de refracţie sferică a ochiului afak este consecinţa doar a astigmatismului corneean. uneori de miopie sau hipermetropie. Afakia poate fi însoţită. Sistemul optic al ochiului afak este defectuos. de l O-11 D. de planul corneean. în acest caz. se indică lentile convexe. să vadă totul în roşu. va fi în mare măsură hipermetrop. . raza curburii R=7. Această stare defavorabilă. pentru vederea la distanţă şi de 13-14D pentru vederea de aproape. condiţii bune de viaţă şi muncă. Ochelarii de protecţie se prescriu în funcţie de profesia şi necesităţile de vedere ale bolnavului afak. Ochiul afak este lipsit de posibilitatea de acomodare la diferite distanţe. bolnavul vede totul în albastru. unii bolnavi. deci ochiul afak. adăugăm. în cazul în care ochelarii de corecţie înlocuiesc cristalinul unui singur ochi. la lumina puternică a zilei. diferenţa dintre mărimea celor două imagini formate pe retină devine supărătoare şi nu se poate asigura o vedere binoculară corectă. în ochiul afak. ochiul a fost hipermetrop sau miop. imaginea devine cu 30% mai mare faţă de imaginea formată în celalalt ochi. refracţia fiind constantă. Are doar punctum remotum. se situează în afara axului optic. Din cauza corneei subţiri şi a diferenţei mici a curburii suprafeţei posterioare faţă de cea anterioară. care corectează perfect deficienţa de refracţie a ochiului afak.5 mm. dar este deplasat din loja sa. al căror număr este în continuă creştere. Globul ocular va avea două suprafeţe optice: suprafaţa anterioară şi cea posterioară a corneei. În afakia monolaterală. în unele cazuri. în cazul hipermetropiei sau scădem în cazul miopiei dioptriile corespunzătoare.ocular. Aceasta înseamnă că. Persoanele cu ochiul afak nu văd bine nici aproape nici la distanţă fără ochelari. din cauza lipsei cristalinului astfel că. anterior. se comportă ca un sistem de refracţie sferică. Se întâmplă ca. Dacă. puterea de refracţie este mai mică decât cea a ochiului emetrop.8 mm. după intervenţie. Este foarte importantă corectarea astigmatismului corneean apărut în urma operaţiei. iar restul globului ocular de corpul vitros. Refracţia ochiului afak se modifică prin hipermetropie. nu se poate realiza vedere binoculară cu ochelari de protecţie.. dacă în refracţia celor doi ochi este o diferenţă mai mare de 3D. pe corneea ochiului afak suprafaţa anterioară este partea pe care se produce refracţia. razele luminoase paralele se unesc după retină la 31 mm. încercăm să o rezolvăm cu lentile de contact.

În practică. Cel implantat în camera anterioară măreşte cu 4% imaginea. s-a elaborat o nouă metodă: implantarea cristalinului în camera anterioară care a fost aplicată de italianul Strampelli în 1953. Cassamota a făcut implantări la Dresda. La finele secolului al XVIII-lea.CRISTALINUL ARTIFICIAL CU IMPLANTARE INTRAOCULARA Ideea de a se înlocui cristalinul cu o lentilă de sticlă provine de la oftalmologul italian Tadini(1766) dar. poli-metilmetacrilat. Lentilele din camera posterioară au fost prevăzute cu sisteme de susţinere elastice. Medicamentele care se aplică local poartă denumirea de colire. cel mai aproape de locul cristalinului original. Cu ocazia fiecărei implantări. Avantajul acestui cristalin. Primul oftalmolog care a efectuat o astfel de operaţie a fost englezul Ridley (1951). cu picioarele în cârlig. Aceasta metodă părea a fi mai puţin periculoasă decât celelalte. olandezul Binkhorst a elaborat o metodă şi mai bună de implantare a cristalinului: implantarea cristalinului în camera posterioară. Colire lichide Sunt soluţii medicamentoase dizolvate în apă sau în ulei de măsline.5-3%. a fost refuzat. dar fără succes. Există colire lichide. la Universitatea din Varşovia. unde i s-a prezentat lentila. După aceasta. fixat în camera posterioară. În ultimii ani s-au făcut încercări pentru confecţionarea şi utilizarea cristalinului în camera posterioară. NOŢIUNI PRIVIND MEDICAMENTELE FOLOSITE ÎN OFTALMOLOGIE ŞI MODUL LOR DE UTILIZARE Pentru efectuarea tratamentelor se folosesc medicamente care se aplică local (pe ochi) şi medicamente care se aplică pe cale generală. Rezultatele cele mai bune se obţin atunci când cristalinul se implantează în camera posterioară. lentila artificială pentru implant a fost abandonată şi uitată. colire moi (colire seci. practic ajunge mai profund în camera anterioară a ochiului cu afakie. Ele trebuie sa fie proaspete în flacoane de culoare închisă. pentru a nu se infecta. Ulterior. pe când cel implantat în planul irisului măreşte imaginea cu doar 2.cristalinul s-a deplasat de la ochi. Ea poate fi corectată cu ochelari sau lentile de contact. dar metoda folosită de el s-a dovedit a fi ineficientă: după o perioadă de câţiva ani s-au observat grave inflamaţii interne ale globului ocular . Între timp. arcuite. încovoiate. azi se implantează unul din cele trei tipuri de lentile. colire gazoase). trebuie să ţinem cont de apariţia aniseiconiei. corect astupate. .

mai ales cel bolnav. cu mâna stânga. Colire gazoase Sunt cele în care substanţa activă este redusă la particule foarte fine. bolnavul stă. câteva picături în apropierea unghiului extern al pleoapei. Ochiul. Instilaţiile Ca în orice altă manevră medico-chirurgicală în care se vine în contact direct cu pacientul. pentru a ajuta răspândirea colirului aplicat.Colire moi Se prezintă sub formă de pomezi. substanţele active fiind fie incluse într-o pudră fină. Cu tifonul. Atingerile Colirele moi se aplică prin metoda atingerii. Pomezile trebuie să fie perfect omogene. fie pe scaun. cu mâna dreaptă. Flaconul trebuie adus înainte de întrebuinţare la temperatura corpului. Pudra se ia cu o mică pensulă şi se scutură pe mucoasa conjunctivală a pleoapei inferioare. se şterge de pe obraz plusul de lichid. care se prezintă sub formă de pudră. fie fiind chiar ele transformate în pudră. astfel încât manevrele de apăsare care se efectuează asupra lui în timpul instilaţiei vor fi făcute cu o deosebită fineţe. cel ce o efectuează trebuie să se spele înainte foarte bine pe mâini. În timp ce face instilaţia. pentru ca lichidul să nu vină în contact cu mica pompă de cauciuc a tubului de sticlă din care se compune picurătorul. lanolină) în care este inclus medicamentul activ. În timpul instilaţiei. cu pleoapele închise. cu capul uşor dat pe spate fie întins în pat. care se pulverizează în flacoane speciale de tip spray. Colirele seci. aceasta pentru a nu expune ochiul la infectare. se aplică prin metoda pudrării. Pomăda este formată dintr-un excipient (vaselină. este foarte sensibil. Colire seci Sunt preparate din pudre. se picură prin presarea uşoară a pompiţei de cauciuc. Substanţe antiseptice . Bolnavul va face apoi. Se cere bolnavului să privească spre frunte apoi. atingere şi pulverizări. se va ţine în mână câteva minute. Colirele se administrează sub formă de instilaţii. lângă ochiul bolnavului aşezăm o compresă sterilă sau o batistă curată pentru a şterge cu ele excesul de lichid care se prelinge pe obraz. perfect şlefuită. pe care se ia puţin din unguentul respectiv şi se aplică pe conjunctiva pleoapei inferioare. Se foloseşte o spatulă de sticlă. Picurătorul se ţine vertical. Picurătorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular. pentru a nu irita conjunctiva şi corneea. Pentru aceasta. i se îndepărtează (se lasă în jos) pleoapa inferioară şi. Picurătoarele trebuie sterilizate înainte de utilizare. Bolnavul va închide apoi pleoapa foarte blând. pentru a nu se evacua lichidul introdus. mişcări ale globului ocular. pe conjunctiva acesteia. Pudra se dizolva în lacrimi şi se răspândeşte pe toată conjunctiva şi pe cornee.

cu mai multă uşurinţă. Substanţe vasoconstrictive şi vasodilatatoare Adrenalina 1%. . Rezorcina 1%. în soluţie de 10%. Sulfatul de zinc l %. în conjunctivele acute. are o buna acţiune analgezică şi stimulează procesele de cicatrizare a plăgilor corneene. Penicilina. soluţie de 1-5%. irisului şi a corpilor ciliari. Protargol 1-2%. Pantocainei 0. impregnează conjunctiva şi o înnegresc. Se recomandă numai în soluţii recent preparate. soluţie de 1%. De obicei. în soluţie apoasă de 5%. se folosesc paralizante ale muşchiului ciliar . Dacă la Novocaina se mai adaugă şi l ml. o senzaţie de arsură. Nu se aplică niciodată seara sau de două ori pe zi. sau în pomăda 2%. pentru tratamentul conjunctivelor catarale. Se mai folosesc şi alte săruri de argint. Anestezicele Pentru operaţiile de scurtă durată sunt utilizate anestezicele tipice. Se folosesc mai ales preparatele de tip Fenilefrina (Neosinefrina). hipotermie si edem conjuncţi val. în afara dilatării pupilei. administrându-se una-două picături din oră în oră. Mioticele micşorează diametrul pupilei. de tipul Cocainei 2-4% sau al Tetraciclinei. Dacă. salicilatul de ezerină 0. în acel moment. Sunt folosite pentru a se executa. Substanţele care dilată şi micşorează pupila Midiaticele măresc diametrul pupilar prin contracţia muşchiului radiar al irisului. de Adrenalină. examenul fondului de ochi ca şi atunci când pupila trebuie păstrată deschisă pentru tratarea bolilor corneei. durata anesteziei creşte. prelungeşte acţiunea anestezică a acestuia din urmă. dizolvată în ser fiziologic. Utilizarea acestora nu trebuie să fie limitată. se foloseşte numai în soluţie proaspăt preparată. Aceste substanţe sunt foarte utile în tratarea leziunilor conjuncţi vale şi corneene.5-1%. Substanţe astringente Alaunul (sulfat dublu de potasiu şi aluminiu) se foloseşte în soluţie de glicerina 1%.25% sau salicilatul de fizistignină. Chimioterapice şi antibiotice Sulfatiazolul. Pentru a se obţine anestezii de durată mai lungă se folosesc injecţii cu Novocaina 0. Trebuie aplicată cu prudenţă deoarece produce.sulfat de atropină 1% sau comatropină 2%.Nitratul de argint. După aplicare. prin contracţia muşchiului circular al irisului. Acidul tanic se prepară în glicerina 3%. se aplică Pinocarpina 1%.5-1% sau Xilină 1%. cu oxicianură de mercur 1/5000 sau cu ser fiziologic. mai puţin caustice: Agrirol 15%. Dionina. se face o spălătură a ochiului. se urmăreşte să se obţină şi o paralizie temporară a acomodaţiei. simplă sau amestecată cu novocaina.

Aplicaţiile reci creează o contractare a vaselor sanguine şi reduc fenomenele inflamatorii. Căldura uscată: se folosesc termofoare electrice. ceai de muşeţel. se formează o tartină (perniţă) de formă rotundă. acid boric. Pansamentul constă într-o bucată de vată învelită în tifon. Fototerapia Se utilizează helioterapia şi căldura emanată de aparate cu raze ultraviolete sau infraroşii. creează o hiperemie locală. răcite la frigider sau în apă cu gheaţă. Temperatura acestora nu trebuie să depăşească 40-507°C. Bolnavul stă cu ochii deschişi în faţa unei surse de căldură umede (apa care a fiert). favorizează oprirea sângerărilor. Căldura umedă se foloseşte sub formă de comprese înmuiate în apă. sub diverse forme. Electroterapia se aplică sub formă de ionizări şi galvanizări. ser fiziologic. Se folosesc în tratamentul terţilor ca şi după intervenţii chirurgicale. Temperatura să fie de 8-127°C. Temperatura soluţiei nu va fi mai mare de 50°C. Pentru menţinerea pe ochi a acestei tartine de vată şi tifon se foloseşte o faşă. . timp de 20-30 minute. calde. Pansamente Se folosesc două feluri de pansamente: ocluzive şi protectoare. cu scopul de a curăţa ochiul şi de a suprima durerea. Frigul: se aplică pe ochi pungi cu gheaţă sau compresii umede. compresele se reînmoaie după 5-10 minute de utilizare.Agenţii fizici Căldura. care favorizează resorbţia exudatelor şi calmează durerea. Se mai poate folosi căldură sub formă de vapori. cu diametrul orbitei. Totdeauna se aplică pansamente separate pentru cei doi ochi. sau mici flacoane cu un conţinut lichid pentru menţinerea îndelungată a temperaturii.

PREZENTAREA CAZURILOR .

Nu are probleme cu eliminările.şi trei nepoţi. S. înălţimea l.02.S. Are grupa sanguină AII. cu temperament flegmatic..afakie operatorie O. produse alimentare şi nici la medicamente. l INTERVIU Date despre bolnav Bolnavul se numeşte Frecuş Nicolae. Locuieşte în Brăila pe strada Sebeşului.Romergan. 64.Hidrocortizon-Acetat.. este de naţionalitate român şi de religie creştin-ortodox. Algocalmin. fructele şi friptura.D.două fete şi un băiat . Este căsătorit.1942. în 1990. Istoricul îngrijirilor Bolnavul afirmă că nu a avut mari probleme cu sănătatea. S-a născut pe data de 09. Afirmă că nu este alergic la polen. Nu consumă cafea şi nici ţigări. Cea mai mare bucurie o simte atunci când se uneşte întreaga familie. din secţia de oftalmologie: CATARACTĂ PRESENILĂ LA O. A mai fost internat în spital pentru: . 53 Kg. Viplex şi următoarele colire . Alimentaţia Bolnavul nu este pretenţios la mâncare şi are un orar al meselor.apendicectomie -1956. este în vârsta de 63 de ani.CAZUL NR. A lucrat ca inginer. A suferit de toate bolile copilăriei. /v . Operat de cataractă la O. în prezent se internează pentru operaţie la O. nr. are trei copii . Ederen. îi place să citească ziarul şi să asculte emisiunile radio. Diagnosticul de certitudine a fost dat de medicul de specialitate. In prezent este pensionar şi nu are probleme de familie. bea 1-2 pahare cu vin pe zi. are scaun normal şi diureză normală. Rh negativ. Istoric socio-cultural În prezent este pensionar. S. -1990 Aşteptări de la spitalizarea actuală S-a internat pe baza cuponului de pensie. Atropină 2%. Adoră peştele. praf.D. . Medicatie I se dau spre administrare următoarele medicamente . Acuză scăderea acuităţii vizuale la O. Timpul liber şi-1 petrece în gospodărie îngrijind gradina. Ampicilina şi Xilină 1%.70m.

nu are nevoie de sedative pentru a dormi. Examen oftalmoscopic FOD . S.nu se luminează FO nu se disting modificări . = 6/5. normal transparentă transparentă medie normal centrală opacifiat omogen în toate structurile permeabile cicatrice limbică postoperatorie integră cicatrice limbică postoperatorie mai profundă iridodonezis ovalară. Examen microscopic conjunctive sclere cornee camera anterioară iris pupile cristalin căi lacrimale O. Examenul funcţional al ochiului a) Acuitatea vizuală cu corecţie: O. = 3 mm. C.5 g O.Obişnuinţe de viaţă Are un regim de viaţă raţional. d) Dimensiuni pupilare: O. b) Percepţie şi proiecţie luminoasă: O.S.vitrosul uşor tulbure FOS . = p. = 6/5. 5 mm. = bună O. = 3 mm.5 g Mobilitate oculară normală. vertical O.S. EXAMEN CLINIC LOCAL A.D. cu axul vertical afakie operatorie permeabile B.l. orizontal.D. Acest bolnav trebuie instruit în legătură cu: analize. consensuală. la convergenţă = prezentă.D. S. e) Tensiunea intraoculară: O. tratament şi îngrijire ce i se vor acorda.QD.S.D. = 1/6 cep. = bună c) Reacţie pupilară: la lumină. doarme 7-8 ore pe noapte . O.

38 g%o 0. sânge tară anticoagulant.H. se recoltează 5 ml. Se agită uşor. apoi se citeşte la microscop după colorare. O Hb scăzută denotă o anemie. se agită uşor.85g°/w Negative 9600 mm3 60% 4% 37 % 4% 36-42g%-. Rezultat Ih . 9. Euzinofile Limfocite Monicite 37 g°/oo 0.8% + 1. Se usucă lama. pe un plan dur. 4-6 mm.6 ml. Implicaţii nu rs irig VHS-ul crescut indică o infecţie în organism. Se recoltează 2 ml.14 mm V. pe nemâncate.1 1 mm. sânge fără anticoagulant.53% 2. cu mişcări circulare. O glicemic crescută arată o tulburare a metabolismului glucidic. cu mişcări circulare.40 g 7oo 0.60 -1.4-11.4 citrat de sodiu 3. sânge.8% . O uree crescută indică o afecţiune. sânge în flacon cu anticoagulantul EDTA.INVESTIGAŢII DE LABORATOR Analiza V. se recoltează 5 ml.5% 20 . Se recoltează 2 ml.1 7g% 14-15g% Hematocrit Uree Glicemic Reacţie VDRL Leucocite Neutrofile segm. O picătura de sânge se întinde pe lama de frotin.S. Hemoglobina 1 1. Leucocitele crescute indică o infecţie în organism.N.20 -0.60% 0. dimineaţa pe nemâncate. sânge în flacon cu anticoagulant EDTA. Se recoltează cu seringa de 2 ml. Ht scăzut denotă o anemie Se recoltează 2 ml. 0..7mm 2h. sânge.10 g %o Negative 7000 -9000 mm3 25 . 0. dimineaţa.3 . fără anticoagulant.

Locul de elecţie este regiunea supero-externă a muşchilor fesieri. Tubul nu trebuie să vină în contact cu ochiul.=250mg 1 tb.I. 2 Ig.S./zi. 3 dj. înainte de măsurarea T. ALGOCALMIN IM Analgezic local Antibiotic Antimicrobiaii XILINÂ AMPICILINA instilaţie instilatie ATROPINĂ 2% 3 pic. O. HIDROCORTEON ACETAT Unguent subconjunctiv .MEDICATIA BOLNAVULUI Medicament EDEREN ROMERGAN VIPLEX Doza/orar 1 tb. se va asista bolnavul. S-a indicat postoperator pentru scăderea presiunii intraoculare. 1 f dimineaţa. S-a indicat ca dilatator de pupila pentru a executa mai uşor F. diuretic Sedative antihistaminice Analgezic Antiinflamator Implicaţii nursmo. S-a indicat pentru. câte idj. Bolnavul va sta pe scaun sau întins pe pat cu capul uşor pe spate şi i se va cere să privească spre frunte. S-a indicat preoperator pentru pregătirea intervenţiei chirurgicale./zi 1 la =30 mu. acele pentru injecţii trebuie sa fie cu bizoni lung şi lungimea acului de 6-8cm. 2pic. Distinge acţiunea potenţialilor agenţi patogeni. S-a indicat pentru afecţiuni inflamatorii şi alergice ale ochiului. înainte de aplicarea picăturilor. după fiecare masă 2 f. asistenta se va spală meticulos pe mâini. Se injectează IM doza prescrisă. S-a indicat postoperator pentru promovarea vindecării. seara.. Temperatura medicamentului din flacon trebuie adusa la temperatura corpului prin ţinere în mâna câteva minute Picurătorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular. seara. Se va înghiţi cu apă sau un pahar cu lapte. dimin. să respecte calea de administrare. 1 fi/zi I fl=25()ms Cale oral oral oral Clasificare Sulfamidă inhibitoare a carbohidrazei scade presiunea intraoculară. /zi./zi dimineaţa instilaţie A. 1 tb. 1 f=2ml.O. Cu mâna stângă se lasă în jos pleoapa inferioară iar cu mâna dreaptă se aplică unguent în sacul conjunctival apoi se cere bolnavului să închidă ochii. S-a indicat pentru anestezia globului ocular. 1 tb. /zi. 1 f. se dă bolnavului spre înghiţire. combaterea durerii. Bolnavul va sta pe scaun cu capul uşor pe spate sau întins pe pat. Asistenta trebuie să verifice calitatea medicamentului.

> Apreciez expresii non-verbale ale fricii ca: agitaţie. tensionarea corpului şi a muşchilor faciali. INTERVENŢII NURSING > Apreciez nivelul anxietăţii. Pregătirea adecvată preoperatorie: analiză . Obiective : Calmarea durerii la nevoie. ZIUA I . Evaluare : Pacientul manifestă încredere în cadrele medicale şi aşteaptă încrezător reuşita intervenţiei chirurgicale.PREOPERATOR Dx. > Asigur pacientul că i se vor administra antialgice după intervenţie şi i se va trata pentru a preveni complicaţiile şi convalescenţa prelungită. > Explic că încrederea în sine reduce anxietatea legată de durere şi modificările potenţiale în starea de sănătate şi conceptul de sine al pacientului. II: Potenţial de atingere a integrităţii fizice datorită deficitului vizual. relaxat. încurajez exprimarea lor şi ascult cu atenţie. > Creez un mediu calm. iritabilitate. palpitaţii.recoltare ? Asigurarea securităţii pacientului pe toată perioada spitalizării.PLAN DE ÎNGRIJIRE Bolnavul: Frecuş Nicolae Vârsta: 63 ani Diagnostic: Cataractă presenilă O. manifestată prin nelinişte şi teamă. Dx. S. . exprimarea verbală a fricii şi motivele. ca pacientul să-şi împărtăşească sentimentele şi temerile. Scop : înlăturarea fricii evidenţiate prin incapacitatea de a se relaxa şi odihni pe perioada spitalizării. paloare. Obiectiv : Exprimă frica şi îngrijorările în ceea ce priveşte intervenţia chirurgicală. I: Frica datorită intervenţiei chirurgicale şi frica de eşecul posibil de recăpătare a vederii. Exprimarea lor contribuie la relaxarea pacientului şi ajută să identifice sursele de anxietate.

T. R=18r/min. .43g%. R şi le notez în F. IM. enzofile = 4%. Ofer informaţiile necesare pacientului. leucocite = 940 mm3. îi cer să descrie caracteristicile durerii.O. Evaluare: .Durerea este ameliorată. VSH la l h=6mm. la intervenţia chirurgicală. P=80b/min. Liniştesc bolnavul în privinţa evoluţiei afecţiunii. manifestată prin sentiment de neputinţă. pentru a se obişnui cu termenii medicali despre boală si tratament. Dx. TA.27g%. glicemia = 0. Explic pacientului efectele tratamentului. Obiectiv: Asigurarea de suport psihic necesar pentru a depăşi sentimentul de incompetenţă. Administrez două fiole Algocalmin pentru scăderea durerii şi confortul pacientului: o fiolă dimineaţa şi una seara. tratament şi schimbările necesare în stilul de viată. Ts=37°C. neutrofile = 59%. III: Pierderea stimei de sine datorită alterării vederii. Recoltez analize sub perfectă asepsie şi apoi le duc la laborator.Analize rezultate: Hb=12. limfocite = 34%.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientului. Ofer lămuriri cu privire la întrebările şi neliniştile pe care le manifestă cu privire la prognosticul bolii. Td=36. . Scop : Pacientul să accepte pierderea temporară a vederii. Informez pacientul corect despre prognosticul bolii. Ht=38%.Funcţii vitale în limite normale: TA=140/80 mmHg. monocite = 3%. INTERVENŢII NURSING > Discut cu pacientul şi-1 încurajez să-şi exprime neliniştea şi sentimentele.82g%o. la 2 h = 13 mm. uree = 0.. .Pacientul afirmă încredere în cadrele medicale şi în tratamentul administrat.8°C. în special necesitatea administrării la timp şi în doza prescrisă a medicamentelor. intensitatea. Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P. .

Discut cu familia ca să-i ofere sprijin psihic şi moral de câte ori este necesar. > I-am explicat că poate citi sau viziona programul TV la recomandarea medicului oftalmolog. obişnuit că până la vindecare este dependent de alţii. manifestată prin incapacitatea de a îndeplini o activitate favorită. V : Deficit de cunoaştere în legătură cu aşteptările postoperatorii datorită lipsei surselor de informare. Scop : Promovarea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării. Obiectiv : Pacientul să fie capabil să înţeleagă informaţiile legate de afecţiune. .Bolnavul înţelege restricţia temporară a cititului şi a vizionării TV. IV : Dificultate de a desfăşura activităţi recreative datorită alterării senzoriale. Dx. Evaluare : pacientul îşi acceptă rolul său dependent de alţii.Bolnavul face activităţi recreative cu ajutorul asistentului şi familiei. manifestată prin cerere de informaţie. INTERVENŢII NURSING Am recomandat pacientului să audieze unele emisiuni radio la orele preferate. > Evaluare : . > Sfătuiesc familia să discute cu pacientul pe perioada spitalizării şi să-1 viziteze cât mai des posibil. Dx. . Scop : Educarea pacientului în legătură cu afecţiunea şi intervenţia chirurgicala. Obiectiv : Petrecerea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării.ÎI liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i redea încrederea în sine.

exerciţii care îl vor ajuta postoperator.INTERVENŢII NURSING > > > > > > Apreciez gradul de cunoaştere a pacientului cu privire la diagnostic. Preoperator. TA. Familiarizez pacientul în legătură cu echipa de îngrijire. Evaluare: Pacientul posedă cunoştinţe despre boală şi intervenţia chirurgicală. datorită deficitului vizual. Explic necesitatea intervenţiei chirurgicale. T. R. I: Potenţial de atingere a integrităţii fizice. care este principalul tratament al bolii. Explic pacientului că durerea va înceta după administrarea analgezicului. INTERVENŢII NURSING > > Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P. tehnica medicală propusă. manifestată prin risc de complicaţie. Pregătirea preoperatorie adecvată. > . Administrez două fiole Algocalmin: l fiolă dimineaţa şi l fiolă seara la nevoie pentru dispariţia durerii şi pentru confortul lui. grupul sanitar şi modul în care sunt aşezate obiectele şi mobilierul în salon. cu topografia camerei şi a spaţiilor din jur. ZIUA A II-A PREOPERATOR Dx. ocluzionez ochii bolnavului şi fac exerciţii de mers. experienţe din trecut legate de intervenţia chirurgicală şi spitalizare. Explic în ce constă examinarea zilnică a ochiului. Informez pacientul în legătura cu afecţiunea sa. toaleta ochiului şi investigaţiile efectuate de medicul oftalmolog. Scop : Promovarea securităţii şi confortului pe perioada spitalizării. Obiective : Asigurarea confortului pe perioada spitalizării. de folosire a unor obiecte personale.

Evaluare : Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/70 mmHg.9°C. Obiectiv : Bolnavul să primească informaţiile din mass-media care îl interesează. .fără anestezie intervenţia va fi dureroasă. . . Ts = 36. > Corectez concepţiile greşite şi dau informaţii corecte despre examene des întâlnite în timpul intervenţiei chirurgicale: . Td=36. Scop : Promovarea unei activităţi recreative adecvate pe perioada spitalizării. evidenţiată prin capacitate de a se relaxa şi odihni.vizualizarea instrumentelor cum se apropie de ochi. > Accept sentimentele pacientului şi îl asigur că anxietatea şi teama sunt reacţii normale pentru intervenţia chirurgicală. II: Anxietatea datorită ameninţării conceptului de sine rezultând frică şi scăderea răspunsului la tratament. Concepţiile greşite pot contribui la anxietate şi frică. Obiective : Stabilirea confortului psihic preoperator. Dx. să nu resimtă acut perioada spitalizării. R = 18 r/mia.> > > Administrez după prescripţie Ederen şi Romergan. dimineaţa. Dx.. Pacientul să-şi exprime temerile şi necunoscutele. l tb. Scop : Anxietatea în limite tratabile. seara şi l tb. relaxant.îndepărtarea ochiului în timpul intervenţiei chirurgicale. P = 78 b/min. > . INTERVENŢII NURSING Asigur nivelul de cunoştinţe al pacientului cu privire la intervenţia chirurgicala. Educ pacientul să raporteze orice disconfort şi accentuarea durerii.implicare sub câmpurile chirurgicale.7°C. III: Dificultate de a-şi desfăşura activităţile recreative datorită alterării senzoriale. înainte de intervenţia chirurgicală. > Creez un mediu calm. Administrez o tabletă de Dulcolax seara.

Recomand familiei să fie alături de el.> > > > Prezint informaţiile folosind o varietate de metode: materiale tipărite. minimalizând riscul de complicaţii posoperator. Dx. IV : Insuficienta cunoaştere despre pregătirea preoperatorie datorită lipsei surselor de informare. instilând picături de Ampicilina dizolvate în 10 ml. > Informez în legătură cu regimul alimentar. postoperator. > Explic pacientului că. Evaluare : Pacientul afirmă că este gata psihic şi acceptă operaţia şi rezultatul cât mai repede. cu golirea vezicii şi cu clisma evacuatoare. > . se simte relaxat şi este satisfăcut de informaţiile primite. Obiectiv : Bolnavul să fie capabil să înţeleagă şi să reproducă în legătura cu intervenţia chirurgicală. care a suferit o intervenţie chirurgicala de acelaşi tip. va trebui să stea întins pe partea neoperată. postere. ser fiziologic. programe audio-video. INTERVENŢII NURSING Am informat pacientul că azi este ziua de pregătire pentru intervenţia chirurgicală. Prezint pacientului un fost bolnav al secţiei noastre. > Am instruit pacientul să nu se atingă la ochi. Scop : Bolnavul să înţeleagă şi să cunoască despre modul de pregătire pentru intervenţia chirurgicală. mai ales după intervenţia chirurgicală. > Am explicat pacientului planul de îngrijire şi la ce să se aştepte postoperator. > Educ pacientul în legătură cu efectele administrate în seara şi dimineaţa intervenţiei chirurgicale (Ederen şi Romergan). > Am redus bacteriile conjunctivale. îl liniştesc în ceea ce priveşte "părerile" altora despre boala sa.

Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea intervenţiei chirurgicale şi să manifeste încredere în asistentul medical în timpul actului operator. > Încurajez verbalizarea simtămintelor.Anxietatea bolnavului este în limite normale. Evaluare : . R = 16 r/min.8°C. manifestată prin teamă şi frică. tahicardia. starea de frică. INTERVENŢII NURSING /v > În timpul pregătirilor de îngrijire. > Apreciez nivelul anxietăţii. îl ascult şi nu îl judec. dar îi explic că intervenţia este făcută doar spre binele lui. > Asigur bolnavul că intervenţia chirurgicală nu înseamnă îndepărtarea ochiului şi că.. > Administrez tranchilizante minore sub raţionament de nursing. . transpiraţia palmelor. Ajut pacientul să identifice problemele cu prioritate. Are un facies relaxat şi verbalizează că este încrezător în reuşita operaţiei. Anticipez simţăminte de refuz. în timpul actului operator. ZIUA A III -A INTRAOPERATOR Dx. Administrez medicaţia prescrisă: Ederen şi Eomergan. > Ofer măsuri realiste. > Discut cu pacientul şi stabilesc o relaţie confidenţială. negare.Evaluare : Pacientul cunoaşte toate informaţiile despre pregătirea preoperatorie. Scop : Reducerea anxietăţii la un nivel tolerabil. supărare.. depresie. smulg şi accept expresia de frică şi teamă a pacientului. tremurul vocii. II : Comunicare eficientă la nivel senzorial datorită intervenţiei chirurgicale. I: Anxietate datorită intervenţiei chirurgicale. nu va simţi durere datorită anesteziei. Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/75 mmHg. P = 80 b/min. > Dacă pacientul verbalizează refuzul intervenţiei. raportate la condiţia pacientului. Dx. T = 36.

Ştie unde este soneria. > > > > Încurajez familia să fie alături de el. Obiectiv : Bolnavul să fie familiarizat cu salonul.injecţie retrobulbară Xilină 2% . INTERVENŢII NURSING Reamintesc pacientului că după intervenţia chirurgicală. Asigur şi arăt soneria bolnavului. 4. > Familiarizez pacientul cu obiectele şi salonul. Ampicilina şi Pilocarpină. PROTOCOL OPERATOR 1. Instilaţie cu ser fiziologic. obiectele din jur pentru perioada postoperatorie. Evaluare : . Crioextracţia cristalinului extracapsular 3.Camera este semiobscură. Am grija să fie camera semiobscură. mobilităţii limitate şi pansamentului ocular. . obiectele din jur. III : Potenţial de accident datorită limitărilor vizuale. Dx.Bolnavul îşi cunoaşte salonul. 3 picături. l f+ Xilină 4% . în special după actul operator. ambii ochi vor fi acoperiţi. . . Scop : Promovarea vindecării ochiului şi asigurarea unei mobilizări normale Obiective : . 500 ml.Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate postoperator. Educ pacientul că nu trebuie să tuşească.Promovarea confortului pe perioada spitalizării. să strănute după intervenţia chirurgicală. Ii explic că patul va avea apărători laterale. Perfuzie cu glucoza 5%.instilaţie oculară 2.Bolnavul să respecte mobilizarea. Anestezie : Xilină 2%. .

Bolnavul se simte confortabil. caracterul. IV : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale. să tuşească şi să vorbească tare. .Pierderi insesizabile =150 ml. postoperator. .Bolnavul a băut 2 l ceai. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului.INTERVENŢII NURSING Bolnavul va sta. > Evaluare : .O. Dx. urmărind greutatea. P imediat după ce a părăsit sala de operaţie şi le notez în F.. prin exerciţii şi să aibă răbdare în timpul mobilizării. prezentă sau absenţa schimbărilor în . imobilizat la pat 24 ore. Obiective : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. . > Ridic apărătorile laterale ale patului. > Educ pacientul că nu trebuie să facă mişcări bruşte.Transpiraţie =150 ml.. > Învăţ pacientul despre necesitatea menţinerii tonusului muscular puternic. .Funcţiile vitale sunt în limite normale: TA = 140/70 mmHg. textura părului şi a pielii. bolnavul trebuie să consume 2 litri ceai neîndulcit. pentru a preveni eventualele accidente. INTERVENŢII NURSING > Examinez deficitul de nutriţie al pacientului. în 24 ore.. > Supraveghez funcţiile vitale: T.. > Reamintesc familiei că. să nu se aplece. -Diureza= 1700 ml. după toleranţă. făcând exerciţii pentru a nu favoriza formarea escarelor pe partea dorsală şi pentru activitatea musculară a membrelor inferioare. TA. T=36. > Deservesc bolnavul cu plosca şi urinar la pat.9°C. P = 80 b/min. culoarea. R. să doarmă pe partea neoperată. > Sfătuiesc pacientularsă nu se mişte. R . > Stabilesc un set de exerciţii la pat în colaborare cu pacientul.Bilanţul hidric : . dar îşi acceptă cu greu postura.16 r/min.

Viplex 3 tb.Diazepam.acuitatea vizuală. La nevoie somnifere .Bolnavul acceptă regimul hidric.5-2 l. Scop : . nelinişte. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. . monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. severitatea ei pe o scală de la l la 10. Am ridicat puţin somiera patului. dacă este cazul.câte o tb. . > Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. > Ajut bolnavul să se alimenteze.Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator. oferindu-i alimentele indicate de medic. Observ eventualii factori care ar putea cauza durerea: zgomote.Bolnavul nu este deshidratat. Explic bolnavului că este indicat în primele două zile un regim hidric adecvat. V : Probabilitate de atingere a integrităţii fizice. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. > Colaborez cu pacientul. Administrez medicaţia prescrisă. datorită mediului spitalicesc. turgorul şi observ culoarea urinei. Dx. Evaluare : . măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. Recunosc factorii care pot cauza creşterea durerii. ca anxietatea. VI: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator./zi. temperatura si lumina puternică./zi . după fiecare masă.normocromă. sifon). INTERVENŢII NURSING > > > > Observ comportamentul bolnavului. frica./zi. > Observ starea de hidratare a pacientului. apreciez tegumentele şi mucoasele. lapte. . gradul de agitaţie. a ingerat 2 l lichide (ceai neîndulcit. familia şi specialiştii în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale. compot. accept durerea descrisă de pacient şi-1 asigur că nu este singur.Culoarea urinei . Dx. Apreciez localizarea durerii. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. Prevenirea complicaţiilor. > Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal.

Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate; > Caut cu pacientul să identific căi de control a durerii şi explorăm diverse metode folosind termeni pozitivi şi de putere a sugestiei;
/\

> > > >

încurajez pacientul cu privire la temerile şi neliniştile pe care le prezintă; încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii; Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale; Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. Evaluare : - Durerea a scăzut în intensitate - Bolnavul este liber de infecţii, liber de complicaţii, respectă repaosul; - Nu prezintă dureri oculare; -Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.

Dx. VII: Deficit de autoîngrijire, datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic, până când va putea să se deservească singur. Obiective : - Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei, la eliminări; - Pacientul va prezenta incizia fără simptome de infecţie pe parcursul spitalizării.

INTERVENŢII NURSING
Apreciez potenţialul de infecţie, observ marginea intervenţiei chirurgicale, pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. Menţin curată şi uscată incizia; > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F.O.; > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins, să nu prezinte cute, pentru a preveni apariţia escarelor. Asigur lenjerie curată de pat şi corp; > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului, dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită; > Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei, explicând necesitatea de a fi curat, astfel încât previne complicaţiile;
>

Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini, care este tot o tehnica aseptică, tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului, îngrijirea şi curăţirea pielii; Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie, eventual temperatura, dureri abdominale, puroi în plagă. Evaluare : - Bolnavul nu prezintă semn de infecţie; Este afebril,T = 36,7°C; - Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte; - Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie); - Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării plăgii, iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă.
ZIUA A IV-A PRIMA ZI POSTOPERATORIE

Dx. I: Probabilitate de atingere a integrităţii fizice, datorită mediului spitalicesc. Dx. II: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator. Scop : - Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator; - Prevenirea complicaţiilor. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore.

INTERVENŢII NURSING

Observ comportamentul bolnavului, gradul de agitaţie, nelinişte. Apreciez localizarea durerii, severitatea ei pe o scală de la l la 10; Administrez medicatia prescrisă monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb./zi, Viplex 3 tb./zi - câte o tb. după fiecare masă. La nevoie somnifere - Diazepam.

>

>

> >
> >

> > > >

Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO. Mydrium OD l picătură dimineaţa Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. ser fiziologic, 2 ml. AO, HCA - OD; Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului; mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului; Când am instilat, am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător; Am ridicat somiera patului; Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate; Am explicat pacientului că aceasta durere nu este un semn al agravării situaţiei, ci este ceva normal; încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii; Cer pacientului să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii; Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale; Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. Evaluare : - Durerea a scăzut în intensitate ; - Bolnavul este liber de infecţie, liber de complicaţii, respectă repaosul; - Nu prezintă dureri oculare; - Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.

Dx. III : Deficit de autoîngrijire datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic, până când va putea să se deservească singur. Obiective : - Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei, la eliminări; - Pacientul va prezenta incizia fără simptom de infecţie pe parcursul spitalizării.
INTERVENŢII NURSING

Apreciez potenţialul de infecţie, observ marginea intervenţiei chirurgicale, pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. Menţin curată şi uscată incizia; Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F.O.;

7°C.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie). . Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. Evaluare : . încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului. Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate pe perioada postoperatorie a spitalizării. INTERVENŢII NURSING > > > Apreciez nivelul de comunicare a pacientului.Bolnavul nu prezintă semn de infecţie.Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării plăgii. dureri abdominale. Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini. îngrijirea şi curăţirea plăgii. Dx. care este tot o tehnică aseptică. datorită deficitului vizual O. Asigur lenjerie curată de pat şi de corp. Nu voi judeca pacientul pentru nivelul său de comunicare. Obiectiv : Pacientul să înţeleagă importanţa comunicării verbale pe perioada postoperatorie a spitalizării. care ar trebui să interfereze cu o relaţie de cooperare dintre noi. astfel încât previn complicaţiile. . -Este afebril. Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei. explicând necesitatea de a fi curat. tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului.T = 36. iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă. puroi în plagă. IV : Comunicare ineficientă la nivel senzori-motor. Identific reacţiile personale şi stilul de comunicare al pacientului. Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie eventual temperatură. pentru a preveni apariţia excarelor. . .D.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. Stabilesc căi de comunicare eficiente între mine şi pacient. să nu prezinte cute. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită.> > > > > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor.

familia şi specialişti în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale. prezenţa sau absenta schimbărilor în acuitatea vizuală. turgorul şi observ culoarea urinei. nu decubit lateral. apreciez tegumentele şi mucoasele.2 1. caracterul.Bolnavul a înţeles informaţiile primite şi este gata să colaboreze. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului. culoarea. > Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez că ingestia să se facă cu pai. Educ pacientul în legătura cu poziţia optimă în pat . . pentru a anunţa la camera de gardă de fiecare dată când are nevoie. V : Dificultate de a se alimenta şi hidrata. oferindu-i alimentele indicate de medic. Explic pacientului că. Evaluare: . comunicarea este mai redusă. > Ajut bolnavul să se alimenteze. îndemn familia că.5 . să fie alături de bolnav. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric.Este susţinut de cadrele medicale şi de familie. urmărind greutatea.> > > > > Vorbesc cu el şi modelez discuţiile pe un ton cât mai cald şi mai apropiat.decubit dorsal. Explic bolnavului că este indicat. INTERVENŢII NURSING Examinez deficitul de nutriţie al pacientului. în primele două zile. textura părului şi a pielii. Mă asigur că soneria este la îndemâna lui. > . un regim hidric adecvat. > Observ starea de hidratare a pacientului. în primele zile după intervenţie. datorită intervenţiei chirurgicale. în această perioadă de imobilizare la pat. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. să simtă că poate avea încredere în mine. > Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare./zi. > Colaborez cu pacientul. Dx.

Prevenirea complicaţiilor. nelinişte. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Observ comportamentul bolnavului. I: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator./zi . am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător. Când am instilat.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase. Apreciez localizarea durerii. Administrez medicaţia prescrisă. Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. .Nu prezintă dureri oculare./zi. . Evaluare : . Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. . gradul de agitaţie.câte o tb. Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale.Diazepam. mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului. liber de complicaţii. Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate. respectă repaosul.Durerea a scăzut în intensitate. Mydri0um OD l picătură dimineaţă. Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului.Bolnavul este liber de infecţii. Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO. . ser fiziologic.Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator. severitatea ei pe o scală de la l la 10. HCA-OD. după fiecare masă. Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. Scop : . Am explicat pacientului că aceasta durere nu este un semn al agravării situaţiei ci este ceva normal. Am ridicat puţin somiera patului. /v > Încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii. La nevoie somnifere . monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. Viplex 3 tb. 2 ml. . AO.ZIUA A V-A A DOUA ZI POSTOPERATORIE Dx.

-G = 70 Kg. . . Mă asigur că ceea ce învaţă este esenţial din punct de vedere al persoanei pacientului.* Încerc să fiu creativă.Bolnavul acceptă regimul hidric. căutând diverse metode de învăţare cum ar fi cărticele. Sfătuiesc pacientul să nu facă mişcări bruşte. Dx.turgor normal. de aceea cooperează cu cadrele medii. pentru a evita orice traumatism accidental. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă şi să reproducă. pentru următoarele 24 de ore.Este mulţumit pentru noile informaţii primite.Evaluare : . a ingerat 21. de lichide(ceai. Avertizez pacientul să evite orice forţare a ochiului. Determin care este cea mai bună metodă de a învăţa acest pacient. să nu se aplece 3-4 săptămâni deoarece creşte tensiunea intraoculară şi compromite intervenţia. Fac un plan stabilit pe termen lung şi pe termen scurt.Bolnavul nu este deshidratat . discuţii sau demonstraţii.normocromă. VI: Insuficienta cunoaştere pe perioada postoperatorie datorita lipsei sursei de informare. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Lucrez cu pacientul şi familia la un plan realist. în legătura cu informaţiile primite. Selectez metodele de învăţare cele mai bune. Scop : Alcătuim un plan individualizat pe strategii de învăţare. lapte. casete audio-video. cum ar fi: instructor personal la pat.. de a învaţă ceea ce nu ştie. Activităţile vor fi crescute treptat de la o zi la alta.Culoarea urinei . a fost la cel mai înalt nivel. Evaluare : . . compot. chiar şi la defecare.Bolnavul a înţeles toate explicaţiile care i-au fost date şi pune în aplicare cunoştinţele pe care şi le-a însuşit. postere. . Consider că sistemul este avantajos iar pacientul învaţă mult mai repede. sifon). Îi explic pacientului că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi.

II: Deficit de autoîngrijire.Dx.Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei. Dx.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie). . Scop: Educ pacientul în legătură cu tratamentul. > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului. > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F. pentru ambulatoriu. . Asigur lenjerie curată de pat şi corp. Menţin curată şi uscată incizia. la eliminări. . Am grijă ca cearceaful să fie bine întins.Bolnavul nu prezintă semn de infecţie. datorită restricţiilor impuse de interdicţia chirurgicală. până când va putea să se deservească singur. III: Insuficienta cunoaştere pentru perioada de ambulatoriu. INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie.T = 36. pentru a preveni apariţia escarelor. Obiectiv : Pacientul să înţeleagă informaţiile primite pe perioada spitalizării. Obiective : . . -Este afebril. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită..7°C. pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. > Evaluare : . Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic.O. să nu prezinte cute.. datorită lipsei surselor de informare. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada ambulatorie. > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte.Pacientul va prezenta incizia tară simptome de infecţie pe parcursul spitalizării. observ marginea intervenţiei chirurgicale.

INTERVENŢII NURSING > > > > > > > Explic pacientului necesitatea unei administrări corecte a tratamentului. Evaluare : . Explic bolnavului că în primele zile să consume în special lichide. să nu efectueze mişcări bruşte. PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE SANITARĂ După părăsirea spitalului. > Să evite condimentele şi băuturile alcoolice. să nu folosească poziţia ortostatică. să-şi cumpere ochelarii prescrişi de medicul oftalmolog. frigul şi să ducă o viata liniştită.Bolnavul înţelege şi este gata să respecte informaţiile primite. . atât în privinţa tratamentului. > Să evite emoţiile. sau simte că scade acuitatea vizuală. . . Explic pacientului cum să-şi administreze singur medicamentele locale prescrise după externare. să nu stea până la următoarea ocazie de control şi să se prezinte imediat la medicul specialist. cât şi a modului de viaţă: > Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile.Bolnavul exprimă cu satisfacţie că informaţiile pe care le-a însuşit îi sunt de ajutor. În timpul şi după învăţare pun pacientul să expună ceea ce a însuşit. Bolnavul să-şi acopere ochiul ori de câte ori iese afară la aer rece. Să nu privească la TV până la indicaţiile medicului. > Să evite mişcările bruşte. Educ bolnavul în legătura cu restricţiile mişcărilor în perioada ambulatorie. îl informez despre efectul benefic al tratamentului administrat corect şi la timp. chiar şi atunci când nu are nici o acuză oculară. punând întrebări prin care el să demonstreze ceea ce a învăţat. > Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi.Familia este alături de el. apoi va adopta o dietă normală. > Să se prezinte la control periodic. pacientul trebuie să aplice sistematic prescripţiile medicului specialist.

sinuzită acută . 2 INTERVIU Date despre bolnavă Bolnava se numeşte lonaşcu Georgeta. Am sfătuit familia să ofere un suport psihic şi fizic la domiciliu.. în urmă cu 6 luni a observat îngustarea câmpului vizual la O. . A mai fost internată în spital pentru: . . Are grupa sanguină OI.fractură de gambă. deoarece îi creşte tensiunea intraoculară şi poate compromite intervenţia. S. în 1996.5 săptămâni. Când citeşte. a apelat la medicul de specialitate şi se internează în secţia oftamologie.68 m.02.1996. Rh pozitiv. Istoricul îngrijirilor Bolnava afirmă că a suferit de toate bolile copilăriei. în prezent se internează pentru operaţie la O.> > > > Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură.1970. S-a născut pe data de 10. înălţimea 1. . este în vârstă de 54 de ani. lumina să cadă din lateral Să nu privească la T V până la indicaţia medicului. Bolnava acuză că. 59 Kg.D. pentru crioextracţia cristalinului extracapsular. cu temperament melancolic. Operată de cataractă la O..1974.D. CAZUL NR. Să nu se aplece 4 .cataractă patologică operatorie O.S. este de naţionalitate română şi de religie creştin-ortodoxă..1950. Aşteptări de la spitalizarea actuală S-a internat pe baza cuponului de pensie. . Văzând că afecţiunea progresează.apendicectomie -1982. In prezent este pensionară şi nu are probleme de familie.. ..

Nu are probleme cu eliminările. = normal. Ia 2 mm.D. Relaţiile cu familia sunt bune. Timpul liber şi-1 petrece în gospodărie. O. având o gospodărie frumoasă. cu excepţia cristalinului. Istoric socio-cultural In prezent este pensionară. Examen microscopic P. care este opacifiat.d. = 17. vertical. are scaun normal şi diureză normală. nu fumează.D. . Afirmă că nu este alergică la produse alimentare.S.dulciuri şi fructe. b) Dimensiuni pupilare: O.S.Romergan. B.D. ca preferinţă .Hidrocortizon-Acetat. Diazepam şi următoarele colire . A lucrat la Demopan. = 17. Pleoapa = AO. Orbita = AO de configuraţie normală. gătită. A. are un băiat căsătorit. Activităţile preferate sunt: lucrul manual şi vizionarea de filme TV. O. c) Tensiunea intraoculară: O.3 mmHg O.Diagnostic medical: Cataractă capsulară posterioară patologică la O. Are un somn regulat şi rar recurge la medicamente. Alimentaţia Bolnava preferă hrană caldă.3 mmHg Mobilitate oculară normală. Consumă rar alcool. Căi lacrimale = AO permeabile. nu este pretenţioasă la mâncare. =n. polen şi la nici un fel de medicament. Examen funcţional al ochiului a) Acuitatea vizuală cu corecţie: O. de regulă întrebuinţează Diazepam. A.D. Este căsătorită. = 3 mm.D. = 1/10 fără corecţie O. Medicaţie I se dau spre administrare următoarele medicamente . Ampicilina şi Xilina 1%.c. Algocalmin.S. îngrijită. praf. = 3 mm. orizontal. Ederen. 5 mm. aspect de mobilitate normală. Locuieşte în Brăila. Viplex.

60 -1. INVESTIGAŢII DE LABORATOR Analiza Hemoglobina R ezu ltat 10. pe un plan dur.O. Se recoltează cu seringa de 2 ml.D. sânge în flacon cu anticoagulantul EDTA. . Glicemic Uree 0. Se recoltează 2 ml. Se usucă lama.35 g %o Negativ 9400 mm3 V. se recoltează 5 ml.20 .53% 2. se agită uşor.N. se recoltează 5 ml sânge. fără anticoagulant. Euzinofîle Implicaţii nursins O Hb. Ht scăzut denotă anemie.se distinge vag pupila nervului optic şi mai bine periferic FO.. O glicemie crescută arată o tulburare a metabolismului glucidic.10 g %o 0.lO m m .4 citrat de sodiu 3. sânge fără anticoagulant.11 mm.42 2%o o Hematocrit 35g%> Ih .11.4. 0.6 ml.5 % Reacţie V D RL Leucocite Neutrofile segm. Se recoltează 2 ml. sânge. scăzuta denotă o anemie. 4 .40 g % Negativ 7000 -9000 mm 3 25-60% 0.6 mm. O picătură de sânge se întinde pe lama de frotin. sânge în flacon cu anticoagulant EDTA. 14-15g% 36 .5 g % V. pe nemâncate. cu mişcări circulare. 9.are aspect normal A. apoi se citeşte la microscop după colorare. cu mişcări circulare.SH.2 h -17mm . dimineaţa. Se agita uşor. Examen oftalmoscopic FOD (după Mydrum) . = n.0.V. L00g°/oo 0. VHS-ul crescut indică o infecţie în organism. Se recoltează 2 ml. 54% 3% Limfocite Monicite 47% 5% 20.8% .3 .8 % + 1. O uree crescută indică o afecţiune. / 2.c. dimineaţa pe nemâncate. sânge fără anticoaRulant Leucocitele crescute indică o infecţie în organism.C.

Cu mâna stângă se lasă în jos pleoapa inferioară iar cu mâna dreaptă se aplică unguent în sacul conjunctiva! apoi se cere bolnavei să închidă ochii. 2 Ig./zi. lf=2ml 1 f dimineaţa. Tubul nu trebuie să vină în contact cu ochiul. 3 pic. asistenta se va spală meticulos pe mâini. Bolnava va sta pe scaun cu capul uşor pe spate sau întins pe pat.8 cm./zi 1 lg. Bolnava va sta pe scaun sau întins pe pat cu capul uşor pe spate şi i se va cere să privească spre frunte.S.tb=250 mg I tb seara I tb. S-a indicat pentru combaterea durerii. VIPLEX oral S-a indicat postoperator pentru promovarea vindecării. O. seara 1 f. se dă bolnavei spre înghiţire. Asistenta trebuie să verifice calitatea medicamentului. S-a indicat pentru afecţiuni inflamatorii şi alergice ale ochiului./zi l.O. dimin./zi dimineaţa Cale oral oral Clasificare Sulfamida inhibitoare a carbohidrazei scade presiunea intraoculara: diuretic Sedative antihistaminice Polivitamina Implicaţii nursijia S-a indicat postoperator pentru scăderea presiunii intraoculare. se va asista bolnava. acele pentru injecţii trebuie să fie cu bizoul lung şi lungimea acului de 6 . S-a indicat preoperator pentru pregătirea intervenţiei chirurgicale. câte Idj. Picurâtorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular. /zi seara 2pic. S-a indicat ca dilatator de pupilă pentru a executa mai uşor F.= 30 mg 3 dj. înainte de măsurarea T. după fiecare masă 2 f.I. Temperatura medicamentului din flacon trebuie adusă la temperatura corpului prin ţinere în mână câteva minute. Se injectează IM doza prescrisă. ALGOCALMIN DIAZEPAM XUXNA 1% AMPICILINA IM IM instilaţie instilaţie Analgezic Antiinflamator Sedativ Anestezic local Antibiotic Antimicrobian ATROPINĂ 2% iustilaţie HIDROCORTIZON ACETAT Unguent subconjunctiv A. . Se va înghiţi cu apă sau un pahar cu lapte. să respecte calea de administrare S-a indicat pentru facilitarea somnului.MEDICAŢIA BOLNAVEI Medicament EDEREN ROMERGAN Doza/orar 2 tb./zi 1 fl =250 mg. Locul de elecţie este regiunea supero-externă a muşchilor fesieri. înainte de aplicarea picăturilor./zi. Distruge acţiunea potenţialilor agenţi patogeni. înainte de aplicarea unguentului asistenta se va spăla pe mâini. 1 fl. 1 f. S-a indicat pentru anestezia globului ocular.

Dx. Obiectiv : Pacienta să fie familiarizată cu salonul şi să evite eventualele accidentări. Educ pacienta să se deplaseze încet pentru a evita eventualele accidente. Este familiarizată cu încăperea şi cu obiectele. . Obiectiv : Bolnava să nu resimtă handicapul ocular pe perioada spitalizării. Familiarizez pacienta cu încăperea şi obiectele din jur.PREOPERATOR Dx. manifestată prin acuitate vizuală micşorată. INTERVENŢII NURSING > > > > Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientei. Evaluare : Pacienta acceptă medicaţia prescrisă şi manifestă încredere în cadrele medicale. II: Dificultate de a desfăşura activităţi recreative adecvate pe perioada spitalizării.PLAN DE ÎNGRIJIRE Bolnava: lonaşcu Georgeta Vârsta: 54 ani Diagnostic: Cataractă posterioară patologică O. Sfătuiesc pacienta să apeleze la cadrele medicale oricând are nevoie de ceva. I: Risc de accident datorită limitării câmpului vizual. Scop: Promovarea unei activităţi recreative adecvate pe perioada spitalizării.D. Scop : Asigurarea securităţii pacientei pe perioada spitalizării. Administrez colirele prescrise de medic. ZIUA I .

> Sfătuiesc familia să colaboreze cu pacienta pe perioada spitalizării şi să o viziteze cât mai des. datorită lipsei surselor de informaţie. > Informez pacienta în legătură cu boala sa şi cu ceea ce urmează după intervenţia chirurgicală.INTERVENŢII NURSING Explic pacientei că activităţile recreative sunt indicate pe perioada spitalizării. III: Insuficienta cunoaştere despre boală. > Evaluare : . > Explic pacientei necesitatea unui tratament corect şi la timp. . > Apreciez cum boala afectează persoana sau stilul de viaţa. > O liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i redea încrederea în sine şi să-i ofere certitudine în activitatea sa. apreciez pacienta pentru prezenţa nevoilor fiziologice. care este principalul tratament al cataractei. Scop : Educarea pacientei în legătură cu boala. . tratamentul şi intervenţia chirurgicală. INTERVENŢII NURSING > Apreciez nivelul de cunoaştere şi puterea de înţelegere a pacientei. > Îi explic pacientei că poate citi sau viziona programul TV la recomandarea medicului. > înainte de prezentarea planului de îngrijire. Se poate întâlni orice nevoie fiziologică şi încurajez exprimarea emoţiilor puternice.Pacienta înţelege restricţia temporară a cititului şi a vizionării programelor TV. Obiectiv : Pacienta să fie capabilă să înţeleagă şi să reproducă informaţiile legate de afecţiune. Dx.Pacienta face activităţi recreative cu sprijinul asistentei şi al familiei. să raporteze orice modificare a vederii. > Explic necesitatea intervenţiei chirurgicale.

R=18 r/min.Evaluare : . -Pacienta are cunoştinţe despre boală şi intervenţia chirurgicală. . > Precizez pacientei ora fixată de medic pentru intervenţia chirurgicală. din cauza anesteziei. l tb. seara şi l tb. Ts = 36. nu va simţi durere. Obiectiv : Bolnava să fie pregătită adecvat preoperator. înainte de intervenţia chirurgicală. > Administrez după prescripţie Ederen şi Romergan. ZIUA A II-A INTRAOPERATOR Dx.7°C. P = 78 b/min. > Discut calm cu pacienta şi stabilesc o relaţie de confidenţialitate. Td=36. .Pacienta arată interes în legătura cu activităţile de îngrijire.Pacienta exprimă satisfacţie în legătură cu nivelul actual şi cantitatea informaţiilor primite.Pacienta este pregătită din punct de vedere fizic şi psihic pentru operaţie. Evaluare: . > Monitorizez funcţiile vitale.9°C. ... I: Anxietate datorită intervenţiei chirurgicale. . INTERVENŢII NURSING > Apreciez gradul de anxietate al pacientei. are un facies relaxat. manifestată prin teama şi frică. > Ofer ultimele informaţii cu privire la intervenţia chirurgicală.Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/70 mmHg. în timpul actului operator. dimineaţa. Asigur bolnava că intervenţia chirurgicală nu înseamnă îndepărtarea ochiului şi că.Pacienta nu mai este anxioasă.afectiv optim în timpul actului operator. > Mă asigur că este pregătită fizic şi psihic pentru intervenţie. Scop : Menţinerea unui tonus psiho . > încurajez familia să ofere un suport psihic înainte de actul operator.

Evaluare : . 5OO ml. Scop : Prevenirea complicaţiilor legate de imobilitate pe perioada spitalizării.instilaţie oculară 2. Anestezie : Xilină 2 %. PROTOCOL OPERATOR 1. să strănute după intervenţia chirurgicală. Instilaţie cu ser fiziologic. obiectele din jur pentru perioada postoperatorie. Probez funcţionalitatea soneriei şi o arăt pacientei. 4. Ampicilina şi Piocarpină. în special după actul operator. 3 picături Dx. salonul. + Xilină 4 % .Bolnava să respecte mobilizarea.Pacienta cunoaşte obiectele din jurul său. INTERVENŢII NURSING > > > > > > Reamintesc pacientei că după intervenţia chirurgicală. . Obiective : . II: Comunicare eficientă la nivel senzorial datorită intervenţiei chirurgicale. l f.Dx. Crioextracţia cristalinului extracapsular 3. Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate postoperator.injecţie retrobulbară Xilină 2 % . Obiectiv : Bolnava să fie familiarizată cu salonul. Familiarizez pacienta cu obiectele şi salonul. Perfuzie cu glucoza 5 %. III: Risc de accident datorită limitărilor vizuale. încurajez familia să fie alături de ea. O informez că patul va avea apărători laterale pentru a preveni eventualele accidente.Promovarea confortului pe perioada spitalizării. . Educ pacienta că nu trebuie să tuşească. ambii ochi vor fi acoperiţi. Ştie unde este soneria. mobilităţii limitate şi pansamentului ocular.

/zi. INTERVENŢII NURSING > > > > > Apreciez durerea pacientei imediat după intervenţie la fiecare 2 ore. monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. să tuşească şi să vorbească tare. Aplic comprese reci pentru reducerea durerii. Explic pacientei că durerea este normală din cauza lezării ţesutului în urma intervenţiei chirurgicale. Obiectiv : Combaterea durerii oculare în următoarele 6 ore. Viplex 3 tb. gradul de agitaţie al bolnavei.. IV : Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator.Funcţiile vitale sunt în limite normale: TA = 140/70 mmHg. R = 16 r/min.Diazepam. Notez în FO episoadele dureroase. .Bilanţul hidric : . dar îşi acceptă cu greu postura. .8°C.Pierderi insesizabile =150 ml. Deservesc bolnava cu ploscă şi urinar la pat. Monitorizez durerea. Dx. să nu se aplece. Încurajez familia să fie alături de ea şi o informez despre evoluţia bolii. bolnava trebuie să consume 2 litri ceai neîndulcit. câte o tb. Apreciez intensitatea durerii pe o scală de la l la 10 şi calmez durerea cu Algocalmin -1 f. Observ comportamentul. Învăţ pacienta despre necesitatea menţinerii tonusului muscular puternic.Bolnava se simte confortabil. Reamintesc familiei că./zi. . ceai. după prescripţie. P = 80 b/min. în 24 ore.. Educ pacienta că nu trebuie să facă mişcări bruşte. . Sfătuiesc pacienta să nu se mişte.Bolnava a consumat 2 1.Transpiraţie =150 ml. să doarmă pe partea neoperată. Administrez medicaţia prescrisă.INTERVENŢII NURSING > > > > > > Apreciez funcţiile vitale la fiecare 4 h. Notez caracterul respiraţiei în FO iar anormalităţile le raportez medicului. La nevoie somnifere . Scop : Prevenirea complicaţiilor postoperator. Evaluare : .. . prin exerciţii şi să aibă răbdare în timpul mobilizării. T = 36. după fiecare masă. -Diureza= 1700 ml.

2 perfuzii).. .Aport perfuzie 1000 ml. compot. ingestie 600 ml. Obiectiv : Bolnava să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. . Observ starea de hidratare a pacientei. până atunci va fi alimentat parenteral cu perfuzie cu glucoza 5 % (500 g. este liberă de complicaţii.Verbalizează orice semne şi simptome când apare durerea.Bolnava nu este deshidratată . Proteinele plus regimul alimentar vor începe a fi administrate la două zile după intervenţia chirurgicală. lichide (ceai. Explic pacientei că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. . diureza şi culoarea urinei.Bolnava nu prezintă infecţii. Scop : Minimalizez scăderea greutăţii corporale postoperator. . = 30 Kcal.. Evaluare : .turgor normal.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.> Cer pacientei să anunţe orice schimbare a vederii şi a stării generale. Dx. Evaluare: . Observ tegumentele şi mucoasele. Pacienta are nevoie de 2 g. .normocromă.Diureza 1600 ml. . corp (2 g. pierderi 150 ml. .Culoarea urinei . apreciez turgorul./zi. proteine pe Kg. . . respectă repaosul. V : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale..).Bolnava a ingerat 2 1. lapte.Durerea a scăzut în intensitate. sifon). INTERVENŢII NURSING > > > > > În primele 24 ore calculez necesarul de proteine bazat pe o greutate a corpului ideală şi pe proteinele totale din sânge.5-2 l.

> Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavei dar o ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când aceasta solicită. până când va putea să se deservească singură. > Instruiesc pacienta şi familia în tehnica spălării pe mâini. puroi în plagă. : Prevenirea infecţiilor postoperatorii. datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins.Este afebrilă. Asigur lenjerie curată de pat şi corp. VII: Deficit de autoîngrijire. dureri abdominale. îngrijirea şi curăţirea plăgii. explicând necesitatea de a fi curat. > Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei. la eliminări. Dx. Scop : Pacienta să fie îngrijită din punct de vedere igienic. .Pacienta să fie ajutată corespunzător la schimbarea lenjeriei. să nu prezinte cute. tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. VI: Risc de infecţie datorita întreruperii ţesutului muscular. INTERVENŢII NURSING Supraveghez ca bolnava să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. pentru a preveni apariţia escarelor.Dx.8°C. > Evaluare : .T-36. care este tot o tehnică aseptică. Obiectiv : Combaterea durerii şi a infecţiei postoperatorii. . eventual temperatura. Obiectiv : . astfel încât previne complicaţiile.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. > Instruiesc pacienta să raporteze semnele de infecţie.Bolnava nu prezintă semne de infecţie. .

Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO Mydrium OS l picătură dimineaţa Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. -Funcţiile vitale în limite normale: Ta = 160/80 mmHg. y\ Evaluare : . I: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator.Verbalizează orice semne şi simptome când apare durerea.ZIUA A III-A PRIMA ZI POSTOPERATORIE Dx. HCA . Încurajez familia să fie alături de ea şi o informez despre evoluţia bolii. severitatea ei pe o scală de la l la 10.OS./zi . R = 16 r/min.9°C. Scop : Confort fizic şi psihic postoperator pacientei. T = 36.. 2 ml. gradul de agitaţie. am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător. liberă de complicaţii. Când am instilat.Durerea a scăzut în intensitate .câte o tb. La nevoie somnifere .Bolnava este liberă de infecţie.Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator. Cer pacientei să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale. AO. ci este ceva normal. Administrez medicaţia prescrisă monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. . Obiectiv : Pacienta să verbalizeze teama în următoarele două ore. Dx. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Observ comportamentul bolnavului. ser fiziologic. după fiecare masă. Scop : . respectă repaosul. nelinişte. Apreciez localizarea durerii. P=80 b/min. II : Teama legată de pierderea vederii în urma intervenţiei chirurgicale şi de o posibilă orbire totală./zi. Viplex 3 tb. . Am explicat pacientei că aceasta durere nu este un semn al agravării situaţiei.Diazepam.. Prevenirea complicaţiilor. Am ridicat puţin somiera patului.

textura părului şi a pielii. compot. de a înţelege tot ce-i spun. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. INTERVENŢII NURSING > > > > > Examinez deficitul de nutriţie al pacientei. Observ starea de hidratare a pacientei. Explorez puterea pacientei de a învăţa. Obiective : Bolnava să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. Scop : Asigurarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării. apreciez tegumentele şi mucoasele şi observ culoarea urinei.împrejur (în salon. Observ nivelul excesiv al stresului rezultând de la teamă. .Pacienta nu mai este stresată datorită intervenţiei chirurgicale.Bolnava acceptă regimul hidric. lichide (ceai neîndulcit.5-2 L/zi.Bolnava nu este deshidratată. Evaluare : .Bolnava îşi exprimă teama. Îi explic că are nevoie frecvent de administrare de medicamente intraoculare şi îi explic fiecare pas pe care îl fac în timpul intervenţiilor. lapte. Ajut bolnava să se alimenteze. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. . . sifon). caracterul. culoarea.INTERVENŢII NURSING > > > > > > O încurajez să-şi exprime sentimentele. Asigur liniştea de jur . în hol ). Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. Evaluare : . a ingerat 2 1. Dx. Servesc bolnava cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. III : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale. urmărind greutatea. ca să îndepărteze frica de orbire. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. aceasta poate reduce teama pacientei. prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală. Observ pentru a evidenţia răspunsul pacientei la terapie. oferindu-i alimentele indicate de medic.

> Supraveghez ca bolnava să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. > Deservesc pacienta cu ploscă şi urinar la pat. IV : Deficit de autoîngrijire datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. . până când va putea să se deservească singură. . Scop : Pacienta să fie îngrijită din punct de vedere igienic.Este afebrilă. Scop : . II: Risc de infecţie datorită procesului inflamator.Culoarea urinei .. care este tot o tehnică aseptică. la eliminări.normocromă Dx. puroi în plagă.Combaterea durerii si controlul ei . Asigur lenjerie curată de pat şi de corp. o instruiesc să raporteze semnele de infecţie eventual temperatura. > Evaluare : .7°C.Pacienta va prezenta incizia fără simptom de infecţie pe parcursul spitalizării. T = 36. De asemenea. INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie. > Instruiesc pacienta şi familia în tehnica spălării pe mâini. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins.Pacienta să fie ajutată corespunzător la schimbarea lenjeriei. I : Durere oculară datorită agentului traumatic fizic (traumatismul inciziei ). să nu prezinte cute. Obiective : . . tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. îngrijirea şi curăţirea plăgii. pentru a preveni apariţia escarelor. Dx. dureri abdominale. se manifestă prin dureri vii în ochiul respectiv sau durerea care creşte în intensitate. .Bolnava nu prezintă semne de infecţie.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie) ZIUA A IV-A A DOUA ZI POSTOPERATRIE Dx.

OD: Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile oculare. înainte ca durerea să fie severă: Algocalminlf.Durerea a scăzut în intensitate . descriu şi notez funcţiile vitale în FO. Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. are un facies relaxat şi o postură decongestionată. Dx. Ofer îngrijiri ale ochiului.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase. am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător. pentru severitatea ei şi pentru factorii care cresc sau scad durerea pe o scală de la l la 10. . Monitorizez. mă spăl pe mâini cu apă si săpun înainte de aplicarea pansamentului şi instilaţiilor. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului. 2 ml. Mydrium OD l picătură dimineaţa. Administrez medicaţia prescrisă. Obiectiv : . gemete. Obiective : Bolnava să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui.Bolnava verbalizează când apare durerea. AO. Apreciez pentru descrierea nonverbală a durerii: grimase. la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO. la fiecare 6 ore acestea pot creşte odată cu durerea. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Apreciez pentru descrierea verbală şi localizarea durerii.. agitării. plâns. ser fiziologic. Evaluare : . III : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale. . Când am instilat.Prevenirea infecţiilor.Pacienta realizează că durerea a scăzut sau este absentă. Educ pacienta să anunţe de câte ori durerea creşte în intensitate mai mare de 6 şi orice modificare a stării generale. HCA .

500 ml. Activităţile vor fi crescute treptat. G = 59 Kg./zi. Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. cu vitamine. urmărind greutatea.. Administrez parenteral glucoza 5 %. prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală.Culoarea urinei . 500ml. Scop: Educ pacientul în legătura cu tratamentul.. aport: perfuzie 5%. Observ starea de hidratare a pacientei. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1 . compot. fără semne de deshidratare. Obiectiv : Pacienta să înţeleagă informaţiile primite în următoarele 24 ore. Explic bolnavei că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi. de la o zi la alta. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada postoperatorie.Bolnava acceptă regimul hidric.2 l. Ajut bolnava să se alimenteze. INTERVENŢII NURSING > > Avertizez pacienta să evite orice forţare a ochiului. pierderi lOOml.. Calculez regimul hidric. oferindu-i alimentele indicate de medic. lapte. lichide (ceai neîndulcit. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare.. caracterul. turgorul şi observ culoarea urinei. culoarea.Turgor normal. pentru a evita orice traumatism accidental.ingestiel500ml. Servesc bolnava cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai.normocromă Dx. a ingerat 2 1. datorită lipsei surselor de informare. apreciez tegumentele şi mucoasele. IV : Insuficienta cunoaştere în perioada postoperatorie. Evaluare : . 5 .INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Examinez deficitul de nutriţie al pacientei. textura părului şi a pielii. diureza 1750 ml. . . . măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. familia şi specialiştii în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei alimentaţii normale. transpiraţii 70 ml. sifon). Colaborez cu pacienta.

a ingerat 2 1.Culoarea urinei . .. Activităţile vor fi crescute treptat.. 500 ml. urmărind greutatea. Explic bolnavei că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi. textura părului şi a pielii. Observ starea de hidratare a pacientei. lichide (ceai neîndulcit. compot. Colaborez cu pacienta. G = 59 Kg.. prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală. Calculez regimul hidric. Evaluare : . de la o zi la alta. Ajut bolnava să se alimenteze. sifon). măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. familia şi specialiştii în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei alimentaţii normale.ingestiel500ml. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1.Bolnava acceptă regimul hidric. cu vitamine. pentru a evita orice traumatism accidental.normocromă Dx. Obiectiv : Pacienta să înţeleagă informaţiile primite în următoarele 24 ore. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. culoarea. 500rnl. apreciez tegumentele şi mucoasele. INTERVENŢII NURSING > > Avertizez pacienta să evite orice forţare a ochiului. diureza 1750 ml. lapte.Turgor normal. datorită lipsei surselor de informare. Administrez parenteral glucoza 5 %.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Examinez deficitul de nutriţie al pacientei. transpiraţii 70 ml.. IV : Insuficienta cunoaştere în perioada postoperatorie. fără semne de deshidratare. Scop: Educ pacientul în legătură cu tratamentul. caracterul. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada postoperatorie. turgorul şi observ culoarea urinei. pierderi 100 ml. . aport: perfuzie 5%. Îi explic că un consuni adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal.5-2 L/zi. Servesc bolnava cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. oferindu-i alimentele indicate de medic. .

datorită intervenţiei chirurgicale. în special la contactul cu apă rece.> Sfătuiesc pacienta să nu facă mişcări bruşte. I : Comunicare ineficientă la nivel senzorial. > Explic pacientei că pansamentul ocular este necesar şi după externare. . Scop: Educarea pacientei în legătură cu tratamentul. cu aerul rece şi cu praful. INTERVENŢII NURSING Apreciez cum boala a afectat persoana şi stilul său de viaţă. dacă urmează recomandările medicale dinainte. broşuri. să nu se aplece 3-4 săptămâni. iar pacienta învaţă mult mai repede. > Explic pacientei cum să-şi administreze singură medicamentele locale după externare şi o asigur de eficienţa lui. dacă are o dietă echilibrată. odihnit şi fără durere. Dx. filme. ZIUA A V-A A TREIA ZI POSTOPERATORIE Dx. Apreciez când este gata psihicul unei persoane să înveţe. > Explic pacientei necesitatea unei administrări corecte a tratamentului. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada ambulatorie. încerc să fiu creativă. Determin stilul de îngrijire a sănătăţii. dacă este stabil psihic. Consider că este avantajos. deoarece creşte tensiunea intraoculară şi compromite intervenţia. Obiectiv : Pacienta să înţeleagă informaţiile primite postoperator. de exemplu dacă merge la doctor în mod regulat. II : Insuficienta cunoaştere în perioada postoperatorie datorită lipsei de informaţie. . Lucrez cu pacienta şi cu familia la un plan realist de a învăţa ceea ce nu > Selectez metodele de învăţare cele mai bune.Bolnava prezintă o condiţie psihică stabilă. căutând diferite metode de învăţare cum ar fi: postere. dacă este administrat corect şi la timp. Evaluare : .Bolnava pune în aplicare cunoştinţele pe care şi le-a însuşit.

. PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE SANITARĂ După părăsirea spitalului. Trecerea la dieta normală se face treptat. > Să nu privească la TV până la indicaţia medicului. deoarece îi va creşte tensiunea intraoculară şi poate compromite intervenţia. pacienta trebuie să aplice sistematic prescripţiile medicului specialist. de asemenea. Pentru a preveni infecţiile. chiar şi atunci când nu are nici o acuză oculară. punând întrebări prin care ea să-mi demonstreze că şi-a însuşit minimul de cunoştinţe. . lumina să vină din lateral. > Să nu se aplece 4-5 săptămâni. să-şi cumpere ochelari rjrescrişi de medicul oftalmolog. > Să evite mişcările bruşte. când îşi administrează picăturile în ochi. ceai neîndulcit. în perioada de ambulatoriu să nu efectueze mişcări bruşte şi să nu folosească poziţia ortostatică. sau simte că scade acuitatea vizuală. > Să evite emoţiile.Familia este gata să fie alături de ea. > Când citeşte. > Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură..înţelege şi este gata să respecte informaţiile primite. cât şi a modului de viaţă: > Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile. frigul şi să ducă o viaţă liniştită. încurajez familia sa fie alături de ea. Explic pacientei că în primele două zile să consume în special lichide.> > > > > > Educ bolnava în legătură cu restricţiile mişcărilor. lapte. să nu stea aştepte următoarea ocazie de control şi să se prezinte imediat la medicul specialist. să verifice regulat pansamentul pentru a observa când apare lichid. Observ pacienta. > Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi. > Să evite condimentele şi băuturile alcoolice. > Să se prezinte la control periodic. o educ să se spele pe mâini înainte şi după administrare. să ţină vârful picurătorului steril. pentru că are nevoie de suport psihic.Pacienta exprimă satisfacţie că informaţiile pe care le-a primit îi sunt de ajutor. . Evaluare : . atât în privinţa tratamentului. suc neacidulat. Să nu privească la TV până la indicaţiile medicului. Testez pacienta rugând-o să-mi spună ce am învăţat-o.

Are gradină cu pomi fructiferi. gradul II. operată în urmă cu patru ani. este pasionat de fotbal şi emisiuni sportive. fără tranchilizante. formată din soţie şi doi copii. pe care îi place să o îngrijească.. Fumează 20 ţigări pe zi. Neagă alergie medicamentoasă şi alimentară. într-o casă cu 5 camere. Bea cafea şi băuturi alcoolice ocazional. Obişnuinţele zilnice ale pacientului Alimentaţie: preferă fructele. 3 INTERVIU Date despre bolnav Bolnavul se numeşte Corneanu Sandu. Are grupa sanguină OI. Reacţia faţă de tratament si îngrijiri Are încredere în echipa operatorie şi speră să se vindece chirurgical. în prezent este pensionar şi nu are probleme de familie. A suferit de toate bolile copilăriei. sucuri.CAZUL NR. Odihnă: doarme suficient.08. Condiţii de viaţă şi de muncă: pensionar de boală. peştele. deoarece ştie să-şi umple timpul în mod plăcut şi util. S-a născut pe data de 27. este de naţionalitate română şi de religie eatoţie$. o fată de 16 ani şi un băiat de 13 ani. se uită la TV. Istoric socio-cultural Ocupaţie: a fost şofer. Istoricul îngrijirilor Bolnavul afirmă că nu a avut probleme cu sănătatea. Locuinţa: locuieşte cu familia. Concepţia spirituală şi filozofică: este un om credincios. .78 m. Reacţia faţă de starea de sănătate Bună în ciuda hipoacuziei şi a scăderii acuităţii vizuale. înălţimea 1. merge la biserică. Nu se consumă de faptul că este pensionar de la o vârstă tânără. 69 Kg.1952. cu întreaga familie. Modul de petrecere a timpului liber Munceşte în gradină. este în vârsta de 52 de ani. A fost internat în spital pentru mastoidită. Rh pozitiv. viţă de vie.

S.normal colorate.gradul II. cu reflexe alb-strălucitoare F.5 g/7/7. neomogen în toate straturile.R. motiv pentru care se internează.integru. V. Pol anterior O.abdomen moale. Căi lacrimale permeabile.fără percepţie luminoasă prezentă A.bine orientat temporo .TA 140/80 mniHg. Aparat cardio-vascular : .urină normocromă S.articular .c. prezneta bilateral Examen local A. capsulă lenticulară posterioară. . acuitatea vizuală a scăzut sub limita utilizării.R. stâng . care este opacifiat.D.O.artere periferice pulsatile .zgomote cardiace ritmice bine bătute . nu mai vede deloc cu ochiul drept.N.spaţial .adipos .D. = 5. O. Aparat digestiv: . nedureros la palpare .O.normal. suplu.şoc apexian în spaţiul V i.O. Anexe glob ocular normale.nimic supra adăugat.normal reprezentat.micţiuni fiziologice .V. în ultimele 6 luni. . Examen clinic general Stare generală bună. Aparat respirator: .nepalpabil.sonoritate pulmonară normală .splină nepalpabilă . Istoricul bolii în urmă cu patru ani a fost operat de mastoidită.5g. Tot atunci a fost pensionat de la O. -A.O.murmur vezicular normal .tranzit intestinal normal Aparat uro-genital: . T. Mobilitate oculară normală.O. . : . . iar de aproximativ 2 luni. A.torace normal conformat.nu se poate examina datorită cristalinului opacifiat . în midriază 1/16 T. 78/min. S.ficat normal .D. Sistem osteo .aria relativă a malităţii cardiace în limite normale .O. Tegumente şi mucoase . Sistem musculo . cu excepţia cristalinului. V. O.Diagnostic la internare A. -1/50.L. O. matură. Sistem ganglionar . cataractă presenilă. cu mişcări simetrice bilaterale .C.D.loji renale libere . La scurt timp a observat că acuitatea vizuală scade treptat la ambii ochi.

60% 0.1 1 mm 7000-900011 25 .O. - EXAMEN DE LABORATOR KT.3 . nucleo .Pol anterior O. cu excepţia cristalinului care este opacifiat.4-11. se vede doar periferia. S.în midriază. F. .3mm 6700 mm3 62% 3% 34% Valori normale 36-42% 4 .H.6mm 9.5% 20 .S.8% .capsular posterior. Leucocite Neutrofile Euziiiofîle Limfocite Monocite Valori patologice 48% 1 li -2mm 2 h. normal.53% 6% 2. V.

1 fl. O.: 3 dj/zi câte Idj după fiecare masă 2 f/zi lf=2ml 1 f dimineaţa 1 f. seara 1 f/zi seara 2 pic. diuretic Sedative antihistaminice Analgezic Antiinflamator Implicaţii mirsinu S-a indicat postoperator pentru scăderea presiunii mtraoculare. Bolnavul va sta pe scaun sau întins pe pat cu capul uşor pe spate si i se va cere să privească spre frunte. Se va înghiţi cu apă sau un pahar cu lapte. se dă bolnavului spre înghiţire. S-a indicat pentru facilitarea somnului. 0.I. . ltb=250mg./zi. Picurătorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular. Temperatura medicamentului din flacon trebuie adusă la temperatura corpului prin ţinere în mână câteva minute./zi dimineaţa Cale oral oral oral Clasificare Sulfamidă inhibitoare a carbohidrazei scade presiunea intraoculară. Asistenta trebuie să verifice calitatea medicamentului. S-a indicat ca dilatator de pupilă pentru a executa mai uşor F. Se injectează Im în doza prescrisă. ALGOCALMN DIAZEPAM XILINĂ AMPICILINA IM M instilaţie instilaţie Analgezic local Sedativ Antibiotic Antimicrobian Antibiotic Antimicrobian S-a indicat pentru combaterea durerii. Locul de elecţie este regiunea superoexternă a muşchilor fesieri. Tubul nu trebuie să vină în contact cu ochiul. Locul de elecţie este regiunea supero-externă a muşchilor fesieri. să respecte calea de administrare. se va asista bolnavul./zi 1 fl.S.= 250 m« 3 pic . Distruge acţiunea potenţialilor agenţi patogeni. Iki = 30me.MEDI CAŢIA BOLNAVULUI Medicament EDEREN ROMERGAN VIPLEX Doza/orar 2 tb. Cu mâna stângă se lasă în jos pleoapa inferioară iar cu mâna dreaptă se aplică unguent în sacul conjunctiva! apoi se cere bolnavului să închidă ochii ATROPINĂ 2% instilaţie fflDROCORTIZON ACETAT Unguent subconjunctiv A. înainte de măsurarea T. Bolnavul va sta pe scaun cu capul uşor pe spate sau întins pe pat. S-a indicat pentru afecţiuni inflamatorii şi alergice ale ochiului: înainte de aplicarea unguentului asistenta se va spăla pe mâini.ltb seara: Itb dimin 21g/zi. S-a indicat postoperator pentru promovarea vindecării. S-a indicat preoperator pentru pregătirea intervenţiei chirurgicale. S-a indicat pentru anestezia globului ocular.

palpitaţii. Obiectiv : exprimă frica şi îngrijorările în ceea ce priveşte intervenţia chirurgicală. > Apreciez expresii non-verbale ale fricii ca: agitaţie. ca pacientul să-şi împărtăşească sentimentele şi temerile. Asigurarea securităţii pacientului pe toata perioada spitalizării. exprimarea verbală a fricii şi motivele. Dx. încurajez exprimarea lor şi ascult cu atenţie. I : Frica datorită intervenţiei chirurgicale şi fiica de eşecul posibil de recăpătare a vederii. manifestată prin nelinişte şi teamă. > Explic că încrederea în sine reduce anxietatea legată de durere şi modificările potenţiale în starea de sănătate şi conceptul de sine al pacientului. tensionarea corpului şi a muşchilor faciali. Obiective : Calmarea durerii la nevoie. relaxat.PREOPERATOR Dx. paloare. II: Potenţial de atingere a integrităţii fizice datorită deficitului vizual. Exprimarea Iro contribuie la relaxarea pacientului şi ajută să identifice sursele de anxietate.PLAN DE ÎNGRIJIRE ZIUA I . Pregătirea adecvata preoperatorie: anailiza-recoltare. > . INTERVENŢII NURSING Apreciez nivelul anxietăţii. iritabilitate. > Asigur pacientul că i se vor administra antialgice după intervenţie şi i se va trata pentru a preveni complicaţiile şi convalescenţa prelungită. > Creez un mediu calm. Evaluare : Pacientul manifestă încredere în cadrele medicale şi aşteaptă încrezător reuşita intervenţiei chirurgicale. Scop : înlăturarea fricii evidenţiate prin incapacitatea de a se relaxa şi odihni pe perioada spitalizării.

Administrez două fiole Algocalmin pentru scăderea durerii şi confortul pacientului: o fiolă dimineaţa şi una seara. tratament şi schimbările necesare în stilul de viaţă. Ht=38%. glicemia = 0.. leucocite = 940 mm3. TA. Td = 36. P=80 b/min. uree = 0.. Ofer informaţiile necesare pacientului. Informez pacientul corect despre prognosticul bolii. Explic pacientului efectele tratamentului.43 g %. VSH la lh=6mm. neutrofile = 59 %. . enzofîle = 4 %.27g%.Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/80 irimHg. . în special necesitatea administrării la timp şi în doza prescrisă a medicamentelor.O. Obiectiv: Asigurarea de suport psihic necesar pentru a depăşi sentimentul de incompetenţă. monocite = 3 %. Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P. . Dx.82 g °/oo. Recoltez analize sub perfecta asepsie şi apoi le duc la laborator. la 2 h = 13 mm. . Ofer lămuriri cu privire la întrebările şi neliniştile pe care le manifestă cu privire la prognosticul bolii.Durerea este ameliorată.Analize rezultate: Hb =12. la intervenţia chirurgicală. Liniştesc bolnavul în privinţa evoluţiei afecţiunii. manifestată prin sentiment de neputinţă. R = 18 r/min. limfocite = 34 %. Ts = 37°C. Scop : Pacientul să accepte pierderea temporară a vederii. intensitatea. pentru a se obişnui cu termenii medicali despre boală şi tratament. T. R şi le notez în F. III: Pierderea stimei de sine datorită alterării vederii. IM.Pacientul afirmă încredere în cadrele medicale şi în tratamentul administrat. Evaluare: .INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientului. INTERVENŢII NURSING > Discut cu pacientul şi-1 încurajez să-şi exprime neliniştea şi sentimentele. îi cer să descrie caracteristicile durerii.8°C.

manifestată prin incapacitatea de a îndeplini o activitate favorită. V : Deficit de cunoaştere în legătură cu aşteptările postoperatorii datorită lipsei surselor de informare. INTERVENŢII NURSING > Am recomandat pacientului să analizeze unele emisiuni radio la orele preferate. A Dx. Evaluare: . > I-am explicat că poate citi sau viziona programul TV la recomandarea medicului oftalmolog.> > ÎI liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i redea încrederea în sine.Bolnavul înţelege restricţia temporară a cititului şi a vizionării TV. Evaluare : Pacientul îşi acceptă rolul său dependent de alţii. manifestată prin cerere de informaţie. Scop : Promovarea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării. Dx. Obiectiv : Petrecerea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării. obişnuit că până la vindecare este dependent de alţii. Scop : Educarea pacientului în legătură cu afecţiunea şi intervenţia chirurgicală. . . IV : Dificultate de a desfăşura activităţi recreative datorită alterării senzoriale. Obiectiv : Pacientul să fie capabil să înţeleagă informaţiile legate de afecţiune. > Sfătuiesc familia să discute cu pacientul pe perioada spitalizării şi să-1 viziteze cât mai des posibil. Discut cu familia ca să-i ofere sprijin psihic şi moral de câte ori este necesar.Bolnavul face activităţi recreative cu ajutorul asistentului şi familiei.

toaleta ochiului şi investigaţiile efectuate de medicul oftalmolog.Administrez două fiole Algocalmin: l fiolă dimineaţa şi i fiolă seara sau la nevoie pentru dispariţia durerii şi pentru confortul lui. înainte de intervenţia chirurgicală. experienţe din trecut legate de intervenţia chirurgicală şi spitalizare. > Administrez după prescripţie Ederen şi Romergan. de folosire a unor obiecte personale. R. exerciţii care îl vor ajuta postoperator. seara şi l tb. Evaluare: Pacientul posedă cunoştinţe despre boală şi intervenţia chirurgicală. . > Explic în ce constă examinarea zilnică a ochiului. Obiective: . cu topografia camerei şi a spatiilor din jur.Asigurarea confortului pe perioada spitalizării. grupul sanitar şi modul în care sunt aşezate obiectele şi mobilierul în salon. > Preoperator. -Pregătirea preoperatorie adecvata. > Explic necesitatea intervenţiei chirurgicale. ocluzionez ochii bolnavului şi fac exerciţii de mers.INTERVENŢII NURSING > Apreciez gradul de cunoaştere a pacientului cu privire la diagnostic. > Explic pacientului că durerea va înceta după administrarea analgezicului. tehnica medicală propusă. > Educ pacientul să raporteze orice disconfort şi accentuarea durerii. > Familiarizez pacientul în legătură cu echipa de îngrijire. T. > Informez pacientul în legătură cu afecţiunea sa. I : Potenţial de atingere a integrităţii fizice. '. dimineaţa. Scop : Promovarea securităţii si confortului pe perioada spitalizării. TA. care este principalul tratament al bolii. ZIUA A II . l tb.A PREOPERATOR Dx. > Administrez o tabletă de Dulcolax seara. datorita deficitului vizual manifestata prin risc de complicaţie. INTERVENŢII NURSING > Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P..

Scop : Promovarea unei activităţi recreative adecvate pe perioada spitalizării. R = 18 r/min. evidenţiată prin capacitate de a se relaxa şi odihni. care a suferit o intervenţie chirurgicală de acelaşi tip.Evaluare : Funcţii vitale în limite normale : TA = 140/70 mmHg. > Creez un mediu calm. Ts . II : Anxietatea datorită ameninţării conceptului de sine rezultând fricii şi scăderea răspunsului la tratament. .7"C. Scop : Anxietatea în limite tratabile. Dx. Dx.implicare sub câmpurile chirurgicale. Obiectiv : Bolnavul să primească informaţiile din mass-media care îl interesează. . Concepţiile greşite pot contribui la anxietate şi frică.36. P=78b/min. postere. Obiective : . > Corectez concepţiile greşite şi dau informaţii corecte despre examene des întâlnite în timpul intervenţiei chirurgicale: .9°C.. INTERVENŢII NURSING > Asigur nivelul de cunoştinţe al pacientului cu privire la intervenţia chirurgicală. Td = 36. programe audio .. relaxant. > Prezint informaţiile folosind o varietate de metode: materiale tipărite.Stabilirea confortului pshic preoperator.îndepărtarea ochiului în timpul intervenţiei chirurgicale. .Pacientul să-şi exprime temerile şi necunoscutele.vizualizarea instrumentelor cum se apropie de ochi. . > Accept sentimentele pacientului şi îl asigur că anxietatea şi teama sunt reacţii normale pentru intervenţia chirurgicală. III: Dificultate de a-şi desfăşura activităţile recreative datorită alterării senzoriale. /v > ÎI liniştesc în ceea ce priveşte "părerile" altora despre boala sa. să nu resimtă acut perioada spitalizării.fără anestezie intervenţia va fi dureroasă.video. > Prezint pacientului un fost bolnav al secţiei noastre. .

instilând picături de Ampicilina dizolvate în 10 ml. mai ales după intervenţia chirurgicală. > Educ pacientul în legătură cu efectele administrate în seara şi dimineaţa intervenţiei chirurgicale (Ederen şi Romergan). ser fiziologic.> Recomand familiei să fie alături de el. > Informez în legătura cu regimul alimentar. . Dx. IV : Insuficienta cunoaştere despre pregătirea preoperatorie datorită lipsei surselor de informare. cu golirea vezicii şi cu clisma evacuatoare. INTERVENŢII NURSING Am informat pacientul că azi este ziua de pregătire pentru intervenţia chirurgicală. Scop : Bolnavul să înţeleagă şi să cunoască despre modul de pregătire pentru intervenţia chirurgicală. > Evaluare : Pacientul cunoaşte toate informaţiile despre pregătirea preoperatorie. minimalizând riscul de complicaţii postoperator. postoperator. > Am redus bacteriile conjunctivale. > Am explicat pacientului planul de îngrijire şi la ce să se aştepte postoperator. va trebui să stea întins pe partea neoperată. > Explic pacientului că. > Am instruit pacientul să nu se atingă la ochi. se simte relaxat şi este satisfăcut de informaţiile primite. Evaluare : Pacientul afirmă că este gata psihic şi acceptă operaţia şi rezultatul cât mai repede. Obiectiv : Bolnavul să fie capabil să înţeleagă şi să reproducă în legătură cu intervenţia chirurgicală.

INTERVENŢII NURSING /v > > > > > > > > În timpul pregătirilor de îngrijire. depresie. Dx.ZIUA A III . T . Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate postoperator. . Ofer măsuri realiste.Anxietatea bolnavului este în limite normale. nu va simţi durere datorită anesteziei. Discut cu pacientul şi stabilesc o relaţie confidenţială. încurajez verbalizarea simţămintelor.A INTRAOPERATOR Dx. Obiectiv : Bolnavul să fie familiarizat cu salonul. starea de frică. Ajut pacientul să identifice problemele cu prioritate. obiectele din jur pentru perioada postoperatorie. Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/75 mmHg. dar îi explic că intervenţia este făcută doar spre binele lui. manifestată prin teamă şi fiică. Apreciez nivelul anxietăţii. negare. P = 80 b/mia. I: Anxietate datorită intervenţiei chirurgicale. Are un facies relaxat şi verbalizează că este încrezător în reuşita operaţiei. II : Comunicare eficientă la nivel senzorial datorită intervenţiei chirurgicale. Asigur bolnavul că intervenţia chirurgicală nu înseamnă îndepărtarea ochiului şi că. Administrez tranchilizante minore sub raţionament de nursing.. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea intervenţiei chirurgicale şi să manifeste încredere în asistentul medical în timpul actului operator. Dacă pacientul verbalizează refuzul intervenţiei. în timpul actului operator. raportate la condiţia pacientului. transpiraţia palmelor. Scop : Reducerea anxietăţii la un nivel tolerabil. tahicardia. smulg şi accept expresia de frică şi teamă a pacientului. îl ascult şi nu îl judec. Evaluare : . R = 16 r/min. Anticipez simţăminte de refuz.36. Administrez medicaţia prescrisă: Ederen şi Romergan. tremurul vocii. supărare.8°C.

. Asigur şi arăt soneria bolnavului.instilaţie oculară 2. Dx. după tolerantă. ambii ochi vor fi acoperiţi.Promovarea confortului pe perioada spitalizării. făcând exerciţii pentru a nu favoriza formarea escarelor pe partea dorsală şi pentru activitatea musculară a membrelor inferioare.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > Reamintesc pacientului că după intervenţia chirurgicală.Bolnavul îşi cunoaşte salonul. Îi explic că patul va avea apărători laterale. .Ştie unde este soneria. 500 ml. l f. postoperator. mobilităţii limitate şi pansamentului ocular. 4.injecţie retrobulbară Xilină 2 % .Bolnavul să respecte mobilizarea. 3 picături. III : Potenţial de accident datorită limitărilor vizuale. să strănute după intervenţia chirurgicală.Camera este semiobscură. . obiectele din jur. Am grijă să fie camera semiobscură. Educ pacientul că nu trebuie să tuşească. : Promovarea vindecării ochiului şi asigurarea unei mobilizări normale Obiective : . Stabilesc un set de exerciţii la pat în colaborare cu pacientul. Perfuzie cu glucoză 5 %. Instilaţie cu ser fiziologic. . Crioextracţia cristalinului extracapsular 3. Ampicilină şi Piocarpină. imobilizat la pat 24 ore. Încurajez familia să fie alături de el. Anestezie : Xilină 2 %. + Xilină 4 % . Evaluare : . PROTOCOL OPERATOR 1. Familiarizez pacientul cu obiectele şi salonul. în special după actul operator. INTERVENŢII NURSING > > Bolnavul va sta.

bolnavul trebuie să consume 2 litri ceai neîndulcit. să tuşească şi să vorbească tare.Pierderi insesizabile =150 ml. Observ starea de hidratare a pacientului. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului.1700 ml.O. T = 36..Transpiraţie =150 ml.. Obiective : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. P imediat după ce a părăsit sala de operaţie şi le notez în F. prin exerciţii şi să aibă răbdare în timpul mobilizării. Evaluare : ./zi.. Dx. IV : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale. . să nu se aplece. dar îşi acceptă cu greu postura. . . culoarea. apreciez tegumentele şi mucoasele.Funcţiile vitale sunt în limite normale: TA = 140/70 mmHg. R.. -Diureza. P = 80 b/min. > Deservesc bolnavul cu ploscă şi urinar la pat. R = 16 r/min. pentru a preveni eventualele accidente. ceai. INTERVENŢII NURSING > > Examinez deficitul de nutriţie al pacientului. > Educ pacientul că nu trebuie să facă mişcări bruşte. în 24 ore.5-2 l.9°C. să doarmă pe partea neoperată. > Sfătuiesc pacientul să nu se mişte. caracterul.Bolnavul se simte confortabil.Bolnavul a băut 2 1. . . textura părului şi a pielii. prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală.Bilanţul hidric : . turgorul şi observ culoarea urinei. > Supraveghez funcţiile vitale: T. TA. urmărind greutatea.> Învăţ pacientul despre necesitatea menţinerii tonusului muscular puternic. > Reamintesc familiei că. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. > Ridic apărătorile laterale ale patului.

normocromă Dx. compot.Bolnavul acceptă regimul hidric. Recunosc factorii care pot cauza creşterea durerii. dacă este cazul. Explic bolnavului că este indicat în primele două zile un regim hidric adecvat./zi . Am ridicat puţin somiera patului. temperatura şi lumina puternică. după fiecare masă. Caut cu pacientul să identific căi de control al durerii şi explorăm diverse metode folosind termeni pozitivi şi de putere a sugestiei. . Observ eventualii factori care ar putea cauza durerea: zgomote. La nevoie somnifere -Diazepam. Viplex 3 tb. Administrez medicaţia prescrisă. gradul de agitaţie. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate.Culoarea urinei . severitatea ei pe o scală de la l la 10. ca anxietatea./zi. Scop : . VI: Durere oculară datorită procesului inflamator posoperator. Prevenirea complicaţiilor. . .Bolnavul nu este deshidratat. nelinişte. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. INTERVENŢII NURSING > > > > > > Observ comportamentul bolnavului. frica. lichide (ceai neîndulcit. monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb.> > > > Colaborez cu pacientul. datorită mediului spitalicesc.câte o tb. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. V : Probabilitate de atingere a integrităţii fizice. Ajut bolnavul să se alimenteze. lapte. Evaluare : . a ingerat 2 1. Dx. Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal.Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator. Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. familia şi specialiştii în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale. Apreciez localizarea durerii. accept durerea descrisă de pacient şi-1 asigur că nu este singur. sifon). oferindu-i alimentele indicate de medic.

> Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini. > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. Dx. încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. pentru a preveni apariţia escarelor. .O. pentru eventualele acumulări de secreţii purulente.încurajez pacientul cu privire la temerile şi neliniştile pe care le prezintă.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase. VII: Deficit de autoîngrijire. Obiective : .Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei. > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului.. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic.Durerea a scăzut în intensitate. tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. . Evaluare : . să nu prezinte cute. Asigur lenjerie curată de pat şi corp. Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale.Nu prezintă dureri oculare. Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. observ marginea intervenţiei chirurgicale. la eliminări. > .Bolnavul este liber de infecţii. până când va putea să se deservească singur. > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F. . respectă repaosul. Menţin curată şi uscată incizia. explicând necesitatea de a fi curat. . îngrijirea şi curăţirea pielii. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. astfel încât previne complicaţiile.Pacientul va prezenta incizia fără simptome de infecţie pe parcursul spitalizării. > Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei. datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie. care este tot o tehnică aseptică. liber de complicaţii.

> . > Administrez medicatia prescrisă monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. La nevoie somnifere .Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie. Z I U A A I V . puroi în plagă. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. Viplex 3 tb.câte o tb. datorită mediului spitalicesc. .Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie).7°C. am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător. Apreciez localizarea durerii. 2 ml. INTERVENŢII NURSING Observ comportamentul bolnavului. iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă. Dx. mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului. -Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. eventual temperatură. .OD. > Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO. nelinişte.Bolnavul nu prezintă semn de infecţie. Prevenirea complicaţiilor. > Am ridicat somiera patului. ser fiziologic. > Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului./zi . severitatea ei pe o scală de la l la 10. după fiecare masă.A PRIMA ZI POSTOPERATORIE Dx. AO. Mydrium OD l picătură dimineaţa Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. gradul de agitaţie. HCA .Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării plăgii. T = 36./zi. II: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator.Diazepam. > Când am instilat.Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator. Evaluare : . -Este afebril. I: Probabilitate de atingere a integrităţii fizice. dureri abdominale. Scop : .

O. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic. ci este ceva normal. explicând necesitatea de a fi curat. Menţin curată şi uscată incizia. Încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii. Evaluare : .> > > Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate.Nu prezintă dureri oculare. > Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini. tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. până când va putea să se deservească singur.Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei. > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor.Bolnavul este liber de infecţie. care este tot o tehnică aseptică. îngrijirea şi curăţirea plăgii. astfel încât previn complicaţiile. Am explicat pacientului că această durere nu este un semn al agravării situaţiei. liber de complicaţii.Durerea a scăzut în intensitate. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. > . Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale. la eliminări. respectă repaosul. . . > Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei. pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. III : Deficit de autoîngrijire datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. Obiective : .Pacientul va prezenta incizia fără simptom de infecţie pe parcursul spitalizării. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. observ marginea intervenţiei chirurgicale. INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie. pentru a preveni apariţia excarelor.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase. Asigur lenjerie curată de pat şi de corp > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului. . . > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F.. să nu prezinte cute. Dx.

puroi în plagă. Stabilesc căi de comunicare eficiente între mine şi pacient. Evaluare : . . Obiectiv : Pacientul să înţeleagă importanţa comunicării verbale pe perioada postoperatorie a spitalizării. iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. Identific reacţiile personale şi stilul de comunicare al pacientului. în această perioadă de imobilizare la pat.Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării plăgii.D. Explic pacientului că.decubit dorsal. în primele zile după intervenţie. care ar trebui să interfereze cu o relaţie de cooperare dintre noi.T = 36. comunicarea este mai redusă.Plaga nu prezintă infecţii ( în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie). nu decubit lateral. . Vorbesc cu el şi modelez discuţiile pe un ton cât mai cald şi mai apropiat. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Apreciez nivelul de comunicare a pacientului. . -Este afebril. IV : Comunicare ineficientă la nivel senzori-motor. Dx. îndemn familia ca. datorită deficitului vizual O. dureri abdominale. Mă asigur că soneria este la îndemâna lui.7°Q . să fie alături de bolnav. să simtă că poate avea încredere în mine.Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie eventual temperatură. pentru a anunţa la camera de gardă de fiecare dată când are nevoie. Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate pe perioada postoperatorie a spitalizării. Nu voi judeca pacientul pentru nivelul său de comunicare.Bolnavul nu prezintă semn de infecţie. Educ pacientul în legătură cu poziţia optimă în pat .

Evaluare: - Bolnavul a înţeles informaţiile primite şi este gata să colaboreze; - Este susţinut de cadrele medicale şi de familie. Dx. V : Dificultate de a se alimenta şi hidrata, datorită intervenţiei chirurgicale. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui.
INTERVENŢII NURSING

Examinez deficitul de nutriţie al pacientului, urmărind greutatea, caracterul, culoarea, textura părului şi a pielii, prezenta sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală; apreciez tegumentele şi mucoasele, turgorul şi observ culoarea urinei; > Observ starea de hidratare a pacientului; încurajez ingestia de lichide suficiente: 1,5 - 2 l./zi; > Colaborez cu pacientul, familia şi specialişti în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale; > Ajut bolnavul să se alimenteze, oferindu-i alimentele indicate de medic, măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. Explic bolnavului că este indicat, în primele două zile, un regim hidric adecvat; > Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. Ii explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal, ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare.
>

Evaluare : - Bolnavul acceptă regimul hidric, a ingerat 2 î. de lichide (ceai, compot, lapte, sifon); - Bolnavul nu este deshidratat - turgor normal; -G = 70Kg.; - Culoarea urinei - normocromă. Dx. VI: Insuficienta cunoaştere pe perioada postoperatorie datorită lipsei sursei de informare. Scop : Alcătuim un plan individualizat pe strategii de învăţare.

Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă şi să reproducă, în legătură cu informaţiile primite, pentru următoarele 24 de ore.

INTERVENŢII NURSING
> > > >

> > >

>

Lucrez cu pacientul şi familia la un plan realist, de a învaţă ceea ce nu ştie. Fac un plan stabilit pe termen lung şi pe termen scurt; Mă asigur că ceea ce învaţă este esenţial din punct de vedere al persoanei pacientului; Selectez metodele de învăţare cele mai bune, cum ar fi: instructor personal la pat, discuţii sau demonstraţii; încerc să fiu creativ, căutând diverse metode de învăţare cum ar fi cărticele, postere, casete audio-video. Consider că sistemul este avantajos iar pacientul învaţă mult mai repede; Avertizez pacientul să evite orice forţare a ochiului, chiar şi la defecare. Activităţile vor fi crescute treptat de la o zi la alta; îi explic pacientului că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi, pentru a evita orice traumatism accidental; Sfătuiesc pacientul să nu facă mişcări bruşte, să nu se aplece 3-4 săptămâni deoarece creşte tensiunea intraoculară şi compromite intervenţia; Determin care este cea mai bună metodă de a învaţă acest pacient. Evaluare : - Bolnavul a înţeles toate explicaţiile care i-au fost date şi pune în aplicare cunoştinţele pe care şi le-a însuşit; - Este mulţumit pentru noile informaţii primite, de aceea cooperarea cu cadrele medii a fost la cel mai înalt nivel.

ZIUA A V-A A DOUA ZI POSTOPERATORIE
Dx. I: Durere oculară datorita procesului inflamator postoperator. Scop : - Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator; Prevenirea complicaţiilor. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore.

INTERVENŢII NURSING
> >

>

>

> >
> > >

> >

Observ comportamentul bolnavului, gradul de agitaţie, nelinişte. Apreciez localizarea durerii, severitatea ei pe o scală de la l la 10; Administrez medicaţia prescrisă, monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb./zi, Viplex 3 tb./zi - câte o tb. după fiecare masă. La nevoie somnifere - Diazepam; Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO; Mydrioum OD picătură dimineaţa; Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. ser fiziologic, 2 ml. AO; HCA-OD; Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului; mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului; Când am instilat, am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător; Am ridicat puţin somiera patului; Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate; Am explicat pacientului că aceasta durere nu este un semn al agravării situaţiei ci este ceva normal; Încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii; Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale; Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. Evaluare : - Durerea a scăzut în intensitate; - Bolnavul este liber de infecţii, liber de complicaţii, respectă repaosul; - Nu prezintă dureri oculare; - Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.

Dx. II: Deficit de autoîngrijire, datorită restricţiilor impuse de interdicţia chirurgicală. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic, până când va putea să se deservească singur. Obiective : - Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei, la eliminări; - Pacientul va prezenta incizia fără simptome de infecţie pe parcursul spitalizării.

apoi va adopta o dietă normală. > Evaluare : . > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F. pentru ambulatoriu.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta senine de infecţie). pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. .Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. Dx. să nu efectueze mişcări bruşte. Scop: Educ pacientul în legătură cu tratamentul. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. > Explic pacientului cum să-şi administreze singur medicamentele locale prescrise după externare. să nu prezinte cute.O. > Explic bolnavului că în primele zile să consume în special lichide. Menţin curată şi uscată incizia. > Să nu privească la TV până la primirea indicaţiilor medicului. să-şi cumpere ochelarii prescrişi de medicul oftalmolog. III : Insuficienta cunoaştere pentru perioada de ambulatoriu. > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului. îl informez despre efectul benefic al tratamentului administrat corect şi la timp. -Este afebril..Bolnavul nu prezintă semn de infecţie. INTERVENŢII NURSING Explic pacientului necesitatea unei administrări corecte a tratamentului. să nu folosească poziţia ortostatică. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada ambulatorie. Asigur lenjerie curată de pat şi corp. Obiectiv : Pacientul să înţeleagă informaţiile primite pe perioada spitalizării.7°C. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. > Bolnavul să-şi acopere ochiul ori de câte ori iese afară la aer rece. > . > Educ bolnavul în legătură cu restricţiile mişcărilor în perioada ambulatorie. . pentru a preveni apariţia escarelor. datorită lipsei surselor de informare.T = 36. observ marginea intervenţiei chirurgicale.INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie.

> Să se prezinte la control periodic.Bolnavul exprimă cu satisfacţie că informaţiile pe care lea însuşit îi sunt de ajutor.Familia este alături de el. să nu stea până la următoarea ocazie de control şi să se prezinte imediat la medicul specialist. atât în privinţa tratamentului. > Să evite mişcările bruşte. > Să evite condimentele şi băuturile alcoolice. . sau simte că scade acuitatea vizuală. > Să nu se aplece 4-5 săptămâni. > Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi. pacientul trebuie să aplice sistematic prescripţiile medicului specialist. deoarece îi va creşte tensiunea intraoculară şi poate compromite intervenţia. frigul şi să ducă o viată liniştită. . lumina să vină din lateral.Bolnavul înţelege şi este gata să respecte informaţiile primite. > Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură.> În timpul şi după învăţare pun pacientul să expună ceea ce a însuşit. cât şi a modului de viaţă: > Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile. punând întrebări prin care el să demonstreze ceea ce a învăţat. PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE SANITARĂ După părăsirea spitalului. Evaluare : . > Să nu privească la TV până la indicaţia medicului. . > Să evite emoţiile. chiar şi atunci când nu are nici o acuză oculară. > Când citeşte.

cu tampoane de vată şi comprese de tifon nesteriîe. cu braţul sprijinit. sticla cu ulei de vaselină.ANEXE MĂSURAREA TEMPERATURII Materiale necesare: termometrul maximal individual. prin palpare. Nu se va anunţa bolnavul. urmărind secundarul unui cronometru. cu faţa palmară pe toracele bolnavului şi se numără respiraţiile timp de un minut. MĂSURAREA PULSULUI Materiale necesare: foaia de temperatură. pe extremitatea distală a antebraţului. în continuarea policelui. . Se şterge termometrul cu o compresă uscată şi se citeşte gradaţia. Se numără frecvenţa mişcării respiratorii. se şterge termometrul cu soluţie dezinfectantă. casoleta mică. Se fixează degetele palpatoare pe traiectul arterei şi cu ajutorul policelui se îmbrăţişează antebraţul la acest nivel. termometrul se introduce în soluţie dezinfectantă. pahar cu soluţii de cloramină. timp de un minut. tava. Se reperează şanţul radial. MĂSURAREA RESPIRAŢIEI Materiale necesare: foaia de temperatură. Se numără zvâcnirile percepute. apoi se scoate din axila bolnavului şi se aşează pe tăviţa renală. sticla cu alcool medicinal. săpun sau detergenţi. Se pregătesc materialele necesare. se ridică braţul bolnavului şi se şterge bine axila. se preferă perioada de somn. Se pregătesc materialele necesare. Se menţine termometrul. Se anunţă bolnavul. ceas cu secundar sau cronometru şi stilou cu cerneală de culoare roşie. ceas şi stilou cu cerneală de culoare verde. confortabil. pentru relaxarea muşchilor antebraţului. se aşează în decubit dorsal. se aşează cu rezervorul de mercur în centrul axilei. Se notează valoarea temperaturii în foaia de temperatură. cu culoare albastră. După citirea temperaturii. Se aşează mâna uşor. se aşează bolnavul în decubit dorsal. cu capul pe pernă. timp de 10 minute. Termometrul se tine ca un creion. prosop individual. Cu vârful degetelor se execută o uşoară presiune asupra peretelui arterial şi se percep zvâcnirile pulsului. Bolnavul se menţine în stare de repaus fizic şi psihic timp de 5-10 minute. se verifică integritatea termometrului şi funcţionalitatea lui. Se anunţă bolnavul şi se va explica modul de măsurare. apoi se apropie braţul bolnavei de torace.

introduce acul în venă. Cu mâna dreaptă se pompează aer în manşeta pneumatică. pentru reechilibrare hidroelectrolitică. seringi şi ace de unică folosinţă (se verifică integritatea ambalajului. Asistenta îmbracă mânuşi pentru evitarea contaminării cu sânge. sprijinit în extensie. PERFUZIA INTRAVENOASĂ Reprezintă introducerea. Se aplică strâns manşeta pe braţul bolnavului. montează aparatul de perfuzat şi lasă lichidul să circule prin tuburi pentru îndepărtarea aerului. Privind manometrul. La sfârşitul perfuziei. iar olivele se aşează în urechi.alcool iodat. efectuarea măsurătorii se face după cel puţin trei ore de la masă.MĂSURAREA TENSIUNII ARTERIALE Materiale necesare: tava de instrumente medicale. pregăteşte soluţia de perfuzat. picătură cu picătură. de la centru în afară. tampoane. Alege vena. pe cale parenterală. cu ajutorul ventilului. se decomprimă progresiv aerul din manşetă. perfuzor ambalat de unică întrebuinţare. Se controlează starea de funcţionalitate a instrumentelor. Pacientul se informează. foaie de temperatură. cu para de cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsatile. sub marginea inferioară a manşetei. este instruit cum să se comporte în timpul şi după instalaţie. deschide prestubul. material de protecţie . pix cu pastă de culoare albastră. curăţă locul cu alcool.tăviţă renală. fixează rata de flux 60 picături/minut. se aşează pacientul comod. Se îndepărtează manşeta de pe braţul bolnavului şi se notează valoarea tensiunii arteriale în foaia de temperatură. Cu mâna stângă. comprese sterile. stetoscop biauricular. Se aşează în decubit dorsal. într-o poziţie fără vizibilitate pentru bolnav. se execută o presiune asupra venei. şi se retrage acul în direcţia vasului. tampon de vată cu alcool. hidroionică şi volemică a organismului. Materiale necesare: pipetă. INSTILAŢIA Reprezintă tehnica de administrare a soluţiilor medicamentoase pe o mucoasă sau un organ cavitar. sau poziţie şezând. se aplică membrana stetoscopului pe artera humerală. . aplică garoul. soluţie medicamentoasă . lungimea şi diametrul acelor) şi soluţiile de perfuzat. manometrul se aşează pe noptiera bolnavului. cu capul în extensie.prosop. a soluţiei medicamentoase. valabilitatea sterilizării. se anunţă bolnavul şi i se aplică măsurile necesare pentru o măsurare corectă: 15 minute repaus înainte de măsurare. până la dispariţia ultimei unde pulsatile. tensiometru cu mercur. scoate garoul şi aşează tuburile. Materiale necesare: dezinfectante . cu un tampon. până se aude zgomotul pulsului.

se şterge cu o compresă sterilă excesul de soluţie.Asistenta se spală pe mâini.prin tracţiunea în jos a pleoapei inferioare. . aspiră soluţia medicamentoasă în pipetă. cu policele mâinii stângi. Instilează numărul de picături recomandate de medic. pune în evidenţă cavitatea conjunctivală .

6.Oftalmologie generală. 7. 1997 3. Iaşi.1oan HAULICĂ 5.Nursing care plâns and documentation. 1996 2. Braşov. Marieta DUMITRACHE . Editura Medicală. Editura Lippincot. Lyndajual CARPENTTO .Curs de oftalmologie. NICULESCU GH. 1997 . . Editura Dosoftei.Fiziologie umană.Agenda Medicală 8. Daniela CHISELIŢĂ . 1998 4.Compendiu de anatomie IFRIM M. Editura Naţional.Tratat de oftalmologie . Vasile CRISTINA . 1991 . Universitatea Transilvania.Oftalmologie. Valentin STROESCU .OLTEANU M.BIBLIOGRAFIE 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful