P. 1
Ingrijirea Bolnavului Cu Cataracta

Ingrijirea Bolnavului Cu Cataracta

5.0

|Views: 8,603|Likes:
Published by Zainescu Dan

More info:

Published by: Zainescu Dan on Dec 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/11/2015

pdf

text

original

LUCRARE DE DIPLOMĂ

PROMOŢIA 2002 - 2005

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU CATARACTĂ

Coordonator: Dr. Gîrleanu Liliana Instructor asistent: Coca Anuţoiu

A bsolvent:

PROMOŢIA 2002 - 2005

CUPRINS

o MOTTO o NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A ANALIZATORULUI VIZUAL o STRUCTURA o FUNCŢIA OCHIULUI o PATOLOGIA OCHIULUI o TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL CATARACTEI o NOŢIUNI PRIVIND MEDICAMENTELE FOLOSITE ÎN OFTALMOLOGIE ŞI MODUL LOR DE UTILIZARE o PREZENTARE DE CAZURI o ANEXE o BIBLIOGRAFIE

Voltaire .MOTTO: "Adevărata frumuseţe izvorăşte din sublim şi simplitate”.

cuprinde trei segmente: . din punct de vedere morfologic şi funcţional.stratul vascular numit şi uvee. între iris şi corpul vitros. care formează peretele lui.un segment periferic sau receptor. Masa vitreană este o substanţă anhistă.5g. cu diametrul de 9-10mm. .stratul fîbros. retina. Vitrosul optic este omogen. ca şi ceilalţi analizatori ai organismului. într-o scobitura a vitrosului numită "fossa pantellaris".stratul nervos. consistenţa fermă este dată de către tunicile globului ocular puse în tensiune de către conţinutul intraocular. cu masa de 2-2. . împreună cu corneea.6% apă.NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A ANALIZATORULUI VIZUAL Analizatorul vizual. situată în plan frontal. reprezintă sistemul optic al ochiului.5 g. şi care. care alcătuiesc mediile transparente.un segment central sau cerebral. .un segment de conducere. In interiorul globului ocular sunt cuprinse umoarea apoasă. care ocupă spaţiul cuprins între faţa posterioară a cristalinului şi peretele globului ocular. şi din medii transparente care sunt în interiorul globului ocular. coloidală. /v Conţinutul globului ocular Camera anterioară şi camera posterioară sunt umplute de umoarea apoasă. este un sistem funcţional care. Globul ocular este o formaţiune aproape sferică. Substanţa vitrosului conţine 96. care priveşte excitaţiile exterioare specifice. SEGMENTUL PERIFERIC Segmentul periferic constă din globul periferic şi anexele sale. cu rare celule migratoare. Corpul vitros în totalitatea sa are un rol important în dezvoltarea şi menţinerea formei globului ocular. Corpul vitros este o substanţă gelatinoasă. situată în partea anterioară a orbitei. un lichid transparent secretat de corpul ciliar. . căile nervoase care conduc influxul primit de la segmentul periferic către scoarţa cerebrală. volumul este de 6. Volumul vitrosului reprezintă şase zecimi din volumul globului ocular. Masa globului ocular variază între 7 şi 7. Cele trei straturi sunt: . . unde excitaţia este transformată în senzaţie vizuală. perfect transparentă si elastică.5 cm3. cristalinul şi corpul vitros. CRISTALINUL are forma unei lentile biconvexe. Globul ocular este format din trei straturi suprapuse.

ducând astfel la cataractarea lui. denumită sutura cristaliniană anterioară. Cristalinul conţine apă (65%). fermenţi. cristalinul continuă să se dezvolte fără să se producă o distensie a capsulei. Conţin un număr mare de celule. în medie este de aproximativ 22 D. Cristalinulare doua feţe: una anterioară. datorită unui fenomen de difuziune şi osmoză. fosfaţi si carbonaţi. progresiv. Fibrele tinere sunt îngrămădite spre centrul lentilei. cu vârsta. De la chiasma pornesc bandelete optice. produce o scădere a elasticităţii cristalinului şi. cu rol de a menţine cristalinul în poziţia sa normală şi de a-i transmite impulsurile muşchiului ciliar. iar terminaţiile posterioare formează o sutură sub forma unui "Y" inversat. În cavitatea craniană. Fibrele sunt dispuse în straturi concentrice. care iau naştere din celulele epiteliului anterior.. Fibrele cristaliniene. la orice distantă între infinit şi ochi. Corpii geniculaţi externi sau laterali sunt situaţi sub pulvinar. Indicele de referinţă cu vârsta. a amplitudinii de acomodaţie. sau ligamentul suspensor. Conţinutul în calciu al cristalinului este egal cu cel al umorii apoase. deasupra hipofizei. după un scurt traiect. Zonula lui Zinn este un inel membraniform. Orice tulburare a metabolismului cristalinian duce la degenerescentă şi opacifîerea lor. Ea se găseşte situată în etajul superior al endocraniului. Terminaţiile anterioare ale fibrelor formează pe suprafaţa nucleului cristalinian o sutură în formă de "Y" drept.. au forma hexagonală. care sunt precipitaţii de calciu existent în cristalin. astfel încât suprafaţa anterioară a cristalinului este mai puţin bombată decât cea posterioară. Fata anterioară are raza de curbură de 10 mm. calciul se găseşte în cantitate mică. în continuarea bandeletelor optice. totodată. beta şi gama cristalin) altele insolubile (albuminoidul). alta posterioară. Nutriţia sa este asigurată de către umoarea apoasă. Tulburările de metabolism ale proteinelor şi ale lichidelor eliberează probabil sulfaţi.Este suspendat de corpul ciliar printr-un sistem de fibre radiare foarte fine.epiteliul cristalinian anterior este format dintr-un rând de celule cubice dispuse sub capsula anterioară depăşind cu puţin ecuatorul cristalinian. Acomodaţia este proprietatea ochiului de a vedea clar un obiect.capsula cristalinului sau cristaloida. care înconjoară pedunculii cerebrali şi se termină în corpii geniculaţi. Cristalinu este constituit din următoarele straturi: l . . prin intermediul capsulei. ce formează zonula lui Zinn. foarte elastică şi subţire. fibrele nervului optic dintr-o parte se încrucişează parţial cu cele din partea opusă. proteine (35%) din care unele solubile (alfa. Cristalinul nu are nervi şi este avascular. La tineri. După naştere. ci o condensare a lentilei. formând chiasma optică. cu care se pun în SEGMENTUL DE CONDUCERE . faţa posterioară are raza de curbura de 6 mm. o membrană de înveliş transparentă. vitamine. o diminuare treptată. care.

VASCULARIZAŢIA GLOBULUI OCULAR Vascularizaţia globului ocular este asigurată de artera oftalmică. regiunea ocupă o suprafaţă mult mai mare decât la nivelul retinei. Ramurile arteriale se capilarizează. în stratul plexiform intern. se divid într-o ramură temporală şi una nazală. Aici are loc transformarea excitaţiei luminoase în senzaţie vizuală. care. ramura din artera oftalmică. după ce au trecut prin partea posterioară a capsulei interne. ce provine din carotida internă. Aceste fibre mielinizate pleacă de la baza corpului geniculat extern şi se grupează în afara şi deasupra acestuia. Teritoriul retinian este irigat de artera centrală a retinei.contact fibrele nervului optic. încât la realizarea ei participă creierul în totalitatea lui. Aceasta arie are sediul recepţiei senzaţiilor vizuale şi reprezintă domeniul percepţiilor vizuale elementare. înainte de a pătrunde în glob. Coriocapilarele prezintă o reţea foarte densă şi fac parte din sistemul vascular uveal. Fasciculele radiaţiilor optice sunt mai voluminoase decât cele din bandeletele optice. Aria striată 17 sau aria vizuală se găseşte pe scizura calcariană şi buzele sale. La nivelul cortexului occipital. unde se împarte într-o ramură superioară şi una inferioară. fiind complet înglobate în substanţa albă a lobului temporo-occipital. vasele bulbare se împart în două teritorii distincte. 18. formând două reţele: una superioară. Această strânsă legătură care există între nutriţia retinei şi a coroidei explică faptul că majoritatea proceselor patologice de la acest nivel sunt mixte. dând ramuri bulbare şi orbitare. La nivelul scizurii calcariene din lobul occipital există o adevărată retină corticală. alta profundă în stratul plexiform extern. aria 17 Brodmann. Fibrele maculare se proiectează la nivelul polului posterior occipital. deoarece cuprind şi un număr de fibre centrifuge. teritoriul retinian şi cel uveal. face apoi o spirală în jurul nervului optic. . SEGMENTUL CENTRAL SAU CEREBRAL AL ANALIZATORULUI VIZUAL Segmentul central sau cerebral al analizatorului vizual este situat în scoarţa cerebrală a globului occipital. Ariile occipitale funcţionale Brodmann sunt ariile 17. Artera apare în central papilei nervului optic. Astfel. cu densitate maximă în regiunea maculară. se poate considera că vederea este o funcţie aşa de complexă. Radiaţiile optice ale lui Gratiolet reprezintă fibrele neuronilor din corpii geniculaţi externi. Suprafaţa ariei atinge 20-30 cm2. apoi. 19. spre aria striată a lobului occipital şi se termină în jurul scizurii calcariene. Corpii geniculaţi laterali au structura lamelară: lamelele albe mielinice alternează cu cele cenuşii. Artera oficială pătrunde în orbită prin canalul optic. Straturile externe care conţin conurile şi bastonaşele sunt hrănite în primul rând de reţeaua corio-capilară a coroidei prin difuziune şi numai în mică măsură prin fuziunea limfei interstiţiale la nivelul straturilor interne ale retinei. Reţeaua de capilare este situată pe membrana Bruch. merg.

Venele ciliare anterioare adună sângele din muşchiul ciliar. ramuri din artera cerebrală şi din ramuri mici carotidiene. prin "lamina fusca" către baza irisului şi realizează marele cerc arterial al irisului. Venele uveeii aparţin de 2 curente: venele cilice anterioare şi venele vorticoase. Sistemul vascular uveal este constituit din ramuri ale arterei oftalmice: arterele ciliare scurte posterioare. VASCULARIZAŢIA CHIASMEI OPTICE Reţeaua arterială chiasmatică nu conţine elemente axiale. Arterele ciliare anterioare provin din ramurile musculare ale arterei oftalmice. care formează centrul vascular al lui Haller. Prin reţeaua vasculara a tractului uveal circulă o cantitate considerabilă de sânge care atinge cifra de 260 ml. dispuse segmentar. ce sunt dispuse paralel cu fibrele nervoase din chiasmă.Venele teritoriului retinian se unesc şi formează vena centrală a retinei. artera lacrimală. Sângele venos al nervului optic este adunat de venele meningiene perioptice. Artera centrală a retinei nu participă în irigaţia papilei nervului optic. Papila nervului optic este nutrită de către ramurile arterelor ciliare scurte posterioare. . legate între ele prin numeroase anastomoze. Această reţea bogată menţine pentru retină o temperatură constantă optimă. existând numeroase anastomoze între ele. Venele vorticoase formează o reţea bogată în vârtejuri. adunând întreg sângele uveal. care se varsă în venele oftalmice superioare. VASCULARIZAŢIA NERVULUI OPTIC Vascularizaţia nervului optic este asigurată prin ramuri ce provin din artera oftalmică. cu rol important în hrănirea nervului optic. Cele doua artere ciliare lungi posterioare se îndreaptă. care se revarsă în venele oftalmice. Capilarele nu merg în septurile gliale. la om. Trunchiul nervos optic este nutrit de ramurile papilare provenite din arterele ciliare posterioare scurte şi lungi. Vascularizaţia periferică este asigurată de braţele recurente ale arterei oftalmice. Sistemul nervos chiasmatic este drenat în sinusul coronar şi cavernos. în coroidă. arterele ciliare lungi posterioare şi arterele ciliare anterioare. Anastomozele în ramurile de provenienţă variată au importanţă în declanşarea edemului papilar. Partea centrală a nervului optic este vascularizată de ramuri izvorâte din artera centrală a retinei şi din ramuri piale. Din arterele ciliare scurte posterioare se desprind 2-4 ramuri.

Nucleul său de origine este în pedunculul cerebral. ultimul reflex care dispare în cazul anesteziei generale este reflexul corneean.VASCULARIZAŢIA BANDELETELOR OPTICE ŞI A CORPULUI GENICULAT LATERAL Bandeleta optică primeşte ramuri din artera coroidiană anterioară. iar corpul geniculat lateral . Cortexul vizual este nutrit din artera cerebrală posterioară. pateticul (a IV-a) şi nervul facial (al VII-lea). senzitivă. Inervaţia senzitivă este asigurată de nervul trigemen. terminaţiile nervoase trigeminale ajung până în straturile epiteliului anterior. în afară de fibre senzitive.din artera posterioară. Inervaţia senzorială este alcătuită din segmentul intermediar al analizatorului optic. Sistemul motor al globului ocular este destinat asigurării mobilităţii conjugate a globilor oculari. pleoapei şi conjunctiva. INERVAŢIA ANALIZATORULUI VIZUAL Analizatorul vizual are o inervaţie senzorială. Din această cauză. dintre acestea primele două. drept superior. pe faţa sa externă. Ramura frontală inervează tegumentele frunţii. şi de artera cerebrală mijlocie. contribuie la asigurarea inervaţiei senzitive a globului ocular. oftalmic si maxilar. Nervul oculomotor comun pătrunde în orbită prin fanta sfenoidală. a canaliculelor şi a jumătăţii interne a pleoapelor şi a conjunctivei. Nervul oftalmic este format din unirea a trei ramuri: nazal. dreptul inferior. Ramura nazală asigură inervaţia senzitivă a sacului lacrimal. trigemenul mai conţine şi fibre vegetative care au sub dependenţa lor o parte din vaso-motricitatea conjunctivei. Inervaţia motorie. . Inervaţia senzitivă a globului ocular este foarte bogată. întreaga musculatură a globului ocular este inervată de trei nervi cranieni: nervul oculomotor extern (a Vl-a). frontal si lacrimal. Fiecare nerv îşi are originea în trunchiul cerebral. în cornee. pe fata internă a emisferei. nervul optic şi căile optice. Trigemenul mai conţine şi fibre trofice. A treia ramură a trigemenului nu contribuie la inervaţia globului ocular. oblicul mic şi ridicătorul pleoapei superioare. cu scopul de a recepţiona şi stabili anatomic imaginea retiniana pe fovee. Nervul maxilar inervează pleoapa inferioară şi conjunctiva respectivă. motorie si vegetativă. corpului ciliar şi a retinei. Nervul oculomotor comun inervează muşchiul drept intern. împreună cu ramuri recurente de cerebrala posterioară. care au rol deosebit în trofîcitatea globului ocular. Atât circulaţia arterială cât şi cea venoasă au caracter terminal. Ramura lacrimală formează mai multe ramuri palpebro-conjunctivale si lacrimale.

în afara centrilor primari mai există centrii oculomotori corticali în număr de doi: unul anterior situat în lobul frontal. pentru secreţia lacrimală curentă. Fiecare nerv are câte un nucleu de origine care alcătuieşte centrul primar sau periferic. în senzaţie vizuală. FUNCŢIA VEDERE ŞI TULBURĂRILE EI Analizatorul vizual are rolul de a ne pune în relaţie cu mediul extern. altul occipital situat în lobul occipital. din punct de vedere morfofuncţional. Fibrele aferente simpatice îşi au neuronii de origine în ganglionii spinali. până la om. ci sunt integrate în tot procesul cunoaşterii. Pe calea parasimpaticului ocular vin prin oculomotorul comun fibre iridoconstrictoare şi fibre care acţionează asupra muşchiului ciliar. Inervaţia vegetativă a ochiului este alcătuită dintr-un sistem de fibre şi ganglioni care leagă ochiul de centrii vegetativi cerebrali. Transformarea energiei luminoase într-un proces nervos se petrece la nivelul retinei. La organismele mai dezvoltate. prin transformarea unui excitant specific. Segmentul vegetativ al analizatorului vizual. Fibrele parasimpatice ajung la ochi prin intermediul oculomotorului comun şi facialului. activităţii vasomotorii. La nivelul analizatorului vizual. şi ganglioni simpatici şi parasimpatici. se împarte în centrii corticali şi periferici. Celulele senzitive încep să fie protejate de formaţiuni care le înconjoară. care inervează muşchii netezi polpebrali şi orbitali. unele celule senzitive se diferenţiază pentru perceperea formelor . organul receptor al energiei luminoase se complică. iar centrul său cortical se află în regiunea rolandică. Nervul facial (a VII-a) joacă un rol important prin inervarea orbicularului pleoapelor. graţie căreia senzaţiile care se nasc în lobul occipital nu rămân fotografii izolate. reprezentând prima treapta în realizarea funcţiei vizuale. fibre lacrimale. fibre dilatatoare ale pupilei. La realizarea acestei funcţii ia parte şi scoarţa cerebrală. fibre secretoare pentru glandele pleoapei şi ale conjunctivei. Nucleul său de origine este în protuberenţial. începând de la vieţuitoarele cele mai sensibile. Ochiul reprezintă adaptarea organismului la perceperea energiei luminoase. Centrii corticali ai activităţii vegetative se situează în sistemul cortical limbic şi în hipotalamus. secreţiei lacrimale. Pe calea simpaticului vin la ochi fibre vaso-motorii. fără sens. El are nucleul de origine în pedunculul cerebral. Nucleul facial este în protuberanta. Fibrele motorii care vin prin oculomotorul comun îşi au originea în nucleul Edinger-Westphal situat în apropierea nucleului acestui nerv. Elementele periferice sunt reprezentate de fibrele aferente şi de cele eferente. iar pentru cele parasimpatice neuronii se găsesc de-a lungul nervilor periferici. apare cristalinul. sistemul vegetativ intervine în controlul activităţii musculaturii netede a globului ocular şi a orbitei. Nervul patetic este nervul motor al oblicului mare.Nucleul oculomotor extern inervează numai muşchiul drept extern. lumina. a muşchiului lui Horner şi a glandei lacrimale.

Examinarea la lumina zilei: cristalinul normal este transparent. examinarea prin oftalmoscopie. a cristalinului. dintre care unele solubile. Examenul biomicroscopie al cristalinului este foarte necesar. dacă este opacifiat parţial. Iluminarea focală în fantă permite examinarea cristalinului în secţiune optică. colabom. vitamine. Studiul cristalinului se face prin: examinarea la lumina zilei. mai adesea posterioare. Colobomul este o fisură a ecuatorului cristaîinian. proteine. ectopie. cristalinul având rol de a concentra energia luminoasă asupra acestor celule. Afakia este absenţa congenitală a cristalinului. grăsimi. nu apare reflexul roşu al pupilei. epiteliul cristalinian. Ele apar în câmpul negru pupilar. opacităţile apar de culoare neagră pe fondul roşu pupilar. lenticom. atât pentru diagnosticul cataractei incipiente cât şi în stabilirea tipului cataractei. Ectopia cristalinului este o anomalie de poziţie. glutation. dacă este opacifiat în totalitate. Iluminarea difuză permite examinarea suprafeţei anterioare şi a straturilor anterioare cristaliniene. fermenţi. Grosimea cristalinului se poate determina prin ultraosmografîe.şi a culorilor. Afecţiunile congenitale cuprind anomalii de dezvoltare şi tulburări de transparenţă. ce se însoţeşte adesea de alte malformaţiuni oculare (aniridie. iar altele insolubile. microsferoafakie. Are următoarele straturi: capsula cristalinului sau cristaloidul. situată în plan frontal între iris şi corpul vitros. Examinarea la iluminarea laterală permite să se observe opacifieri izolate în straturile anterioare ale cristalinului. colobom cristalinian) sau . examinarea la iluminare laterală. Cristalinul are două feţe: una anterioară. microftalmie. alta posterioară. într-o scobitură a vitrosului numită "fossa pantellaris". care duce la o miopie mare a ochiului. şi o culoare albă-cenuşie când este opacifiat. Examinarea oftalmoscopică: cristalinul normal nu se vede. EXAMINAREA CRISTALINULUI Cristalinul are forma unei lentile biconvexe. perfect transparentă şi elastică. Cristalinul se compune din apă. iar în scoarţa cerebrală se transformă în senzaţie vizuală. fibrele cristaliniene. deci vizibil. examinarea prin biomicroscopie. Anomaliile de dezvoltare sunt reprezentate de: afakie. globulos. Din punct de vedere etiologic. afecţiunile cristalinului pot fi clasificate în afecţiuni congenitale şi afecţiuni dobândite. Microsferofakia: un cristalin mic şi sferic. Ombilicatia este o depresiune a suprafeţei. Excitaţiile luminoase se perfecţionează. ombilicatie. sub formă de zone cenuşii albicioase. Examinarea biomicroscopică: se face prin iluminare difuză şi iluminare focală.

În cataractele mononucleare. alb-cenuşii. Cel de-al doilea ochi poate fi operat în jurul vârstei de doi ani. .Cataracta zonulară . grecii şi romanii. operaţia poate fi făcută de la vârsta de doi ani. Tratamentul chirurgical este indicat în toate cazurile de cataractă bilaterală totală. sindromul lui Marchesani. Opacităţi capsulare: . cataracta pulverulentă. în urma unui proces patologic intrauterin. în urma traumatismului operator. Apare sub forma de opacităţi sau de cataractă propriu-zisă.Cataracta nucleară: apare sub forma unor opacităţi punctiforme dense. dezvoltate în cursul vieţii intrauterine şi constatate la naşterea copilului sau mai târziu. albă. care ocupă polul posterior al cristalinului. la nivelul nucleului fetal. Se descriu şi alte forme de cataracte congenitale: cataracta stelară. în marea majoritate a cazurilor. Apare. proeminentă sau nu. Unul din ochi va trebui operat în jurul vârstei de un an.Cataracta totală: interesează toate straturile cristalinului. după vârsta de 50 de ani fără o cauză precisă. rubeolaca şi diverse viroze pot fi incriminate la apariţia formelor neconstituţionale. ectopia). unind o cataractă capsulo-lenticulară posterioară cu una anterioară. pentru a nu împiedica dezvoltarea vederii. .somatice (sindromul lui Marfan. Operaţia este contraindicată sub vârsta de 6 luni. totale sau parţiale. Endoluesul.Cataracta în fus: opacitatea este fuzionată. Afecţiunile dobândite: se manifestă prin pierderea transparenţei cristalinului. însemnând "cădere de apă" şi arată că indienii. cataracta punctată. TULBURĂRILE DE TRANSPARENŢĂ Cataractele congenitale constituie o grupă de opacifieri cristaliniene evolutive sau neevolutive.Cataracta polară posterioară se manifestă printr-un punct alb. credeau că . Câmpul pupilar apare de culoare alb-cenuşie.Cataracta polară anterioară se manifestă printr-o pată mică. staţionară. în majoritatea cazurilor. Cuvântul "cataractă" provine din limba greacă. Prin cataractă se înţelege opacifierea cristalinului. Ea se datorează unor modificări constituţionale şi ereditare la un cristalin embrionar normal sau alterat în cursul dezvoltării sale. precum şi tulburările survenite în metabolismul calciului. homocistinuria. ce duce la scăderea transparenţei sale. . însoţită de o scădere mai mult sau mai puţin accentuată a vederii. situată în centrul cristalinului. din cauza pericolului de atrofiere a globului ocular în cursa de dezvoltare. care cunoşteau această boală. Uneori cataracta congenitală poate fi transmisă în mod dominant. . situată în centrul pupilei. Cataracta congenitală este.

După părerea altora însă. Exista mai multe teorii. opacifierea substanţei cristalinului. lezează cristalinul.Hr. Potrivit unor presupuneri. s-au constatat următoarele: cristalinul este un factor important în refracţia oculară. Vogt este de părere că opacifîerea cristalinului este un simptom de îmbătrânire tisulară. între 40-45 de ani o întâlnim mai rar. La unele familii întâlnim cataracta senilă ereditară. din punct de vedere clinic nu este identică cu aceea care poartă denumirea de cataractă senilă. ca şi încărunţirea părului. la 80-90 ani. Cataracta poate exista şi la nou-născut. părţile periferice se relaxează.lichidul solidificat din faţa cristalinului împiedică vederea. pe o parte circumscrisă a cristalinului şi nu se extinde pe parcursul vieţii. vârstă şi grad de dezvoltare. în jurul vârstei de 60 ani. Forma care se instalează la o vârstă mai înaintată. de exemplu. Când apare cataracta? Cunoaştem. este înconjurat de o capsulă fără structură. astfel explicându-se de ce unii sunt afectaţi mai curând iar alţii mai târziu de această boala. Cea mai cunoscută formă de cataractă este cea senilă. sau succesiv la mai multe generaţii. de obicei. Vechii egipteni cunosc noţiunea de cataractă din secolul al XVII-lea î. Este caracteristic faptul . opacifierea este cauzată de absenţa substanţelor necesare întreţinerii metabolismului cristalinian. care apar cumulativ la o generaţie. susţinând că. Denumirea de cataractă a fost acceptată în limbajul medical şi se foloseşte şi astăzi. mai multe tipuri ale cataractei. Lesnier şi alţii au încercat să combată concepţia de mai sus. iar sub artera anterioară a capsulei se situează epiteliul cristalinului. este consecinţa efectului luminos. care pot fi clasificate după formă. Cauzele formării cataractei nu sunt încă suficient elucidate. Brisseau demonstrează ştiinţific. dacă. nucleul sau tot cristalinul. aceste tulburări cauzează reducerea sau chiar pierderea transparenţei cristalinului: se poate opacifia capsula. fibrele cristalinului sunt foarte sensibile la tulburările nutritive şi la traumatisme. pentru prima dată. toxinele celulare care se acumulează în organismul vârstnicilor. în primul rând. spun alţii. în 1705. prin cristalin se realizează acomodarea. constatând cataracta propriu-zisă ca îmbolnăvire a cristalinului şi având la bază un proces de coagulare care duce la formarea opacităţii. Presupunerile lui Brisseau au însemnat începutul cercetărilor care au dus la dezvoltarea cunoştinţelor despre cristalin şi cataractă. ceea ce produce destrămări în ţesutul cristalinului şi duce la descompunerea fibrelor. se înţelege opacifîerea cristalinului şi nu formarea unei membrane. Desigur. Unii caută sediul leziunii în structura cristalinului susţinând că procesul de sclerozare nu se desfăşoară uniform. această îmbătrânire se referă doar la suprafaţa cristalinului. Cataracta. deci este bine ca gravida să se ferească de contactarea unei boli contagioase. Cataracta congenitală poate fi parţială. nucleul se sclerozează mai rapid. Sunt cunoscute şi cataractele congenitale familiare. cortexul. prin cataractă. mama a avut rujeolă în primele luni ale sarcinii. Apare. Ca urmare a studiilor efectuate.

substanţa sa corticală se lichefiază. se scufundă în partea lichefiată. după vârsta de 60 ani şi are o evoluţie progresivă spre opacifiere completă a cristalinului. vederea devine practic nefolosibilă. Alteori. de obicei. vederea practic încetează. peste câteva săptămâni sau luni. stabileşte cu exactitate direcţia ei. Se disting 3 forme clinice: 1. Boala este bilaterală. care până acum citea cu ochelari. atât vederea de aproape cât şi cea pentru distanţă vor slăbi din cauza cataractei. Se remarcă. După vârsta de 70 de ani.ca la bunici cataracta apare la 60-70 ani. în general. la o distanţă de 5 m. iar de la l m. Uneori. cataracta senilă este bilaterală însă ea nu apare în acelaşi timp la ambii ochi. pe lângă opacifieri de mici dimensiuni. treptată. Prezbitul. îi scade volumul. iar la nepoţii lor deja la 40-50 de ani. apare uneori glaucomul cu unghi închis prin cristalin intumescent. Este bine să ştim că. iar nucleul. deoarece cristalinul înmagazinează mai multă apă şi. la copiii lor la 55. adică la generaţiile care se succed cataracta apare din ce în ce mai devreme. cauzele pot fi şi altele. în acest caz. corticală (opacifierile încep în scoarţă). Scăderea vederii este. opacifierea cristalinului începe în nucleu. la vârstnici. Un alt simptom este apariţia temporară a miopiei. pentru ca. iar la lumină pupila îngustată este acoperită de nucleul cristalinului opacifiat. Aceste urme se observă doar după dilatarea pupilei uneori. în urma acestui fapt. afirmă fericit că nu-i mai foloseşte. în general. pe lângă opacifierile evidente. dar i-a slăbit vederea pentru depărtare. bolnavul vede mai bine. lentă. alteori. aceasta se numeşte "cataractă hipermatură". opacitatea apărută în cortexul cristalinului ajunge în câteva luni în faza totală a formării cataractei. pe când opacităţile din nucleu ating doar peste ani de zile această fază. acum de culoare maronie. Sensibilitatea la lumină este bună dacă bolnavul percepe lumina unei lumânări într-o cameră obscură. suprafaţa prezintă denivelări. la vârstnici. apare cea alb-cenuşie. în toate cazurile în care sensibilitatea la lumină există. cu "maturizarea" cataractei. orice cataractă senilă se poate opera cu succes. Ar fi o greşeală ca toate scăderile de vedere să fie considerate un început de cataractă. Daca acest cristalin rămâne şi pe mai departe în ochi. Cataracta senilă constituie forma cea mai frecventă dintre tulburările de transparenţă ale cristalinului. se tumefiază. Accentuarea opacifîerii substanţei cristalinului duce la pierderea apei. Ea apare. deci. vederea rămâne relativ bună. aşa-zisul fenomen de anticipaţie. În faza de tumefiere. Stadiul de hipermaturitate se formează însă. vederea slăbeşte iar în locul culorii negre a pupilei.. Este indicat să se intervină prin operaţie înainte de instalarea acestei faze. urme incipiente ale cataractei se prezintă la 90% din populaţie. . a formării cataractei. Dacă are loc opacifierea completă a cristalinului. doar la 8-10 ani după opacifierea totală a cristalinului neoperat la vreme. Ea poate fi cauza unei inflamaţii în ochi. Bucuria este de scurtă durata deoarece. cu durere şi congestia ochiului. Odată cu opacifîerea cristalinului.

Miozisul măreşte tulburarea vizuală. Tulburările de vedere sunt pronunţate. 3. Examenul histologic arată prezenţa în sacul cristalinian de cristale de colesterol şi de oxalat de calciu. Vederea este redusă la perceperea formelor. se observă prezenţa unor linii foarte fine. prezenţa unor puncte negre în câmpul vizual. 1. datorită căreia bolnavul poate renunţa la ochelari. El îşi măreşte volumul prin hidratare. se produce o lichefiere a zonelor subcapsulare ale cristalinului. 2. câmpul celular apare cenuşiu. o forma supramatură a cataractei nucleare. La examenul 3. . nucelară (opacifîerile încep în nucleu).2. acest stadiu corespunde unei denaturări a celulelor care se adună în globule morganiene. midriaza o micşorează prin angajarea periferiei cristalinului încă transparentă. Cataracta nucleară (25% din cazuri). evoluţia se face către cataracta neagră.O.Cataracta incipientă: se caracterizează prin apariţia unor mici zone de opacifiere. La iluminatul lateral nu se constată nimic patologic. Cataracta corticală se întâlneşte în 65% din cazuri. care determină diferite tulburări vizuale. poliopie (vederea unui obiect în mai multe exemplare. . câmpul pupilar are o culoare cenuşie. pete negre pe fondul roşu. în cazuri incipiente. iar la examenul oftalmoscopic. boala evoluând in Cataracta cupuliformă apare în 10% din cazuri. îşi împinge înainte irisul. în unele cazuri. în raport cu sediul lor: impresie de văl înaintea ochilor. care îşi recapătă dimensiunea normală. se constată prezenţa de mici pete albe pe fondul negru al pupilei. o înceţoşare difuză a obiectelor îndepărtate.Cataracta matură: se produce o deshidratare a cristalinului. Ea este asociată uneori cu o miopie forte cu modificări ale F. culoarea neagră apare în urma oxidării. foarte clar orientate radiar. Bolnavul distinge vag formele. La examenul direct şi la luminatul lateral. iar la examenul oftalmoscopic pupila nu se luminează. Scăderea de vedere depinde de întinderea şi poziţia opacităţilor în raport cu pupila. La examenul oftalmoscopic cu iod. din cauza prezenţei mai multor zone de densificare).Cataracta hipermatură (morganiană): boala continuându-şi evoluţia. Cataracta brună sau neagră se poate confunda cu o tulburare hemoragică masivă a vitrosului. şi cu un vitros fluid.Cataracta intumescentă: opacifierea cristalinului progresează treptat. La biomicroscop. Câmpul pupilar capătă o coloraţie cenuşie-laptoasă. pupila nu se luminează. La iluminatul lateral câmpul pupilar este roşu. Histologic. perpendiculare pe suturi. mai multe stadii: . Bolnavul acuză o scădere care se manifestă printr-un scotom cenuşiu circular. formaţiuni transparente. iar la examenul oftalmoscopic. Evoluţia sa este mai lentă. . din care cauză nucleul cade în partea delicvă a capsulei. apariţia unei uşoare miopii. cupuliformă (opacifîerile încep în straturile posterioare). . pe fondul roşu al pupilei se observă o pată neagră. în schimb opacifîerea devine completă. luând o coloraţie cenuşie albicioasă.

al grăsimilor. se verifică permeabilitatea căilor lacrimale. care sunt însă. care arată o opacitate caracteristică în câmpul pupilar. se vede un văl negru care tapetează capsula posterioară. Teoria funcţională susţine că s-ar datora leziunilor mecanice provocate de eforturile acomodative ale ochiului hipermetrop şi astigmat. care la început apare ca o tulburare difuză pulverulentă. interesând straturile cele mai posterioare ale cortexului.exudatul pupilar. calciului. care apare în urma unei afecţiuni inflamatorii a irisului. TRATAMENTUL cataractelor este chirurgical şi constă în extracţia cristalinului opacifiat. se poate reda bolnavului vederea.oftalmoscopic cu iod. Se întâlnesc sub două forme: opacităţi punctate albe sau brune ale suturilor axiale anterioare. poate fi uşor confundat cu o cataractă incipientă: tomometria. 4. Evoluţia cataractelor senile se face fără fenomene inflamatorii sau dureroase. potasiului sau tulburărilor de secreţie ale glandelor endocrine sau lipsa de vitamine C. care se manifestă doar printr-o scădere a acuităţii vizuale. Cercetând starea locală. care au o specificaţie organică. . fără fenomene inflamatorii. cercetarea câmpului vizual şi a F. dispuse în straturile profunde ale periferiei scoarţei. al hidraţilor de carbon. ce evoluează la o persoană în vârsta. situate la un nivel anterior şi nu lasă să se perceapă planurile subadiacente. ETIOPATOLOGIA CATARACTEI SENILE. DIAGNOSTICUL este uşor şi se bazează pe examenul obiectiv. Teoria biologică susţine că s-ar datora unei hipersensibilizări a organismului la albuminele cristaliniene. sunt necesare pentru diagnosticul diferenţial. starea anexelor globului. Opacităţi senile punctare. pe un ochi liniştit. .glaucomul cronic simplu. mai mult sau mai puţin gros. pulverulente. tapetând capsula posterioară. PROGNOSTICUL este bun deoarece prin intervenţie chirurgicală. dar nu de specie. B2. Diagnosticul diferenţial se face cu: -opacităţi corneene. deci ar putea acţiona ca albumine străine.O. Confuzia cataractei cu glaucomul cronic simplu apare datorită faptului că ambele afecţiuni apar la persoane în vârstă şi evoluează prin scăderea lentă şi progresivă a vederii. dispuse în lungul ramificaţiilor suturilor şi capacităţi zonulare concentrice. colesterinei. Teoria metabolică generală explică apariţia cataractei prin tulburări în metabolismul general. dar nici una nu a rezistat verificărilor clinice şi experimentale. Există numeroase teorii. repartizată regulat pe un plan uniform. Bl. periferice. La examenul biomicroscopic se constată o opacifîere limitată la stratul subcapsular posterior. apoi ca un strat concav. flora microbiană din secreţia conjunctivală şi tensiunea oculară . care poate determina o culoare alb-gălbuie a pupilei.

prin care se scoate numai capsula anterioară. metoda extracţiei intercapsulare. După extracţia cristalinului. . dacă este crescută. se manifestă prin opacităţi de culoare verzuie sau brună. sunt dotate cu un potenţial evolutiv foarte redus şi au o influenţă mică asupra funcţiei vizuale. din cauza complicaţiilor frecvente la adiabetici. 1. metoda extracţiei extracapsulare. Tratamentul este identic cu al cataractei senile. 3. cataracta coerulea. b. CATARACTELE PRESENILE sunt de natură ereditară şi se pot împărţi în două categorii: . ochiul rămâne afak (lipsit de cristalin). cataracta dilacerată. prin produşii toxici ai metabolismului diabeticilor. Corecţia afakiei se mai poate face şi cu lentile de contact. prin scăderea permeabilităţii capsulare. ea se prezintă sub formă de fulg de zăpadă sau sub formă de opacităţi noroase localizate în straturile anterioare şi posterioare. prin hidratarea cristalinului sub acţiunea presiunii osmotice. este frecvent 25%. opacitate de culoare alb-albăstruie. cataracta coronară. se caracterizează prin opacităţi fin cenuşii sau albăstrui. 2. Corecţia afakiei se face cu lentile sferocilindrice. -opacităţi cristaliniene ale adultului. prin acidoză. Mecanismul de apariţie a cataractei diabetice a fost explicat în mai multe feluri: prin prezenţa zahărului în cristalin.cataracte asemănătoare celor senile. trebuie normalizată în prealabil. survin în cursul celei de-a 4-a sau a 5-a decade a vieţii. dar aici măsurile de precauţie trebuie să fie mai riguroase. într-un număr mare de cazuri s-ar datora unei disfuncţii a glandelor endocrine. Această cataractă are la origine o afecţiune generală sau o intoxicaţie. se descriu următoarele aspecte: 1. prin care se extrage cristalinul în întregime. Condiţia ca operaţia să poată fi efectuată este integritatea funcţională a retinei şi a nervului optic. CATARACTELE PATOLOGICE apar datorită unei tulburări a metabolismului cristalinian de cauză generală sau locală.care. care se aplică direct pe cornee şi care se utilizează cu succes mai ales în afakiile mononucleare. Nici una din aceste teorii nu a reuşit să explice mecanismul de apariţie a tuturor capsulelor de cataractă diabetică. mai frecvent sub forma unei cataracte cupuliforme posterioare şi au un caracter evolutiv. se disting mai multe variaţii: a) cataracta diabetică este bilaterală: apare la diabeticii tineri şi are o evoluţie rapidă spre maturitate. Extracţia cristalinului se face după două metode: a. Clinic. Cataracta endocrină este bilaterală şi evoluează în acelaşi strat de fibre. cu lentile corneene. atât pentru distanţă cât şi pentru aproape. A) Cataracta patologică de cauză generală.

c) cataracta tetanică. după operaţiile de guşă. localizate între fibrele transparente. Cu timpul devine totală. cataracta în dezlipire de retina poate apărea precoce. printr-un aspect îmbătrânit cu sclerodermie. boala lui Takaiasu. corticosteroizi tripanarol. B) Cataracta patologică de cauză locală (cataracta complicată) reprezintă alterarea cristalinului ca o consecinţă a unei afecţiuni oculare. Cataracta în mongoloism C (trisomia 21). Se mai întâlnesc. cu evoluţie lentă. următoarele forme: a) cataracte atopice . d) cataracta miotonică. Se prezintă sub formă de opacităţi de tip Fleischer sau de tip Vogt. Afecţiunea se caracterizează prin tulburări endocrine. punctiforme Tratamentul tetaniei nu opreşte evoluţia cataractei. suferind de o dermatoză (eczemă cronică) şi se manifestă prin opacităţi centrale ale capsulei anterioare sub formă de ecuson. se caracterizează prin opacităţi arciforme. c.se caracterizează printr-o cataractă în farfurioara posterioară. b. Cataracte patologice de cauză diversă . Glaucomul singur poate determina apariţia opacifîerilor. Ele survin în intoxicaţie cu ergotamina (prin faina care conţine secară cernută). Cataracta galactoseică . ulceraţii torpide ale membrelor inferioare. Se pot întâlni cataracte produse de instalaţiile de miotice (pilocarpina. asociate cu tulburări musculare. b) sindromul lui Rothmund . tulburările apar lateral. digestive şi respiratorii. scledermie. pilocromă. survin în afecţiuni cutanate (neurodermită. genitale). c) sindromul lui Werner .sunt bilaterale şi încep sub capsula anterioară. mai frecvent. bilaterală.se mai întâlnesc cataracte de boli infecţioase. cataractă sub formă de opacităţi subcapsulare anterioare şi posterioare. iar opacităţile se localizează subcapsular. poate apărea cataracta nucleară cu evoluţie lentă. 3. mintacol.apare la vârsta de 15-20 ani. dispuse în jurul nucleului fetal. Ea poate fi reversibilă dacă se administrează un tratament precoce. tulburări endocrine. tulburări de nutriţie. diflupil). eczeme cronice). Cataractele dermatogene.apar la persoane între 18-35 ani. 2. Leziunile sunt localizate mai ales în cortex. 5.este bilaterală şi începe prin opacităţi corticale profunde. înainte de a ajunge la o opacifîere totală. asociate cu tulburări endocrine (tiroidiene. 6. b) /v . sub formă de opacităţi albe. apare în cursul tetaniei. stea sau scut. din boala lui Steiner. Cateractele sidermatotice sunt bilaterale. Cataractele toxice . 4. paratireoprive. asociată cu o polikilodermie generalizată. dinitrofenol (conţinut în diferite medicamente administrate în cura de slăbire). clorpromazina (neuroleptic). survin la persoane tinere. Cataractele complicate sunt de mai multe feluri: a cataracta glaucomatoasă.cataracta prin hipoglicemie: se caracterizează prin opacităţi lamelare. în miopie de grad mare. separate de capsulă printr-un strat clar. sub forma unor opacităţi difuze sau nucelare. cataracte miopigenă. completate de apariţia de vacuole.

se datorează dereglărilor în metabolismul cristalinian. intensitatea. acţionând asupra cristalinului. în cataractele contuzive. dezlipire de retină). cataracta apare rapid după . c) cataracta prin radiaţii ionizante (raze X. corp străin) care a perforat capsula cristaliniană. masivul malar) care aparent nu a văzut cristaloida. în cataracta complicată. se va face extracţia cristalinului opac. Ea este situată mai ales la nivelul polului posterior. La copil. înţepături de albină. b) cataracta traumatică indirectă este consecinţa unei contuzii a ochiului sau a regiunii osoase învecinate (rebordul orbizal. în pânză de păianjen. nodulare. Ele survin ca o consecinţă a inhibiţiei fibrelor cristaliniene. Cataracta traumatică indirectă poate fi însoţită şi de alte leziuni endoculare (rupturi coroidiene. corpi străini oxidabili (cataracta siderotică sau calcozică).apare după o electrocutare. Tratamentul cataractei traumatice este chirurgical. cataracta cu pseudoexfoliere capsulară. Alteori se observă o exfoliere lamelara a cristalidei anterioare. Se manifestă printr-o cataractă nucelară. Cataracta traumatică se mai poate întâlni în arsurile corneei prin caustice (acid clorhidric). probabil ca urmare a modificării permeabilităţii capsulare sau datorită unei exudaţii subcapsulare ce produce o opacifîere locală a fibrelor. în extracţia cristalinului opacifîat. cauzate de procesele patologice oculare. Tulburările cristaline. a) cataracta calorică . se intervine imediat. în 50% din cazuri. a) Cauza traumatică directă este consecinţa unui traumatism cu un agent vulnerant (cuţit. Cataracta poate apare sub diferite forme: opacităţi subcapsulare diseminate. boala se complică cu hipertonie. subcapsulare. împinsă înainte de şocul de retur. în masa cristalinului şi îmbibarea acestuia.numeroşi agenţi fizici. pot produce prin diferite mecanisme patogenice opacifîerea acestuia. cui. reprezentând amprenta lăsată de foaia pigmentară a irisului pe fata anterioară a cristalinului. CATARACTA TRAUMATICĂ survine în urma unui traumatism ocular perforant (cauza directă) sau neperforant (cauza indirectă). A. după un timp variabil de la data iradierii. bomba atomică). Opacifierea cristalinului este proporţională cu lărgimea plăgii capsulare. foarfece. b) cataracta electrică . albicioase. beta. sau opacifîerea totala a cristalinului. boala degenerativă de origine uveală. se manifestă prin apariţia de opacifîeri arciforme. paraziţi ai cristalinului (filarie). începe la polul posterior al cristalinului. Tulburările depind de cantitatea. urmat de pătrunderea U. în rozetă. punctate. fiind formată din granulaţii mici. evacuându-se masele cristaliniene opacifiate.survine după o expunere la raze infraroşii (sticlari. El constă în tratamentul plăgii perforante şi al procesului infectios iar după stingerea acestuia.d. topitori). CATARACTA LUI VOSIUS este o tulburare pigmentară inelară pe cristaloida anterioară. timpul de expunere şi natura radiaţiilor. în caz de glaucom secundar. CATARACTA PRIN AGENŢI FIZICI . neutroni. gama.

senilă. Tratamentul constă în extracţia cu pensa a cataractei secundare (capsulectomie) sau în descizia ei (capsulotomie). Deplasările de cristalin pot apare datorită unor cauze patologice: miopie forte.V.care constituie o deplasare secundară a unui cristalin de volum normal şi dezvoltat în poziţie normală. diplopie monoculară. cataracte coroidiene. formând cute concentrice cu pupila.subluxaţia sau luxaţia. DEPLASĂRILE CRISTALINULUI. CATARACTA SECUNDARĂ SAU REZIDUALĂ constituie o opacitate membranoasă.ectopia. cataractă supramatură. miopie post traumatică). ruperea fibrelor zonulare. . deformarea pupilei (ovalară). plisari ale suprafeţei irene într-un sector.congenitală . sau ca urmare a unor traumatisme oculare violente. La iluminatul lateral. Subluxaţiile cristalinului . în urma resorbţiei progresive a fibrelor cristaliniene. Subluxaţiile sunt dislocări în care cristalinul este menţinut parţial în loja sa. se observă de obicei două papile. modificarea profunzimii CA (mai profundă într-un sector ori mai redusă în altul). care survine tardiv după extracţia uneia din formele de cataractă descrisă anterior (congenitală. alteori după o contuzie oculară pe un ochi predispus. La examenul F.O. Bolnavul se plânge de o scădere progresivă a vederii. sindromul Marchesani). încât o radioscopie a abdomenului unei femei însărcinate în primul trimestru poate determina apariţia unei cataracte. (astigmatism. Tratamentul constă în excizia membranei. tumori ale corpului ciliar (luxaţii şi subluxaţii spontane). care este o malformaţie ce interesează un cristalin normal şi rămas într-o poziţie anormală. Există două tipuri de deplasări: . hernie de vitros. deformarea obiectelor. CATARACTA REGRESIVĂ SAU MEMBRANOASĂ este constituită de un cristalin redus la capsula sa şi o parte din epiteliu. El poate suferi o deplasare sau o dislocare. se văd benzi groase. o semilună neagră deasupra marginii cenuşii a cristalinului (zona afaka). încrucişate. La iluminatul oblic se observă o uşoară tremurătură a irisului (iridodonesis). Luxaţiile sunt deplasări în care cristalinul a părăsit complet loja. uneori. în foseta patelară. . pierderea paralelismului secţiunilor optice corneo-cristaliniene. centrat pe axul vizual.iradiere fetusul este şi mai sensibil. patologică sau traumatică) prin opacifîerea resturilor lenticulare şi capsulare rămase după intervenţie. în dreptul pupilei. Ele se caracterizează prin scăderea A.dobândită . luminate în roşu la examenul oftalmoscopic. în cazul când cristalinul lasă liber o parte din câmpul pupilar. cristalinul ectopic îşi poate completa deplasarea luându-se înainte sau înapoi spontan sau sub influenţa unui şoc traumatic. iar între ele găuri negre. ce poate fi izolată sau asociată cu anomalii generale (sindromul Marfan.acestea sunt descoperite uneori întâmplător. Poziţia normală a cristalinului este înaintea irisului.

urmată în multe cazuri. vraci şi alte persoane care efectuau discizia cataractei. În evul mediu circulau prin oraşele şi târgurile din Europa. de a recupera vederea prin tratament medicamentos. Operaţiile se fac astăzi sub microscopul chirurgical. In 1752.TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL CATARACTEI Cu toate încercările de a vindeca cataracta. AFAKIA Ochiul fără cristalin se numeşte afak. Vorbim despre afakie şi în cazul în care cristalinul rămâne în globul X .în lateral. apoi să se generalizeze incizia pe partea superioară. Prima intervenţie ştiinţifică de extracţie a cataractei datează din 1745 şi se leagă de numele oftalmologului francez Jaques Daniel. întrebuinţat de 130 de ani. care constituie un mijloc de neînlocuit pentru fiecare chirurg oftalmolog. În cataractă. trebuie luat în considerare nu gradul de maturizare a cataractei ci acuitatea vizuală care. după extracţia cristalinului. de obicei. De-a lungul mileniilor. Poate fi şi o malformaţie. Îmbogăţirea cunoştinţelor despre cataractă a dus la înlocuirea metodei de a "împinge " cataracta din zona pupilară cu extracţia ei. s-au perfecţionat instrumentele şi materialele necesare suturii plăgii. El a extras cataracta prin plagă. cataracta nu a fost îndepărtată din ochi ci "împinsă" fin în zona papilară. Procedeul lui a deschis o nouă eră în ştiinţa oftalmologică de început. în prezent se operează pentru păstrarea capsulei cristalinului cataracta fiind înlocuită cu un cristalin artificial. între 1692-1698 îndepărtează cristalinul opacifîat iar apoi mai mulţi medici aplică această metodă în cazul luxaţiei cristalinului. Pe parcurs. Cu toate acestea. nici astăzi nu s-a ajuns la o părere unanimă în privinţa îndepărtării cristalinului afectat. se indică intervenţia chirurgicală înainte ca bolnavul să devină incapabil de muncă. astăzi există o singură posibilitate: îndepărtarea chirurgicală a cristalinului opacifîat. pe care a facut-o prin cornee astfel încât razele luminoase au pătruns până la retină. La extracţia cataractei s-a generalizat folosirea cuţitului lamelar Graefe. se operează ambii ochi. dacă scade. dar se poate instala şi în urma unui traumatism. Alţii . Acest lucru se explică prin efectul stimulant al luminii asupra metabolismului general. Se produce . adică "scufundată " în corpul vitros. unii făceau plaga pe partea inferioară a corneei. în fixarea momentului optim pentru intervenţie. prin care au scos cristalinul de multe ori fragmentat cu ajutorul unui cârlig sau o lingură miniaturizată. prin retină si hipotalamus. îl stânjeneşte pe bolnav în activitatea zilnică. de inflamaţii. eventual să fie expus unor accidente de muncă. Pierderea vederii unui ochi se întâmplă foarte rar. Freytageste este primul care. Frecvent. acesta înştiinţează Academia din Paris despre rezultatele dobândite. Redobândirea vederii are şi influenţe favorabile fiziologice.

iar restul globului ocular de corpul vitros. Ochelarii de protecţie se prescriu în funcţie de profesia şi necesităţile de vedere ale bolnavului afak. uneori de miopie sau hipermetropie. pentru vederea la distanţă şi de 13-14D pentru vederea de aproape. după operaţie. Se întâmplă ca. deci ochiul afak. în acest caz. refracţia fiind constantă. diferenţa dintre mărimea celor două imagini formate pe retină devine supărătoare şi nu se poate asigura o vedere binoculară corectă. Ochiul afak este lipsit de posibilitatea de acomodare la diferite distanţe.5 mm. Viciul de refracţie sferică a ochiului afak este consecinţa doar a astigmatismului corneean. Constituie o regulă de bază ca. va fi în mare măsură hipermetrop. în ochiul afak. de l O-11 D. Are doar punctum remotum.8 mm. în cazul în care ochelarii de corecţie înlocuiesc cristalinul unui singur ochi. În afakia monolaterală. dar este deplasat din loja sa. dacă în refracţia celor doi ochi este o diferenţă mai mare de 3D. Este foarte importantă corectarea astigmatismului corneean apărut în urma operaţiei. de planul corneean. din cauza lipsei cristalinului astfel că. să vadă totul în roşu. condiţii bune de viaţă şi muncă. la valorile de mai sus. Sistemul optic al ochiului afak este defectuos. iar din punctul de vedere al refracţiei. . Această stare defavorabilă. se indică lentile convexe. încercăm să o rezolvăm cu lentile de contact. imaginea se produce în spatele retinei cu 8. ochiul a fost hipermetrop sau miop. Corectarea vederii cu ochelari este mai complicată dacă cristalinul s-a extras dintr-un singur ochi. Refracţia ochiului afak se modifică prin hipermetropie. Din cauza corneei subţiri şi a diferenţei mici a curburii suprafeţei posterioare faţă de cea anterioară. Persoanele cu ochiul afak nu văd bine nici aproape nici la distanţă fără ochelari. Dezvoltarea rapidă a tehnicii deschide noi perspective în folosirea cristalinului artificial şi asigură bolnavilor de afakie. Aceasta înseamnă că. din punct de vedere fizic. raza curburii R=7. anterior. adăugăm. imaginea devine cu 30% mai mare faţă de imaginea formată în celalalt ochi. nu se poate realiza vedere binoculară cu ochelari de protecţie. Dacă. Globul ocular va avea două suprafeţe optice: suprafaţa anterioară şi cea posterioară a corneei. al căror număr este în continuă creştere. se situează în afara axului optic. în cazul hipermetropiei sau scădem în cazul miopiei dioptriile corespunzătoare. în unele cazuri. care corectează perfect deficienţa de refracţie a ochiului afak. bolnavul vede totul în albastru. la lumina puternică a zilei. camera este umplută cu umoare apoasă. puterea de refracţie este mai mică decât cea a ochiului emetrop. Dacă ochiul emetrop devine afak.. se comportă ca un sistem de refracţie sferică. razele luminoase paralele se unesc după retină la 31 mm. unii bolnavi. Dacă ochiul a fost emetrop înainte de operaţie. pe corneea ochiului afak suprafaţa anterioară este partea pe care se produce refracţia. după intervenţie. Afakia poate fi însoţită.ocular.

Cu ocazia fiecărei implantări. Între timp. cel mai aproape de locul cristalinului original. Ea poate fi corectată cu ochelari sau lentile de contact.CRISTALINUL ARTIFICIAL CU IMPLANTARE INTRAOCULARA Ideea de a se înlocui cristalinul cu o lentilă de sticlă provine de la oftalmologul italian Tadini(1766) dar. practic ajunge mai profund în camera anterioară a ochiului cu afakie. Avantajul acestui cristalin. Primul oftalmolog care a efectuat o astfel de operaţie a fost englezul Ridley (1951). Colire lichide Sunt soluţii medicamentoase dizolvate în apă sau în ulei de măsline. pe când cel implantat în planul irisului măreşte imaginea cu doar 2. dar fără succes.cristalinul s-a deplasat de la ochi. corect astupate. În practică. colire moi (colire seci. . Cel implantat în camera anterioară măreşte cu 4% imaginea. Ulterior. La finele secolului al XVIII-lea. dar metoda folosită de el s-a dovedit a fi ineficientă: după o perioadă de câţiva ani s-au observat grave inflamaţii interne ale globului ocular . s-a elaborat o nouă metodă: implantarea cristalinului în camera anterioară care a fost aplicată de italianul Strampelli în 1953. lentila artificială pentru implant a fost abandonată şi uitată. încovoiate. Cassamota a făcut implantări la Dresda. a fost refuzat. Aceasta metodă părea a fi mai puţin periculoasă decât celelalte. arcuite. NOŢIUNI PRIVIND MEDICAMENTELE FOLOSITE ÎN OFTALMOLOGIE ŞI MODUL LOR DE UTILIZARE Pentru efectuarea tratamentelor se folosesc medicamente care se aplică local (pe ochi) şi medicamente care se aplică pe cale generală. olandezul Binkhorst a elaborat o metodă şi mai bună de implantare a cristalinului: implantarea cristalinului în camera posterioară. În ultimii ani s-au făcut încercări pentru confecţionarea şi utilizarea cristalinului în camera posterioară. Lentilele din camera posterioară au fost prevăzute cu sisteme de susţinere elastice. fixat în camera posterioară.5-3%. la Universitatea din Varşovia. Ele trebuie sa fie proaspete în flacoane de culoare închisă. trebuie să ţinem cont de apariţia aniseiconiei. pentru a nu se infecta. colire gazoase). După aceasta. Rezultatele cele mai bune se obţin atunci când cristalinul se implantează în camera posterioară. Medicamentele care se aplică local poartă denumirea de colire. poli-metilmetacrilat. azi se implantează unul din cele trei tipuri de lentile. unde i s-a prezentat lentila. cu picioarele în cârlig. Există colire lichide.

câteva picături în apropierea unghiului extern al pleoapei. Se foloseşte o spatulă de sticlă. Flaconul trebuie adus înainte de întrebuinţare la temperatura corpului. pentru ca lichidul să nu vină în contact cu mica pompă de cauciuc a tubului de sticlă din care se compune picurătorul. Instilaţiile Ca în orice altă manevră medico-chirurgicală în care se vine în contact direct cu pacientul. Bolnavul va închide apoi pleoapa foarte blând. substanţele active fiind fie incluse într-o pudră fină. pentru a ajuta răspândirea colirului aplicat. Pomăda este formată dintr-un excipient (vaselină. se şterge de pe obraz plusul de lichid. perfect şlefuită. În timp ce face instilaţia. i se îndepărtează (se lasă în jos) pleoapa inferioară şi. cel ce o efectuează trebuie să se spele înainte foarte bine pe mâini. cu pleoapele închise. aceasta pentru a nu expune ochiul la infectare. Colire seci Sunt preparate din pudre. Se cere bolnavului să privească spre frunte apoi. Picurătorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular. Colirele seci. astfel încât manevrele de apăsare care se efectuează asupra lui în timpul instilaţiei vor fi făcute cu o deosebită fineţe. mişcări ale globului ocular. pe care se ia puţin din unguentul respectiv şi se aplică pe conjunctiva pleoapei inferioare. mai ales cel bolnav. cu mâna stânga. Substanţe antiseptice . În timpul instilaţiei. pentru a nu se evacua lichidul introdus. Pentru aceasta. Colirele se administrează sub formă de instilaţii. pentru a nu irita conjunctiva şi corneea. Colire gazoase Sunt cele în care substanţa activă este redusă la particule foarte fine. pe conjunctiva acesteia. Atingerile Colirele moi se aplică prin metoda atingerii. fie pe scaun. Picurătorul se ţine vertical. Ochiul. fie fiind chiar ele transformate în pudră. se picură prin presarea uşoară a pompiţei de cauciuc. Pomezile trebuie să fie perfect omogene. care se prezintă sub formă de pudră. Bolnavul va face apoi.Colire moi Se prezintă sub formă de pomezi. Cu tifonul. lângă ochiul bolnavului aşezăm o compresă sterilă sau o batistă curată pentru a şterge cu ele excesul de lichid care se prelinge pe obraz. lanolină) în care este inclus medicamentul activ. Pudra se ia cu o mică pensulă şi se scutură pe mucoasa conjunctivală a pleoapei inferioare. se aplică prin metoda pudrării. cu mâna dreaptă. Pudra se dizolva în lacrimi şi se răspândeşte pe toată conjunctiva şi pe cornee. bolnavul stă. Picurătoarele trebuie sterilizate înainte de utilizare. atingere şi pulverizări. este foarte sensibil. cu capul uşor dat pe spate fie întins în pat. se va ţine în mână câteva minute. care se pulverizează în flacoane speciale de tip spray.

pentru tratamentul conjunctivelor catarale. Acidul tanic se prepară în glicerina 3%. de tipul Cocainei 2-4% sau al Tetraciclinei. soluţie de 1%. irisului şi a corpilor ciliari. De obicei.5-1%. cu mai multă uşurinţă. se urmăreşte să se obţină şi o paralizie temporară a acomodaţiei. Trebuie aplicată cu prudenţă deoarece produce. Chimioterapice şi antibiotice Sulfatiazolul.sulfat de atropină 1% sau comatropină 2%. soluţie de 1-5%. hipotermie si edem conjuncţi val. Aceste substanţe sunt foarte utile în tratarea leziunilor conjuncţi vale şi corneene. se foloseşte numai în soluţie proaspăt preparată. dizolvată în ser fiziologic. Dacă. mai puţin caustice: Agrirol 15%. examenul fondului de ochi ca şi atunci când pupila trebuie păstrată deschisă pentru tratarea bolilor corneei. Pentru a se obţine anestezii de durată mai lungă se folosesc injecţii cu Novocaina 0. Substanţe vasoconstrictive şi vasodilatatoare Adrenalina 1%. sau în pomăda 2%. Substanţe astringente Alaunul (sulfat dublu de potasiu şi aluminiu) se foloseşte în soluţie de glicerina 1%. administrându-se una-două picături din oră în oră. Penicilina. Mioticele micşorează diametrul pupilei. în soluţie apoasă de 5%. are o buna acţiune analgezică şi stimulează procesele de cicatrizare a plăgilor corneene.5-1% sau Xilină 1%. în soluţie de 10%. Sunt folosite pentru a se executa. în acel moment. prelungeşte acţiunea anestezică a acestuia din urmă. . se face o spălătură a ochiului. se aplică Pinocarpina 1%. durata anesteziei creşte. prin contracţia muşchiului circular al irisului. se folosesc paralizante ale muşchiului ciliar . Rezorcina 1%. Se folosesc mai ales preparatele de tip Fenilefrina (Neosinefrina). în conjunctivele acute. cu oxicianură de mercur 1/5000 sau cu ser fiziologic. Dionina. Se mai folosesc şi alte săruri de argint. După aplicare.Nitratul de argint. Se recomandă numai în soluţii recent preparate. Anestezicele Pentru operaţiile de scurtă durată sunt utilizate anestezicele tipice. Pantocainei 0. Nu se aplică niciodată seara sau de două ori pe zi. Substanţele care dilată şi micşorează pupila Midiaticele măresc diametrul pupilar prin contracţia muşchiului radiar al irisului. Utilizarea acestora nu trebuie să fie limitată. Protargol 1-2%. salicilatul de ezerină 0. o senzaţie de arsură. în afara dilatării pupilei. impregnează conjunctiva şi o înnegresc.25% sau salicilatul de fizistignină. simplă sau amestecată cu novocaina. de Adrenalină. Dacă la Novocaina se mai adaugă şi l ml. Sulfatul de zinc l %.

Pansamentul constă într-o bucată de vată învelită în tifon. cu scopul de a curăţa ochiul şi de a suprima durerea. acid boric. Electroterapia se aplică sub formă de ionizări şi galvanizări. Se folosesc în tratamentul terţilor ca şi după intervenţii chirurgicale. Temperatura soluţiei nu va fi mai mare de 50°C. ser fiziologic. Pentru menţinerea pe ochi a acestei tartine de vată şi tifon se foloseşte o faşă. Căldura uscată: se folosesc termofoare electrice. cu diametrul orbitei.Agenţii fizici Căldura. favorizează oprirea sângerărilor. ceai de muşeţel. care favorizează resorbţia exudatelor şi calmează durerea. timp de 20-30 minute. compresele se reînmoaie după 5-10 minute de utilizare. Totdeauna se aplică pansamente separate pentru cei doi ochi. răcite la frigider sau în apă cu gheaţă. sau mici flacoane cu un conţinut lichid pentru menţinerea îndelungată a temperaturii. Temperatura acestora nu trebuie să depăşească 40-507°C. Frigul: se aplică pe ochi pungi cu gheaţă sau compresii umede. . Pansamente Se folosesc două feluri de pansamente: ocluzive şi protectoare. sub diverse forme. creează o hiperemie locală. Fototerapia Se utilizează helioterapia şi căldura emanată de aparate cu raze ultraviolete sau infraroşii. Temperatura să fie de 8-127°C. Bolnavul stă cu ochii deschişi în faţa unei surse de căldură umede (apa care a fiert). Aplicaţiile reci creează o contractare a vaselor sanguine şi reduc fenomenele inflamatorii. se formează o tartină (perniţă) de formă rotundă. Căldura umedă se foloseşte sub formă de comprese înmuiate în apă. calde. Se mai poate folosi căldură sub formă de vapori.

PREZENTAREA CAZURILOR .

S-a născut pe data de 09.Hidrocortizon-Acetat. Atropină 2%. Operat de cataractă la O. praf. Rh negativ. A lucrat ca inginer. Afirmă că nu este alergic la polen. nr.D. /v . Timpul liber şi-1 petrece în gospodărie îngrijind gradina. este de naţionalitate român şi de religie creştin-ortodox. Alimentaţia Bolnavul nu este pretenţios la mâncare şi are un orar al meselor. Algocalmin. Diagnosticul de certitudine a fost dat de medicul de specialitate. produse alimentare şi nici la medicamente. In prezent este pensionar şi nu are probleme de familie. Adoră peştele. A mai fost internat în spital pentru: . Istoricul îngrijirilor Bolnavul afirmă că nu a avut mari probleme cu sănătatea.două fete şi un băiat . înălţimea l. Acuză scăderea acuităţii vizuale la O. Istoric socio-cultural În prezent este pensionar. are scaun normal şi diureză normală.02. Ederen. 53 Kg.. în prezent se internează pentru operaţie la O. Ampicilina şi Xilină 1%. bea 1-2 pahare cu vin pe zi. Nu are probleme cu eliminările. Cea mai mare bucurie o simte atunci când se uneşte întreaga familie. îi place să citească ziarul şi să asculte emisiunile radio. S. fructele şi friptura. l INTERVIU Date despre bolnav Bolnavul se numeşte Frecuş Nicolae.afakie operatorie O. .şi trei nepoţi. 64. -1990 Aşteptări de la spitalizarea actuală S-a internat pe baza cuponului de pensie. Viplex şi următoarele colire . cu temperament flegmatic.apendicectomie -1956. are trei copii . Locuieşte în Brăila pe strada Sebeşului.70m. din secţia de oftalmologie: CATARACTĂ PRESENILĂ LA O.S. este în vârsta de 63 de ani.. Nu consumă cafea şi nici ţigări. în 1990. Are grupa sanguină AII.D. S. Medicatie I se dau spre administrare următoarele medicamente .Romergan. Este căsătorit.1942. A suferit de toate bolile copilăriei.CAZUL NR.

S. Examen oftalmoscopic FOD .D. orizontal. = 6/5. la convergenţă = prezentă.D. = 3 mm.S. O. cu axul vertical afakie operatorie permeabile B.nu are nevoie de sedative pentru a dormi.D. Examenul funcţional al ochiului a) Acuitatea vizuală cu corecţie: O. Examen microscopic conjunctive sclere cornee camera anterioară iris pupile cristalin căi lacrimale O. doarme 7-8 ore pe noapte . = p. = 6/5. tratament şi îngrijire ce i se vor acorda. S. e) Tensiunea intraoculară: O.5 g O. 5 mm.D. consensuală. normal transparentă transparentă medie normal centrală opacifiat omogen în toate structurile permeabile cicatrice limbică postoperatorie integră cicatrice limbică postoperatorie mai profundă iridodonezis ovalară.QD. C. vertical O. Acest bolnav trebuie instruit în legătură cu: analize. b) Percepţie şi proiecţie luminoasă: O. = 1/6 cep.nu se luminează FO nu se disting modificări .l.5 g Mobilitate oculară normală.vitrosul uşor tulbure FOS . = bună c) Reacţie pupilară: la lumină.S.S. d) Dimensiuni pupilare: O.Obişnuinţe de viaţă Are un regim de viaţă raţional. EXAMEN CLINIC LOCAL A. = 3 mm. = bună O.

5% 20 . Hemoglobina 1 1. sânge fără anticoagulant. dimineaţa. Implicaţii nu rs irig VHS-ul crescut indică o infecţie în organism. se recoltează 5 ml. se agită uşor. 0. Se recoltează 2 ml.53% 2. Rezultat Ih . Leucocitele crescute indică o infecţie în organism.60 -1. Euzinofile Limfocite Monicite 37 g°/oo 0.S.1 1 mm.10 g %o Negative 7000 -9000 mm3 25 .38 g%o 0.4-11.85g°/w Negative 9600 mm3 60% 4% 37 % 4% 36-42g%-.3 . se recoltează 5 ml. Se usucă lama. sânge tară anticoagulant.4 citrat de sodiu 3. pe un plan dur. Se agită uşor. cu mişcări circulare.60% 0. sânge în flacon cu anticoagulantul EDTA. cu mişcări circulare. Ht scăzut denotă o anemie Se recoltează 2 ml. sânge.H.8% . O glicemic crescută arată o tulburare a metabolismului glucidic.INVESTIGAŢII DE LABORATOR Analiza V. Se recoltează 2 ml.6 ml. O Hb scăzută denotă o anemie.20 -0.1 7g% 14-15g% Hematocrit Uree Glicemic Reacţie VDRL Leucocite Neutrofile segm.N. Se recoltează cu seringa de 2 ml. fără anticoagulant. 0.14 mm V.. O picătura de sânge se întinde pe lama de frotin. apoi se citeşte la microscop după colorare.7mm 2h.8% + 1. sânge. pe nemâncate. 9.40 g 7oo 0. O uree crescută indică o afecţiune. sânge în flacon cu anticoagulant EDTA. 4-6 mm. dimineaţa pe nemâncate.

/zi dimineaţa instilaţie A. 1 f dimineaţa. diuretic Sedative antihistaminice Analgezic Antiinflamator Implicaţii nursmo. Asistenta trebuie să verifice calitatea medicamentului. S-a indicat pentru. Locul de elecţie este regiunea supero-externă a muşchilor fesieri. Bolnavul va sta pe scaun sau întins pe pat cu capul uşor pe spate şi i se va cere să privească spre frunte. 1 fi/zi I fl=25()ms Cale oral oral oral Clasificare Sulfamidă inhibitoare a carbohidrazei scade presiunea intraoculară. 3 dj. seara. HIDROCORTEON ACETAT Unguent subconjunctiv . ALGOCALMIN IM Analgezic local Antibiotic Antimicrobiaii XILINÂ AMPICILINA instilaţie instilatie ATROPINĂ 2% 3 pic. asistenta se va spală meticulos pe mâini. Se injectează IM doza prescrisă. Temperatura medicamentului din flacon trebuie adusa la temperatura corpului prin ţinere în mâna câteva minute Picurătorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular.O. Se va înghiţi cu apă sau un pahar cu lapte. să respecte calea de administrare. Distinge acţiunea potenţialilor agenţi patogeni. S-a indicat preoperator pentru pregătirea intervenţiei chirurgicale. O. /zi. se dă bolnavului spre înghiţire. Tubul nu trebuie să vină în contact cu ochiul.. combaterea durerii.MEDICATIA BOLNAVULUI Medicament EDEREN ROMERGAN VIPLEX Doza/orar 1 tb. se va asista bolnavul. după fiecare masă 2 f. seara.I. acele pentru injecţii trebuie sa fie cu bizoni lung şi lungimea acului de 6-8cm.=250mg 1 tb. 2 Ig. S-a indicat postoperator pentru promovarea vindecării. înainte de măsurarea T.S. /zi. înainte de aplicarea picăturilor./zi 1 la =30 mu. 1 tb. S-a indicat postoperator pentru scăderea presiunii intraoculare. 1 f=2ml. S-a indicat pentru afecţiuni inflamatorii şi alergice ale ochiului. S-a indicat ca dilatator de pupila pentru a executa mai uşor F./zi. Cu mâna stângă se lasă în jos pleoapa inferioară iar cu mâna dreaptă se aplică unguent în sacul conjunctival apoi se cere bolnavului să închidă ochii. 2pic. dimin. 1 tb. câte idj. Bolnavul va sta pe scaun cu capul uşor pe spate sau întins pe pat. 1 f. S-a indicat pentru anestezia globului ocular.

Evaluare : Pacientul manifestă încredere în cadrele medicale şi aşteaptă încrezător reuşita intervenţiei chirurgicale. Pregătirea adecvată preoperatorie: analiză . INTERVENŢII NURSING > Apreciez nivelul anxietăţii. palpitaţii. I: Frica datorită intervenţiei chirurgicale şi frica de eşecul posibil de recăpătare a vederii. . exprimarea verbală a fricii şi motivele. Scop : înlăturarea fricii evidenţiate prin incapacitatea de a se relaxa şi odihni pe perioada spitalizării. > Apreciez expresii non-verbale ale fricii ca: agitaţie. S. II: Potenţial de atingere a integrităţii fizice datorită deficitului vizual. > Creez un mediu calm. iritabilitate. manifestată prin nelinişte şi teamă. Obiectiv : Exprimă frica şi îngrijorările în ceea ce priveşte intervenţia chirurgicală.recoltare ? Asigurarea securităţii pacientului pe toată perioada spitalizării. Obiective : Calmarea durerii la nevoie. Exprimarea lor contribuie la relaxarea pacientului şi ajută să identifice sursele de anxietate. paloare. ca pacientul să-şi împărtăşească sentimentele şi temerile. ZIUA I . tensionarea corpului şi a muşchilor faciali. > Asigur pacientul că i se vor administra antialgice după intervenţie şi i se va trata pentru a preveni complicaţiile şi convalescenţa prelungită. încurajez exprimarea lor şi ascult cu atenţie.PREOPERATOR Dx. relaxat. > Explic că încrederea în sine reduce anxietatea legată de durere şi modificările potenţiale în starea de sănătate şi conceptul de sine al pacientului. Dx.PLAN DE ÎNGRIJIRE Bolnavul: Frecuş Nicolae Vârsta: 63 ani Diagnostic: Cataractă presenilă O.

Liniştesc bolnavul în privinţa evoluţiei afecţiunii. la intervenţia chirurgicală.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientului. Td=36. manifestată prin sentiment de neputinţă. T. Scop : Pacientul să accepte pierderea temporară a vederii. .43g%. leucocite = 940 mm3. Ofer informaţiile necesare pacientului.. Ht=38%.Funcţii vitale în limite normale: TA=140/80 mmHg. Recoltez analize sub perfectă asepsie şi apoi le duc la laborator. . enzofile = 4%.82g%o. Explic pacientului efectele tratamentului. glicemia = 0. TA. la 2 h = 13 mm. limfocite = 34%. III: Pierderea stimei de sine datorită alterării vederii. Informez pacientul corect despre prognosticul bolii. neutrofile = 59%. în special necesitatea administrării la timp şi în doza prescrisă a medicamentelor. P=80b/min. . . R=18r/min. îi cer să descrie caracteristicile durerii. pentru a se obişnui cu termenii medicali despre boală si tratament. IM.O.Analize rezultate: Hb=12. Obiectiv: Asigurarea de suport psihic necesar pentru a depăşi sentimentul de incompetenţă. R şi le notez în F. uree = 0.Durerea este ameliorată. Ofer lămuriri cu privire la întrebările şi neliniştile pe care le manifestă cu privire la prognosticul bolii. INTERVENŢII NURSING > Discut cu pacientul şi-1 încurajez să-şi exprime neliniştea şi sentimentele.8°C. Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P. Ts=37°C. intensitatea. Dx. monocite = 3%. Administrez două fiole Algocalmin pentru scăderea durerii şi confortul pacientului: o fiolă dimineaţa şi una seara. Evaluare: . VSH la l h=6mm. tratament şi schimbările necesare în stilul de viată.Pacientul afirmă încredere în cadrele medicale şi în tratamentul administrat.27g%.

Discut cu familia ca să-i ofere sprijin psihic şi moral de câte ori este necesar. > Sfătuiesc familia să discute cu pacientul pe perioada spitalizării şi să-1 viziteze cât mai des posibil. Dx. V : Deficit de cunoaştere în legătură cu aşteptările postoperatorii datorită lipsei surselor de informare.ÎI liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i redea încrederea în sine. obişnuit că până la vindecare este dependent de alţii.Bolnavul face activităţi recreative cu ajutorul asistentului şi familiei. . IV : Dificultate de a desfăşura activităţi recreative datorită alterării senzoriale. Obiectiv : Petrecerea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării. manifestată prin incapacitatea de a îndeplini o activitate favorită. Scop : Educarea pacientului în legătură cu afecţiunea şi intervenţia chirurgicala. Dx. INTERVENŢII NURSING Am recomandat pacientului să audieze unele emisiuni radio la orele preferate. > Evaluare : . Scop : Promovarea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării. Evaluare : pacientul îşi acceptă rolul său dependent de alţii.Bolnavul înţelege restricţia temporară a cititului şi a vizionării TV. . manifestată prin cerere de informaţie. Obiectiv : Pacientul să fie capabil să înţeleagă informaţiile legate de afecţiune. > I-am explicat că poate citi sau viziona programul TV la recomandarea medicului oftalmolog.

cu topografia camerei şi a spaţiilor din jur. R. Preoperator. exerciţii care îl vor ajuta postoperator. ocluzionez ochii bolnavului şi fac exerciţii de mers. de folosire a unor obiecte personale. Familiarizez pacientul în legătură cu echipa de îngrijire.INTERVENŢII NURSING > > > > > > Apreciez gradul de cunoaştere a pacientului cu privire la diagnostic. manifestată prin risc de complicaţie. > . Administrez două fiole Algocalmin: l fiolă dimineaţa şi l fiolă seara la nevoie pentru dispariţia durerii şi pentru confortul lui. Pregătirea preoperatorie adecvată. I: Potenţial de atingere a integrităţii fizice. experienţe din trecut legate de intervenţia chirurgicală şi spitalizare. Evaluare: Pacientul posedă cunoştinţe despre boală şi intervenţia chirurgicală. ZIUA A II-A PREOPERATOR Dx. T. toaleta ochiului şi investigaţiile efectuate de medicul oftalmolog. TA. Scop : Promovarea securităţii şi confortului pe perioada spitalizării. care este principalul tratament al bolii. datorită deficitului vizual. Explic pacientului că durerea va înceta după administrarea analgezicului. tehnica medicală propusă. grupul sanitar şi modul în care sunt aşezate obiectele şi mobilierul în salon. Obiective : Asigurarea confortului pe perioada spitalizării. Explic necesitatea intervenţiei chirurgicale. Informez pacientul în legătura cu afecţiunea sa. Explic în ce constă examinarea zilnică a ochiului. INTERVENŢII NURSING > > Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P.

7°C.9°C. Scop : Anxietatea în limite tratabile.. Ts = 36. > Creez un mediu calm. Dx. Educ pacientul să raporteze orice disconfort şi accentuarea durerii. seara şi l tb. Obiectiv : Bolnavul să primească informaţiile din mass-media care îl interesează. Concepţiile greşite pot contribui la anxietate şi frică. .îndepărtarea ochiului în timpul intervenţiei chirurgicale. dimineaţa. Td=36. P = 78 b/min. evidenţiată prin capacitate de a se relaxa şi odihni. R = 18 r/mia. > . Administrez o tabletă de Dulcolax seara.implicare sub câmpurile chirurgicale. . III: Dificultate de a-şi desfăşura activităţile recreative datorită alterării senzoriale. l tb. Scop : Promovarea unei activităţi recreative adecvate pe perioada spitalizării. relaxant. . > Corectez concepţiile greşite şi dau informaţii corecte despre examene des întâlnite în timpul intervenţiei chirurgicale: . să nu resimtă acut perioada spitalizării. înainte de intervenţia chirurgicală. > Accept sentimentele pacientului şi îl asigur că anxietatea şi teama sunt reacţii normale pentru intervenţia chirurgicală. II: Anxietatea datorită ameninţării conceptului de sine rezultând frică şi scăderea răspunsului la tratament. Obiective : Stabilirea confortului psihic preoperator. Pacientul să-şi exprime temerile şi necunoscutele. INTERVENŢII NURSING Asigur nivelul de cunoştinţe al pacientului cu privire la intervenţia chirurgicala.> > > Administrez după prescripţie Ederen şi Romergan.fără anestezie intervenţia va fi dureroasă. Evaluare : Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/70 mmHg. Dx.vizualizarea instrumentelor cum se apropie de ochi.

minimalizând riscul de complicaţii posoperator. > Am instruit pacientul să nu se atingă la ochi. Scop : Bolnavul să înţeleagă şi să cunoască despre modul de pregătire pentru intervenţia chirurgicală. instilând picături de Ampicilina dizolvate în 10 ml. > . Recomand familiei să fie alături de el. ser fiziologic. Obiectiv : Bolnavul să fie capabil să înţeleagă şi să reproducă în legătura cu intervenţia chirurgicală. Evaluare : Pacientul afirmă că este gata psihic şi acceptă operaţia şi rezultatul cât mai repede. > Explic pacientului că. cu golirea vezicii şi cu clisma evacuatoare. INTERVENŢII NURSING Am informat pacientul că azi este ziua de pregătire pentru intervenţia chirurgicală. postoperator. programe audio-video. care a suferit o intervenţie chirurgicala de acelaşi tip.> > > > Prezint informaţiile folosind o varietate de metode: materiale tipărite. mai ales după intervenţia chirurgicală. postere. > Informez în legătură cu regimul alimentar. va trebui să stea întins pe partea neoperată. > Educ pacientul în legătură cu efectele administrate în seara şi dimineaţa intervenţiei chirurgicale (Ederen şi Romergan). Dx. IV : Insuficienta cunoaştere despre pregătirea preoperatorie datorită lipsei surselor de informare. Prezint pacientului un fost bolnav al secţiei noastre. se simte relaxat şi este satisfăcut de informaţiile primite. > Am redus bacteriile conjunctivale. îl liniştesc în ceea ce priveşte "părerile" altora despre boala sa. > Am explicat pacientului planul de îngrijire şi la ce să se aştepte postoperator.

II : Comunicare eficientă la nivel senzorial datorită intervenţiei chirurgicale.. starea de frică. îl ascult şi nu îl judec. ZIUA A III -A INTRAOPERATOR Dx. transpiraţia palmelor. . T = 36. Ajut pacientul să identifice problemele cu prioritate. > Asigur bolnavul că intervenţia chirurgicală nu înseamnă îndepărtarea ochiului şi că. R = 16 r/min. P = 80 b/min. > Dacă pacientul verbalizează refuzul intervenţiei. I: Anxietate datorită intervenţiei chirurgicale. dar îi explic că intervenţia este făcută doar spre binele lui.. raportate la condiţia pacientului.Anxietatea bolnavului este în limite normale. > Apreciez nivelul anxietăţii. supărare. Are un facies relaxat şi verbalizează că este încrezător în reuşita operaţiei.Evaluare : Pacientul cunoaşte toate informaţiile despre pregătirea preoperatorie. > Încurajez verbalizarea simtămintelor. INTERVENŢII NURSING /v > În timpul pregătirilor de îngrijire. Dx. > Discut cu pacientul şi stabilesc o relaţie confidenţială.8°C. negare. smulg şi accept expresia de frică şi teamă a pacientului. Anticipez simţăminte de refuz. Evaluare : . în timpul actului operator. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea intervenţiei chirurgicale şi să manifeste încredere în asistentul medical în timpul actului operator. tahicardia. tremurul vocii. Administrez medicaţia prescrisă: Ederen şi Eomergan. > Administrez tranchilizante minore sub raţionament de nursing. > Ofer măsuri realiste. depresie. nu va simţi durere datorită anesteziei. Scop : Reducerea anxietăţii la un nivel tolerabil. manifestată prin teamă şi frică. Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/75 mmHg.

Camera este semiobscură. 500 ml.Bolnavul să respecte mobilizarea. Dx. > > > > Încurajez familia să fie alături de el. Am grija să fie camera semiobscură.Promovarea confortului pe perioada spitalizării.instilaţie oculară 2. Instilaţie cu ser fiziologic. Evaluare : . în special după actul operator.Ştie unde este soneria. Ampicilina şi Pilocarpină. Perfuzie cu glucoza 5%. . . Scop : Promovarea vindecării ochiului şi asigurarea unei mobilizări normale Obiective : . ambii ochi vor fi acoperiţi. obiectele din jur. INTERVENŢII NURSING Reamintesc pacientului că după intervenţia chirurgicală. să strănute după intervenţia chirurgicală. Ii explic că patul va avea apărători laterale. Crioextracţia cristalinului extracapsular 3. l f+ Xilină 4% . 4. Asigur şi arăt soneria bolnavului. mobilităţii limitate şi pansamentului ocular. Educ pacientul că nu trebuie să tuşească.Bolnavul îşi cunoaşte salonul. . obiectele din jur pentru perioada postoperatorie. III : Potenţial de accident datorită limitărilor vizuale. .injecţie retrobulbară Xilină 2% . Obiectiv : Bolnavul să fie familiarizat cu salonul.Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate postoperator. Anestezie : Xilină 2%. 3 picături. PROTOCOL OPERATOR 1. > Familiarizez pacientul cu obiectele şi salonul.

Funcţiile vitale sunt în limite normale: TA = 140/70 mmHg. > Deservesc bolnavul cu plosca şi urinar la pat. P = 80 b/min. > Evaluare : . Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului.Bolnavul se simte confortabil. TA.16 r/min. imobilizat la pat 24 ore. dar îşi acceptă cu greu postura. . făcând exerciţii pentru a nu favoriza formarea escarelor pe partea dorsală şi pentru activitatea musculară a membrelor inferioare..Bolnavul a băut 2 l ceai.. > Ridic apărătorile laterale ale patului. > Sfătuiesc pacientularsă nu se mişte. bolnavul trebuie să consume 2 litri ceai neîndulcit. IV : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale. postoperator. urmărind greutatea. P imediat după ce a părăsit sala de operaţie şi le notez în F. textura părului şi a pielii. prin exerciţii şi să aibă răbdare în timpul mobilizării. să nu se aplece. > Educ pacientul că nu trebuie să facă mişcări bruşte. culoarea.O. prezentă sau absenţa schimbărilor în .Transpiraţie =150 ml. T=36. să tuşească şi să vorbească tare. după toleranţă. R .Pierderi insesizabile =150 ml. să doarmă pe partea neoperată.. R. . > Stabilesc un set de exerciţii la pat în colaborare cu pacientul. -Diureza= 1700 ml.INTERVENŢII NURSING Bolnavul va sta.9°C. > Supraveghez funcţiile vitale: T. INTERVENŢII NURSING > Examinez deficitul de nutriţie al pacientului. > Învăţ pacientul despre necesitatea menţinerii tonusului muscular puternic. . pentru a preveni eventualele accidente. . > Reamintesc familiei că. Dx. caracterul. Obiective : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. în 24 ore..Bilanţul hidric : .

apreciez tegumentele şi mucoasele. > Colaborez cu pacientul. frica.Culoarea urinei . > Observ starea de hidratare a pacientului. . . Observ eventualii factori care ar putea cauza durerea: zgomote. > Ajut bolnavul să se alimenteze. turgorul şi observ culoarea urinei. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. . Dx. Prevenirea complicaţiilor. după fiecare masă. V : Probabilitate de atingere a integrităţii fizice. dacă este cazul. monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. Am ridicat puţin somiera patului.Bolnavul nu este deshidratat.acuitatea vizuală.normocromă. severitatea ei pe o scală de la l la 10. accept durerea descrisă de pacient şi-1 asigur că nu este singur. familia şi specialiştii în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. Apreciez localizarea durerii. sifon).câte o tb. compot.5-2 l. temperatura si lumina puternică. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. ca anxietatea. La nevoie somnifere . Explic bolnavului că este indicat în primele două zile un regim hidric adecvat. Administrez medicaţia prescrisă. Viplex 3 tb.Diazepam. nelinişte. a ingerat 2 l lichide (ceai neîndulcit. lapte. INTERVENŢII NURSING > > > > Observ comportamentul bolnavului. Evaluare : . Scop : . > Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. Dx./zi./zi . Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore.Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator. VI: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator./zi. gradul de agitaţie. datorită mediului spitalicesc.Bolnavul acceptă regimul hidric. > Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. oferindu-i alimentele indicate de medic. Recunosc factorii care pot cauza creşterea durerii.

Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate; > Caut cu pacientul să identific căi de control a durerii şi explorăm diverse metode folosind termeni pozitivi şi de putere a sugestiei;
/\

> > > >

încurajez pacientul cu privire la temerile şi neliniştile pe care le prezintă; încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii; Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale; Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. Evaluare : - Durerea a scăzut în intensitate - Bolnavul este liber de infecţii, liber de complicaţii, respectă repaosul; - Nu prezintă dureri oculare; -Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.

Dx. VII: Deficit de autoîngrijire, datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic, până când va putea să se deservească singur. Obiective : - Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei, la eliminări; - Pacientul va prezenta incizia fără simptome de infecţie pe parcursul spitalizării.

INTERVENŢII NURSING
Apreciez potenţialul de infecţie, observ marginea intervenţiei chirurgicale, pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. Menţin curată şi uscată incizia; > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F.O.; > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins, să nu prezinte cute, pentru a preveni apariţia escarelor. Asigur lenjerie curată de pat şi corp; > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului, dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită; > Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei, explicând necesitatea de a fi curat, astfel încât previne complicaţiile;
>

Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini, care este tot o tehnica aseptică, tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului, îngrijirea şi curăţirea pielii; Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie, eventual temperatura, dureri abdominale, puroi în plagă. Evaluare : - Bolnavul nu prezintă semn de infecţie; Este afebril,T = 36,7°C; - Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte; - Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie); - Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării plăgii, iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă.
ZIUA A IV-A PRIMA ZI POSTOPERATORIE

Dx. I: Probabilitate de atingere a integrităţii fizice, datorită mediului spitalicesc. Dx. II: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator. Scop : - Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator; - Prevenirea complicaţiilor. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore.

INTERVENŢII NURSING

Observ comportamentul bolnavului, gradul de agitaţie, nelinişte. Apreciez localizarea durerii, severitatea ei pe o scală de la l la 10; Administrez medicatia prescrisă monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb./zi, Viplex 3 tb./zi - câte o tb. după fiecare masă. La nevoie somnifere - Diazepam.

>

>

> >
> >

> > > >

Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO. Mydrium OD l picătură dimineaţa Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. ser fiziologic, 2 ml. AO, HCA - OD; Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului; mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului; Când am instilat, am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător; Am ridicat somiera patului; Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate; Am explicat pacientului că aceasta durere nu este un semn al agravării situaţiei, ci este ceva normal; încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii; Cer pacientului să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii; Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale; Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. Evaluare : - Durerea a scăzut în intensitate ; - Bolnavul este liber de infecţie, liber de complicaţii, respectă repaosul; - Nu prezintă dureri oculare; - Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.

Dx. III : Deficit de autoîngrijire datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic, până când va putea să se deservească singur. Obiective : - Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei, la eliminări; - Pacientul va prezenta incizia fără simptom de infecţie pe parcursul spitalizării.
INTERVENŢII NURSING

Apreciez potenţialul de infecţie, observ marginea intervenţiei chirurgicale, pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. Menţin curată şi uscată incizia; Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F.O.;

INTERVENŢII NURSING > > > Apreciez nivelul de comunicare a pacientului. Asigur lenjerie curată de pat şi de corp.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie). îngrijirea şi curăţirea plăgii. Identific reacţiile personale şi stilul de comunicare al pacientului. să nu prezinte cute. iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins.> > > > > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini. tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. . Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate pe perioada postoperatorie a spitalizării.Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării plăgii. Evaluare : .D. astfel încât previn complicaţiile. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie eventual temperatură. încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului. care ar trebui să interfereze cu o relaţie de cooperare dintre noi. Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei.T = 36. Dx. pentru a preveni apariţia excarelor. Nu voi judeca pacientul pentru nivelul său de comunicare. Obiectiv : Pacientul să înţeleagă importanţa comunicării verbale pe perioada postoperatorie a spitalizării. puroi în plagă. dureri abdominale. datorită deficitului vizual O.7°C. IV : Comunicare ineficientă la nivel senzori-motor. -Este afebril. explicând necesitatea de a fi curat. care este tot o tehnică aseptică.Bolnavul nu prezintă semn de infecţie. . . Stabilesc căi de comunicare eficiente între mine şi pacient. .Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte.

textura părului şi a pielii. urmărind greutatea. culoarea. > . familia şi specialişti în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale. Mă asigur că soneria este la îndemâna lui.2 1.5 . > Observ starea de hidratare a pacientului.decubit dorsal. să simtă că poate avea încredere în mine. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului. comunicarea este mai redusă./zi.Este susţinut de cadrele medicale şi de familie. în această perioadă de imobilizare la pat. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. să fie alături de bolnav. pentru a anunţa la camera de gardă de fiecare dată când are nevoie. > Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. îndemn familia că. Educ pacientul în legătura cu poziţia optimă în pat . Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. prezenţa sau absenta schimbărilor în acuitatea vizuală. caracterul. turgorul şi observ culoarea urinei. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. Explic pacientului că.> > > > > Vorbesc cu el şi modelez discuţiile pe un ton cât mai cald şi mai apropiat. . ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. Dx. apreciez tegumentele şi mucoasele. datorită intervenţiei chirurgicale. Evaluare: . oferindu-i alimentele indicate de medic.Bolnavul a înţeles informaţiile primite şi este gata să colaboreze. Explic bolnavului că este indicat. > Colaborez cu pacientul. V : Dificultate de a se alimenta şi hidrata. în primele două zile. > Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez că ingestia să se facă cu pai. INTERVENŢII NURSING Examinez deficitul de nutriţie al pacientului. > Ajut bolnavul să se alimenteze. un regim hidric adecvat. nu decubit lateral. în primele zile după intervenţie.

severitatea ei pe o scală de la l la 10. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. Evaluare : . AO. Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului. HCA-OD.Durerea a scăzut în intensitate. liber de complicaţii. Viplex 3 tb. Mydri0um OD l picătură dimineaţă./zi . am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător. Am explicat pacientului că aceasta durere nu este un semn al agravării situaţiei ci este ceva normal.Nu prezintă dureri oculare.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase. nelinişte. Când am instilat. monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. . Administrez medicaţia prescrisă. .Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator. Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO. I: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator. Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale. ser fiziologic. . Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. . Apreciez localizarea durerii.ZIUA A V-A A DOUA ZI POSTOPERATORIE Dx. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Observ comportamentul bolnavului. după fiecare masă.câte o tb. La nevoie somnifere .Prevenirea complicaţiilor. Scop : .Bolnavul este liber de infecţii. Am ridicat puţin somiera patului. mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului. . /v > Încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii./zi. 2 ml. respectă repaosul. Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate. gradul de agitaţie.Diazepam.

. Selectez metodele de învăţare cele mai bune. casete audio-video. sifon). cum ar fi: instructor personal la pat. de a învaţă ceea ce nu ştie. Determin care este cea mai bună metodă de a învăţa acest pacient. Scop : Alcătuim un plan individualizat pe strategii de învăţare.turgor normal. Avertizez pacientul să evite orice forţare a ochiului.Culoarea urinei . Îi explic pacientului că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi. pentru a evita orice traumatism accidental. a fost la cel mai înalt nivel. postere.Bolnavul nu este deshidratat . Sfătuiesc pacientul să nu facă mişcări bruşte. compot.Este mulţumit pentru noile informaţii primite. Activităţile vor fi crescute treptat de la o zi la alta.Bolnavul a înţeles toate explicaţiile care i-au fost date şi pune în aplicare cunoştinţele pe care şi le-a însuşit.Bolnavul acceptă regimul hidric. chiar şi la defecare. . Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă şi să reproducă. Mă asigur că ceea ce învaţă este esenţial din punct de vedere al persoanei pacientului.* Încerc să fiu creativă. -G = 70 Kg. . de lichide(ceai. Evaluare : .normocromă. a ingerat 21. pentru următoarele 24 de ore. în legătura cu informaţiile primite. Fac un plan stabilit pe termen lung şi pe termen scurt. Consider că sistemul este avantajos iar pacientul învaţă mult mai repede.. Dx. . de aceea cooperează cu cadrele medii. să nu se aplece 3-4 săptămâni deoarece creşte tensiunea intraoculară şi compromite intervenţia. discuţii sau demonstraţii. VI: Insuficienta cunoaştere pe perioada postoperatorie datorita lipsei sursei de informare. căutând diverse metode de învăţare cum ar fi cărticele. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Lucrez cu pacientul şi familia la un plan realist.Evaluare : . lapte.

Asigur lenjerie curată de pat şi corp. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada ambulatorie. pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. III: Insuficienta cunoaştere pentru perioada de ambulatoriu. . II: Deficit de autoîngrijire. .. datorită restricţiilor impuse de interdicţia chirurgicală.Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei. pentru a preveni apariţia escarelor.Pacientul va prezenta incizia tară simptome de infecţie pe parcursul spitalizării. INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie. Dx. > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie). pentru ambulatoriu. observ marginea intervenţiei chirurgicale.Bolnavul nu prezintă semn de infecţie. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic. Obiective : . Menţin curată şi uscată incizia..Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. până când va putea să se deservească singur. să nu prezinte cute. la eliminări. > Evaluare : .7°C. .Dx.T = 36. Scop: Educ pacientul în legătură cu tratamentul. Obiectiv : Pacientul să înţeleagă informaţiile primite pe perioada spitalizării. . datorită lipsei surselor de informare. -Este afebril. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins.O. > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F.

În timpul şi după învăţare pun pacientul să expună ceea ce a însuşit. să-şi cumpere ochelarii prescrişi de medicul oftalmolog. Explic bolnavului că în primele zile să consume în special lichide. .INTERVENŢII NURSING > > > > > > > Explic pacientului necesitatea unei administrări corecte a tratamentului. să nu folosească poziţia ortostatică. chiar şi atunci când nu are nici o acuză oculară. Să nu privească la TV până la indicaţiile medicului. > Să evite condimentele şi băuturile alcoolice. să nu efectueze mişcări bruşte.Bolnavul exprimă cu satisfacţie că informaţiile pe care le-a însuşit îi sunt de ajutor. pacientul trebuie să aplice sistematic prescripţiile medicului specialist. Bolnavul să-şi acopere ochiul ori de câte ori iese afară la aer rece. PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE SANITARĂ După părăsirea spitalului.Bolnavul înţelege şi este gata să respecte informaţiile primite. frigul şi să ducă o viata liniştită. Evaluare : . apoi va adopta o dietă normală. atât în privinţa tratamentului. . > Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi. > Să se prezinte la control periodic. punând întrebări prin care el să demonstreze ceea ce a învăţat. sau simte că scade acuitatea vizuală. Explic pacientului cum să-şi administreze singur medicamentele locale prescrise după externare. îl informez despre efectul benefic al tratamentului administrat corect şi la timp. > Să evite emoţiile. Educ bolnavul în legătura cu restricţiile mişcărilor în perioada ambulatorie. cât şi a modului de viaţă: > Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile.Familia este alături de el. . să nu stea până la următoarea ocazie de control şi să se prezinte imediat la medicul specialist. > Să evite mişcările bruşte.

înălţimea 1. S-a născut pe data de 10.S. Are grupa sanguină OI. . Să nu se aplece 4 .. Am sfătuit familia să ofere un suport psihic şi fizic la domiciliu.sinuzită acută ..1950..cataractă patologică operatorie O. lumina să cadă din lateral Să nu privească la T V până la indicaţia medicului. Istoricul îngrijirilor Bolnava afirmă că a suferit de toate bolile copilăriei. în urmă cu 6 luni a observat îngustarea câmpului vizual la O. 59 Kg.apendicectomie -1982. . în prezent se internează pentru operaţie la O. . Operată de cataractă la O.5 săptămâni.1970.> > > > Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură. Când citeşte. Văzând că afecţiunea progresează.68 m. CAZUL NR. este în vârstă de 54 de ani. este de naţionalitate română şi de religie creştin-ortodoxă.D. In prezent este pensionară şi nu are probleme de familie. în 1996. Aşteptări de la spitalizarea actuală S-a internat pe baza cuponului de pensie. S. Rh pozitiv. cu temperament melancolic. 2 INTERVIU Date despre bolnavă Bolnava se numeşte lonaşcu Georgeta.D.1996..02. . deoarece îi creşte tensiunea intraoculară şi poate compromite intervenţia. A mai fost internată în spital pentru: .1974. pentru crioextracţia cristalinului extracapsular.. Bolnava acuză că. a apelat la medicul de specialitate şi se internează în secţia oftamologie.fractură de gambă. .

polen şi la nici un fel de medicament.D. nu fumează. având o gospodărie frumoasă. B. = 17. Istoric socio-cultural In prezent este pensionară. Timpul liber şi-1 petrece în gospodărie. vertical. Ia 2 mm. b) Dimensiuni pupilare: O. Nu are probleme cu eliminările. Afirmă că nu este alergică la produse alimentare.Romergan.3 mmHg Mobilitate oculară normală.D. Consumă rar alcool. ca preferinţă . orizontal.c. c) Tensiunea intraoculară: O. = normal.Hidrocortizon-Acetat. = 17. Ederen.S. A. praf. Are un somn regulat şi rar recurge la medicamente. O. Viplex.D. Orbita = AO de configuraţie normală. care este opacifiat.D. Ampicilina şi Xilina 1%. 5 mm. nu este pretenţioasă la mâncare. = 1/10 fără corecţie O. =n. Căi lacrimale = AO permeabile. gătită.Diagnostic medical: Cataractă capsulară posterioară patologică la O.d. O. are un băiat căsătorit. are scaun normal şi diureză normală. aspect de mobilitate normală.S.S.D. A. îngrijită. A lucrat la Demopan. de regulă întrebuinţează Diazepam. Algocalmin. Este căsătorită.3 mmHg O. Medicaţie I se dau spre administrare următoarele medicamente . Examen microscopic P. = 3 mm. Diazepam şi următoarele colire . Relaţiile cu familia sunt bune. Pleoapa = AO. = 3 mm. cu excepţia cristalinului.dulciuri şi fructe. Alimentaţia Bolnava preferă hrană caldă. . Activităţile preferate sunt: lucrul manual şi vizionarea de filme TV. Examen funcţional al ochiului a) Acuitatea vizuală cu corecţie: O. Locuieşte în Brăila.

SH. cu mişcări circulare.D.O.42 2%o o Hematocrit 35g%> Ih . Ht scăzut denotă anemie. L00g°/oo 0. pe un plan dur. se recoltează 5 ml. apoi se citeşte la microscop după colorare.0.3 . Se recoltează 2 ml. pe nemâncate. Se recoltează cu seringa de 2 ml. O glicemie crescută arată o tulburare a metabolismului glucidic. fără anticoagulant. 0.5 % Reacţie V D RL Leucocite Neutrofile segm. dimineaţa pe nemâncate. 4 .10 g %o 0. 9.V. VHS-ul crescut indică o infecţie în organism.60 -1.11. . sânge fără anticoagulant. O picătură de sânge se întinde pe lama de frotin. Euzinofîle Implicaţii nursins O Hb.2 h -17mm .c. 54% 3% Limfocite Monicite 47% 5% 20.53% 2. O uree crescută indică o afecţiune. sânge. scăzuta denotă o anemie. 14-15g% 36 .5 g % V. Se recoltează 2 ml.40 g % Negativ 7000 -9000 mm 3 25-60% 0.8 % + 1.11 mm. Examen oftalmoscopic FOD (după Mydrum) . dimineaţa. Se usucă lama.6 ml. sânge în flacon cu anticoagulantul EDTA. / 2. sânge fără anticoaRulant Leucocitele crescute indică o infecţie în organism. cu mişcări circulare.se distinge vag pupila nervului optic şi mai bine periferic FO.lO m m .20 .are aspect normal A. Glicemic Uree 0. Se agita uşor.35 g %o Negativ 9400 mm3 V. sânge în flacon cu anticoagulant EDTA. Se recoltează 2 ml.N.4 citrat de sodiu 3. INVESTIGAŢII DE LABORATOR Analiza Hemoglobina R ezu ltat 10..4.8% . se agită uşor.6 mm. = n. se recoltează 5 ml sânge.C.

înainte de aplicarea picăturilor.= 30 mg 3 dj. /zi seara 2pic./zi. Temperatura medicamentului din flacon trebuie adusă la temperatura corpului prin ţinere în mână câteva minute. Tubul nu trebuie să vină în contact cu ochiul. Locul de elecţie este regiunea supero-externă a muşchilor fesieri. S-a indicat pentru anestezia globului ocular. S-a indicat ca dilatator de pupilă pentru a executa mai uşor F. lf=2ml 1 f dimineaţa.8 cm. să respecte calea de administrare S-a indicat pentru facilitarea somnului. dimin./zi.MEDICAŢIA BOLNAVEI Medicament EDEREN ROMERGAN Doza/orar 2 tb. se dă bolnavei spre înghiţire. S-a indicat pentru combaterea durerii.O. 2 Ig./zi 1 lg. VIPLEX oral S-a indicat postoperator pentru promovarea vindecării. 1 f./zi l.S. 1 fl. înainte de aplicarea unguentului asistenta se va spăla pe mâini. seara 1 f. Se injectează IM doza prescrisă. Asistenta trebuie să verifice calitatea medicamentului. Se va înghiţi cu apă sau un pahar cu lapte. S-a indicat preoperator pentru pregătirea intervenţiei chirurgicale. câte Idj. Distruge acţiunea potenţialilor agenţi patogeni.I./zi 1 fl =250 mg. Bolnava va sta pe scaun cu capul uşor pe spate sau întins pe pat./zi dimineaţa Cale oral oral Clasificare Sulfamida inhibitoare a carbohidrazei scade presiunea intraoculara: diuretic Sedative antihistaminice Polivitamina Implicaţii nursijia S-a indicat postoperator pentru scăderea presiunii intraoculare. . Picurâtorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular. asistenta se va spală meticulos pe mâini. Bolnava va sta pe scaun sau întins pe pat cu capul uşor pe spate şi i se va cere să privească spre frunte. se va asista bolnava. Cu mâna stângă se lasă în jos pleoapa inferioară iar cu mâna dreaptă se aplică unguent în sacul conjunctiva! apoi se cere bolnavei să închidă ochii. acele pentru injecţii trebuie să fie cu bizoul lung şi lungimea acului de 6 . 3 pic. O. după fiecare masă 2 f. ALGOCALMIN DIAZEPAM XUXNA 1% AMPICILINA IM IM instilaţie instilaţie Analgezic Antiinflamator Sedativ Anestezic local Antibiotic Antimicrobian ATROPINĂ 2% iustilaţie HIDROCORTIZON ACETAT Unguent subconjunctiv A. S-a indicat pentru afecţiuni inflamatorii şi alergice ale ochiului. înainte de măsurarea T.tb=250 mg I tb seara I tb.

Este familiarizată cu încăperea şi cu obiectele. . Sfătuiesc pacienta să apeleze la cadrele medicale oricând are nevoie de ceva.PREOPERATOR Dx. Familiarizez pacienta cu încăperea şi obiectele din jur. manifestată prin acuitate vizuală micşorată. INTERVENŢII NURSING > > > > Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientei. Educ pacienta să se deplaseze încet pentru a evita eventualele accidente. Administrez colirele prescrise de medic. Scop : Asigurarea securităţii pacientei pe perioada spitalizării. Obiectiv : Pacienta să fie familiarizată cu salonul şi să evite eventualele accidentări. I: Risc de accident datorită limitării câmpului vizual.PLAN DE ÎNGRIJIRE Bolnava: lonaşcu Georgeta Vârsta: 54 ani Diagnostic: Cataractă posterioară patologică O. Scop: Promovarea unei activităţi recreative adecvate pe perioada spitalizării.D. II: Dificultate de a desfăşura activităţi recreative adecvate pe perioada spitalizării. Dx. Evaluare : Pacienta acceptă medicaţia prescrisă şi manifestă încredere în cadrele medicale. ZIUA I . Obiectiv : Bolnava să nu resimtă handicapul ocular pe perioada spitalizării.

> Explic pacientei necesitatea unui tratament corect şi la timp.Pacienta face activităţi recreative cu sprijinul asistentei şi al familiei. > O liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i redea încrederea în sine şi să-i ofere certitudine în activitatea sa. > Informez pacienta în legătură cu boala sa şi cu ceea ce urmează după intervenţia chirurgicală. > înainte de prezentarea planului de îngrijire. > Sfătuiesc familia să colaboreze cu pacienta pe perioada spitalizării şi să o viziteze cât mai des. > Îi explic pacientei că poate citi sau viziona programul TV la recomandarea medicului. . > Explic necesitatea intervenţiei chirurgicale.INTERVENŢII NURSING Explic pacientei că activităţile recreative sunt indicate pe perioada spitalizării.Pacienta înţelege restricţia temporară a cititului şi a vizionării programelor TV. apreciez pacienta pentru prezenţa nevoilor fiziologice. . să raporteze orice modificare a vederii. Se poate întâlni orice nevoie fiziologică şi încurajez exprimarea emoţiilor puternice. datorită lipsei surselor de informaţie. INTERVENŢII NURSING > Apreciez nivelul de cunoaştere şi puterea de înţelegere a pacientei. care este principalul tratament al cataractei. Obiectiv : Pacienta să fie capabilă să înţeleagă şi să reproducă informaţiile legate de afecţiune. III: Insuficienta cunoaştere despre boală. tratamentul şi intervenţia chirurgicală. > Evaluare : . Scop : Educarea pacientei în legătură cu boala. > Apreciez cum boala afectează persoana sau stilul de viaţa. Dx.

Scop : Menţinerea unui tonus psiho .Pacienta este pregătită din punct de vedere fizic şi psihic pentru operaţie.Pacienta arată interes în legătura cu activităţile de îngrijire.9°C.Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/70 mmHg. Evaluare: . > Administrez după prescripţie Ederen şi Romergan. înainte de intervenţia chirurgicală.Evaluare : . R=18 r/min. nu va simţi durere. l tb. -Pacienta are cunoştinţe despre boală şi intervenţia chirurgicală. Asigur bolnava că intervenţia chirurgicală nu înseamnă îndepărtarea ochiului şi că. manifestată prin teama şi frică. > Monitorizez funcţiile vitale. în timpul actului operator. .. ZIUA A II-A INTRAOPERATOR Dx. din cauza anesteziei. seara şi l tb.Pacienta exprimă satisfacţie în legătură cu nivelul actual şi cantitatea informaţiilor primite. . dimineaţa. > Mă asigur că este pregătită fizic şi psihic pentru intervenţie. INTERVENŢII NURSING > Apreciez gradul de anxietate al pacientei.. > Ofer ultimele informaţii cu privire la intervenţia chirurgicală.7°C. Obiectiv : Bolnava să fie pregătită adecvat preoperator. . Ts = 36. > Precizez pacientei ora fixată de medic pentru intervenţia chirurgicală. I: Anxietate datorită intervenţiei chirurgicale. P = 78 b/min. Td=36.afectiv optim în timpul actului operator. are un facies relaxat. .Pacienta nu mai este anxioasă. > Discut calm cu pacienta şi stabilesc o relaţie de confidenţialitate. > încurajez familia să ofere un suport psihic înainte de actul operator.

. II: Comunicare eficientă la nivel senzorial datorită intervenţiei chirurgicale. Probez funcţionalitatea soneriei şi o arăt pacientei.Promovarea confortului pe perioada spitalizării. încurajez familia să fie alături de ea.Bolnava să respecte mobilizarea. Instilaţie cu ser fiziologic. mobilităţii limitate şi pansamentului ocular. Perfuzie cu glucoza 5 %. INTERVENŢII NURSING > > > > > > Reamintesc pacientei că după intervenţia chirurgicală. PROTOCOL OPERATOR 1. Ampicilina şi Piocarpină. Educ pacienta că nu trebuie să tuşească. în special după actul operator. să strănute după intervenţia chirurgicală. l f. obiectele din jur pentru perioada postoperatorie. Obiective : . Ştie unde este soneria. Scop : Prevenirea complicaţiilor legate de imobilitate pe perioada spitalizării. Anestezie : Xilină 2 %. Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate postoperator.injecţie retrobulbară Xilină 2 % . Obiectiv : Bolnava să fie familiarizată cu salonul. O informez că patul va avea apărători laterale pentru a preveni eventualele accidente. Familiarizez pacienta cu obiectele şi salonul. salonul. III: Risc de accident datorită limitărilor vizuale.Pacienta cunoaşte obiectele din jurul său. + Xilină 4 % . Crioextracţia cristalinului extracapsular 3. 5OO ml. ambii ochi vor fi acoperiţi. . 3 picături Dx.Dx. 4.instilaţie oculară 2. Evaluare : .

. La nevoie somnifere . Administrez medicaţia prescrisă. Explic pacientei că durerea este normală din cauza lezării ţesutului în urma intervenţiei chirurgicale. câte o tb. . dar îşi acceptă cu greu postura.Transpiraţie =150 ml. gradul de agitaţie al bolnavei. prin exerciţii şi să aibă răbdare în timpul mobilizării.. Evaluare : . INTERVENŢII NURSING > > > > > Apreciez durerea pacientei imediat după intervenţie la fiecare 2 ore. Dx. Reamintesc familiei că. să nu se aplece. P = 80 b/min.Bilanţul hidric : . Învăţ pacienta despre necesitatea menţinerii tonusului muscular puternic.Bolnava se simte confortabil. bolnava trebuie să consume 2 litri ceai neîndulcit. Aplic comprese reci pentru reducerea durerii. T = 36. Notez caracterul respiraţiei în FO iar anormalităţile le raportez medicului. Scop : Prevenirea complicaţiilor postoperator. Viplex 3 tb./zi. Obiectiv : Combaterea durerii oculare în următoarele 6 ore. Observ comportamentul. monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. Apreciez intensitatea durerii pe o scală de la l la 10 şi calmez durerea cu Algocalmin -1 f.Bolnava a consumat 2 1.. Încurajez familia să fie alături de ea şi o informez despre evoluţia bolii. Monitorizez durerea. R = 16 r/min. să doarmă pe partea neoperată.Diazepam. . Notez în FO episoadele dureroase. după fiecare masă.. Sfătuiesc pacienta să nu se mişte.8°C. -Diureza= 1700 ml. Educ pacienta că nu trebuie să facă mişcări bruşte./zi.Funcţiile vitale sunt în limite normale: TA = 140/70 mmHg. în 24 ore. să tuşească şi să vorbească tare. IV : Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator.INTERVENŢII NURSING > > > > > > Apreciez funcţiile vitale la fiecare 4 h.Pierderi insesizabile =150 ml. ceai. Deservesc bolnava cu ploscă şi urinar la pat. după prescripţie. . .

= 30 Kcal.Bolnava nu este deshidratată .). corp (2 g.Durerea a scăzut în intensitate. Observ tegumentele şi mucoasele. Pacienta are nevoie de 2 g. . este liberă de complicaţii. .. INTERVENŢII NURSING > > > > > În primele 24 ore calculez necesarul de proteine bazat pe o greutate a corpului ideală şi pe proteinele totale din sânge. diureza şi culoarea urinei. . până atunci va fi alimentat parenteral cu perfuzie cu glucoza 5 % (500 g. Explic pacientei că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare.Aport perfuzie 1000 ml. respectă repaosul.5-2 l. apreciez turgorul. .2 perfuzii). .> Cer pacientei să anunţe orice schimbare a vederii şi a stării generale. .Bolnava nu prezintă infecţii. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. lapte. pierderi 150 ml. Proteinele plus regimul alimentar vor începe a fi administrate la două zile după intervenţia chirurgicală. Dx. proteine pe Kg. . ingestie 600 ml.Verbalizează orice semne şi simptome când apare durerea. Evaluare: . Obiectiv : Bolnava să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. Scop : Minimalizez scăderea greutăţii corporale postoperator./zi.Culoarea urinei . lichide (ceai.normocromă. compot. sifon).Bolnava a ingerat 2 1.turgor normal.. Evaluare : . .. V : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.Diureza 1600 ml. . Observ starea de hidratare a pacientei.

8°C.Dx. . Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. eventual temperatura. datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. VII: Deficit de autoîngrijire. îngrijirea şi curăţirea plăgii. > Instruiesc pacienta să raporteze semnele de infecţie. > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavei dar o ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când aceasta solicită. Asigur lenjerie curată de pat şi corp. > Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei. . să nu prezinte cute. VI: Risc de infecţie datorita întreruperii ţesutului muscular. Obiectiv : . care este tot o tehnică aseptică. explicând necesitatea de a fi curat. astfel încât previne complicaţiile. pentru a preveni apariţia escarelor.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. > Evaluare : . Obiectiv : Combaterea durerii şi a infecţiei postoperatorii.Este afebrilă.T-36. puroi în plagă.Bolnava nu prezintă semne de infecţie. : Prevenirea infecţiilor postoperatorii. până când va putea să se deservească singură.Pacienta să fie ajutată corespunzător la schimbarea lenjeriei. la eliminări. . INTERVENŢII NURSING Supraveghez ca bolnava să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. Scop : Pacienta să fie îngrijită din punct de vedere igienic. dureri abdominale. > Instruiesc pacienta şi familia în tehnica spălării pe mâini. Dx. tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului.

T = 36. respectă repaosul. I: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator.Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator.Bolnava este liberă de infecţie.ZIUA A III-A PRIMA ZI POSTOPERATORIE Dx.Verbalizează orice semne şi simptome când apare durerea. Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO Mydrium OS l picătură dimineaţa Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. severitatea ei pe o scală de la l la 10. 2 ml. liberă de complicaţii.câte o tb.OS. nelinişte. ./zi.9°C.Durerea a scăzut în intensitate . La nevoie somnifere . Apreciez localizarea durerii. Obiectiv : Pacienta să verbalizeze teama în următoarele două ore.. după fiecare masă./zi . gradul de agitaţie. R = 16 r/min. Scop : . Administrez medicaţia prescrisă monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. HCA . AO. ser fiziologic. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. Am ridicat puţin somiera patului. Am explicat pacientei că aceasta durere nu este un semn al agravării situaţiei. Prevenirea complicaţiilor. am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător. Cer pacientei să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale. y\ Evaluare : . -Funcţiile vitale în limite normale: Ta = 160/80 mmHg. Când am instilat. Dx. Încurajez familia să fie alături de ea şi o informez despre evoluţia bolii. P=80 b/min. . ci este ceva normal.Diazepam.. Scop : Confort fizic şi psihic postoperator pacientei. Viplex 3 tb. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Observ comportamentul bolnavului. II : Teama legată de pierderea vederii în urma intervenţiei chirurgicale şi de o posibilă orbire totală.

Evaluare : . Îi explic că are nevoie frecvent de administrare de medicamente intraoculare şi îi explic fiecare pas pe care îl fac în timpul intervenţiilor. III : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale.Bolnava acceptă regimul hidric. Scop : Asigurarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării. . compot.5-2 L/zi. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. Evaluare : . sifon).Bolnava nu este deshidratată. ca să îndepărteze frica de orbire.Pacienta nu mai este stresată datorită intervenţiei chirurgicale. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. Ajut bolnava să se alimenteze. a ingerat 2 1. Observ pentru a evidenţia răspunsul pacientei la terapie. Asigur liniştea de jur . oferindu-i alimentele indicate de medic. urmărind greutatea. apreciez tegumentele şi mucoasele şi observ culoarea urinei.INTERVENŢII NURSING > > > > > > O încurajez să-şi exprime sentimentele. INTERVENŢII NURSING > > > > > Examinez deficitul de nutriţie al pacientei. Obiective : Bolnava să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. Servesc bolnava cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. în hol ).împrejur (în salon. Observ nivelul excesiv al stresului rezultând de la teamă. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. Observ starea de hidratare a pacientei. de a înţelege tot ce-i spun. Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. Explorez puterea pacientei de a învăţa. aceasta poate reduce teama pacientei. culoarea.Bolnava îşi exprimă teama. lapte. . textura părului şi a pielii. caracterul. prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală. Dx. lichide (ceai neîndulcit. .

Scop : Pacienta să fie îngrijită din punct de vedere igienic. > Evaluare : . tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. dureri abdominale. . IV : Deficit de autoîngrijire datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. I : Durere oculară datorită agentului traumatic fizic (traumatismul inciziei ). . Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. De asemenea. se manifestă prin dureri vii în ochiul respectiv sau durerea care creşte în intensitate. până când va putea să se deservească singură.Pacienta să fie ajutată corespunzător la schimbarea lenjeriei. . o instruiesc să raporteze semnele de infecţie eventual temperatura.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. II: Risc de infecţie datorită procesului inflamator.Bolnava nu prezintă semne de infecţie. Obiective : . > Instruiesc pacienta şi familia în tehnica spălării pe mâini. INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie. Scop : ..Culoarea urinei .Pacienta va prezenta incizia fără simptom de infecţie pe parcursul spitalizării.Este afebrilă.normocromă Dx. Asigur lenjerie curată de pat şi de corp. la eliminări. puroi în plagă. > Deservesc pacienta cu ploscă şi urinar la pat.Combaterea durerii si controlul ei . Dx. T = 36.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie) ZIUA A IV-A A DOUA ZI POSTOPERATRIE Dx. . care este tot o tehnică aseptică. îngrijirea şi curăţirea plăgii. să nu prezinte cute.7°C. > Supraveghez ca bolnava să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. pentru a preveni apariţia escarelor.

Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. agitării. Când am instilat. HCA . Ofer îngrijiri ale ochiului. Mydrium OD l picătură dimineaţa. la fiecare 6 ore acestea pot creşte odată cu durerea. Administrez medicaţia prescrisă.Prevenirea infecţiilor. la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO.Pacienta realizează că durerea a scăzut sau este absentă. am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător. are un facies relaxat şi o postură decongestionată. înainte ca durerea să fie severă: Algocalminlf. ser fiziologic.. descriu şi notez funcţiile vitale în FO. plâns.OD: Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile oculare.Durerea a scăzut în intensitate . . III : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale. AO. Educ pacienta să anunţe de câte ori durerea creşte în intensitate mai mare de 6 şi orice modificare a stării generale. gemete. mă spăl pe mâini cu apă si săpun înainte de aplicarea pansamentului şi instilaţiilor. Evaluare : . Obiectiv : . Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului. 2 ml. pentru severitatea ei şi pentru factorii care cresc sau scad durerea pe o scală de la l la 10. Monitorizez. Obiective : Bolnava să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. Dx.Bolnava verbalizează când apare durerea. Apreciez pentru descrierea nonverbală a durerii: grimase.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Apreciez pentru descrierea verbală şi localizarea durerii. .

oferindu-i alimentele indicate de medic. aport: perfuzie 5%.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Examinez deficitul de nutriţie al pacientei. cu vitamine. . culoarea. de la o zi la alta./zi. a ingerat 2 1. familia şi specialiştii în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei alimentaţii normale. Ajut bolnava să se alimenteze. sifon).Bolnava acceptă regimul hidric. Activităţile vor fi crescute treptat. transpiraţii 70 ml. Evaluare : . pierderi lOOml. INTERVENŢII NURSING > > Avertizez pacienta să evite orice forţare a ochiului. pentru a evita orice traumatism accidental. Calculez regimul hidric.. lapte. 5 . urmărind greutatea.. prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală. lichide (ceai neîndulcit. . 500 ml. datorită lipsei surselor de informare. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1 . apreciez tegumentele şi mucoasele. Explic bolnavei că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi. 500ml..Culoarea urinei . fără semne de deshidratare. Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. diureza 1750 ml. caracterul.ingestiel500ml. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. Observ starea de hidratare a pacientei. textura părului şi a pielii. turgorul şi observ culoarea urinei.. Colaborez cu pacienta. Scop: Educ pacientul în legătura cu tratamentul.Turgor normal. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada postoperatorie.normocromă Dx. IV : Insuficienta cunoaştere în perioada postoperatorie. compot. G = 59 Kg. Obiectiv : Pacienta să înţeleagă informaţiile primite în următoarele 24 ore. Servesc bolnava cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. Administrez parenteral glucoza 5 %.2 l. .

fără semne de deshidratare. .INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Examinez deficitul de nutriţie al pacientei. Ajut bolnava să se alimenteze. transpiraţii 70 ml. apreciez tegumentele şi mucoasele. Servesc bolnava cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. urmărind greutatea. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada postoperatorie. . prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală. Activităţile vor fi crescute treptat. Scop: Educ pacientul în legătură cu tratamentul. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. datorită lipsei surselor de informare. sifon).Bolnava acceptă regimul hidric.normocromă Dx. oferindu-i alimentele indicate de medic. lapte. aport: perfuzie 5%.5-2 L/zi. Calculez regimul hidric. Explic bolnavei că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi. familia şi specialiştii în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei alimentaţii normale. Îi explic că un consuni adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. G = 59 Kg. lichide (ceai neîndulcit. pentru a evita orice traumatism accidental. 500rnl. Administrez parenteral glucoza 5 %. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. diureza 1750 ml. . INTERVENŢII NURSING > > Avertizez pacienta să evite orice forţare a ochiului.Turgor normal. compot. cu vitamine. de la o zi la alta.Culoarea urinei . Evaluare : . Obiectiv : Pacienta să înţeleagă informaţiile primite în următoarele 24 ore. Colaborez cu pacienta.. pierderi 100 ml. caracterul. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare.. a ingerat 2 1. 500 ml. textura părului şi a pielii. Observ starea de hidratare a pacientei. turgorul şi observ culoarea urinei. IV : Insuficienta cunoaştere în perioada postoperatorie. culoarea..ingestiel500ml..

Apreciez când este gata psihicul unei persoane să înveţe. odihnit şi fără durere. încerc să fiu creativă. să nu se aplece 3-4 săptămâni. I : Comunicare ineficientă la nivel senzorial. broşuri.Bolnava pune în aplicare cunoştinţele pe care şi le-a însuşit. dacă are o dietă echilibrată. ZIUA A V-A A TREIA ZI POSTOPERATORIE Dx. filme. Consider că este avantajos. în special la contactul cu apă rece. de exemplu dacă merge la doctor în mod regulat. dacă este stabil psihic. Evaluare : . Obiectiv : Pacienta să înţeleagă informaţiile primite postoperator. iar pacienta învaţă mult mai repede. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada ambulatorie. deoarece creşte tensiunea intraoculară şi compromite intervenţia. Dx. Scop: Educarea pacientei în legătură cu tratamentul. Determin stilul de îngrijire a sănătăţii. INTERVENŢII NURSING Apreciez cum boala a afectat persoana şi stilul său de viaţă. . > Explic pacientei că pansamentul ocular este necesar şi după externare. datorită intervenţiei chirurgicale. dacă urmează recomandările medicale dinainte. . > Explic pacientei necesitatea unei administrări corecte a tratamentului.Bolnava prezintă o condiţie psihică stabilă. dacă este administrat corect şi la timp. cu aerul rece şi cu praful.> Sfătuiesc pacienta să nu facă mişcări bruşte. > Explic pacientei cum să-şi administreze singură medicamentele locale după externare şi o asigur de eficienţa lui. căutând diferite metode de învăţare cum ar fi: postere. Lucrez cu pacienta şi cu familia la un plan realist de a învăţa ceea ce nu > Selectez metodele de învăţare cele mai bune. II : Insuficienta cunoaştere în perioada postoperatorie datorită lipsei de informaţie.

pentru că are nevoie de suport psihic. pacienta trebuie să aplice sistematic prescripţiile medicului specialist. sau simte că scade acuitatea vizuală.> > > > > > Educ bolnava în legătură cu restricţiile mişcărilor. lapte. lumina să vină din lateral. > Să evite mişcările bruşte. suc neacidulat. să-şi cumpere ochelari rjrescrişi de medicul oftalmolog. să nu stea aştepte următoarea ocazie de control şi să se prezinte imediat la medicul specialist. să verifice regulat pansamentul pentru a observa când apare lichid. când îşi administrează picăturile în ochi. > Să se prezinte la control periodic. în perioada de ambulatoriu să nu efectueze mişcări bruşte şi să nu folosească poziţia ortostatică. o educ să se spele pe mâini înainte şi după administrare. > Când citeşte. Testez pacienta rugând-o să-mi spună ce am învăţat-o. . > Să nu se aplece 4-5 săptămâni. > Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi. PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE SANITARĂ După părăsirea spitalului. atât în privinţa tratamentului.înţelege şi este gata să respecte informaţiile primite. Explic pacientei că în primele două zile să consume în special lichide. încurajez familia sa fie alături de ea. chiar şi atunci când nu are nici o acuză oculară.Familia este gata să fie alături de ea. > Să evite emoţiile. . Trecerea la dieta normală se face treptat. de asemenea. ceai neîndulcit. Observ pacienta. Pentru a preveni infecţiile. deoarece îi va creşte tensiunea intraoculară şi poate compromite intervenţia. Evaluare : . > Să evite condimentele şi băuturile alcoolice.Pacienta exprimă satisfacţie că informaţiile pe care le-a primit îi sunt de ajutor. să ţină vârful picurătorului steril. . cât şi a modului de viaţă: > Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile. > Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură. Să nu privească la TV până la indicaţiile medicului. frigul şi să ducă o viaţă liniştită. punând întrebări prin care ea să-mi demonstreze că şi-a însuşit minimul de cunoştinţe. > Să nu privească la TV până la indicaţia medicului..

formată din soţie şi doi copii. într-o casă cu 5 camere. peştele. Are gradină cu pomi fructiferi. Odihnă: doarme suficient. Neagă alergie medicamentoasă şi alimentară.78 m. este în vârsta de 52 de ani. Reacţia faţă de tratament si îngrijiri Are încredere în echipa operatorie şi speră să se vindece chirurgical. S-a născut pe data de 27. se uită la TV. Reacţia faţă de starea de sănătate Bună în ciuda hipoacuziei şi a scăderii acuităţii vizuale. Are grupa sanguină OI. este pasionat de fotbal şi emisiuni sportive. viţă de vie. sucuri. Bea cafea şi băuturi alcoolice ocazional. Locuinţa: locuieşte cu familia. Nu se consumă de faptul că este pensionar de la o vârstă tânără. în prezent este pensionar şi nu are probleme de familie. fără tranchilizante. înălţimea 1. Istoric socio-cultural Ocupaţie: a fost şofer.. gradul II. este de naţionalitate română şi de religie eatoţie$.08. merge la biserică. Obişnuinţele zilnice ale pacientului Alimentaţie: preferă fructele.1952. operată în urmă cu patru ani. 69 Kg. deoarece ştie să-şi umple timpul în mod plăcut şi util. cu întreaga familie. A suferit de toate bolile copilăriei. pe care îi place să o îngrijească. A fost internat în spital pentru mastoidită. Fumează 20 ţigări pe zi. o fată de 16 ani şi un băiat de 13 ani. . 3 INTERVIU Date despre bolnav Bolnavul se numeşte Corneanu Sandu.CAZUL NR. Istoricul îngrijirilor Bolnavul afirmă că nu a avut probleme cu sănătatea. Concepţia spirituală şi filozofică: este un om credincios. Modul de petrecere a timpului liber Munceşte în gradină. Rh pozitiv. Condiţii de viaţă şi de muncă: pensionar de boală.

. motiv pentru care se internează. Examen clinic general Stare generală bună.N.D. Sistem musculo . stâng . Istoricul bolii în urmă cu patru ani a fost operat de mastoidită.O.R.5 g/7/7. acuitatea vizuală a scăzut sub limita utilizării. Aparat digestiv: . -1/50. suplu. iar de aproximativ 2 luni.adipos . O.c. . 78/min. Tot atunci a fost pensionat de la O.L.normal. Sistem osteo . capsulă lenticulară posterioară.D.gradul II. V.O. -A. O.sonoritate pulmonară normală . La scurt timp a observat că acuitatea vizuală scade treptat la ambii ochi.artere periferice pulsatile . Aparat cardio-vascular : . nu mai vede deloc cu ochiul drept.integru. Pol anterior O. S.bine orientat temporo . O.D. în midriază 1/16 T.O. Căi lacrimale permeabile.micţiuni fiziologice .abdomen moale. care este opacifiat.şoc apexian în spaţiul V i.nepalpabil.tranzit intestinal normal Aparat uro-genital: . neomogen în toate straturile.TA 140/80 mniHg. Sistem ganglionar .O.normal colorate. T. în ultimele 6 luni.S. Aparat respirator: .ficat normal . Mobilitate oculară normală.D. : .5g.nu se poate examina datorită cristalinului opacifiat .fără percepţie luminoasă prezentă A.zgomote cardiace ritmice bine bătute . = 5.O. V. cu reflexe alb-strălucitoare F.O. nedureros la palpare . Anexe glob ocular normale. cu mişcări simetrice bilaterale .articular .R. prezneta bilateral Examen local A. cu excepţia cristalinului.loji renale libere . Tegumente şi mucoase . matură. .murmur vezicular normal .C. .nimic supra adăugat. A.splină nepalpabilă .urină normocromă S.spaţial .torace normal conformat.normal reprezentat.aria relativă a malităţii cardiace în limite normale .V. cataractă presenilă.Diagnostic la internare A.

F. cu excepţia cristalinului care este opacifiat. nucleo . se vede doar periferia. S. V. normal. .1 1 mm 7000-900011 25 . Leucocite Neutrofile Euziiiofîle Limfocite Monocite Valori patologice 48% 1 li -2mm 2 h.în midriază.6mm 9.H.3 .Pol anterior O.S.5% 20 .O.53% 6% 2.4-11.8% .60% 0. - EXAMEN DE LABORATOR KT.capsular posterior.3mm 6700 mm3 62% 3% 34% Valori normale 36-42% 4 .

Bolnavul va sta pe scaun sau întins pe pat cu capul uşor pe spate si i se va cere să privească spre frunte. Iki = 30me. Tubul nu trebuie să vină în contact cu ochiul. seara 1 f/zi seara 2 pic. O./zi 1 fl. S-a indicat postoperator pentru promovarea vindecării.S. se dă bolnavului spre înghiţire. Locul de elecţie este regiunea superoexternă a muşchilor fesieri. să respecte calea de administrare. înainte de măsurarea T. Bolnavul va sta pe scaun cu capul uşor pe spate sau întins pe pat. Locul de elecţie este regiunea supero-externă a muşchilor fesieri. S-a indicat pentru afecţiuni inflamatorii şi alergice ale ochiului: înainte de aplicarea unguentului asistenta se va spăla pe mâini.I./zi dimineaţa Cale oral oral oral Clasificare Sulfamidă inhibitoare a carbohidrazei scade presiunea intraoculară. se va asista bolnavul. 0. Picurătorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular./zi. Temperatura medicamentului din flacon trebuie adusă la temperatura corpului prin ţinere în mână câteva minute. Asistenta trebuie să verifice calitatea medicamentului.= 250 m« 3 pic . Se va înghiţi cu apă sau un pahar cu lapte. ltb=250mg. diuretic Sedative antihistaminice Analgezic Antiinflamator Implicaţii mirsinu S-a indicat postoperator pentru scăderea presiunii mtraoculare. S-a indicat preoperator pentru pregătirea intervenţiei chirurgicale. Cu mâna stângă se lasă în jos pleoapa inferioară iar cu mâna dreaptă se aplică unguent în sacul conjunctiva! apoi se cere bolnavului să închidă ochii ATROPINĂ 2% instilaţie fflDROCORTIZON ACETAT Unguent subconjunctiv A. ALGOCALMN DIAZEPAM XILINĂ AMPICILINA IM M instilaţie instilaţie Analgezic local Sedativ Antibiotic Antimicrobian Antibiotic Antimicrobian S-a indicat pentru combaterea durerii. Distruge acţiunea potenţialilor agenţi patogeni. S-a indicat pentru facilitarea somnului. 1 fl. . Se injectează Im în doza prescrisă.: 3 dj/zi câte Idj după fiecare masă 2 f/zi lf=2ml 1 f dimineaţa 1 f.MEDI CAŢIA BOLNAVULUI Medicament EDEREN ROMERGAN VIPLEX Doza/orar 2 tb. S-a indicat pentru anestezia globului ocular. S-a indicat ca dilatator de pupilă pentru a executa mai uşor F.ltb seara: Itb dimin 21g/zi.

PREOPERATOR Dx. Evaluare : Pacientul manifestă încredere în cadrele medicale şi aşteaptă încrezător reuşita intervenţiei chirurgicale. iritabilitate. Exprimarea Iro contribuie la relaxarea pacientului şi ajută să identifice sursele de anxietate. INTERVENŢII NURSING Apreciez nivelul anxietăţii. Pregătirea adecvata preoperatorie: anailiza-recoltare. > Apreciez expresii non-verbale ale fricii ca: agitaţie. > Creez un mediu calm. ca pacientul să-şi împărtăşească sentimentele şi temerile. II: Potenţial de atingere a integrităţii fizice datorită deficitului vizual. > . Obiectiv : exprimă frica şi îngrijorările în ceea ce priveşte intervenţia chirurgicală. paloare. Obiective : Calmarea durerii la nevoie. exprimarea verbală a fricii şi motivele. Dx. relaxat. Asigurarea securităţii pacientului pe toata perioada spitalizării. tensionarea corpului şi a muşchilor faciali. manifestată prin nelinişte şi teamă. încurajez exprimarea lor şi ascult cu atenţie. > Explic că încrederea în sine reduce anxietatea legată de durere şi modificările potenţiale în starea de sănătate şi conceptul de sine al pacientului. Scop : înlăturarea fricii evidenţiate prin incapacitatea de a se relaxa şi odihni pe perioada spitalizării. > Asigur pacientul că i se vor administra antialgice după intervenţie şi i se va trata pentru a preveni complicaţiile şi convalescenţa prelungită. palpitaţii. I : Frica datorită intervenţiei chirurgicale şi fiica de eşecul posibil de recăpătare a vederii.PLAN DE ÎNGRIJIRE ZIUA I .

P=80 b/min. Scop : Pacientul să accepte pierderea temporară a vederii. INTERVENŢII NURSING > Discut cu pacientul şi-1 încurajez să-şi exprime neliniştea şi sentimentele. Liniştesc bolnavul în privinţa evoluţiei afecţiunii. Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P. R şi le notez în F.. Recoltez analize sub perfecta asepsie şi apoi le duc la laborator. Administrez două fiole Algocalmin pentru scăderea durerii şi confortul pacientului: o fiolă dimineaţa şi una seara. Ofer lămuriri cu privire la întrebările şi neliniştile pe care le manifestă cu privire la prognosticul bolii. . limfocite = 34 %. . Dx. .O. Ts = 37°C.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientului. . uree = 0.. Evaluare: .Pacientul afirmă încredere în cadrele medicale şi în tratamentul administrat. manifestată prin sentiment de neputinţă. R = 18 r/min. Ofer informaţiile necesare pacientului. Obiectiv: Asigurarea de suport psihic necesar pentru a depăşi sentimentul de incompetenţă. îi cer să descrie caracteristicile durerii. la intervenţia chirurgicală.43 g %. IM. intensitatea. III: Pierderea stimei de sine datorită alterării vederii.Durerea este ameliorată. Td = 36.27g%. leucocite = 940 mm3. monocite = 3 %. tratament şi schimbările necesare în stilul de viaţă.Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/80 irimHg. neutrofile = 59 %. în special necesitatea administrării la timp şi în doza prescrisă a medicamentelor.82 g °/oo. Ht=38%. glicemia = 0. Informez pacientul corect despre prognosticul bolii. pentru a se obişnui cu termenii medicali despre boală şi tratament. VSH la lh=6mm. enzofîle = 4 %.8°C. Explic pacientului efectele tratamentului.Analize rezultate: Hb =12. TA. T. la 2 h = 13 mm.

obişnuit că până la vindecare este dependent de alţii.Bolnavul înţelege restricţia temporară a cititului şi a vizionării TV. IV : Dificultate de a desfăşura activităţi recreative datorită alterării senzoriale.Bolnavul face activităţi recreative cu ajutorul asistentului şi familiei. INTERVENŢII NURSING > Am recomandat pacientului să analizeze unele emisiuni radio la orele preferate. Dx. Obiectiv : Pacientul să fie capabil să înţeleagă informaţiile legate de afecţiune. Discut cu familia ca să-i ofere sprijin psihic şi moral de câte ori este necesar. Evaluare : Pacientul îşi acceptă rolul său dependent de alţii. . manifestată prin cerere de informaţie. Scop : Promovarea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării. > Sfătuiesc familia să discute cu pacientul pe perioada spitalizării şi să-1 viziteze cât mai des posibil. Evaluare: . manifestată prin incapacitatea de a îndeplini o activitate favorită. Obiectiv : Petrecerea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării. Scop : Educarea pacientului în legătură cu afecţiunea şi intervenţia chirurgicală.> > ÎI liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i redea încrederea în sine. A Dx. V : Deficit de cunoaştere în legătură cu aşteptările postoperatorii datorită lipsei surselor de informare. > I-am explicat că poate citi sau viziona programul TV la recomandarea medicului oftalmolog. .

> Familiarizez pacientul în legătură cu echipa de îngrijire. > Administrez o tabletă de Dulcolax seara. Scop : Promovarea securităţii si confortului pe perioada spitalizării. grupul sanitar şi modul în care sunt aşezate obiectele şi mobilierul în salon. dimineaţa. Evaluare: Pacientul posedă cunoştinţe despre boală şi intervenţia chirurgicală. > Preoperator. tehnica medicală propusă. cu topografia camerei şi a spatiilor din jur. ZIUA A II . I : Potenţial de atingere a integrităţii fizice.. toaleta ochiului şi investigaţiile efectuate de medicul oftalmolog. Obiective: . > Informez pacientul în legătură cu afecţiunea sa. TA. . experienţe din trecut legate de intervenţia chirurgicală şi spitalizare. exerciţii care îl vor ajuta postoperator. > Explic în ce constă examinarea zilnică a ochiului. ocluzionez ochii bolnavului şi fac exerciţii de mers. -Pregătirea preoperatorie adecvata. T.A PREOPERATOR Dx.INTERVENŢII NURSING > Apreciez gradul de cunoaştere a pacientului cu privire la diagnostic. INTERVENŢII NURSING > Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P. de folosire a unor obiecte personale. > Explic pacientului că durerea va înceta după administrarea analgezicului.Asigurarea confortului pe perioada spitalizării. R.Administrez două fiole Algocalmin: l fiolă dimineaţa şi i fiolă seara sau la nevoie pentru dispariţia durerii şi pentru confortul lui. seara şi l tb. > Administrez după prescripţie Ederen şi Romergan. înainte de intervenţia chirurgicală. '. care este principalul tratament al bolii. l tb. > Explic necesitatea intervenţiei chirurgicale. datorita deficitului vizual manifestata prin risc de complicaţie. > Educ pacientul să raporteze orice disconfort şi accentuarea durerii.

relaxant. . postere. Scop : Anxietatea în limite tratabile. > Creez un mediu calm. Td = 36. Dx. programe audio . Concepţiile greşite pot contribui la anxietate şi frică. P=78b/min. . Dx. INTERVENŢII NURSING > Asigur nivelul de cunoştinţe al pacientului cu privire la intervenţia chirurgicală. Scop : Promovarea unei activităţi recreative adecvate pe perioada spitalizării. Obiective : . să nu resimtă acut perioada spitalizării.36. . .vizualizarea instrumentelor cum se apropie de ochi. Ts . Obiectiv : Bolnavul să primească informaţiile din mass-media care îl interesează.implicare sub câmpurile chirurgicale.. > Corectez concepţiile greşite şi dau informaţii corecte despre examene des întâlnite în timpul intervenţiei chirurgicale: ..7"C.Stabilirea confortului pshic preoperator. III: Dificultate de a-şi desfăşura activităţile recreative datorită alterării senzoriale. R = 18 r/min.video.Pacientul să-şi exprime temerile şi necunoscutele. > Prezint pacientului un fost bolnav al secţiei noastre.îndepărtarea ochiului în timpul intervenţiei chirurgicale. evidenţiată prin capacitate de a se relaxa şi odihni. /v > ÎI liniştesc în ceea ce priveşte "părerile" altora despre boala sa.fără anestezie intervenţia va fi dureroasă.Evaluare : Funcţii vitale în limite normale : TA = 140/70 mmHg. . care a suferit o intervenţie chirurgicală de acelaşi tip. > Prezint informaţiile folosind o varietate de metode: materiale tipărite.9°C. > Accept sentimentele pacientului şi îl asigur că anxietatea şi teama sunt reacţii normale pentru intervenţia chirurgicală. II : Anxietatea datorită ameninţării conceptului de sine rezultând fricii şi scăderea răspunsului la tratament.

cu golirea vezicii şi cu clisma evacuatoare.> Recomand familiei să fie alături de el. > Educ pacientul în legătură cu efectele administrate în seara şi dimineaţa intervenţiei chirurgicale (Ederen şi Romergan). postoperator. INTERVENŢII NURSING Am informat pacientul că azi este ziua de pregătire pentru intervenţia chirurgicală. mai ales după intervenţia chirurgicală. IV : Insuficienta cunoaştere despre pregătirea preoperatorie datorită lipsei surselor de informare. > Evaluare : Pacientul cunoaşte toate informaţiile despre pregătirea preoperatorie. se simte relaxat şi este satisfăcut de informaţiile primite. Scop : Bolnavul să înţeleagă şi să cunoască despre modul de pregătire pentru intervenţia chirurgicală. . Dx. minimalizând riscul de complicaţii postoperator. > Am redus bacteriile conjunctivale. > Am explicat pacientului planul de îngrijire şi la ce să se aştepte postoperator. ser fiziologic. > Explic pacientului că. va trebui să stea întins pe partea neoperată. > Informez în legătura cu regimul alimentar. instilând picături de Ampicilina dizolvate în 10 ml. > Am instruit pacientul să nu se atingă la ochi. Evaluare : Pacientul afirmă că este gata psihic şi acceptă operaţia şi rezultatul cât mai repede. Obiectiv : Bolnavul să fie capabil să înţeleagă şi să reproducă în legătură cu intervenţia chirurgicală.

8°C. II : Comunicare eficientă la nivel senzorial datorită intervenţiei chirurgicale. manifestată prin teamă şi fiică. Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate postoperator. supărare. smulg şi accept expresia de frică şi teamă a pacientului. starea de frică. . Dacă pacientul verbalizează refuzul intervenţiei. raportate la condiţia pacientului. negare.Anxietatea bolnavului este în limite normale. nu va simţi durere datorită anesteziei.36. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea intervenţiei chirurgicale şi să manifeste încredere în asistentul medical în timpul actului operator.. P = 80 b/mia. transpiraţia palmelor. Obiectiv : Bolnavul să fie familiarizat cu salonul. Administrez tranchilizante minore sub raţionament de nursing. Anticipez simţăminte de refuz. Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/75 mmHg. Dx. T . Administrez medicaţia prescrisă: Ederen şi Romergan. R = 16 r/min.A INTRAOPERATOR Dx. în timpul actului operator.ZIUA A III . Asigur bolnavul că intervenţia chirurgicală nu înseamnă îndepărtarea ochiului şi că. obiectele din jur pentru perioada postoperatorie. Ajut pacientul să identifice problemele cu prioritate. Evaluare : . Are un facies relaxat şi verbalizează că este încrezător în reuşita operaţiei. Discut cu pacientul şi stabilesc o relaţie confidenţială. Scop : Reducerea anxietăţii la un nivel tolerabil. INTERVENŢII NURSING /v > > > > > > > > În timpul pregătirilor de îngrijire. îl ascult şi nu îl judec. Apreciez nivelul anxietăţii. dar îi explic că intervenţia este făcută doar spre binele lui. depresie. încurajez verbalizarea simţămintelor. I: Anxietate datorită intervenţiei chirurgicale. tahicardia. tremurul vocii. Ofer măsuri realiste.

4. Anestezie : Xilină 2 %. Dx. Asigur şi arăt soneria bolnavului. PROTOCOL OPERATOR 1. Încurajez familia să fie alături de el. Crioextracţia cristalinului extracapsular 3. imobilizat la pat 24 ore. Evaluare : . făcând exerciţii pentru a nu favoriza formarea escarelor pe partea dorsală şi pentru activitatea musculară a membrelor inferioare. să strănute după intervenţia chirurgicală. obiectele din jur. l f.Promovarea confortului pe perioada spitalizării. Ampicilină şi Piocarpină.injecţie retrobulbară Xilină 2 % . postoperator. Îi explic că patul va avea apărători laterale. mobilităţii limitate şi pansamentului ocular. .Ştie unde este soneria.Bolnavul să respecte mobilizarea. + Xilină 4 % . . Educ pacientul că nu trebuie să tuşească. . III : Potenţial de accident datorită limitărilor vizuale.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > Reamintesc pacientului că după intervenţia chirurgicală. 3 picături.Bolnavul îşi cunoaşte salonul. . Familiarizez pacientul cu obiectele şi salonul.Camera este semiobscură. INTERVENŢII NURSING > > Bolnavul va sta. ambii ochi vor fi acoperiţi. după tolerantă. Am grijă să fie camera semiobscură.instilaţie oculară 2. 500 ml. Perfuzie cu glucoză 5 %. : Promovarea vindecării ochiului şi asigurarea unei mobilizări normale Obiective : . Instilaţie cu ser fiziologic. în special după actul operator. Stabilesc un set de exerciţii la pat în colaborare cu pacientul.

1700 ml. pentru a preveni eventualele accidente. -Diureza../zi. caracterul. prin exerciţii şi să aibă răbdare în timpul mobilizării. turgorul şi observ culoarea urinei.Bilanţul hidric : . să doarmă pe partea neoperată.. T = 36.Bolnavul a băut 2 1. apreciez tegumentele şi mucoasele. . . Observ starea de hidratare a pacientului. .. INTERVENŢII NURSING > > Examinez deficitul de nutriţie al pacientului. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului. Obiective : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. ceai. să tuşească şi să vorbească tare. > Supraveghez funcţiile vitale: T. bolnavul trebuie să consume 2 litri ceai neîndulcit. în 24 ore.Funcţiile vitale sunt în limite normale: TA = 140/70 mmHg. textura părului şi a pielii.Bolnavul se simte confortabil. culoarea. prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală.Transpiraţie =150 ml. să nu se aplece. IV : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale.. > Sfătuiesc pacientul să nu se mişte.O. dar îşi acceptă cu greu postura. Evaluare : .Pierderi insesizabile =150 ml. .> Învăţ pacientul despre necesitatea menţinerii tonusului muscular puternic. > Reamintesc familiei că.5-2 l. R = 16 r/min. . P = 80 b/min. > Deservesc bolnavul cu ploscă şi urinar la pat. > Educ pacientul că nu trebuie să facă mişcări bruşte. > Ridic apărătorile laterale ale patului. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1.9°C. TA. urmărind greutatea. Dx. R. P imediat după ce a părăsit sala de operaţie şi le notez în F.

Scop : . după fiecare masă. accept durerea descrisă de pacient şi-1 asigur că nu este singur. lapte.> > > > Colaborez cu pacientul. Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. Caut cu pacientul să identific căi de control al durerii şi explorăm diverse metode folosind termeni pozitivi şi de putere a sugestiei. V : Probabilitate de atingere a integrităţii fizice. Explic bolnavului că este indicat în primele două zile un regim hidric adecvat. Observ eventualii factori care ar putea cauza durerea: zgomote. gradul de agitaţie.Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator. a ingerat 2 1. VI: Durere oculară datorită procesului inflamator posoperator. .normocromă Dx. frica. Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. Prevenirea complicaţiilor.Bolnavul acceptă regimul hidric. Apreciez localizarea durerii. Dx. INTERVENŢII NURSING > > > > > > Observ comportamentul bolnavului.câte o tb. nelinişte. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. datorită mediului spitalicesc. familia şi specialiştii în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale. temperatura şi lumina puternică.Culoarea urinei . . Am ridicat puţin somiera patului. Viplex 3 tb. La nevoie somnifere -Diazepam. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate. lichide (ceai neîndulcit. compot. monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb./zi. Ajut bolnavul să se alimenteze. severitatea ei pe o scală de la l la 10. dacă este cazul. sifon). Recunosc factorii care pot cauza creşterea durerii. oferindu-i alimentele indicate de medic. ca anxietatea. Administrez medicaţia prescrisă. Evaluare : .Bolnavul nu este deshidratat. ./zi .

> Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase. explicând necesitatea de a fi curat.Durerea a scăzut în intensitate.Nu prezintă dureri oculare. . > . îngrijirea şi curăţirea pielii. care este tot o tehnică aseptică. Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale. > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F. încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii. Evaluare : . pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. pentru a preveni apariţia escarelor. datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală.Bolnavul este liber de infecţii. să nu prezinte cute. Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. . > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului. > Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini.încurajez pacientul cu privire la temerile şi neliniştile pe care le prezintă. . Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic. Asigur lenjerie curată de pat şi corp. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. Obiective : . până când va putea să se deservească singur.Pacientul va prezenta incizia fără simptome de infecţie pe parcursul spitalizării. observ marginea intervenţiei chirurgicale.O. VII: Deficit de autoîngrijire. liber de complicaţii. . Dx.Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei. respectă repaosul. INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie. tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. la eliminări. Menţin curată şi uscată incizia. astfel încât previne complicaţiile..

Dx.OD. -Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. ser fiziologic. eventual temperatură. Evaluare : .Bolnavul nu prezintă semn de infecţie. Prevenirea complicaţiilor./zi ./zi. Viplex 3 tb. T = 36. INTERVENŢII NURSING Observ comportamentul bolnavului. Apreciez localizarea durerii. severitatea ei pe o scală de la l la 10.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie).7°C. după fiecare masă. La nevoie somnifere . . AO. iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă. I: Probabilitate de atingere a integrităţii fizice. mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului. > Am ridicat somiera patului. datorită mediului spitalicesc.A PRIMA ZI POSTOPERATORIE Dx. am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător. Z I U A A I V . > Administrez medicatia prescrisă monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. 2 ml. HCA . dureri abdominale. Mydrium OD l picătură dimineaţa Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. nelinişte.Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie.câte o tb. > .Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator. > Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO. Scop : .Diazepam. gradul de agitaţie. . puroi în plagă. > Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului. -Este afebril. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore.Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării plăgii. > Când am instilat. II: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator.

Pacientul va prezenta incizia fără simptom de infecţie pe parcursul spitalizării. . respectă repaosul. > Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei. îngrijirea şi curăţirea plăgii.Bolnavul este liber de infecţie. Asigur lenjerie curată de pat şi de corp > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului. Dx. tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie. .Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei.O. liber de complicaţii. până când va putea să se deservească singur. astfel încât previn complicaţiile. să nu prezinte cute. > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F. Obiective : . .Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase. pentru a preveni apariţia excarelor. Încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii. Evaluare : . Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale.. > Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini.Nu prezintă dureri oculare. Am explicat pacientului că această durere nu este un semn al agravării situaţiei. care este tot o tehnică aseptică. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic.Durerea a scăzut în intensitate. ci este ceva normal. > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. observ marginea intervenţiei chirurgicale. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. > . . explicând necesitatea de a fi curat. III : Deficit de autoîngrijire datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. la eliminări. pentru eventualele acumulări de secreţii purulente.> > > Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate. Menţin curată şi uscată incizia.

Plaga nu prezintă infecţii ( în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie).decubit dorsal. pentru a anunţa la camera de gardă de fiecare dată când are nevoie. .T = 36. Mă asigur că soneria este la îndemâna lui.Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie eventual temperatură. IV : Comunicare ineficientă la nivel senzori-motor. Dx. dureri abdominale. în această perioadă de imobilizare la pat. nu decubit lateral. care ar trebui să interfereze cu o relaţie de cooperare dintre noi. Educ pacientul în legătură cu poziţia optimă în pat . comunicarea este mai redusă. Explic pacientului că. să simtă că poate avea încredere în mine. Obiectiv : Pacientul să înţeleagă importanţa comunicării verbale pe perioada postoperatorie a spitalizării. iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă. .7°Q . Identific reacţiile personale şi stilul de comunicare al pacientului. Stabilesc căi de comunicare eficiente între mine şi pacient. să fie alături de bolnav. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Apreciez nivelul de comunicare a pacientului. Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate pe perioada postoperatorie a spitalizării. Nu voi judeca pacientul pentru nivelul său de comunicare. Vorbesc cu el şi modelez discuţiile pe un ton cât mai cald şi mai apropiat. .Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării plăgii. -Este afebril. datorită deficitului vizual O.D. puroi în plagă. în primele zile după intervenţie.Bolnavul nu prezintă semn de infecţie. Evaluare : . îndemn familia ca.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte.

Evaluare: - Bolnavul a înţeles informaţiile primite şi este gata să colaboreze; - Este susţinut de cadrele medicale şi de familie. Dx. V : Dificultate de a se alimenta şi hidrata, datorită intervenţiei chirurgicale. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui.
INTERVENŢII NURSING

Examinez deficitul de nutriţie al pacientului, urmărind greutatea, caracterul, culoarea, textura părului şi a pielii, prezenta sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală; apreciez tegumentele şi mucoasele, turgorul şi observ culoarea urinei; > Observ starea de hidratare a pacientului; încurajez ingestia de lichide suficiente: 1,5 - 2 l./zi; > Colaborez cu pacientul, familia şi specialişti în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale; > Ajut bolnavul să se alimenteze, oferindu-i alimentele indicate de medic, măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. Explic bolnavului că este indicat, în primele două zile, un regim hidric adecvat; > Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. Ii explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal, ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare.
>

Evaluare : - Bolnavul acceptă regimul hidric, a ingerat 2 î. de lichide (ceai, compot, lapte, sifon); - Bolnavul nu este deshidratat - turgor normal; -G = 70Kg.; - Culoarea urinei - normocromă. Dx. VI: Insuficienta cunoaştere pe perioada postoperatorie datorită lipsei sursei de informare. Scop : Alcătuim un plan individualizat pe strategii de învăţare.

Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă şi să reproducă, în legătură cu informaţiile primite, pentru următoarele 24 de ore.

INTERVENŢII NURSING
> > > >

> > >

>

Lucrez cu pacientul şi familia la un plan realist, de a învaţă ceea ce nu ştie. Fac un plan stabilit pe termen lung şi pe termen scurt; Mă asigur că ceea ce învaţă este esenţial din punct de vedere al persoanei pacientului; Selectez metodele de învăţare cele mai bune, cum ar fi: instructor personal la pat, discuţii sau demonstraţii; încerc să fiu creativ, căutând diverse metode de învăţare cum ar fi cărticele, postere, casete audio-video. Consider că sistemul este avantajos iar pacientul învaţă mult mai repede; Avertizez pacientul să evite orice forţare a ochiului, chiar şi la defecare. Activităţile vor fi crescute treptat de la o zi la alta; îi explic pacientului că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi, pentru a evita orice traumatism accidental; Sfătuiesc pacientul să nu facă mişcări bruşte, să nu se aplece 3-4 săptămâni deoarece creşte tensiunea intraoculară şi compromite intervenţia; Determin care este cea mai bună metodă de a învaţă acest pacient. Evaluare : - Bolnavul a înţeles toate explicaţiile care i-au fost date şi pune în aplicare cunoştinţele pe care şi le-a însuşit; - Este mulţumit pentru noile informaţii primite, de aceea cooperarea cu cadrele medii a fost la cel mai înalt nivel.

ZIUA A V-A A DOUA ZI POSTOPERATORIE
Dx. I: Durere oculară datorita procesului inflamator postoperator. Scop : - Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator; Prevenirea complicaţiilor. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore.

INTERVENŢII NURSING
> >

>

>

> >
> > >

> >

Observ comportamentul bolnavului, gradul de agitaţie, nelinişte. Apreciez localizarea durerii, severitatea ei pe o scală de la l la 10; Administrez medicaţia prescrisă, monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb./zi, Viplex 3 tb./zi - câte o tb. după fiecare masă. La nevoie somnifere - Diazepam; Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO; Mydrioum OD picătură dimineaţa; Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. ser fiziologic, 2 ml. AO; HCA-OD; Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului; mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului; Când am instilat, am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător; Am ridicat puţin somiera patului; Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate; Am explicat pacientului că aceasta durere nu este un semn al agravării situaţiei ci este ceva normal; Încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii; Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale; Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. Evaluare : - Durerea a scăzut în intensitate; - Bolnavul este liber de infecţii, liber de complicaţii, respectă repaosul; - Nu prezintă dureri oculare; - Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.

Dx. II: Deficit de autoîngrijire, datorită restricţiilor impuse de interdicţia chirurgicală. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic, până când va putea să se deservească singur. Obiective : - Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei, la eliminări; - Pacientul va prezenta incizia fără simptome de infecţie pe parcursul spitalizării.

Dx. > Explic pacientului cum să-şi administreze singur medicamentele locale prescrise după externare. > Evaluare : . > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta senine de infecţie). îl informez despre efectul benefic al tratamentului administrat corect şi la timp.T = 36. > Să nu privească la TV până la primirea indicaţiilor medicului. să nu efectueze mişcări bruşte. să nu prezinte cute. Menţin curată şi uscată incizia. > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului. Asigur lenjerie curată de pat şi corp. INTERVENŢII NURSING Explic pacientului necesitatea unei administrări corecte a tratamentului. să-şi cumpere ochelarii prescrişi de medicul oftalmolog. datorită lipsei surselor de informare. . Obiectiv : Pacientul să înţeleagă informaţiile primite pe perioada spitalizării. observ marginea intervenţiei chirurgicale. să nu folosească poziţia ortostatică. > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada ambulatorie. pentru eventualele acumulări de secreţii purulente.Bolnavul nu prezintă semn de infecţie. pentru ambulatoriu.INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. . dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită.O. > Bolnavul să-şi acopere ochiul ori de câte ori iese afară la aer rece. > Educ bolnavul în legătură cu restricţiile mişcărilor în perioada ambulatorie.. > Explic bolnavului că în primele zile să consume în special lichide. III : Insuficienta cunoaştere pentru perioada de ambulatoriu. > .7°C. Scop: Educ pacientul în legătură cu tratamentul. apoi va adopta o dietă normală. -Este afebril. pentru a preveni apariţia escarelor.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte.

> Să evite emoţiile.> În timpul şi după învăţare pun pacientul să expună ceea ce a însuşit. lumina să vină din lateral. > Când citeşte. > Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi. > Să evite condimentele şi băuturile alcoolice. . PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE SANITARĂ După părăsirea spitalului. să nu stea până la următoarea ocazie de control şi să se prezinte imediat la medicul specialist.Bolnavul înţelege şi este gata să respecte informaţiile primite. chiar şi atunci când nu are nici o acuză oculară. > Să se prezinte la control periodic. punând întrebări prin care el să demonstreze ceea ce a învăţat. > Să nu privească la TV până la indicaţia medicului. . . atât în privinţa tratamentului. cât şi a modului de viaţă: > Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile. pacientul trebuie să aplice sistematic prescripţiile medicului specialist. > Să nu se aplece 4-5 săptămâni. > Să evite mişcările bruşte. sau simte că scade acuitatea vizuală. Evaluare : . > Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură.Bolnavul exprimă cu satisfacţie că informaţiile pe care lea însuşit îi sunt de ajutor. deoarece îi va creşte tensiunea intraoculară şi poate compromite intervenţia. frigul şi să ducă o viată liniştită.Familia este alături de el.

se aşează bolnavul în decubit dorsal. se preferă perioada de somn. Se numără zvâcnirile percepute. urmărind secundarul unui cronometru. se şterge termometrul cu soluţie dezinfectantă. Se şterge termometrul cu o compresă uscată şi se citeşte gradaţia. cu tampoane de vată şi comprese de tifon nesteriîe. . MĂSURAREA PULSULUI Materiale necesare: foaia de temperatură. ceas şi stilou cu cerneală de culoare verde. pe extremitatea distală a antebraţului. timp de 10 minute. confortabil. se aşează cu rezervorul de mercur în centrul axilei. apoi se scoate din axila bolnavului şi se aşează pe tăviţa renală. cu culoare albastră. se aşează în decubit dorsal. timp de un minut. Se menţine termometrul. în continuarea policelui. Se pregătesc materialele necesare. Se fixează degetele palpatoare pe traiectul arterei şi cu ajutorul policelui se îmbrăţişează antebraţul la acest nivel. casoleta mică. Se anunţă bolnavul. Se anunţă bolnavul şi se va explica modul de măsurare. Se aşează mâna uşor. prin palpare.ANEXE MĂSURAREA TEMPERATURII Materiale necesare: termometrul maximal individual. Se pregătesc materialele necesare. cu faţa palmară pe toracele bolnavului şi se numără respiraţiile timp de un minut. Se reperează şanţul radial. se verifică integritatea termometrului şi funcţionalitatea lui. Nu se va anunţa bolnavul. După citirea temperaturii. Se notează valoarea temperaturii în foaia de temperatură. termometrul se introduce în soluţie dezinfectantă. Bolnavul se menţine în stare de repaus fizic şi psihic timp de 5-10 minute. Se numără frecvenţa mişcării respiratorii. apoi se apropie braţul bolnavei de torace. pahar cu soluţii de cloramină. ceas cu secundar sau cronometru şi stilou cu cerneală de culoare roşie. cu braţul sprijinit. prosop individual. cu capul pe pernă. tava. Termometrul se tine ca un creion. Cu vârful degetelor se execută o uşoară presiune asupra peretelui arterial şi se percep zvâcnirile pulsului. MĂSURAREA RESPIRAŢIEI Materiale necesare: foaia de temperatură. săpun sau detergenţi. sticla cu alcool medicinal. se ridică braţul bolnavului şi se şterge bine axila. pentru relaxarea muşchilor antebraţului. sticla cu ulei de vaselină.

scoate garoul şi aşează tuburile. se anunţă bolnavul şi i se aplică măsurile necesare pentru o măsurare corectă: 15 minute repaus înainte de măsurare. picătură cu picătură. a soluţiei medicamentoase. manometrul se aşează pe noptiera bolnavului. de la centru în afară. Pacientul se informează. tampon de vată cu alcool. Asistenta îmbracă mânuşi pentru evitarea contaminării cu sânge. şi se retrage acul în direcţia vasului. se aplică membrana stetoscopului pe artera humerală. Cu mâna stângă. foaie de temperatură. Se aplică strâns manşeta pe braţul bolnavului. curăţă locul cu alcool. pe cale parenterală. pentru reechilibrare hidroelectrolitică. PERFUZIA INTRAVENOASĂ Reprezintă introducerea. până se aude zgomotul pulsului.MĂSURAREA TENSIUNII ARTERIALE Materiale necesare: tava de instrumente medicale. comprese sterile. perfuzor ambalat de unică întrebuinţare. sprijinit în extensie. La sfârşitul perfuziei. cu ajutorul ventilului.alcool iodat. până la dispariţia ultimei unde pulsatile. seringi şi ace de unică folosinţă (se verifică integritatea ambalajului. tensiometru cu mercur. stetoscop biauricular. Se îndepărtează manşeta de pe braţul bolnavului şi se notează valoarea tensiunii arteriale în foaia de temperatură.prosop. Cu mâna dreaptă se pompează aer în manşeta pneumatică. într-o poziţie fără vizibilitate pentru bolnav. Privind manometrul. hidroionică şi volemică a organismului. pix cu pastă de culoare albastră. pregăteşte soluţia de perfuzat. lungimea şi diametrul acelor) şi soluţiile de perfuzat. deschide prestubul. efectuarea măsurătorii se face după cel puţin trei ore de la masă. fixează rata de flux 60 picături/minut. tampoane. valabilitatea sterilizării. Materiale necesare: pipetă. soluţie medicamentoasă . cu un tampon. Materiale necesare: dezinfectante . Se controlează starea de funcţionalitate a instrumentelor. este instruit cum să se comporte în timpul şi după instalaţie. se decomprimă progresiv aerul din manşetă. aplică garoul. Alege vena. se aşează pacientul comod. INSTILAŢIA Reprezintă tehnica de administrare a soluţiilor medicamentoase pe o mucoasă sau un organ cavitar. se execută o presiune asupra venei. introduce acul în venă. sau poziţie şezând. sub marginea inferioară a manşetei. material de protecţie . cu capul în extensie. montează aparatul de perfuzat şi lasă lichidul să circule prin tuburi pentru îndepărtarea aerului. cu para de cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsatile. Se aşează în decubit dorsal. .tăviţă renală. iar olivele se aşează în urechi.

aspiră soluţia medicamentoasă în pipetă. pune în evidenţă cavitatea conjunctivală .prin tracţiunea în jos a pleoapei inferioare. .Asistenta se spală pe mâini. se şterge cu o compresă sterilă excesul de soluţie. Instilează numărul de picături recomandate de medic. cu policele mâinii stângi.

NICULESCU GH. Vasile CRISTINA .1oan HAULICĂ 5. Braşov. Editura Lippincot.Fiziologie umană.BIBLIOGRAFIE 1.Oftalmologie generală.Agenda Medicală 8. 1991 . . Daniela CHISELIŢĂ . 1997 . Editura Medicală.Oftalmologie. Valentin STROESCU .Curs de oftalmologie.Tratat de oftalmologie . 7.Compendiu de anatomie IFRIM M. Editura Naţional. Lyndajual CARPENTTO . 1997 3. 6. Editura Dosoftei. 1996 2. Marieta DUMITRACHE .Nursing care plâns and documentation. Iaşi. 1998 4.OLTEANU M. Universitatea Transilvania.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->