LUCRARE DE DIPLOMĂ

PROMOŢIA 2002 - 2005

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU CATARACTĂ

Coordonator: Dr. Gîrleanu Liliana Instructor asistent: Coca Anuţoiu

A bsolvent:

PROMOŢIA 2002 - 2005

CUPRINS

o MOTTO o NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A ANALIZATORULUI VIZUAL o STRUCTURA o FUNCŢIA OCHIULUI o PATOLOGIA OCHIULUI o TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL CATARACTEI o NOŢIUNI PRIVIND MEDICAMENTELE FOLOSITE ÎN OFTALMOLOGIE ŞI MODUL LOR DE UTILIZARE o PREZENTARE DE CAZURI o ANEXE o BIBLIOGRAFIE

MOTTO: "Adevărata frumuseţe izvorăşte din sublim şi simplitate”. Voltaire .

In interiorul globului ocular sunt cuprinse umoarea apoasă.un segment periferic sau receptor. este un sistem funcţional care. într-o scobitura a vitrosului numită "fossa pantellaris".stratul nervos. Cele trei straturi sunt: . care ocupă spaţiul cuprins între faţa posterioară a cristalinului şi peretele globului ocular.stratul vascular numit şi uvee. Corpul vitros în totalitatea sa are un rol important în dezvoltarea şi menţinerea formei globului ocular. Masa globului ocular variază între 7 şi 7. un lichid transparent secretat de corpul ciliar. reprezintă sistemul optic al ochiului. şi care. volumul este de 6. consistenţa fermă este dată de către tunicile globului ocular puse în tensiune de către conţinutul intraocular. CRISTALINUL are forma unei lentile biconvexe. ca şi ceilalţi analizatori ai organismului. între iris şi corpul vitros. Globul ocular este format din trei straturi suprapuse.un segment de conducere.6% apă. Corpul vitros este o substanţă gelatinoasă. Vitrosul optic este omogen. din punct de vedere morfologic şi funcţional. cu masa de 2-2. cuprinde trei segmente: . situată în partea anterioară a orbitei. situată în plan frontal. care alcătuiesc mediile transparente. care formează peretele lui. . care priveşte excitaţiile exterioare specifice. Globul ocular este o formaţiune aproape sferică.5g.5 cm3. retina. cu rare celule migratoare. Volumul vitrosului reprezintă şase zecimi din volumul globului ocular. Masa vitreană este o substanţă anhistă.NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A ANALIZATORULUI VIZUAL Analizatorul vizual. unde excitaţia este transformată în senzaţie vizuală. căile nervoase care conduc influxul primit de la segmentul periferic către scoarţa cerebrală. /v Conţinutul globului ocular Camera anterioară şi camera posterioară sunt umplute de umoarea apoasă. perfect transparentă si elastică. . Substanţa vitrosului conţine 96.stratul fîbros. cristalinul şi corpul vitros.5 g. şi din medii transparente care sunt în interiorul globului ocular. coloidală. . împreună cu corneea. . SEGMENTUL PERIFERIC Segmentul periferic constă din globul periferic şi anexele sale. cu diametrul de 9-10mm. .un segment central sau cerebral.

datorită unui fenomen de difuziune şi osmoză. totodată. Acomodaţia este proprietatea ochiului de a vedea clar un obiect. o membrană de înveliş transparentă. Cristalinul nu are nervi şi este avascular. astfel încât suprafaţa anterioară a cristalinului este mai puţin bombată decât cea posterioară. în medie este de aproximativ 22 D. progresiv. De la chiasma pornesc bandelete optice. Conţinutul în calciu al cristalinului este egal cu cel al umorii apoase. care. sau ligamentul suspensor. La tineri. Corpii geniculaţi externi sau laterali sunt situaţi sub pulvinar. Fibrele sunt dispuse în straturi concentrice. care iau naştere din celulele epiteliului anterior. denumită sutura cristaliniană anterioară. Cristalinul conţine apă (65%). fermenţi. Cristalinu este constituit din următoarele straturi: l . foarte elastică şi subţire. ci o condensare a lentilei. în continuarea bandeletelor optice. cu care se pun în SEGMENTUL DE CONDUCERE .epiteliul cristalinian anterior este format dintr-un rând de celule cubice dispuse sub capsula anterioară depăşind cu puţin ecuatorul cristalinian. Terminaţiile anterioare ale fibrelor formează pe suprafaţa nucleului cristalinian o sutură în formă de "Y" drept. Ea se găseşte situată în etajul superior al endocraniului. Fibrele tinere sunt îngrămădite spre centrul lentilei. Indicele de referinţă cu vârsta. cu vârsta. Fibrele cristaliniene. ducând astfel la cataractarea lui. Zonula lui Zinn este un inel membraniform.Este suspendat de corpul ciliar printr-un sistem de fibre radiare foarte fine. calciul se găseşte în cantitate mică.. După naştere..capsula cristalinului sau cristaloida. la orice distantă între infinit şi ochi. care sunt precipitaţii de calciu existent în cristalin. ce formează zonula lui Zinn. proteine (35%) din care unele solubile (alfa. produce o scădere a elasticităţii cristalinului şi. fosfaţi si carbonaţi. beta şi gama cristalin) altele insolubile (albuminoidul). faţa posterioară are raza de curbura de 6 mm. fibrele nervului optic dintr-o parte se încrucişează parţial cu cele din partea opusă. cristalinul continuă să se dezvolte fără să se producă o distensie a capsulei. iar terminaţiile posterioare formează o sutură sub forma unui "Y" inversat. Orice tulburare a metabolismului cristalinian duce la degenerescentă şi opacifîerea lor. deasupra hipofizei. o diminuare treptată. vitamine. alta posterioară. Conţin un număr mare de celule. cu rol de a menţine cristalinul în poziţia sa normală şi de a-i transmite impulsurile muşchiului ciliar. Fata anterioară are raza de curbură de 10 mm. după un scurt traiect. În cavitatea craniană. . a amplitudinii de acomodaţie. Nutriţia sa este asigurată de către umoarea apoasă. prin intermediul capsulei. Tulburările de metabolism ale proteinelor şi ale lichidelor eliberează probabil sulfaţi. Cristalinulare doua feţe: una anterioară. au forma hexagonală. formând chiasma optică. care înconjoară pedunculii cerebrali şi se termină în corpii geniculaţi.

înainte de a pătrunde în glob. care. deoarece cuprind şi un număr de fibre centrifuge. ce provine din carotida internă. Ariile occipitale funcţionale Brodmann sunt ariile 17. 19. aria 17 Brodmann. Suprafaţa ariei atinge 20-30 cm2. 18.contact fibrele nervului optic. dând ramuri bulbare şi orbitare. Aceasta arie are sediul recepţiei senzaţiilor vizuale şi reprezintă domeniul percepţiilor vizuale elementare. Această strânsă legătură care există între nutriţia retinei şi a coroidei explică faptul că majoritatea proceselor patologice de la acest nivel sunt mixte. . regiunea ocupă o suprafaţă mult mai mare decât la nivelul retinei. apoi. teritoriul retinian şi cel uveal. Fasciculele radiaţiilor optice sunt mai voluminoase decât cele din bandeletele optice. unde se împarte într-o ramură superioară şi una inferioară. încât la realizarea ei participă creierul în totalitatea lui. alta profundă în stratul plexiform extern. Aria striată 17 sau aria vizuală se găseşte pe scizura calcariană şi buzele sale. face apoi o spirală în jurul nervului optic. VASCULARIZAŢIA GLOBULUI OCULAR Vascularizaţia globului ocular este asigurată de artera oftalmică. merg. La nivelul cortexului occipital. se divid într-o ramură temporală şi una nazală. spre aria striată a lobului occipital şi se termină în jurul scizurii calcariene. La nivelul scizurii calcariene din lobul occipital există o adevărată retină corticală. Reţeaua de capilare este situată pe membrana Bruch. Corpii geniculaţi laterali au structura lamelară: lamelele albe mielinice alternează cu cele cenuşii. Aici are loc transformarea excitaţiei luminoase în senzaţie vizuală. Teritoriul retinian este irigat de artera centrală a retinei. Radiaţiile optice ale lui Gratiolet reprezintă fibrele neuronilor din corpii geniculaţi externi. Ramurile arteriale se capilarizează. Aceste fibre mielinizate pleacă de la baza corpului geniculat extern şi se grupează în afara şi deasupra acestuia. în stratul plexiform intern. cu densitate maximă în regiunea maculară. Straturile externe care conţin conurile şi bastonaşele sunt hrănite în primul rând de reţeaua corio-capilară a coroidei prin difuziune şi numai în mică măsură prin fuziunea limfei interstiţiale la nivelul straturilor interne ale retinei. vasele bulbare se împart în două teritorii distincte. Coriocapilarele prezintă o reţea foarte densă şi fac parte din sistemul vascular uveal. după ce au trecut prin partea posterioară a capsulei interne. se poate considera că vederea este o funcţie aşa de complexă. Fibrele maculare se proiectează la nivelul polului posterior occipital. ramura din artera oftalmică. Artera apare în central papilei nervului optic. formând două reţele: una superioară. SEGMENTUL CENTRAL SAU CEREBRAL AL ANALIZATORULUI VIZUAL Segmentul central sau cerebral al analizatorului vizual este situat în scoarţa cerebrală a globului occipital. Astfel. Artera oficială pătrunde în orbită prin canalul optic. fiind complet înglobate în substanţa albă a lobului temporo-occipital.

Prin reţeaua vasculara a tractului uveal circulă o cantitate considerabilă de sânge care atinge cifra de 260 ml. VASCULARIZAŢIA NERVULUI OPTIC Vascularizaţia nervului optic este asigurată prin ramuri ce provin din artera oftalmică. care formează centrul vascular al lui Haller. prin "lamina fusca" către baza irisului şi realizează marele cerc arterial al irisului. Venele vorticoase formează o reţea bogată în vârtejuri. Papila nervului optic este nutrită de către ramurile arterelor ciliare scurte posterioare. Venele uveeii aparţin de 2 curente: venele cilice anterioare şi venele vorticoase. dispuse segmentar. ce sunt dispuse paralel cu fibrele nervoase din chiasmă. Venele ciliare anterioare adună sângele din muşchiul ciliar. VASCULARIZAŢIA CHIASMEI OPTICE Reţeaua arterială chiasmatică nu conţine elemente axiale. legate între ele prin numeroase anastomoze. Anastomozele în ramurile de provenienţă variată au importanţă în declanşarea edemului papilar. Această reţea bogată menţine pentru retină o temperatură constantă optimă. Sistemul nervos chiasmatic este drenat în sinusul coronar şi cavernos. Arterele ciliare anterioare provin din ramurile musculare ale arterei oftalmice. adunând întreg sângele uveal. Trunchiul nervos optic este nutrit de ramurile papilare provenite din arterele ciliare posterioare scurte şi lungi. artera lacrimală. Cele doua artere ciliare lungi posterioare se îndreaptă. cu rol important în hrănirea nervului optic. Sistemul vascular uveal este constituit din ramuri ale arterei oftalmice: arterele ciliare scurte posterioare. Partea centrală a nervului optic este vascularizată de ramuri izvorâte din artera centrală a retinei şi din ramuri piale. Artera centrală a retinei nu participă în irigaţia papilei nervului optic. Sângele venos al nervului optic este adunat de venele meningiene perioptice. care se revarsă în venele oftalmice. . Din arterele ciliare scurte posterioare se desprind 2-4 ramuri. Capilarele nu merg în septurile gliale. la om. Vascularizaţia periferică este asigurată de braţele recurente ale arterei oftalmice. în coroidă. care se varsă în venele oftalmice superioare.Venele teritoriului retinian se unesc şi formează vena centrală a retinei. existând numeroase anastomoze între ele. arterele ciliare lungi posterioare şi arterele ciliare anterioare. ramuri din artera cerebrală şi din ramuri mici carotidiene.

ultimul reflex care dispare în cazul anesteziei generale este reflexul corneean. pateticul (a IV-a) şi nervul facial (al VII-lea). Ramura lacrimală formează mai multe ramuri palpebro-conjunctivale si lacrimale. pe fata internă a emisferei. corpului ciliar şi a retinei.din artera posterioară. . pleoapei şi conjunctiva. Nervul maxilar inervează pleoapa inferioară şi conjunctiva respectivă. cu scopul de a recepţiona şi stabili anatomic imaginea retiniana pe fovee. trigemenul mai conţine şi fibre vegetative care au sub dependenţa lor o parte din vaso-motricitatea conjunctivei. care au rol deosebit în trofîcitatea globului ocular. dintre acestea primele două. Nervul oftalmic este format din unirea a trei ramuri: nazal. iar corpul geniculat lateral . Nervul oculomotor comun inervează muşchiul drept intern. senzitivă. Nervul oculomotor comun pătrunde în orbită prin fanta sfenoidală. în afară de fibre senzitive. şi de artera cerebrală mijlocie. frontal si lacrimal. terminaţiile nervoase trigeminale ajung până în straturile epiteliului anterior. oblicul mic şi ridicătorul pleoapei superioare. Nucleul său de origine este în pedunculul cerebral. contribuie la asigurarea inervaţiei senzitive a globului ocular. Din această cauză. dreptul inferior. Inervaţia senzitivă a globului ocular este foarte bogată. INERVAŢIA ANALIZATORULUI VIZUAL Analizatorul vizual are o inervaţie senzorială.VASCULARIZAŢIA BANDELETELOR OPTICE ŞI A CORPULUI GENICULAT LATERAL Bandeleta optică primeşte ramuri din artera coroidiană anterioară. în cornee. întreaga musculatură a globului ocular este inervată de trei nervi cranieni: nervul oculomotor extern (a Vl-a). Inervaţia senzorială este alcătuită din segmentul intermediar al analizatorului optic. Inervaţia motorie. pe faţa sa externă. oftalmic si maxilar. Trigemenul mai conţine şi fibre trofice. Ramura frontală inervează tegumentele frunţii. Atât circulaţia arterială cât şi cea venoasă au caracter terminal. a canaliculelor şi a jumătăţii interne a pleoapelor şi a conjunctivei. Fiecare nerv îşi are originea în trunchiul cerebral. A treia ramură a trigemenului nu contribuie la inervaţia globului ocular. motorie si vegetativă. Cortexul vizual este nutrit din artera cerebrală posterioară. împreună cu ramuri recurente de cerebrala posterioară. nervul optic şi căile optice. drept superior. Inervaţia senzitivă este asigurată de nervul trigemen. Ramura nazală asigură inervaţia senzitivă a sacului lacrimal. Sistemul motor al globului ocular este destinat asigurării mobilităţii conjugate a globilor oculari.

unele celule senzitive se diferenţiază pentru perceperea formelor . Ochiul reprezintă adaptarea organismului la perceperea energiei luminoase. Fibrele parasimpatice ajung la ochi prin intermediul oculomotorului comun şi facialului. ci sunt integrate în tot procesul cunoaşterii. sistemul vegetativ intervine în controlul activităţii musculaturii netede a globului ocular şi a orbitei. fibre secretoare pentru glandele pleoapei şi ale conjunctivei. activităţii vasomotorii. Fiecare nerv are câte un nucleu de origine care alcătuieşte centrul primar sau periferic. Centrii corticali ai activităţii vegetative se situează în sistemul cortical limbic şi în hipotalamus. în senzaţie vizuală. graţie căreia senzaţiile care se nasc în lobul occipital nu rămân fotografii izolate. secreţiei lacrimale. Segmentul vegetativ al analizatorului vizual. care inervează muşchii netezi polpebrali şi orbitali. apare cristalinul. Nervul facial (a VII-a) joacă un rol important prin inervarea orbicularului pleoapelor. Fibrele aferente simpatice îşi au neuronii de origine în ganglionii spinali. FUNCŢIA VEDERE ŞI TULBURĂRILE EI Analizatorul vizual are rolul de a ne pune în relaţie cu mediul extern. Elementele periferice sunt reprezentate de fibrele aferente şi de cele eferente. La realizarea acestei funcţii ia parte şi scoarţa cerebrală. şi ganglioni simpatici şi parasimpatici. Nucleul facial este în protuberanta.Nucleul oculomotor extern inervează numai muşchiul drept extern. La nivelul analizatorului vizual. Transformarea energiei luminoase într-un proces nervos se petrece la nivelul retinei. în afara centrilor primari mai există centrii oculomotori corticali în număr de doi: unul anterior situat în lobul frontal. La organismele mai dezvoltate. începând de la vieţuitoarele cele mai sensibile. Pe calea parasimpaticului ocular vin prin oculomotorul comun fibre iridoconstrictoare şi fibre care acţionează asupra muşchiului ciliar. altul occipital situat în lobul occipital. a muşchiului lui Horner şi a glandei lacrimale. iar centrul său cortical se află în regiunea rolandică. fără sens. Nucleul său de origine este în protuberenţial. reprezentând prima treapta în realizarea funcţiei vizuale. pentru secreţia lacrimală curentă. din punct de vedere morfofuncţional. El are nucleul de origine în pedunculul cerebral. organul receptor al energiei luminoase se complică. iar pentru cele parasimpatice neuronii se găsesc de-a lungul nervilor periferici. fibre dilatatoare ale pupilei. fibre lacrimale. lumina. prin transformarea unui excitant specific. Pe calea simpaticului vin la ochi fibre vaso-motorii. Celulele senzitive încep să fie protejate de formaţiuni care le înconjoară. Fibrele motorii care vin prin oculomotorul comun îşi au originea în nucleul Edinger-Westphal situat în apropierea nucleului acestui nerv. Nervul patetic este nervul motor al oblicului mare. până la om. Inervaţia vegetativă a ochiului este alcătuită dintr-un sistem de fibre şi ganglioni care leagă ochiul de centrii vegetativi cerebrali. se împarte în centrii corticali şi periferici.

Grosimea cristalinului se poate determina prin ultraosmografîe. ce se însoţeşte adesea de alte malformaţiuni oculare (aniridie. Din punct de vedere etiologic. fibrele cristaliniene. Ectopia cristalinului este o anomalie de poziţie. situată în plan frontal între iris şi corpul vitros. nu apare reflexul roşu al pupilei. colabom. proteine. alta posterioară. a cristalinului. Examinarea la iluminarea laterală permite să se observe opacifieri izolate în straturile anterioare ale cristalinului. sub formă de zone cenuşii albicioase. microftalmie. Examinarea biomicroscopică: se face prin iluminare difuză şi iluminare focală. ombilicatie. Cristalinul are două feţe: una anterioară. Microsferofakia: un cristalin mic şi sferic. Excitaţiile luminoase se perfecţionează. Anomaliile de dezvoltare sunt reprezentate de: afakie. iar altele insolubile. lenticom. care duce la o miopie mare a ochiului. ectopie. atât pentru diagnosticul cataractei incipiente cât şi în stabilirea tipului cataractei. dintre care unele solubile. într-o scobitură a vitrosului numită "fossa pantellaris". Ombilicatia este o depresiune a suprafeţei. Examinarea oftalmoscopică: cristalinul normal nu se vede. examinarea prin oftalmoscopie. Iluminarea focală în fantă permite examinarea cristalinului în secţiune optică. Afecţiunile congenitale cuprind anomalii de dezvoltare şi tulburări de transparenţă. Iluminarea difuză permite examinarea suprafeţei anterioare şi a straturilor anterioare cristaliniene. deci vizibil. opacităţile apar de culoare neagră pe fondul roşu pupilar. examinarea prin biomicroscopie. Afakia este absenţa congenitală a cristalinului. globulos. glutation. examinarea la iluminare laterală. EXAMINAREA CRISTALINULUI Cristalinul are forma unei lentile biconvexe. Cristalinul se compune din apă. afecţiunile cristalinului pot fi clasificate în afecţiuni congenitale şi afecţiuni dobândite. Examinarea la lumina zilei: cristalinul normal este transparent. vitamine. perfect transparentă şi elastică. iar în scoarţa cerebrală se transformă în senzaţie vizuală. mai adesea posterioare. Ele apar în câmpul negru pupilar. cristalinul având rol de a concentra energia luminoasă asupra acestor celule. Colobomul este o fisură a ecuatorului cristaîinian.şi a culorilor. epiteliul cristalinian. Studiul cristalinului se face prin: examinarea la lumina zilei. Are următoarele straturi: capsula cristalinului sau cristaloidul. dacă este opacifiat în totalitate. fermenţi. dacă este opacifiat parţial. microsferoafakie. Examenul biomicroscopie al cristalinului este foarte necesar. şi o culoare albă-cenuşie când este opacifiat. grăsimi. colobom cristalinian) sau .

în marea majoritate a cazurilor. Apare. rubeolaca şi diverse viroze pot fi incriminate la apariţia formelor neconstituţionale. precum şi tulburările survenite în metabolismul calciului. unind o cataractă capsulo-lenticulară posterioară cu una anterioară.Cataracta nucleară: apare sub forma unor opacităţi punctiforme dense. la nivelul nucleului fetal. Afecţiunile dobândite: se manifestă prin pierderea transparenţei cristalinului. însoţită de o scădere mai mult sau mai puţin accentuată a vederii. albă. Endoluesul. Cel de-al doilea ochi poate fi operat în jurul vârstei de doi ani. situată în centrul pupilei. în majoritatea cazurilor. pentru a nu împiedica dezvoltarea vederii.Cataracta polară posterioară se manifestă printr-un punct alb. alb-cenuşii. Opacităţi capsulare: . Uneori cataracta congenitală poate fi transmisă în mod dominant. operaţia poate fi făcută de la vârsta de doi ani. . . . după vârsta de 50 de ani fără o cauză precisă. staţionară. homocistinuria.Cataracta totală: interesează toate straturile cristalinului. TULBURĂRILE DE TRANSPARENŢĂ Cataractele congenitale constituie o grupă de opacifieri cristaliniene evolutive sau neevolutive. proeminentă sau nu. . Prin cataractă se înţelege opacifierea cristalinului. din cauza pericolului de atrofiere a globului ocular în cursa de dezvoltare. în urma traumatismului operator. Cuvântul "cataractă" provine din limba greacă. ce duce la scăderea transparenţei sale.Cataracta zonulară . Apare sub forma de opacităţi sau de cataractă propriu-zisă. grecii şi romanii.somatice (sindromul lui Marfan.Cataracta în fus: opacitatea este fuzionată. ectopia). Ea se datorează unor modificări constituţionale şi ereditare la un cristalin embrionar normal sau alterat în cursul dezvoltării sale. situată în centrul cristalinului. dezvoltate în cursul vieţii intrauterine şi constatate la naşterea copilului sau mai târziu. Operaţia este contraindicată sub vârsta de 6 luni. însemnând "cădere de apă" şi arată că indienii. care cunoşteau această boală. Unul din ochi va trebui operat în jurul vârstei de un an. Câmpul pupilar apare de culoare alb-cenuşie. sindromul lui Marchesani. Se descriu şi alte forme de cataracte congenitale: cataracta stelară. cataracta pulverulentă. în urma unui proces patologic intrauterin. care ocupă polul posterior al cristalinului. totale sau parţiale. Cataracta congenitală este. credeau că . În cataractele mononucleare. Tratamentul chirurgical este indicat în toate cazurile de cataractă bilaterală totală.Cataracta polară anterioară se manifestă printr-o pată mică. cataracta punctată.

părţile periferice se relaxează. Brisseau demonstrează ştiinţific.Hr. opacifierea este cauzată de absenţa substanţelor necesare întreţinerii metabolismului cristalinian. din punct de vedere clinic nu este identică cu aceea care poartă denumirea de cataractă senilă. vârstă şi grad de dezvoltare. Cea mai cunoscută formă de cataractă este cea senilă. nucleul sau tot cristalinul. lezează cristalinul. Când apare cataracta? Cunoaştem. Denumirea de cataractă a fost acceptată în limbajul medical şi se foloseşte şi astăzi. s-au constatat următoarele: cristalinul este un factor important în refracţia oculară. Potrivit unor presupuneri. care pot fi clasificate după formă. Cauzele formării cataractei nu sunt încă suficient elucidate. prin cristalin se realizează acomodarea. iar sub artera anterioară a capsulei se situează epiteliul cristalinului. Ca urmare a studiilor efectuate. aceste tulburări cauzează reducerea sau chiar pierderea transparenţei cristalinului: se poate opacifia capsula. Cataracta poate exista şi la nou-născut. ca şi încărunţirea părului.lichidul solidificat din faţa cristalinului împiedică vederea. toxinele celulare care se acumulează în organismul vârstnicilor. dacă. această îmbătrânire se referă doar la suprafaţa cristalinului. fibrele cristalinului sunt foarte sensibile la tulburările nutritive şi la traumatisme. care apar cumulativ la o generaţie. constatând cataracta propriu-zisă ca îmbolnăvire a cristalinului şi având la bază un proces de coagulare care duce la formarea opacităţii. ceea ce produce destrămări în ţesutul cristalinului şi duce la descompunerea fibrelor. cortexul. la 80-90 ani. Vogt este de părere că opacifîerea cristalinului este un simptom de îmbătrânire tisulară. Presupunerile lui Brisseau au însemnat începutul cercetărilor care au dus la dezvoltarea cunoştinţelor despre cristalin şi cataractă. mama a avut rujeolă în primele luni ale sarcinii. astfel explicându-se de ce unii sunt afectaţi mai curând iar alţii mai târziu de această boala. susţinând că. sau succesiv la mai multe generaţii. este înconjurat de o capsulă fără structură. de exemplu. în primul rând. prin cataractă. în 1705. Sunt cunoscute şi cataractele congenitale familiare. Este caracteristic faptul . se înţelege opacifîerea cristalinului şi nu formarea unei membrane. deci este bine ca gravida să se ferească de contactarea unei boli contagioase. Exista mai multe teorii. este consecinţa efectului luminos. pentru prima dată. în jurul vârstei de 60 ani. opacifierea substanţei cristalinului. pe o parte circumscrisă a cristalinului şi nu se extinde pe parcursul vieţii. Cataracta. După părerea altora însă. Vechii egipteni cunosc noţiunea de cataractă din secolul al XVII-lea î. Desigur. mai multe tipuri ale cataractei. Apare. La unele familii întâlnim cataracta senilă ereditară. Forma care se instalează la o vârstă mai înaintată. Unii caută sediul leziunii în structura cristalinului susţinând că procesul de sclerozare nu se desfăşoară uniform. Cataracta congenitală poate fi parţială. spun alţii. de obicei. Lesnier şi alţii au încercat să combată concepţia de mai sus. între 40-45 de ani o întâlnim mai rar. nucleul se sclerozează mai rapid.

iar la nepoţii lor deja la 40-50 de ani. iar de la l m. Accentuarea opacifîerii substanţei cristalinului duce la pierderea apei. iar nucleul. Este bine să ştim că. deci. lentă. opacitatea apărută în cortexul cristalinului ajunge în câteva luni în faza totală a formării cataractei. aşa-zisul fenomen de anticipaţie.ca la bunici cataracta apare la 60-70 ani. îi scade volumul. apare cea alb-cenuşie. cu "maturizarea" cataractei. Un alt simptom este apariţia temporară a miopiei. în toate cazurile în care sensibilitatea la lumină există. afirmă fericit că nu-i mai foloseşte. atât vederea de aproape cât şi cea pentru distanţă vor slăbi din cauza cataractei. iar la lumină pupila îngustată este acoperită de nucleul cristalinului opacifiat. acum de culoare maronie. urme incipiente ale cataractei se prezintă la 90% din populaţie. pe lângă opacifieri de mici dimensiuni. Bucuria este de scurtă durata deoarece. vederea practic încetează. Dacă are loc opacifierea completă a cristalinului. în urma acestui fapt. Ar fi o greşeală ca toate scăderile de vedere să fie considerate un început de cataractă. Prezbitul. peste câteva săptămâni sau luni. Uneori. Daca acest cristalin rămâne şi pe mai departe în ochi. Aceste urme se observă doar după dilatarea pupilei uneori. a formării cataractei. suprafaţa prezintă denivelări. care până acum citea cu ochelari. corticală (opacifierile încep în scoarţă). alteori. Cataracta senilă constituie forma cea mai frecventă dintre tulburările de transparenţă ale cristalinului. Alteori. Stadiul de hipermaturitate se formează însă. Ea poate fi cauza unei inflamaţii în ochi. Ea apare. deoarece cristalinul înmagazinează mai multă apă şi. substanţa sa corticală se lichefiază. . cu durere şi congestia ochiului. pentru ca. doar la 8-10 ani după opacifierea totală a cristalinului neoperat la vreme. orice cataractă senilă se poate opera cu succes. Sensibilitatea la lumină este bună dacă bolnavul percepe lumina unei lumânări într-o cameră obscură. adică la generaţiile care se succed cataracta apare din ce în ce mai devreme. în general. stabileşte cu exactitate direcţia ei. vederea rămâne relativ bună. la vârstnici. pe lângă opacifierile evidente. Odată cu opacifîerea cristalinului. Se remarcă. în general. cataracta senilă este bilaterală însă ea nu apare în acelaşi timp la ambii ochi. După vârsta de 70 de ani. cauzele pot fi şi altele. vederea slăbeşte iar în locul culorii negre a pupilei. bolnavul vede mai bine.. Boala este bilaterală. de obicei. Se disting 3 forme clinice: 1. opacifierea cristalinului începe în nucleu. în acest caz. la copiii lor la 55. la o distanţă de 5 m. pe când opacităţile din nucleu ating doar peste ani de zile această fază. după vârsta de 60 ani şi are o evoluţie progresivă spre opacifiere completă a cristalinului. se tumefiază. dar i-a slăbit vederea pentru depărtare. În faza de tumefiere. aceasta se numeşte "cataractă hipermatură". treptată. apare uneori glaucomul cu unghi închis prin cristalin intumescent. se scufundă în partea lichefiată. vederea devine practic nefolosibilă. Este indicat să se intervină prin operaţie înainte de instalarea acestei faze. la vârstnici. Scăderea vederii este.

Bolnavul acuză o scădere care se manifestă printr-un scotom cenuşiu circular. nucelară (opacifîerile încep în nucleu). Cataracta nucleară (25% din cazuri). Evoluţia sa este mai lentă. . pe fondul roşu al pupilei se observă o pată neagră. La examenul direct şi la luminatul lateral. se observă prezenţa unor linii foarte fine. în schimb opacifîerea devine completă. La examenul 3. se constată prezenţa de mici pete albe pe fondul negru al pupilei. în cazuri incipiente. El îşi măreşte volumul prin hidratare. Ea este asociată uneori cu o miopie forte cu modificări ale F. La examenul oftalmoscopic cu iod. se produce o lichefiere a zonelor subcapsulare ale cristalinului. iar la examenul oftalmoscopic pupila nu se luminează. midriaza o micşorează prin angajarea periferiei cristalinului încă transparentă. care îşi recapătă dimensiunea normală. perpendiculare pe suturi. Cataracta brună sau neagră se poate confunda cu o tulburare hemoragică masivă a vitrosului. şi cu un vitros fluid. Câmpul pupilar capătă o coloraţie cenuşie-laptoasă. Vederea este redusă la perceperea formelor. Miozisul măreşte tulburarea vizuală. mai multe stadii: . acest stadiu corespunde unei denaturări a celulelor care se adună în globule morganiene. în unele cazuri. care determină diferite tulburări vizuale. îşi împinge înainte irisul.O. câmpul pupilar are o culoare cenuşie. La iluminatul lateral câmpul pupilar este roşu. boala evoluând in Cataracta cupuliformă apare în 10% din cazuri. câmpul celular apare cenuşiu. Bolnavul distinge vag formele. 1. prezenţa unor puncte negre în câmpul vizual. pupila nu se luminează. luând o coloraţie cenuşie albicioasă. iar la examenul oftalmoscopic.Cataracta intumescentă: opacifierea cristalinului progresează treptat. apariţia unei uşoare miopii. Scăderea de vedere depinde de întinderea şi poziţia opacităţilor în raport cu pupila. în raport cu sediul lor: impresie de văl înaintea ochilor.Cataracta incipientă: se caracterizează prin apariţia unor mici zone de opacifiere.Cataracta matură: se produce o deshidratare a cristalinului. din care cauză nucleul cade în partea delicvă a capsulei. o forma supramatură a cataractei nucleare. poliopie (vederea unui obiect în mai multe exemplare. formaţiuni transparente. . cupuliformă (opacifîerile încep în straturile posterioare).2. foarte clar orientate radiar. Cataracta corticală se întâlneşte în 65% din cazuri. pete negre pe fondul roşu. o înceţoşare difuză a obiectelor îndepărtate. Tulburările de vedere sunt pronunţate. din cauza prezenţei mai multor zone de densificare). 3. Examenul histologic arată prezenţa în sacul cristalinian de cristale de colesterol şi de oxalat de calciu. . Histologic. iar la examenul oftalmoscopic. La biomicroscop. culoarea neagră apare în urma oxidării. evoluţia se face către cataracta neagră. datorită căreia bolnavul poate renunţa la ochelari.Cataracta hipermatură (morganiană): boala continuându-şi evoluţia. . La iluminatul lateral nu se constată nimic patologic. 2.

deci ar putea acţiona ca albumine străine. dar nici una nu a rezistat verificărilor clinice şi experimentale. Bl. repartizată regulat pe un plan uniform. starea anexelor globului. poate fi uşor confundat cu o cataractă incipientă: tomometria. Opacităţi senile punctare. ETIOPATOLOGIA CATARACTEI SENILE. DIAGNOSTICUL este uşor şi se bazează pe examenul obiectiv. Teoria metabolică generală explică apariţia cataractei prin tulburări în metabolismul general. Cercetând starea locală. calciului. colesterinei. flora microbiană din secreţia conjunctivală şi tensiunea oculară . care apare în urma unei afecţiuni inflamatorii a irisului. B2. interesând straturile cele mai posterioare ale cortexului. 4. fără fenomene inflamatorii. ce evoluează la o persoană în vârsta. Evoluţia cataractelor senile se face fără fenomene inflamatorii sau dureroase. . Teoria funcţională susţine că s-ar datora leziunilor mecanice provocate de eforturile acomodative ale ochiului hipermetrop şi astigmat. periferice. pulverulente. care poate determina o culoare alb-gălbuie a pupilei. Diagnosticul diferenţial se face cu: -opacităţi corneene. care se manifestă doar printr-o scădere a acuităţii vizuale. TRATAMENTUL cataractelor este chirurgical şi constă în extracţia cristalinului opacifiat. pe un ochi liniştit. dar nu de specie. tapetând capsula posterioară. cercetarea câmpului vizual şi a F. mai mult sau mai puţin gros. Se întâlnesc sub două forme: opacităţi punctate albe sau brune ale suturilor axiale anterioare.exudatul pupilar. al hidraţilor de carbon. PROGNOSTICUL este bun deoarece prin intervenţie chirurgicală. se vede un văl negru care tapetează capsula posterioară. care arată o opacitate caracteristică în câmpul pupilar. apoi ca un strat concav. se verifică permeabilitatea căilor lacrimale. Teoria biologică susţine că s-ar datora unei hipersensibilizări a organismului la albuminele cristaliniene.O. dispuse în straturile profunde ale periferiei scoarţei. .glaucomul cronic simplu. care la început apare ca o tulburare difuză pulverulentă. care au o specificaţie organică. situate la un nivel anterior şi nu lasă să se perceapă planurile subadiacente. Confuzia cataractei cu glaucomul cronic simplu apare datorită faptului că ambele afecţiuni apar la persoane în vârstă şi evoluează prin scăderea lentă şi progresivă a vederii. al grăsimilor. La examenul biomicroscopic se constată o opacifîere limitată la stratul subcapsular posterior. se poate reda bolnavului vederea. care sunt însă. sunt necesare pentru diagnosticul diferenţial.oftalmoscopic cu iod. Există numeroase teorii. dispuse în lungul ramificaţiilor suturilor şi capacităţi zonulare concentrice. potasiului sau tulburărilor de secreţie ale glandelor endocrine sau lipsa de vitamine C.

3. atât pentru distanţă cât şi pentru aproape. mai frecvent sub forma unei cataracte cupuliforme posterioare şi au un caracter evolutiv. prin produşii toxici ai metabolismului diabeticilor. Clinic. prin care se extrage cristalinul în întregime. -opacităţi cristaliniene ale adultului. A) Cataracta patologică de cauză generală. metoda extracţiei intercapsulare. prin acidoză. prin care se scoate numai capsula anterioară. care se aplică direct pe cornee şi care se utilizează cu succes mai ales în afakiile mononucleare. trebuie normalizată în prealabil. se disting mai multe variaţii: a) cataracta diabetică este bilaterală: apare la diabeticii tineri şi are o evoluţie rapidă spre maturitate. sunt dotate cu un potenţial evolutiv foarte redus şi au o influenţă mică asupra funcţiei vizuale. dacă este crescută. survin în cursul celei de-a 4-a sau a 5-a decade a vieţii. dar aici măsurile de precauţie trebuie să fie mai riguroase. 1. ochiul rămâne afak (lipsit de cristalin). Corecţia afakiei se mai poate face şi cu lentile de contact. Această cataractă are la origine o afecţiune generală sau o intoxicaţie.care. . După extracţia cristalinului. se descriu următoarele aspecte: 1. CATARACTELE PRESENILE sunt de natură ereditară şi se pot împărţi în două categorii: . Cataracta endocrină este bilaterală şi evoluează în acelaşi strat de fibre. într-un număr mare de cazuri s-ar datora unei disfuncţii a glandelor endocrine. Condiţia ca operaţia să poată fi efectuată este integritatea funcţională a retinei şi a nervului optic. se manifestă prin opacităţi de culoare verzuie sau brună. CATARACTELE PATOLOGICE apar datorită unei tulburări a metabolismului cristalinian de cauză generală sau locală. ea se prezintă sub formă de fulg de zăpadă sau sub formă de opacităţi noroase localizate în straturile anterioare şi posterioare. cu lentile corneene. opacitate de culoare alb-albăstruie. este frecvent 25%. prin scăderea permeabilităţii capsulare. cataracta coronară. se caracterizează prin opacităţi fin cenuşii sau albăstrui. 2. Extracţia cristalinului se face după două metode: a. cataracta dilacerată. b. Tratamentul este identic cu al cataractei senile. Nici una din aceste teorii nu a reuşit să explice mecanismul de apariţie a tuturor capsulelor de cataractă diabetică. Mecanismul de apariţie a cataractei diabetice a fost explicat în mai multe feluri: prin prezenţa zahărului în cristalin.cataracte asemănătoare celor senile. cataracta coerulea. metoda extracţiei extracapsulare. prin hidratarea cristalinului sub acţiunea presiunii osmotice. din cauza complicaţiilor frecvente la adiabetici. Corecţia afakiei se face cu lentile sferocilindrice.

Cataracte patologice de cauză diversă . apare în cursul tetaniei. în miopie de grad mare. B) Cataracta patologică de cauză locală (cataracta complicată) reprezintă alterarea cristalinului ca o consecinţă a unei afecţiuni oculare. dinitrofenol (conţinut în diferite medicamente administrate în cura de slăbire).se caracterizează printr-o cataractă în farfurioara posterioară. asociate cu tulburări endocrine (tiroidiene. mai frecvent. genitale). dispuse în jurul nucleului fetal. asociată cu o polikilodermie generalizată. Ele survin în intoxicaţie cu ergotamina (prin faina care conţine secară cernută). c) cataracta tetanică. b) /v . bilaterală.este bilaterală şi începe prin opacităţi corticale profunde. scledermie. poate apărea cataracta nucleară cu evoluţie lentă. Leziunile sunt localizate mai ales în cortex. c) sindromul lui Werner . b. d) cataracta miotonică. sub forma unor opacităţi difuze sau nucelare. 5. 6. 2.cataracta prin hipoglicemie: se caracterizează prin opacităţi lamelare. tulburările apar lateral. se caracterizează prin opacităţi arciforme. cataractă sub formă de opacităţi subcapsulare anterioare şi posterioare. digestive şi respiratorii. Cu timpul devine totală. după operaţiile de guşă. survin în afecţiuni cutanate (neurodermită.apare la vârsta de 15-20 ani. localizate între fibrele transparente. cataracte miopigenă. diflupil). sub formă de opacităţi albe. paratireoprive. cataracta în dezlipire de retina poate apărea precoce. Afecţiunea se caracterizează prin tulburări endocrine. următoarele forme: a) cataracte atopice . separate de capsulă printr-un strat clar. Se prezintă sub formă de opacităţi de tip Fleischer sau de tip Vogt. corticosteroizi tripanarol. clorpromazina (neuroleptic). c.se mai întâlnesc cataracte de boli infecţioase.sunt bilaterale şi încep sub capsula anterioară. tulburări endocrine. tulburări de nutriţie. 3. Cataractele dermatogene. Cateractele sidermatotice sunt bilaterale. înainte de a ajunge la o opacifîere totală. ulceraţii torpide ale membrelor inferioare. Se pot întâlni cataracte produse de instalaţiile de miotice (pilocarpina. stea sau scut. din boala lui Steiner. asociate cu tulburări musculare. Se mai întâlnesc. iar opacităţile se localizează subcapsular. Cataractele toxice . Ea poate fi reversibilă dacă se administrează un tratament precoce. eczeme cronice). cu evoluţie lentă. Cataracta în mongoloism C (trisomia 21). printr-un aspect îmbătrânit cu sclerodermie. mintacol. Cataracta galactoseică . b) sindromul lui Rothmund . completate de apariţia de vacuole. suferind de o dermatoză (eczemă cronică) şi se manifestă prin opacităţi centrale ale capsulei anterioare sub formă de ecuson. Cataractele complicate sunt de mai multe feluri: a cataracta glaucomatoasă. Glaucomul singur poate determina apariţia opacifîerilor. boala lui Takaiasu. pilocromă. 4.apar la persoane între 18-35 ani. survin la persoane tinere. punctiforme Tratamentul tetaniei nu opreşte evoluţia cataractei.

gama. dezlipire de retină). beta. în rozetă. Ea este situată mai ales la nivelul polului posterior. Cataracta traumatică indirectă poate fi însoţită şi de alte leziuni endoculare (rupturi coroidiene.d. boala se complică cu hipertonie. evacuându-se masele cristaliniene opacifiate. în masa cristalinului şi îmbibarea acestuia. El constă în tratamentul plăgii perforante şi al procesului infectios iar după stingerea acestuia. neutroni. a) Cauza traumatică directă este consecinţa unui traumatism cu un agent vulnerant (cuţit. se intervine imediat. Alteori se observă o exfoliere lamelara a cristalidei anterioare. cui. CATARACTA TRAUMATICĂ survine în urma unui traumatism ocular perforant (cauza directă) sau neperforant (cauza indirectă). topitori). se manifestă prin apariţia de opacifîeri arciforme.numeroşi agenţi fizici. A. corp străin) care a perforat capsula cristaliniană. se va face extracţia cristalinului opac.apare după o electrocutare. urmat de pătrunderea U. Opacifierea cristalinului este proporţională cu lărgimea plăgii capsulare. intensitatea. Ele survin ca o consecinţă a inhibiţiei fibrelor cristaliniene. subcapsulare. Tulburările cristaline. Se manifestă printr-o cataractă nucelară. fiind formată din granulaţii mici. paraziţi ai cristalinului (filarie). Tratamentul cataractei traumatice este chirurgical. în caz de glaucom secundar. în cataractele contuzive. timpul de expunere şi natura radiaţiilor. cataracta cu pseudoexfoliere capsulară. Tulburările depind de cantitatea. sau opacifîerea totala a cristalinului. c) cataracta prin radiaţii ionizante (raze X. CATARACTA PRIN AGENŢI FIZICI .survine după o expunere la raze infraroşii (sticlari. în cataracta complicată. împinsă înainte de şocul de retur. în pânză de păianjen. foarfece. se datorează dereglărilor în metabolismul cristalinian. CATARACTA LUI VOSIUS este o tulburare pigmentară inelară pe cristaloida anterioară. cataracta apare rapid după . a) cataracta calorică . înţepături de albină. La copil. reprezentând amprenta lăsată de foaia pigmentară a irisului pe fata anterioară a cristalinului. probabil ca urmare a modificării permeabilităţii capsulare sau datorită unei exudaţii subcapsulare ce produce o opacifîere locală a fibrelor. Cataracta traumatică se mai poate întâlni în arsurile corneei prin caustice (acid clorhidric). albicioase. boala degenerativă de origine uveală. b) cataracta traumatică indirectă este consecinţa unei contuzii a ochiului sau a regiunii osoase învecinate (rebordul orbizal. cauzate de procesele patologice oculare. în 50% din cazuri. pot produce prin diferite mecanisme patogenice opacifîerea acestuia. masivul malar) care aparent nu a văzut cristaloida. acţionând asupra cristalinului. începe la polul posterior al cristalinului. b) cataracta electrică . punctate. nodulare. în extracţia cristalinului opacifîat. după un timp variabil de la data iradierii. bomba atomică). corpi străini oxidabili (cataracta siderotică sau calcozică). Cataracta poate apare sub diferite forme: opacităţi subcapsulare diseminate.

în urma resorbţiei progresive a fibrelor cristaliniene. DEPLASĂRILE CRISTALINULUI. încât o radioscopie a abdomenului unei femei însărcinate în primul trimestru poate determina apariţia unei cataracte. plisari ale suprafeţei irene într-un sector. cataracte coroidiene. formând cute concentrice cu pupila. hernie de vitros. miopie post traumatică). cristalinul ectopic îşi poate completa deplasarea luându-se înainte sau înapoi spontan sau sub influenţa unui şoc traumatic.care constituie o deplasare secundară a unui cristalin de volum normal şi dezvoltat în poziţie normală. Tratamentul constă în excizia membranei. modificarea profunzimii CA (mai profundă într-un sector ori mai redusă în altul). Subluxaţiile cristalinului . în dreptul pupilei. încrucişate. centrat pe axul vizual. El poate suferi o deplasare sau o dislocare. în foseta patelară. CATARACTA REGRESIVĂ SAU MEMBRANOASĂ este constituită de un cristalin redus la capsula sa şi o parte din epiteliu.iradiere fetusul este şi mai sensibil. ruperea fibrelor zonulare.subluxaţia sau luxaţia.O. deformarea pupilei (ovalară). CATARACTA SECUNDARĂ SAU REZIDUALĂ constituie o opacitate membranoasă. La iluminatul lateral. deformarea obiectelor. se observă de obicei două papile. Subluxaţiile sunt dislocări în care cristalinul este menţinut parţial în loja sa. diplopie monoculară. alteori după o contuzie oculară pe un ochi predispus. sindromul Marchesani). Bolnavul se plânge de o scădere progresivă a vederii.ectopia. (astigmatism.acestea sunt descoperite uneori întâmplător. patologică sau traumatică) prin opacifîerea resturilor lenticulare şi capsulare rămase după intervenţie. Există două tipuri de deplasări: .V. senilă.dobândită . La iluminatul oblic se observă o uşoară tremurătură a irisului (iridodonesis).congenitală . iar între ele găuri negre. în cazul când cristalinul lasă liber o parte din câmpul pupilar. . luminate în roşu la examenul oftalmoscopic. se văd benzi groase. Luxaţiile sunt deplasări în care cristalinul a părăsit complet loja. . ce poate fi izolată sau asociată cu anomalii generale (sindromul Marfan. uneori. cataractă supramatură. Deplasările de cristalin pot apare datorită unor cauze patologice: miopie forte. Ele se caracterizează prin scăderea A. sau ca urmare a unor traumatisme oculare violente. La examenul F. pierderea paralelismului secţiunilor optice corneo-cristaliniene. Tratamentul constă în extracţia cu pensa a cataractei secundare (capsulectomie) sau în descizia ei (capsulotomie). Poziţia normală a cristalinului este înaintea irisului. tumori ale corpului ciliar (luxaţii şi subluxaţii spontane). care este o malformaţie ce interesează un cristalin normal şi rămas într-o poziţie anormală. o semilună neagră deasupra marginii cenuşii a cristalinului (zona afaka). care survine tardiv după extracţia uneia din formele de cataractă descrisă anterior (congenitală.

Pierderea vederii unui ochi se întâmplă foarte rar. La extracţia cataractei s-a generalizat folosirea cuţitului lamelar Graefe. Frecvent. de inflamaţii. prin retină si hipotalamus. dar se poate instala şi în urma unui traumatism.TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL CATARACTEI Cu toate încercările de a vindeca cataracta. în prezent se operează pentru păstrarea capsulei cristalinului cataracta fiind înlocuită cu un cristalin artificial. s-au perfecţionat instrumentele şi materialele necesare suturii plăgii. apoi să se generalizeze incizia pe partea superioară. unii făceau plaga pe partea inferioară a corneei. urmată în multe cazuri. În cataractă. AFAKIA Ochiul fără cristalin se numeşte afak. îl stânjeneşte pe bolnav în activitatea zilnică. Poate fi şi o malformaţie. de obicei. El a extras cataracta prin plagă. de a recupera vederea prin tratament medicamentos. dacă scade. care constituie un mijloc de neînlocuit pentru fiecare chirurg oftalmolog. Cu toate acestea. trebuie luat în considerare nu gradul de maturizare a cataractei ci acuitatea vizuală care. pe care a facut-o prin cornee astfel încât razele luminoase au pătruns până la retină. se indică intervenţia chirurgicală înainte ca bolnavul să devină incapabil de muncă. întrebuinţat de 130 de ani. În evul mediu circulau prin oraşele şi târgurile din Europa. Prima intervenţie ştiinţifică de extracţie a cataractei datează din 1745 şi se leagă de numele oftalmologului francez Jaques Daniel. De-a lungul mileniilor. nici astăzi nu s-a ajuns la o părere unanimă în privinţa îndepărtării cristalinului afectat. Se produce . după extracţia cristalinului. In 1752.în lateral. eventual să fie expus unor accidente de muncă. în fixarea momentului optim pentru intervenţie. între 1692-1698 îndepărtează cristalinul opacifîat iar apoi mai mulţi medici aplică această metodă în cazul luxaţiei cristalinului. acesta înştiinţează Academia din Paris despre rezultatele dobândite. Pe parcurs. Operaţiile se fac astăzi sub microscopul chirurgical. Acest lucru se explică prin efectul stimulant al luminii asupra metabolismului general. Vorbim despre afakie şi în cazul în care cristalinul rămâne în globul X . Procedeul lui a deschis o nouă eră în ştiinţa oftalmologică de început. prin care au scos cristalinul de multe ori fragmentat cu ajutorul unui cârlig sau o lingură miniaturizată. Redobândirea vederii are şi influenţe favorabile fiziologice. Freytageste este primul care. Îmbogăţirea cunoştinţelor despre cataractă a dus la înlocuirea metodei de a "împinge " cataracta din zona pupilară cu extracţia ei. Alţii . cataracta nu a fost îndepărtată din ochi ci "împinsă" fin în zona papilară. astăzi există o singură posibilitate: îndepărtarea chirurgicală a cristalinului opacifîat. adică "scufundată " în corpul vitros. vraci şi alte persoane care efectuau discizia cataractei. se operează ambii ochi.

se indică lentile convexe. Ochelarii de protecţie se prescriu în funcţie de profesia şi necesităţile de vedere ale bolnavului afak. bolnavul vede totul în albastru. încercăm să o rezolvăm cu lentile de contact. se situează în afara axului optic. va fi în mare măsură hipermetrop. anterior. la lumina puternică a zilei. al căror număr este în continuă creştere. în cazul hipermetropiei sau scădem în cazul miopiei dioptriile corespunzătoare. deci ochiul afak. Globul ocular va avea două suprafeţe optice: suprafaţa anterioară şi cea posterioară a corneei. iar din punctul de vedere al refracţiei. Aceasta înseamnă că. în ochiul afak. de planul corneean. după intervenţie. Afakia poate fi însoţită. Din cauza corneei subţiri şi a diferenţei mici a curburii suprafeţei posterioare faţă de cea anterioară. Persoanele cu ochiul afak nu văd bine nici aproape nici la distanţă fără ochelari. Viciul de refracţie sferică a ochiului afak este consecinţa doar a astigmatismului corneean. la valorile de mai sus. Sistemul optic al ochiului afak este defectuos. dar este deplasat din loja sa. refracţia fiind constantă. ochiul a fost hipermetrop sau miop.. Dezvoltarea rapidă a tehnicii deschide noi perspective în folosirea cristalinului artificial şi asigură bolnavilor de afakie. razele luminoase paralele se unesc după retină la 31 mm. Dacă ochiul a fost emetrop înainte de operaţie. se comportă ca un sistem de refracţie sferică.ocular. adăugăm. Această stare defavorabilă. pe corneea ochiului afak suprafaţa anterioară este partea pe care se produce refracţia. Ochiul afak este lipsit de posibilitatea de acomodare la diferite distanţe. după operaţie. unii bolnavi. Dacă ochiul emetrop devine afak. Constituie o regulă de bază ca. . condiţii bune de viaţă şi muncă. Dacă.5 mm. Este foarte importantă corectarea astigmatismului corneean apărut în urma operaţiei. În afakia monolaterală.8 mm. în cazul în care ochelarii de corecţie înlocuiesc cristalinul unui singur ochi. imaginea devine cu 30% mai mare faţă de imaginea formată în celalalt ochi. dacă în refracţia celor doi ochi este o diferenţă mai mare de 3D. pentru vederea la distanţă şi de 13-14D pentru vederea de aproape. care corectează perfect deficienţa de refracţie a ochiului afak. nu se poate realiza vedere binoculară cu ochelari de protecţie. raza curburii R=7. Are doar punctum remotum. în unele cazuri. imaginea se produce în spatele retinei cu 8. Se întâmplă ca. diferenţa dintre mărimea celor două imagini formate pe retină devine supărătoare şi nu se poate asigura o vedere binoculară corectă. iar restul globului ocular de corpul vitros. camera este umplută cu umoare apoasă. Refracţia ochiului afak se modifică prin hipermetropie. în acest caz. din punct de vedere fizic. Corectarea vederii cu ochelari este mai complicată dacă cristalinul s-a extras dintr-un singur ochi. de l O-11 D. puterea de refracţie este mai mică decât cea a ochiului emetrop. uneori de miopie sau hipermetropie. din cauza lipsei cristalinului astfel că. să vadă totul în roşu.

Medicamentele care se aplică local poartă denumirea de colire. arcuite. încovoiate. În practică.CRISTALINUL ARTIFICIAL CU IMPLANTARE INTRAOCULARA Ideea de a se înlocui cristalinul cu o lentilă de sticlă provine de la oftalmologul italian Tadini(1766) dar. azi se implantează unul din cele trei tipuri de lentile.5-3%. lentila artificială pentru implant a fost abandonată şi uitată. Lentilele din camera posterioară au fost prevăzute cu sisteme de susţinere elastice. . Colire lichide Sunt soluţii medicamentoase dizolvate în apă sau în ulei de măsline. trebuie să ţinem cont de apariţia aniseiconiei. Avantajul acestui cristalin. fixat în camera posterioară. NOŢIUNI PRIVIND MEDICAMENTELE FOLOSITE ÎN OFTALMOLOGIE ŞI MODUL LOR DE UTILIZARE Pentru efectuarea tratamentelor se folosesc medicamente care se aplică local (pe ochi) şi medicamente care se aplică pe cale generală. practic ajunge mai profund în camera anterioară a ochiului cu afakie. cel mai aproape de locul cristalinului original. După aceasta. pentru a nu se infecta. Aceasta metodă părea a fi mai puţin periculoasă decât celelalte. Cassamota a făcut implantări la Dresda. Ulterior. dar metoda folosită de el s-a dovedit a fi ineficientă: după o perioadă de câţiva ani s-au observat grave inflamaţii interne ale globului ocular . Rezultatele cele mai bune se obţin atunci când cristalinul se implantează în camera posterioară. dar fără succes. olandezul Binkhorst a elaborat o metodă şi mai bună de implantare a cristalinului: implantarea cristalinului în camera posterioară. a fost refuzat.cristalinul s-a deplasat de la ochi. Există colire lichide. colire moi (colire seci. Între timp. unde i s-a prezentat lentila. colire gazoase). la Universitatea din Varşovia. corect astupate. Cel implantat în camera anterioară măreşte cu 4% imaginea. Cu ocazia fiecărei implantări. Primul oftalmolog care a efectuat o astfel de operaţie a fost englezul Ridley (1951). În ultimii ani s-au făcut încercări pentru confecţionarea şi utilizarea cristalinului în camera posterioară. La finele secolului al XVIII-lea. Ele trebuie sa fie proaspete în flacoane de culoare închisă. pe când cel implantat în planul irisului măreşte imaginea cu doar 2. Ea poate fi corectată cu ochelari sau lentile de contact. poli-metilmetacrilat. s-a elaborat o nouă metodă: implantarea cristalinului în camera anterioară care a fost aplicată de italianul Strampelli în 1953. cu picioarele în cârlig.

Cu tifonul. Instilaţiile Ca în orice altă manevră medico-chirurgicală în care se vine în contact direct cu pacientul. Atingerile Colirele moi se aplică prin metoda atingerii. este foarte sensibil. Pentru aceasta. astfel încât manevrele de apăsare care se efectuează asupra lui în timpul instilaţiei vor fi făcute cu o deosebită fineţe. aceasta pentru a nu expune ochiul la infectare. care se pulverizează în flacoane speciale de tip spray. Pomezile trebuie să fie perfect omogene. lanolină) în care este inclus medicamentul activ. Se cere bolnavului să privească spre frunte apoi. Colirele se administrează sub formă de instilaţii. Pudra se dizolva în lacrimi şi se răspândeşte pe toată conjunctiva şi pe cornee. se aplică prin metoda pudrării. pe care se ia puţin din unguentul respectiv şi se aplică pe conjunctiva pleoapei inferioare. Picurătorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular. Bolnavul va închide apoi pleoapa foarte blând. Pudra se ia cu o mică pensulă şi se scutură pe mucoasa conjunctivală a pleoapei inferioare. Bolnavul va face apoi. pentru ca lichidul să nu vină în contact cu mica pompă de cauciuc a tubului de sticlă din care se compune picurătorul. Picurătoarele trebuie sterilizate înainte de utilizare. câteva picături în apropierea unghiului extern al pleoapei. cu pleoapele închise. bolnavul stă. atingere şi pulverizări. perfect şlefuită. Colire seci Sunt preparate din pudre. cu capul uşor dat pe spate fie întins în pat. pe conjunctiva acesteia. Ochiul. pentru a ajuta răspândirea colirului aplicat. Substanţe antiseptice . se şterge de pe obraz plusul de lichid. cel ce o efectuează trebuie să se spele înainte foarte bine pe mâini. fie pe scaun. cu mâna stânga. cu mâna dreaptă. pentru a nu se evacua lichidul introdus. Colirele seci. Picurătorul se ţine vertical. fie fiind chiar ele transformate în pudră.Colire moi Se prezintă sub formă de pomezi. pentru a nu irita conjunctiva şi corneea. i se îndepărtează (se lasă în jos) pleoapa inferioară şi. substanţele active fiind fie incluse într-o pudră fină. mişcări ale globului ocular. se picură prin presarea uşoară a pompiţei de cauciuc. care se prezintă sub formă de pudră. Se foloseşte o spatulă de sticlă. Pomăda este formată dintr-un excipient (vaselină. În timpul instilaţiei. lângă ochiul bolnavului aşezăm o compresă sterilă sau o batistă curată pentru a şterge cu ele excesul de lichid care se prelinge pe obraz. mai ales cel bolnav. Colire gazoase Sunt cele în care substanţa activă este redusă la particule foarte fine. se va ţine în mână câteva minute. Flaconul trebuie adus înainte de întrebuinţare la temperatura corpului. În timp ce face instilaţia.

sau în pomăda 2%. Sunt folosite pentru a se executa. Mioticele micşorează diametrul pupilei. Nu se aplică niciodată seara sau de două ori pe zi.sulfat de atropină 1% sau comatropină 2%. durata anesteziei creşte. Rezorcina 1%. Chimioterapice şi antibiotice Sulfatiazolul. mai puţin caustice: Agrirol 15%. în afara dilatării pupilei. Se mai folosesc şi alte săruri de argint. soluţie de 1%. Aceste substanţe sunt foarte utile în tratarea leziunilor conjuncţi vale şi corneene. Protargol 1-2%.5-1%. Substanţe astringente Alaunul (sulfat dublu de potasiu şi aluminiu) se foloseşte în soluţie de glicerina 1%. se face o spălătură a ochiului. se aplică Pinocarpina 1%. Sulfatul de zinc l %. prelungeşte acţiunea anestezică a acestuia din urmă. soluţie de 1-5%. Acidul tanic se prepară în glicerina 3%. pentru tratamentul conjunctivelor catarale. Trebuie aplicată cu prudenţă deoarece produce. Substanţele care dilată şi micşorează pupila Midiaticele măresc diametrul pupilar prin contracţia muşchiului radiar al irisului. cu oxicianură de mercur 1/5000 sau cu ser fiziologic. administrându-se una-două picături din oră în oră. examenul fondului de ochi ca şi atunci când pupila trebuie păstrată deschisă pentru tratarea bolilor corneei. cu mai multă uşurinţă. Se folosesc mai ales preparatele de tip Fenilefrina (Neosinefrina). o senzaţie de arsură. în conjunctivele acute. Utilizarea acestora nu trebuie să fie limitată. Pentru a se obţine anestezii de durată mai lungă se folosesc injecţii cu Novocaina 0. Anestezicele Pentru operaţiile de scurtă durată sunt utilizate anestezicele tipice. în soluţie apoasă de 5%. de tipul Cocainei 2-4% sau al Tetraciclinei. dizolvată în ser fiziologic. Pantocainei 0. După aplicare. salicilatul de ezerină 0. irisului şi a corpilor ciliari. Dacă la Novocaina se mai adaugă şi l ml. în soluţie de 10%. Substanţe vasoconstrictive şi vasodilatatoare Adrenalina 1%. se folosesc paralizante ale muşchiului ciliar .5-1% sau Xilină 1%. . în acel moment. de Adrenalină. Dionina.Nitratul de argint. De obicei. Dacă. prin contracţia muşchiului circular al irisului. simplă sau amestecată cu novocaina. se foloseşte numai în soluţie proaspăt preparată. are o buna acţiune analgezică şi stimulează procesele de cicatrizare a plăgilor corneene. impregnează conjunctiva şi o înnegresc.25% sau salicilatul de fizistignină. Se recomandă numai în soluţii recent preparate. hipotermie si edem conjuncţi val. se urmăreşte să se obţină şi o paralizie temporară a acomodaţiei. Penicilina.

ceai de muşeţel. Pansamente Se folosesc două feluri de pansamente: ocluzive şi protectoare. Fototerapia Se utilizează helioterapia şi căldura emanată de aparate cu raze ultraviolete sau infraroşii. Pentru menţinerea pe ochi a acestei tartine de vată şi tifon se foloseşte o faşă. Se folosesc în tratamentul terţilor ca şi după intervenţii chirurgicale. Temperatura să fie de 8-127°C. Căldura umedă se foloseşte sub formă de comprese înmuiate în apă. Electroterapia se aplică sub formă de ionizări şi galvanizări. compresele se reînmoaie după 5-10 minute de utilizare. timp de 20-30 minute. favorizează oprirea sângerărilor. Frigul: se aplică pe ochi pungi cu gheaţă sau compresii umede. cu scopul de a curăţa ochiul şi de a suprima durerea. cu diametrul orbitei. Temperatura acestora nu trebuie să depăşească 40-507°C. calde. ser fiziologic. Totdeauna se aplică pansamente separate pentru cei doi ochi. Căldura uscată: se folosesc termofoare electrice. răcite la frigider sau în apă cu gheaţă. Bolnavul stă cu ochii deschişi în faţa unei surse de căldură umede (apa care a fiert). Temperatura soluţiei nu va fi mai mare de 50°C. sau mici flacoane cu un conţinut lichid pentru menţinerea îndelungată a temperaturii. care favorizează resorbţia exudatelor şi calmează durerea. se formează o tartină (perniţă) de formă rotundă. . sub diverse forme. Aplicaţiile reci creează o contractare a vaselor sanguine şi reduc fenomenele inflamatorii. Se mai poate folosi căldură sub formă de vapori.Agenţii fizici Căldura. acid boric. creează o hiperemie locală. Pansamentul constă într-o bucată de vată învelită în tifon.

PREZENTAREA CAZURILOR .

Atropină 2%. 64. Nu consumă cafea şi nici ţigări. -1990 Aşteptări de la spitalizarea actuală S-a internat pe baza cuponului de pensie. Operat de cataractă la O. Este căsătorit. Istoricul îngrijirilor Bolnavul afirmă că nu a avut mari probleme cu sănătatea. S-a născut pe data de 09..Hidrocortizon-Acetat.D.S. A suferit de toate bolile copilăriei. 53 Kg.1942. nr. este de naţionalitate român şi de religie creştin-ortodox. are scaun normal şi diureză normală. Timpul liber şi-1 petrece în gospodărie îngrijind gradina. Alimentaţia Bolnavul nu este pretenţios la mâncare şi are un orar al meselor. Nu are probleme cu eliminările. are trei copii . Rh negativ. A mai fost internat în spital pentru: .CAZUL NR. Cea mai mare bucurie o simte atunci când se uneşte întreaga familie. /v .afakie operatorie O. este în vârsta de 63 de ani. înălţimea l. Are grupa sanguină AII. produse alimentare şi nici la medicamente. Diagnosticul de certitudine a fost dat de medicul de specialitate. Acuză scăderea acuităţii vizuale la O. fructele şi friptura.două fete şi un băiat . Ampicilina şi Xilină 1%. A lucrat ca inginer. Ederen.D. S. din secţia de oftalmologie: CATARACTĂ PRESENILĂ LA O..70m. . In prezent este pensionar şi nu are probleme de familie.şi trei nepoţi. cu temperament flegmatic. în prezent se internează pentru operaţie la O. Medicatie I se dau spre administrare următoarele medicamente . l INTERVIU Date despre bolnav Bolnavul se numeşte Frecuş Nicolae. Afirmă că nu este alergic la polen. Locuieşte în Brăila pe strada Sebeşului. praf. Adoră peştele. în 1990. S.apendicectomie -1956. îi place să citească ziarul şi să asculte emisiunile radio.02.Romergan. Viplex şi următoarele colire . bea 1-2 pahare cu vin pe zi. Istoric socio-cultural În prezent este pensionar. Algocalmin.

C. = 6/5. Acest bolnav trebuie instruit în legătură cu: analize. cu axul vertical afakie operatorie permeabile B.D. Examenul funcţional al ochiului a) Acuitatea vizuală cu corecţie: O. = bună O. la convergenţă = prezentă. = 3 mm. doarme 7-8 ore pe noapte . EXAMEN CLINIC LOCAL A.5 g Mobilitate oculară normală.D. vertical O.D.Obişnuinţe de viaţă Are un regim de viaţă raţional. tratament şi îngrijire ce i se vor acorda. d) Dimensiuni pupilare: O. S. = 3 mm. = 1/6 cep. e) Tensiunea intraoculară: O. b) Percepţie şi proiecţie luminoasă: O.l.D. orizontal. consensuală. normal transparentă transparentă medie normal centrală opacifiat omogen în toate structurile permeabile cicatrice limbică postoperatorie integră cicatrice limbică postoperatorie mai profundă iridodonezis ovalară.QD.S.S.S. = p. = bună c) Reacţie pupilară: la lumină. = 6/5.nu are nevoie de sedative pentru a dormi. Examen oftalmoscopic FOD . Examen microscopic conjunctive sclere cornee camera anterioară iris pupile cristalin căi lacrimale O.nu se luminează FO nu se disting modificări . S.5 g O. 5 mm.vitrosul uşor tulbure FOS . O.

dimineaţa. sânge în flacon cu anticoagulantul EDTA. Rezultat Ih . 0.7mm 2h. 4-6 mm. se recoltează 5 ml.H. sânge. cu mişcări circulare. 0.3 . Leucocitele crescute indică o infecţie în organism.1 1 mm. sânge. O glicemic crescută arată o tulburare a metabolismului glucidic.N. pe un plan dur.. apoi se citeşte la microscop după colorare.40 g 7oo 0.10 g %o Negative 7000 -9000 mm3 25 . Se recoltează 2 ml.8% + 1. sânge tară anticoagulant.8% . fără anticoagulant. O uree crescută indică o afecţiune. sânge în flacon cu anticoagulant EDTA.INVESTIGAŢII DE LABORATOR Analiza V.5% 20 .60 -1.85g°/w Negative 9600 mm3 60% 4% 37 % 4% 36-42g%-. cu mişcări circulare.38 g%o 0.20 -0. O picătura de sânge se întinde pe lama de frotin. O Hb scăzută denotă o anemie. dimineaţa pe nemâncate.1 7g% 14-15g% Hematocrit Uree Glicemic Reacţie VDRL Leucocite Neutrofile segm. se recoltează 5 ml.S. Se agită uşor. Ht scăzut denotă o anemie Se recoltează 2 ml.14 mm V. se agită uşor. sânge fără anticoagulant.4 citrat de sodiu 3. Implicaţii nu rs irig VHS-ul crescut indică o infecţie în organism. Euzinofile Limfocite Monicite 37 g°/oo 0.4-11.6 ml.60% 0.53% 2. pe nemâncate. 9. Hemoglobina 1 1. Se recoltează 2 ml. Se recoltează cu seringa de 2 ml. Se usucă lama.

/zi dimineaţa instilaţie A. S-a indicat pentru anestezia globului ocular. înainte de măsurarea T. dimin. S-a indicat postoperator pentru scăderea presiunii intraoculare. HIDROCORTEON ACETAT Unguent subconjunctiv . Bolnavul va sta pe scaun sau întins pe pat cu capul uşor pe spate şi i se va cere să privească spre frunte.I. câte idj. Locul de elecţie este regiunea supero-externă a muşchilor fesieri. ALGOCALMIN IM Analgezic local Antibiotic Antimicrobiaii XILINÂ AMPICILINA instilaţie instilatie ATROPINĂ 2% 3 pic. Asistenta trebuie să verifice calitatea medicamentului. 1 tb./zi. asistenta se va spală meticulos pe mâini. Se va înghiţi cu apă sau un pahar cu lapte. 3 dj. S-a indicat pentru afecţiuni inflamatorii şi alergice ale ochiului. 2pic. /zi. 1 f dimineaţa. 1 f=2ml. combaterea durerii. Bolnavul va sta pe scaun cu capul uşor pe spate sau întins pe pat. Tubul nu trebuie să vină în contact cu ochiul. Distinge acţiunea potenţialilor agenţi patogeni. Temperatura medicamentului din flacon trebuie adusa la temperatura corpului prin ţinere în mâna câteva minute Picurătorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular. O. înainte de aplicarea picăturilor. se dă bolnavului spre înghiţire. diuretic Sedative antihistaminice Analgezic Antiinflamator Implicaţii nursmo. S-a indicat ca dilatator de pupila pentru a executa mai uşor F. acele pentru injecţii trebuie sa fie cu bizoni lung şi lungimea acului de 6-8cm. S-a indicat preoperator pentru pregătirea intervenţiei chirurgicale.O.. să respecte calea de administrare. după fiecare masă 2 f./zi 1 la =30 mu.S. S-a indicat pentru. Cu mâna stângă se lasă în jos pleoapa inferioară iar cu mâna dreaptă se aplică unguent în sacul conjunctival apoi se cere bolnavului să închidă ochii. S-a indicat postoperator pentru promovarea vindecării. Se injectează IM doza prescrisă.=250mg 1 tb. 1 tb. 2 Ig. /zi. seara. 1 fi/zi I fl=25()ms Cale oral oral oral Clasificare Sulfamidă inhibitoare a carbohidrazei scade presiunea intraoculară. 1 f.MEDICATIA BOLNAVULUI Medicament EDEREN ROMERGAN VIPLEX Doza/orar 1 tb. seara. se va asista bolnavul.

INTERVENŢII NURSING > Apreciez nivelul anxietăţii. paloare. Pregătirea adecvată preoperatorie: analiză .PREOPERATOR Dx. relaxat.PLAN DE ÎNGRIJIRE Bolnavul: Frecuş Nicolae Vârsta: 63 ani Diagnostic: Cataractă presenilă O. Obiectiv : Exprimă frica şi îngrijorările în ceea ce priveşte intervenţia chirurgicală. palpitaţii. Scop : înlăturarea fricii evidenţiate prin incapacitatea de a se relaxa şi odihni pe perioada spitalizării. Obiective : Calmarea durerii la nevoie. I: Frica datorită intervenţiei chirurgicale şi frica de eşecul posibil de recăpătare a vederii. II: Potenţial de atingere a integrităţii fizice datorită deficitului vizual.recoltare ? Asigurarea securităţii pacientului pe toată perioada spitalizării. > Explic că încrederea în sine reduce anxietatea legată de durere şi modificările potenţiale în starea de sănătate şi conceptul de sine al pacientului. > Apreciez expresii non-verbale ale fricii ca: agitaţie. . tensionarea corpului şi a muşchilor faciali. Evaluare : Pacientul manifestă încredere în cadrele medicale şi aşteaptă încrezător reuşita intervenţiei chirurgicale. ZIUA I . ca pacientul să-şi împărtăşească sentimentele şi temerile. Dx. manifestată prin nelinişte şi teamă. S. Exprimarea lor contribuie la relaxarea pacientului şi ajută să identifice sursele de anxietate. exprimarea verbală a fricii şi motivele. > Creez un mediu calm. > Asigur pacientul că i se vor administra antialgice după intervenţie şi i se va trata pentru a preveni complicaţiile şi convalescenţa prelungită. iritabilitate. încurajez exprimarea lor şi ascult cu atenţie.

R şi le notez în F. INTERVENŢII NURSING > Discut cu pacientul şi-1 încurajez să-şi exprime neliniştea şi sentimentele.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientului. Liniştesc bolnavul în privinţa evoluţiei afecţiunii.O.43g%. . la intervenţia chirurgicală. Informez pacientul corect despre prognosticul bolii.Pacientul afirmă încredere în cadrele medicale şi în tratamentul administrat. Ofer informaţiile necesare pacientului. Ht=38%. manifestată prin sentiment de neputinţă. Recoltez analize sub perfectă asepsie şi apoi le duc la laborator. Administrez două fiole Algocalmin pentru scăderea durerii şi confortul pacientului: o fiolă dimineaţa şi una seara. pentru a se obişnui cu termenii medicali despre boală si tratament. . VSH la l h=6mm. îi cer să descrie caracteristicile durerii. Td=36. . IM. uree = 0. . neutrofile = 59%. T. P=80b/min. Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P.82g%o.Funcţii vitale în limite normale: TA=140/80 mmHg. Scop : Pacientul să accepte pierderea temporară a vederii. limfocite = 34%.27g%. Dx. Ts=37°C.8°C. glicemia = 0. TA. monocite = 3%. III: Pierderea stimei de sine datorită alterării vederii. enzofile = 4%.Analize rezultate: Hb=12. Ofer lămuriri cu privire la întrebările şi neliniştile pe care le manifestă cu privire la prognosticul bolii.Durerea este ameliorată.. în special necesitatea administrării la timp şi în doza prescrisă a medicamentelor. tratament şi schimbările necesare în stilul de viată. Explic pacientului efectele tratamentului. leucocite = 940 mm3. intensitatea. la 2 h = 13 mm. Obiectiv: Asigurarea de suport psihic necesar pentru a depăşi sentimentul de incompetenţă. Evaluare: . R=18r/min.

Obiectiv : Petrecerea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării. . manifestată prin incapacitatea de a îndeplini o activitate favorită. INTERVENŢII NURSING Am recomandat pacientului să audieze unele emisiuni radio la orele preferate. Dx. Discut cu familia ca să-i ofere sprijin psihic şi moral de câte ori este necesar. > I-am explicat că poate citi sau viziona programul TV la recomandarea medicului oftalmolog. Scop : Promovarea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării.Bolnavul înţelege restricţia temporară a cititului şi a vizionării TV. obişnuit că până la vindecare este dependent de alţii. Dx. > Evaluare : .ÎI liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i redea încrederea în sine.Bolnavul face activităţi recreative cu ajutorul asistentului şi familiei. Scop : Educarea pacientului în legătură cu afecţiunea şi intervenţia chirurgicala. V : Deficit de cunoaştere în legătură cu aşteptările postoperatorii datorită lipsei surselor de informare. > Sfătuiesc familia să discute cu pacientul pe perioada spitalizării şi să-1 viziteze cât mai des posibil. IV : Dificultate de a desfăşura activităţi recreative datorită alterării senzoriale. . Evaluare : pacientul îşi acceptă rolul său dependent de alţii. manifestată prin cerere de informaţie. Obiectiv : Pacientul să fie capabil să înţeleagă informaţiile legate de afecţiune.

de folosire a unor obiecte personale. Scop : Promovarea securităţii şi confortului pe perioada spitalizării. toaleta ochiului şi investigaţiile efectuate de medicul oftalmolog. I: Potenţial de atingere a integrităţii fizice. manifestată prin risc de complicaţie. ocluzionez ochii bolnavului şi fac exerciţii de mers. TA. datorită deficitului vizual. cu topografia camerei şi a spaţiilor din jur. Explic necesitatea intervenţiei chirurgicale. Pregătirea preoperatorie adecvată. care este principalul tratament al bolii. ZIUA A II-A PREOPERATOR Dx. > . Familiarizez pacientul în legătură cu echipa de îngrijire. R. T. Explic pacientului că durerea va înceta după administrarea analgezicului. Obiective : Asigurarea confortului pe perioada spitalizării. grupul sanitar şi modul în care sunt aşezate obiectele şi mobilierul în salon. experienţe din trecut legate de intervenţia chirurgicală şi spitalizare. Explic în ce constă examinarea zilnică a ochiului. Informez pacientul în legătura cu afecţiunea sa. tehnica medicală propusă. Administrez două fiole Algocalmin: l fiolă dimineaţa şi l fiolă seara la nevoie pentru dispariţia durerii şi pentru confortul lui.INTERVENŢII NURSING > > > > > > Apreciez gradul de cunoaştere a pacientului cu privire la diagnostic. Evaluare: Pacientul posedă cunoştinţe despre boală şi intervenţia chirurgicală. Preoperator. INTERVENŢII NURSING > > Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P. exerciţii care îl vor ajuta postoperator.

9°C. .7°C. evidenţiată prin capacitate de a se relaxa şi odihni. III: Dificultate de a-şi desfăşura activităţile recreative datorită alterării senzoriale. Dx. > Accept sentimentele pacientului şi îl asigur că anxietatea şi teama sunt reacţii normale pentru intervenţia chirurgicală.> > > Administrez după prescripţie Ederen şi Romergan. . să nu resimtă acut perioada spitalizării.îndepărtarea ochiului în timpul intervenţiei chirurgicale. seara şi l tb. Concepţiile greşite pot contribui la anxietate şi frică. Ts = 36. dimineaţa. Obiectiv : Bolnavul să primească informaţiile din mass-media care îl interesează. Evaluare : Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/70 mmHg. R = 18 r/mia.vizualizarea instrumentelor cum se apropie de ochi. > Creez un mediu calm. INTERVENŢII NURSING Asigur nivelul de cunoştinţe al pacientului cu privire la intervenţia chirurgicala. Educ pacientul să raporteze orice disconfort şi accentuarea durerii. Scop : Promovarea unei activităţi recreative adecvate pe perioada spitalizării. Administrez o tabletă de Dulcolax seara. Td=36. l tb. P = 78 b/min.fără anestezie intervenţia va fi dureroasă. relaxant. Obiective : Stabilirea confortului psihic preoperator. . II: Anxietatea datorită ameninţării conceptului de sine rezultând frică şi scăderea răspunsului la tratament.implicare sub câmpurile chirurgicale. înainte de intervenţia chirurgicală. Scop : Anxietatea în limite tratabile.. > . > Corectez concepţiile greşite şi dau informaţii corecte despre examene des întâlnite în timpul intervenţiei chirurgicale: . Dx. Pacientul să-şi exprime temerile şi necunoscutele.

va trebui să stea întins pe partea neoperată. Recomand familiei să fie alături de el. minimalizând riscul de complicaţii posoperator. care a suferit o intervenţie chirurgicala de acelaşi tip. Dx. > Am instruit pacientul să nu se atingă la ochi. programe audio-video. postoperator. > Am redus bacteriile conjunctivale. postere. > Am explicat pacientului planul de îngrijire şi la ce să se aştepte postoperator. îl liniştesc în ceea ce priveşte "părerile" altora despre boala sa. ser fiziologic. IV : Insuficienta cunoaştere despre pregătirea preoperatorie datorită lipsei surselor de informare. instilând picături de Ampicilina dizolvate în 10 ml. mai ales după intervenţia chirurgicală. INTERVENŢII NURSING Am informat pacientul că azi este ziua de pregătire pentru intervenţia chirurgicală. > .> > > > Prezint informaţiile folosind o varietate de metode: materiale tipărite. > Informez în legătură cu regimul alimentar. Evaluare : Pacientul afirmă că este gata psihic şi acceptă operaţia şi rezultatul cât mai repede. Obiectiv : Bolnavul să fie capabil să înţeleagă şi să reproducă în legătura cu intervenţia chirurgicală. > Educ pacientul în legătură cu efectele administrate în seara şi dimineaţa intervenţiei chirurgicale (Ederen şi Romergan). Scop : Bolnavul să înţeleagă şi să cunoască despre modul de pregătire pentru intervenţia chirurgicală. Prezint pacientului un fost bolnav al secţiei noastre. se simte relaxat şi este satisfăcut de informaţiile primite. > Explic pacientului că. cu golirea vezicii şi cu clisma evacuatoare.

P = 80 b/min. > Apreciez nivelul anxietăţii. > Încurajez verbalizarea simtămintelor. ZIUA A III -A INTRAOPERATOR Dx. manifestată prin teamă şi frică. transpiraţia palmelor. negare. T = 36. > Dacă pacientul verbalizează refuzul intervenţiei. îl ascult şi nu îl judec.. dar îi explic că intervenţia este făcută doar spre binele lui. INTERVENŢII NURSING /v > În timpul pregătirilor de îngrijire.Anxietatea bolnavului este în limite normale. > Administrez tranchilizante minore sub raţionament de nursing. Dx.Evaluare : Pacientul cunoaşte toate informaţiile despre pregătirea preoperatorie. . nu va simţi durere datorită anesteziei. starea de frică. în timpul actului operator. Evaluare : . Administrez medicaţia prescrisă: Ederen şi Eomergan. smulg şi accept expresia de frică şi teamă a pacientului. Anticipez simţăminte de refuz. supărare. > Discut cu pacientul şi stabilesc o relaţie confidenţială. Scop : Reducerea anxietăţii la un nivel tolerabil. tahicardia.8°C. I: Anxietate datorită intervenţiei chirurgicale. > Asigur bolnavul că intervenţia chirurgicală nu înseamnă îndepărtarea ochiului şi că. Ajut pacientul să identifice problemele cu prioritate. Are un facies relaxat şi verbalizează că este încrezător în reuşita operaţiei.. R = 16 r/min. depresie. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea intervenţiei chirurgicale şi să manifeste încredere în asistentul medical în timpul actului operator. raportate la condiţia pacientului. > Ofer măsuri realiste. Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/75 mmHg. II : Comunicare eficientă la nivel senzorial datorită intervenţiei chirurgicale. tremurul vocii.

Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate postoperator. . obiectele din jur. Perfuzie cu glucoza 5%. . Evaluare : .Ştie unde este soneria. 500 ml. 3 picături.Bolnavul să respecte mobilizarea. mobilităţii limitate şi pansamentului ocular. Ii explic că patul va avea apărători laterale. l f+ Xilină 4% . INTERVENŢII NURSING Reamintesc pacientului că după intervenţia chirurgicală. Instilaţie cu ser fiziologic. .Bolnavul îşi cunoaşte salonul. Obiectiv : Bolnavul să fie familiarizat cu salonul. PROTOCOL OPERATOR 1. > > > > Încurajez familia să fie alături de el. Scop : Promovarea vindecării ochiului şi asigurarea unei mobilizări normale Obiective : . Dx. Am grija să fie camera semiobscură. Asigur şi arăt soneria bolnavului. Crioextracţia cristalinului extracapsular 3.injecţie retrobulbară Xilină 2% .instilaţie oculară 2. III : Potenţial de accident datorită limitărilor vizuale. obiectele din jur pentru perioada postoperatorie. 4.Promovarea confortului pe perioada spitalizării. să strănute după intervenţia chirurgicală. > Familiarizez pacientul cu obiectele şi salonul. Anestezie : Xilină 2%. Educ pacientul că nu trebuie să tuşească. . ambii ochi vor fi acoperiţi. în special după actul operator.Camera este semiobscură. Ampicilina şi Pilocarpină.

Transpiraţie =150 ml.O. > Ridic apărătorile laterale ale patului. urmărind greutatea.Bolnavul a băut 2 l ceai. R. bolnavul trebuie să consume 2 litri ceai neîndulcit. > Învăţ pacientul despre necesitatea menţinerii tonusului muscular puternic.Bolnavul se simte confortabil. T=36. imobilizat la pat 24 ore. TA. să nu se aplece. postoperator. -Diureza= 1700 ml. P = 80 b/min. > Reamintesc familiei că.. > Evaluare : . după toleranţă. Obiective : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. dar îşi acceptă cu greu postura. să doarmă pe partea neoperată.9°C. prin exerciţii şi să aibă răbdare în timpul mobilizării. INTERVENŢII NURSING > Examinez deficitul de nutriţie al pacientului. R . IV : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale.Bilanţul hidric : .. P imediat după ce a părăsit sala de operaţie şi le notez în F. prezentă sau absenţa schimbărilor în . .. culoarea. . Dx. > Stabilesc un set de exerciţii la pat în colaborare cu pacientul. > Deservesc bolnavul cu plosca şi urinar la pat. pentru a preveni eventualele accidente. caracterul. textura părului şi a pielii.Pierderi insesizabile =150 ml.. > Supraveghez funcţiile vitale: T.INTERVENŢII NURSING Bolnavul va sta. . în 24 ore.16 r/min. . făcând exerciţii pentru a nu favoriza formarea escarelor pe partea dorsală şi pentru activitatea musculară a membrelor inferioare. să tuşească şi să vorbească tare. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului. > Sfătuiesc pacientularsă nu se mişte. > Educ pacientul că nu trebuie să facă mişcări bruşte.Funcţiile vitale sunt în limite normale: TA = 140/70 mmHg.

La nevoie somnifere . a ingerat 2 l lichide (ceai neîndulcit. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. INTERVENŢII NURSING > > > > Observ comportamentul bolnavului. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. Recunosc factorii care pot cauza creşterea durerii. > Colaborez cu pacientul. . . dacă este cazul.Culoarea urinei .normocromă. . nelinişte. monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric.acuitatea vizuală. Apreciez localizarea durerii. VI: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator. > Ajut bolnavul să se alimenteze. Evaluare : . după fiecare masă. Am ridicat puţin somiera patului.Bolnavul acceptă regimul hidric. frica. Administrez medicaţia prescrisă. accept durerea descrisă de pacient şi-1 asigur că nu este singur. temperatura si lumina puternică. ca anxietatea.Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator. severitatea ei pe o scală de la l la 10. apreciez tegumentele şi mucoasele. Viplex 3 tb. datorită mediului spitalicesc.câte o tb. Prevenirea complicaţiilor.5-2 l./zi . compot. Observ eventualii factori care ar putea cauza durerea: zgomote./zi. oferindu-i alimentele indicate de medic. > Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. Scop : . > Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. Dx./zi. sifon). > Observ starea de hidratare a pacientului.Bolnavul nu este deshidratat. turgorul şi observ culoarea urinei.Diazepam. Dx. gradul de agitaţie. V : Probabilitate de atingere a integrităţii fizice. Explic bolnavului că este indicat în primele două zile un regim hidric adecvat. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. lapte. familia şi specialiştii în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale.

Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate; > Caut cu pacientul să identific căi de control a durerii şi explorăm diverse metode folosind termeni pozitivi şi de putere a sugestiei;
/\

> > > >

încurajez pacientul cu privire la temerile şi neliniştile pe care le prezintă; încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii; Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale; Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. Evaluare : - Durerea a scăzut în intensitate - Bolnavul este liber de infecţii, liber de complicaţii, respectă repaosul; - Nu prezintă dureri oculare; -Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.

Dx. VII: Deficit de autoîngrijire, datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic, până când va putea să se deservească singur. Obiective : - Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei, la eliminări; - Pacientul va prezenta incizia fără simptome de infecţie pe parcursul spitalizării.

INTERVENŢII NURSING
Apreciez potenţialul de infecţie, observ marginea intervenţiei chirurgicale, pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. Menţin curată şi uscată incizia; > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F.O.; > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins, să nu prezinte cute, pentru a preveni apariţia escarelor. Asigur lenjerie curată de pat şi corp; > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului, dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită; > Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei, explicând necesitatea de a fi curat, astfel încât previne complicaţiile;
>

Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini, care este tot o tehnica aseptică, tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului, îngrijirea şi curăţirea pielii; Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie, eventual temperatura, dureri abdominale, puroi în plagă. Evaluare : - Bolnavul nu prezintă semn de infecţie; Este afebril,T = 36,7°C; - Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte; - Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie); - Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării plăgii, iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă.
ZIUA A IV-A PRIMA ZI POSTOPERATORIE

Dx. I: Probabilitate de atingere a integrităţii fizice, datorită mediului spitalicesc. Dx. II: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator. Scop : - Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator; - Prevenirea complicaţiilor. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore.

INTERVENŢII NURSING

Observ comportamentul bolnavului, gradul de agitaţie, nelinişte. Apreciez localizarea durerii, severitatea ei pe o scală de la l la 10; Administrez medicatia prescrisă monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb./zi, Viplex 3 tb./zi - câte o tb. după fiecare masă. La nevoie somnifere - Diazepam.

>

>

> >
> >

> > > >

Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO. Mydrium OD l picătură dimineaţa Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. ser fiziologic, 2 ml. AO, HCA - OD; Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului; mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului; Când am instilat, am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător; Am ridicat somiera patului; Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate; Am explicat pacientului că aceasta durere nu este un semn al agravării situaţiei, ci este ceva normal; încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii; Cer pacientului să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii; Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale; Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. Evaluare : - Durerea a scăzut în intensitate ; - Bolnavul este liber de infecţie, liber de complicaţii, respectă repaosul; - Nu prezintă dureri oculare; - Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.

Dx. III : Deficit de autoîngrijire datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic, până când va putea să se deservească singur. Obiective : - Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei, la eliminări; - Pacientul va prezenta incizia fără simptom de infecţie pe parcursul spitalizării.
INTERVENŢII NURSING

Apreciez potenţialul de infecţie, observ marginea intervenţiei chirurgicale, pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. Menţin curată şi uscată incizia; Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F.O.;

. să nu prezinte cute. încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului.T = 36.Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării plăgii. Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie eventual temperatură. INTERVENŢII NURSING > > > Apreciez nivelul de comunicare a pacientului.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie). Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate pe perioada postoperatorie a spitalizării.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei. care este tot o tehnică aseptică. explicând necesitatea de a fi curat.7°C. datorită deficitului vizual O.Bolnavul nu prezintă semn de infecţie. care ar trebui să interfereze cu o relaţie de cooperare dintre noi. tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. pentru a preveni apariţia excarelor. Identific reacţiile personale şi stilul de comunicare al pacientului. . Evaluare : . Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. Obiectiv : Pacientul să înţeleagă importanţa comunicării verbale pe perioada postoperatorie a spitalizării. -Este afebril. iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă. puroi în plagă. Dx. dureri abdominale. Asigur lenjerie curată de pat şi de corp. Stabilesc căi de comunicare eficiente între mine şi pacient. astfel încât previn complicaţiile.> > > > > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. . îngrijirea şi curăţirea plăgii. . Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini. IV : Comunicare ineficientă la nivel senzori-motor.D. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. Nu voi judeca pacientul pentru nivelul său de comunicare.

apreciez tegumentele şi mucoasele. datorită intervenţiei chirurgicale. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. > Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez că ingestia să se facă cu pai. un regim hidric adecvat. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. în primele zile după intervenţie. să fie alături de bolnav.Bolnavul a înţeles informaţiile primite şi este gata să colaboreze. urmărind greutatea. în primele două zile. Evaluare: .decubit dorsal. Educ pacientul în legătura cu poziţia optimă în pat . să simtă că poate avea încredere în mine. INTERVENŢII NURSING Examinez deficitul de nutriţie al pacientului. turgorul şi observ culoarea urinei. familia şi specialişti în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale. .2 1. Mă asigur că soneria este la îndemâna lui. V : Dificultate de a se alimenta şi hidrata. Dx.> > > > > Vorbesc cu el şi modelez discuţiile pe un ton cât mai cald şi mai apropiat. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. > Colaborez cu pacientul. caracterul. oferindu-i alimentele indicate de medic./zi. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului.Este susţinut de cadrele medicale şi de familie. culoarea.5 . Explic bolnavului că este indicat. > Ajut bolnavul să se alimenteze. în această perioadă de imobilizare la pat. comunicarea este mai redusă. textura părului şi a pielii. nu decubit lateral. pentru a anunţa la camera de gardă de fiecare dată când are nevoie. Explic pacientului că. prezenţa sau absenta schimbărilor în acuitatea vizuală. îndemn familia că. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. > Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. > . > Observ starea de hidratare a pacientului.

ZIUA A V-A A DOUA ZI POSTOPERATORIE Dx. . I: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator. gradul de agitaţie. Evaluare : . Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO. HCA-OD./zi . monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. Am explicat pacientului că aceasta durere nu este un semn al agravării situaţiei ci este ceva normal. Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. severitatea ei pe o scală de la l la 10. Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale.Durerea a scăzut în intensitate. Viplex 3 tb. AO. /v > Încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii.Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator.Prevenirea complicaţiilor. Administrez medicaţia prescrisă. mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Observ comportamentul bolnavului. nelinişte. Am ridicat puţin somiera patului. ser fiziologic. Mydri0um OD l picătură dimineaţă. . după fiecare masă. ./zi. . Când am instilat. liber de complicaţii. respectă repaosul. Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.câte o tb. Scop : . 2 ml.Nu prezintă dureri oculare. .Diazepam. Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate.Bolnavul este liber de infecţii. La nevoie somnifere . Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. Apreciez localizarea durerii. am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător.

. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă şi să reproducă. Îi explic pacientului că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi. a fost la cel mai înalt nivel. Activităţile vor fi crescute treptat de la o zi la alta. Scop : Alcătuim un plan individualizat pe strategii de învăţare. de aceea cooperează cu cadrele medii. să nu se aplece 3-4 săptămâni deoarece creşte tensiunea intraoculară şi compromite intervenţia.Bolnavul acceptă regimul hidric.Evaluare : .turgor normal.Este mulţumit pentru noile informaţii primite. de a învaţă ceea ce nu ştie. chiar şi la defecare.Culoarea urinei . a ingerat 21. compot. pentru următoarele 24 de ore. cum ar fi: instructor personal la pat. casete audio-video. VI: Insuficienta cunoaştere pe perioada postoperatorie datorita lipsei sursei de informare. Consider că sistemul este avantajos iar pacientul învaţă mult mai repede.normocromă. Fac un plan stabilit pe termen lung şi pe termen scurt. lapte. Determin care este cea mai bună metodă de a învăţa acest pacient.Bolnavul nu este deshidratat . de lichide(ceai. postere. discuţii sau demonstraţii.* Încerc să fiu creativă. Sfătuiesc pacientul să nu facă mişcări bruşte. . căutând diverse metode de învăţare cum ar fi cărticele. Selectez metodele de învăţare cele mai bune. . sifon). în legătura cu informaţiile primite.Bolnavul a înţeles toate explicaţiile care i-au fost date şi pune în aplicare cunoştinţele pe care şi le-a însuşit. Evaluare : . .. pentru a evita orice traumatism accidental. -G = 70 Kg. Mă asigur că ceea ce învaţă este esenţial din punct de vedere al persoanei pacientului. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Lucrez cu pacientul şi familia la un plan realist. Avertizez pacientul să evite orice forţare a ochiului. Dx.

Scop: Educ pacientul în legătură cu tratamentul.Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei. Obiectiv : Pacientul să înţeleagă informaţiile primite pe perioada spitalizării. > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. până când va putea să se deservească singur. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte..Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie).. . datorită restricţiilor impuse de interdicţia chirurgicală. II: Deficit de autoîngrijire. -Este afebril. Menţin curată şi uscată incizia. pentru ambulatoriu. . . Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. Obiective : .T = 36. INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie. observ marginea intervenţiei chirurgicale. la eliminări.Bolnavul nu prezintă semn de infecţie. > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada ambulatorie.Pacientul va prezenta incizia tară simptome de infecţie pe parcursul spitalizării. Asigur lenjerie curată de pat şi corp. pentru a preveni apariţia escarelor. pentru eventualele acumulări de secreţii purulente.O. să nu prezinte cute.7°C. . > Evaluare : . Dx. > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor.Dx. III: Insuficienta cunoaştere pentru perioada de ambulatoriu. datorită lipsei surselor de informare.

cât şi a modului de viaţă: > Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > Explic pacientului necesitatea unei administrări corecte a tratamentului.Bolnavul exprimă cu satisfacţie că informaţiile pe care le-a însuşit îi sunt de ajutor. sau simte că scade acuitatea vizuală. să-şi cumpere ochelarii prescrişi de medicul oftalmolog. Evaluare : . > Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi. Să nu privească la TV până la indicaţiile medicului. îl informez despre efectul benefic al tratamentului administrat corect şi la timp. Educ bolnavul în legătura cu restricţiile mişcărilor în perioada ambulatorie. pacientul trebuie să aplice sistematic prescripţiile medicului specialist. Explic bolnavului că în primele zile să consume în special lichide. Explic pacientului cum să-şi administreze singur medicamentele locale prescrise după externare. PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE SANITARĂ După părăsirea spitalului. să nu folosească poziţia ortostatică. > Să evite emoţiile. frigul şi să ducă o viata liniştită.Familia este alături de el. > Să se prezinte la control periodic. Bolnavul să-şi acopere ochiul ori de câte ori iese afară la aer rece. atât în privinţa tratamentului. . apoi va adopta o dietă normală. > Să evite mişcările bruşte. .Bolnavul înţelege şi este gata să respecte informaţiile primite. . punând întrebări prin care el să demonstreze ceea ce a învăţat. chiar şi atunci când nu are nici o acuză oculară. să nu efectueze mişcări bruşte. > Să evite condimentele şi băuturile alcoolice. În timpul şi după învăţare pun pacientul să expună ceea ce a însuşit. să nu stea până la următoarea ocazie de control şi să se prezinte imediat la medicul specialist.

cataractă patologică operatorie O. Am sfătuit familia să ofere un suport psihic şi fizic la domiciliu. este în vârstă de 54 de ani. înălţimea 1.1974.D.. Aşteptări de la spitalizarea actuală S-a internat pe baza cuponului de pensie.02. A mai fost internată în spital pentru: . în prezent se internează pentru operaţie la O. Văzând că afecţiunea progresează. lumina să cadă din lateral Să nu privească la T V până la indicaţia medicului.5 săptămâni. a apelat la medicul de specialitate şi se internează în secţia oftamologie. .1970. . S. 2 INTERVIU Date despre bolnavă Bolnava se numeşte lonaşcu Georgeta.. CAZUL NR.1996.apendicectomie -1982. In prezent este pensionară şi nu are probleme de familie. Rh pozitiv.fractură de gambă. 59 Kg. în 1996. Operată de cataractă la O. deoarece îi creşte tensiunea intraoculară şi poate compromite intervenţia. Istoricul îngrijirilor Bolnava afirmă că a suferit de toate bolile copilăriei.D.sinuzită acută .68 m. . în urmă cu 6 luni a observat îngustarea câmpului vizual la O. este de naţionalitate română şi de religie creştin-ortodoxă.1950.. Bolnava acuză că. .> > > > Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură. Are grupa sanguină OI. cu temperament melancolic. Să nu se aplece 4 .. .S. S-a născut pe data de 10. Când citeşte. pentru crioextracţia cristalinului extracapsular..

Alimentaţia Bolnava preferă hrană caldă.Diagnostic medical: Cataractă capsulară posterioară patologică la O. vertical. de regulă întrebuinţează Diazepam. A. Ia 2 mm. Locuieşte în Brăila. O. gătită.S. Are un somn regulat şi rar recurge la medicamente. O. Pleoapa = AO.D. Timpul liber şi-1 petrece în gospodărie. Nu are probleme cu eliminările. = 1/10 fără corecţie O. = 3 mm. 5 mm. =n. Căi lacrimale = AO permeabile. Relaţiile cu familia sunt bune.S.3 mmHg Mobilitate oculară normală.D. Ederen. Examen microscopic P. Diazepam şi următoarele colire . are scaun normal şi diureză normală. Afirmă că nu este alergică la produse alimentare. Medicaţie I se dau spre administrare următoarele medicamente .Hidrocortizon-Acetat. Consumă rar alcool.Romergan. îngrijită. = 3 mm. polen şi la nici un fel de medicament. nu este pretenţioasă la mâncare. = normal. orizontal. A.D. A lucrat la Demopan.dulciuri şi fructe. Activităţile preferate sunt: lucrul manual şi vizionarea de filme TV. cu excepţia cristalinului.S. Ampicilina şi Xilina 1%. = 17. c) Tensiunea intraoculară: O. b) Dimensiuni pupilare: O. . Istoric socio-cultural In prezent este pensionară. ca preferinţă .d. Examen funcţional al ochiului a) Acuitatea vizuală cu corecţie: O. aspect de mobilitate normală. având o gospodărie frumoasă.D. care este opacifiat. Viplex. nu fumează. praf.c. Este căsătorită. are un băiat căsătorit. = 17. Orbita = AO de configuraţie normală.D. B.3 mmHg O. Algocalmin.

cu mişcări circulare. apoi se citeşte la microscop după colorare. sânge.lO m m .10 g %o 0.are aspect normal A.2 h -17mm . . O uree crescută indică o afecţiune. dimineaţa. 9.6 ml. pe un plan dur. Se agita uşor.N.8% . 14-15g% 36 . Se usucă lama. scăzuta denotă o anemie. Se recoltează 2 ml. Se recoltează cu seringa de 2 ml.6 mm. O picătură de sânge se întinde pe lama de frotin. pe nemâncate. 54% 3% Limfocite Monicite 47% 5% 20. fără anticoagulant. sânge în flacon cu anticoagulant EDTA.11. se agită uşor.5 % Reacţie V D RL Leucocite Neutrofile segm.C. = n. sânge în flacon cu anticoagulantul EDTA. Glicemic Uree 0. O glicemie crescută arată o tulburare a metabolismului glucidic. VHS-ul crescut indică o infecţie în organism. dimineaţa pe nemâncate. L00g°/oo 0.4.53% 2.D. 4 .SH. Se recoltează 2 ml. cu mişcări circulare. Se recoltează 2 ml.V.c. / 2.8 % + 1.40 g % Negativ 7000 -9000 mm 3 25-60% 0. Ht scăzut denotă anemie. se recoltează 5 ml sânge.se distinge vag pupila nervului optic şi mai bine periferic FO. Examen oftalmoscopic FOD (după Mydrum) . INVESTIGAŢII DE LABORATOR Analiza Hemoglobina R ezu ltat 10. se recoltează 5 ml.4 citrat de sodiu 3. sânge fără anticoagulant.60 -1.20 .5 g % V.3 .0.O. sânge fără anticoaRulant Leucocitele crescute indică o infecţie în organism.11 mm.. Euzinofîle Implicaţii nursins O Hb. 0.35 g %o Negativ 9400 mm3 V.42 2%o o Hematocrit 35g%> Ih .

asistenta se va spală meticulos pe mâini. seara 1 f.O. S-a indicat pentru combaterea durerii. O./zi l. 3 pic.tb=250 mg I tb seara I tb. să respecte calea de administrare S-a indicat pentru facilitarea somnului. ALGOCALMIN DIAZEPAM XUXNA 1% AMPICILINA IM IM instilaţie instilaţie Analgezic Antiinflamator Sedativ Anestezic local Antibiotic Antimicrobian ATROPINĂ 2% iustilaţie HIDROCORTIZON ACETAT Unguent subconjunctiv A. Locul de elecţie este regiunea supero-externă a muşchilor fesieri. Bolnava va sta pe scaun sau întins pe pat cu capul uşor pe spate şi i se va cere să privească spre frunte. câte Idj.= 30 mg 3 dj. 1 f. Cu mâna stângă se lasă în jos pleoapa inferioară iar cu mâna dreaptă se aplică unguent în sacul conjunctiva! apoi se cere bolnavei să închidă ochii./zi dimineaţa Cale oral oral Clasificare Sulfamida inhibitoare a carbohidrazei scade presiunea intraoculara: diuretic Sedative antihistaminice Polivitamina Implicaţii nursijia S-a indicat postoperator pentru scăderea presiunii intraoculare. S-a indicat ca dilatator de pupilă pentru a executa mai uşor F. Asistenta trebuie să verifice calitatea medicamentului. după fiecare masă 2 f. Tubul nu trebuie să vină în contact cu ochiul. lf=2ml 1 f dimineaţa. înainte de aplicarea unguentului asistenta se va spăla pe mâini. Distruge acţiunea potenţialilor agenţi patogeni. Bolnava va sta pe scaun cu capul uşor pe spate sau întins pe pat. Se injectează IM doza prescrisă. acele pentru injecţii trebuie să fie cu bizoul lung şi lungimea acului de 6 . se va asista bolnava./zi. VIPLEX oral S-a indicat postoperator pentru promovarea vindecării. S-a indicat preoperator pentru pregătirea intervenţiei chirurgicale. Se va înghiţi cu apă sau un pahar cu lapte. . S-a indicat pentru anestezia globului ocular.MEDICAŢIA BOLNAVEI Medicament EDEREN ROMERGAN Doza/orar 2 tb./zi. 2 Ig./zi 1 fl =250 mg.8 cm. înainte de măsurarea T. /zi seara 2pic. se dă bolnavei spre înghiţire. Picurâtorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular.I. dimin. S-a indicat pentru afecţiuni inflamatorii şi alergice ale ochiului./zi 1 lg. 1 fl.S. înainte de aplicarea picăturilor. Temperatura medicamentului din flacon trebuie adusă la temperatura corpului prin ţinere în mână câteva minute.

ZIUA I . manifestată prin acuitate vizuală micşorată. Dx.PLAN DE ÎNGRIJIRE Bolnava: lonaşcu Georgeta Vârsta: 54 ani Diagnostic: Cataractă posterioară patologică O. . II: Dificultate de a desfăşura activităţi recreative adecvate pe perioada spitalizării. Sfătuiesc pacienta să apeleze la cadrele medicale oricând are nevoie de ceva.PREOPERATOR Dx. Familiarizez pacienta cu încăperea şi obiectele din jur. Obiectiv : Pacienta să fie familiarizată cu salonul şi să evite eventualele accidentări. I: Risc de accident datorită limitării câmpului vizual. Educ pacienta să se deplaseze încet pentru a evita eventualele accidente. Administrez colirele prescrise de medic. Obiectiv : Bolnava să nu resimtă handicapul ocular pe perioada spitalizării. Este familiarizată cu încăperea şi cu obiectele. Scop : Asigurarea securităţii pacientei pe perioada spitalizării.D. Evaluare : Pacienta acceptă medicaţia prescrisă şi manifestă încredere în cadrele medicale. INTERVENŢII NURSING > > > > Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientei. Scop: Promovarea unei activităţi recreative adecvate pe perioada spitalizării.

> înainte de prezentarea planului de îngrijire. > O liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i redea încrederea în sine şi să-i ofere certitudine în activitatea sa. tratamentul şi intervenţia chirurgicală.INTERVENŢII NURSING Explic pacientei că activităţile recreative sunt indicate pe perioada spitalizării. > Explic necesitatea intervenţiei chirurgicale. > Informez pacienta în legătură cu boala sa şi cu ceea ce urmează după intervenţia chirurgicală.Pacienta înţelege restricţia temporară a cititului şi a vizionării programelor TV.Pacienta face activităţi recreative cu sprijinul asistentei şi al familiei. > Sfătuiesc familia să colaboreze cu pacienta pe perioada spitalizării şi să o viziteze cât mai des. . Scop : Educarea pacientei în legătură cu boala. INTERVENŢII NURSING > Apreciez nivelul de cunoaştere şi puterea de înţelegere a pacientei. Obiectiv : Pacienta să fie capabilă să înţeleagă şi să reproducă informaţiile legate de afecţiune. Dx. > Apreciez cum boala afectează persoana sau stilul de viaţa. apreciez pacienta pentru prezenţa nevoilor fiziologice. care este principalul tratament al cataractei. > Explic pacientei necesitatea unui tratament corect şi la timp. > Îi explic pacientei că poate citi sau viziona programul TV la recomandarea medicului. Se poate întâlni orice nevoie fiziologică şi încurajez exprimarea emoţiilor puternice. > Evaluare : . să raporteze orice modificare a vederii. . III: Insuficienta cunoaştere despre boală. datorită lipsei surselor de informaţie.

. > Discut calm cu pacienta şi stabilesc o relaţie de confidenţialitate. ZIUA A II-A INTRAOPERATOR Dx.Pacienta arată interes în legătura cu activităţile de îngrijire. nu va simţi durere. Evaluare: . -Pacienta are cunoştinţe despre boală şi intervenţia chirurgicală. . > Administrez după prescripţie Ederen şi Romergan.9°C. înainte de intervenţia chirurgicală. Td=36.Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/70 mmHg. Obiectiv : Bolnava să fie pregătită adecvat preoperator. R=18 r/min.. seara şi l tb. . dimineaţa.7°C. > încurajez familia să ofere un suport psihic înainte de actul operator. l tb. > Monitorizez funcţiile vitale. Asigur bolnava că intervenţia chirurgicală nu înseamnă îndepărtarea ochiului şi că. I: Anxietate datorită intervenţiei chirurgicale.Pacienta nu mai este anxioasă. Scop : Menţinerea unui tonus psiho .Evaluare : . are un facies relaxat. . INTERVENŢII NURSING > Apreciez gradul de anxietate al pacientei.Pacienta exprimă satisfacţie în legătură cu nivelul actual şi cantitatea informaţiilor primite. în timpul actului operator. P = 78 b/min. manifestată prin teama şi frică. > Ofer ultimele informaţii cu privire la intervenţia chirurgicală. Ts = 36. > Precizez pacientei ora fixată de medic pentru intervenţia chirurgicală. > Mă asigur că este pregătită fizic şi psihic pentru intervenţie.Pacienta este pregătită din punct de vedere fizic şi psihic pentru operaţie.afectiv optim în timpul actului operator.. din cauza anesteziei.

mobilităţii limitate şi pansamentului ocular. încurajez familia să fie alături de ea. PROTOCOL OPERATOR 1. Perfuzie cu glucoza 5 %. 4. în special după actul operator. + Xilină 4 % . Anestezie : Xilină 2 %. Probez funcţionalitatea soneriei şi o arăt pacientei. l f. 5OO ml. III: Risc de accident datorită limitărilor vizuale. Educ pacienta că nu trebuie să tuşească. obiectele din jur pentru perioada postoperatorie. .Promovarea confortului pe perioada spitalizării. O informez că patul va avea apărători laterale pentru a preveni eventualele accidente. II: Comunicare eficientă la nivel senzorial datorită intervenţiei chirurgicale. 3 picături Dx. Evaluare : . Ştie unde este soneria.Bolnava să respecte mobilizarea. Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate postoperator. salonul. Scop : Prevenirea complicaţiilor legate de imobilitate pe perioada spitalizării.Pacienta cunoaşte obiectele din jurul său. Familiarizez pacienta cu obiectele şi salonul.instilaţie oculară 2. INTERVENŢII NURSING > > > > > > Reamintesc pacientei că după intervenţia chirurgicală. Crioextracţia cristalinului extracapsular 3. Ampicilina şi Piocarpină. . Instilaţie cu ser fiziologic. Obiectiv : Bolnava să fie familiarizată cu salonul.injecţie retrobulbară Xilină 2 % . ambii ochi vor fi acoperiţi.Dx. Obiective : . să strănute după intervenţia chirurgicală.

Învăţ pacienta despre necesitatea menţinerii tonusului muscular puternic. Administrez medicaţia prescrisă.Bolnava se simte confortabil. -Diureza= 1700 ml. Monitorizez durerea./zi. R = 16 r/min.Funcţiile vitale sunt în limite normale: TA = 140/70 mmHg. . câte o tb.. ceai. . Notez caracterul respiraţiei în FO iar anormalităţile le raportez medicului.. Explic pacientei că durerea este normală din cauza lezării ţesutului în urma intervenţiei chirurgicale. prin exerciţii şi să aibă răbdare în timpul mobilizării. să doarmă pe partea neoperată. după fiecare masă. Încurajez familia să fie alături de ea şi o informez despre evoluţia bolii.Diazepam. monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb.Bolnava a consumat 2 1. Notez în FO episoadele dureroase. La nevoie somnifere . .Bilanţul hidric : .8°C. Scop : Prevenirea complicaţiilor postoperator. Deservesc bolnava cu ploscă şi urinar la pat. IV : Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator. dar îşi acceptă cu greu postura. Viplex 3 tb./zi. Educ pacienta că nu trebuie să facă mişcări bruşte. Observ comportamentul.Pierderi insesizabile =150 ml. să tuşească şi să vorbească tare. Evaluare : . T = 36. Apreciez intensitatea durerii pe o scală de la l la 10 şi calmez durerea cu Algocalmin -1 f. Aplic comprese reci pentru reducerea durerii. în 24 ore.. . Reamintesc familiei că. gradul de agitaţie al bolnavei.INTERVENŢII NURSING > > > > > > Apreciez funcţiile vitale la fiecare 4 h. după prescripţie. Sfătuiesc pacienta să nu se mişte. Obiectiv : Combaterea durerii oculare în următoarele 6 ore. P = 80 b/min. Dx. să nu se aplece. bolnava trebuie să consume 2 litri ceai neîndulcit. . INTERVENŢII NURSING > > > > > Apreciez durerea pacientei imediat după intervenţie la fiecare 2 ore.Transpiraţie =150 ml.

Observ starea de hidratare a pacientei. lapte. apreciez turgorul.5-2 l. ./zi.Verbalizează orice semne şi simptome când apare durerea. .turgor normal. . . diureza şi culoarea urinei.Diureza 1600 ml. ingestie 600 ml. .2 perfuzii). sifon). este liberă de complicaţii..> Cer pacientei să anunţe orice schimbare a vederii şi a stării generale. INTERVENŢII NURSING > > > > > În primele 24 ore calculez necesarul de proteine bazat pe o greutate a corpului ideală şi pe proteinele totale din sânge. . . Obiectiv : Bolnava să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui.).Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase. Evaluare: . = 30 Kcal. Dx. lichide (ceai. corp (2 g. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1.normocromă. Evaluare : .Durerea a scăzut în intensitate.. compot. Proteinele plus regimul alimentar vor începe a fi administrate la două zile după intervenţia chirurgicală. Observ tegumentele şi mucoasele.Culoarea urinei . proteine pe Kg. . Pacienta are nevoie de 2 g.Aport perfuzie 1000 ml. Scop : Minimalizez scăderea greutăţii corporale postoperator. .. pierderi 150 ml. respectă repaosul.Bolnava a ingerat 2 1.Bolnava nu este deshidratată .Bolnava nu prezintă infecţii. V : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale. până atunci va fi alimentat parenteral cu perfuzie cu glucoza 5 % (500 g. Explic pacientei că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare.

INTERVENŢII NURSING Supraveghez ca bolnava să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. puroi în plagă. care este tot o tehnică aseptică. Scop : Pacienta să fie îngrijită din punct de vedere igienic. : Prevenirea infecţiilor postoperatorii. explicând necesitatea de a fi curat. datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. Asigur lenjerie curată de pat şi corp. VI: Risc de infecţie datorita întreruperii ţesutului muscular. > Evaluare : . eventual temperatura. Obiectiv : . la eliminări.Este afebrilă. VII: Deficit de autoîngrijire.Pacienta să fie ajutată corespunzător la schimbarea lenjeriei. Obiectiv : Combaterea durerii şi a infecţiei postoperatorii. îngrijirea şi curăţirea plăgii. Dx.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte.Dx.8°C.Bolnava nu prezintă semne de infecţie. . să nu prezinte cute. tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. > Instruiesc pacienta să raporteze semnele de infecţie.T-36. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. pentru a preveni apariţia escarelor. > Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei. . > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavei dar o ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când aceasta solicită. astfel încât previne complicaţiile. dureri abdominale. . până când va putea să se deservească singură. > Instruiesc pacienta şi familia în tehnica spălării pe mâini.

T = 36. gradul de agitaţie. La nevoie somnifere . -Funcţiile vitale în limite normale: Ta = 160/80 mmHg. HCA .Diazepam. P=80 b/min. Dx. Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO Mydrium OS l picătură dimineaţa Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. AO. am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător. y\ Evaluare : . Apreciez localizarea durerii.. II : Teama legată de pierderea vederii în urma intervenţiei chirurgicale şi de o posibilă orbire totală. Viplex 3 tb. Am explicat pacientei că aceasta durere nu este un semn al agravării situaţiei. Scop : Confort fizic şi psihic postoperator pacientei. 2 ml. R = 16 r/min. Cer pacientei să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale.Verbalizează orice semne şi simptome când apare durerea. Administrez medicaţia prescrisă monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb./zi.ZIUA A III-A PRIMA ZI POSTOPERATORIE Dx. ser fiziologic. Încurajez familia să fie alături de ea şi o informez despre evoluţia bolii. respectă repaosul. ci este ceva normal. . liberă de complicaţii.OS.Durerea a scăzut în intensitate . Am ridicat puţin somiera patului. după fiecare masă. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. Prevenirea complicaţiilor.9°C.Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator.câte o tb. nelinişte. Când am instilat. Obiectiv : Pacienta să verbalizeze teama în următoarele două ore./zi . severitatea ei pe o scală de la l la 10. . Scop : .Bolnava este liberă de infecţie. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Observ comportamentul bolnavului. I: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator..

împrejur (în salon. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1.Bolnava îşi exprimă teama. . Asigur liniştea de jur . în hol ). Evaluare : . a ingerat 2 1. textura părului şi a pielii. . măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. oferindu-i alimentele indicate de medic. Observ nivelul excesiv al stresului rezultând de la teamă. Scop : Asigurarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării. III : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale. de a înţelege tot ce-i spun. ca să îndepărteze frica de orbire. . Servesc bolnava cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai.Bolnava acceptă regimul hidric. Dx. INTERVENŢII NURSING > > > > > Examinez deficitul de nutriţie al pacientei. Îi explic că are nevoie frecvent de administrare de medicamente intraoculare şi îi explic fiecare pas pe care îl fac în timpul intervenţiilor. compot.5-2 L/zi. Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. Obiective : Bolnava să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. apreciez tegumentele şi mucoasele şi observ culoarea urinei.Bolnava nu este deshidratată. lapte. Ajut bolnava să se alimenteze. Explorez puterea pacientei de a învăţa. Observ pentru a evidenţia răspunsul pacientei la terapie. lichide (ceai neîndulcit. urmărind greutatea.INTERVENŢII NURSING > > > > > > O încurajez să-şi exprime sentimentele. prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală. Observ starea de hidratare a pacientei. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare.Pacienta nu mai este stresată datorită intervenţiei chirurgicale. culoarea. aceasta poate reduce teama pacientei. Evaluare : . sifon). caracterul.

Asigur lenjerie curată de pat şi de corp. II: Risc de infecţie datorită procesului inflamator.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie) ZIUA A IV-A A DOUA ZI POSTOPERATRIE Dx.Bolnava nu prezintă semne de infecţie. se manifestă prin dureri vii în ochiul respectiv sau durerea care creşte în intensitate. pentru a preveni apariţia escarelor. > Supraveghez ca bolnava să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor.Combaterea durerii si controlul ei . Obiective : . Dx. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins.normocromă Dx. . INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. la eliminări. T = 36. Scop : .Pacienta să fie ajutată corespunzător la schimbarea lenjeriei. dureri abdominale. De asemenea. Scop : Pacienta să fie îngrijită din punct de vedere igienic. . > Deservesc pacienta cu ploscă şi urinar la pat.Pacienta va prezenta incizia fără simptom de infecţie pe parcursul spitalizării. să nu prezinte cute. care este tot o tehnică aseptică. îngrijirea şi curăţirea plăgii. > Evaluare : . tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. . puroi în plagă.Culoarea urinei . > Instruiesc pacienta şi familia în tehnica spălării pe mâini. I : Durere oculară datorită agentului traumatic fizic (traumatismul inciziei ).7°C.Este afebrilă. .. până când va putea să se deservească singură. o instruiesc să raporteze semnele de infecţie eventual temperatura. IV : Deficit de autoîngrijire datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală.

Mydrium OD l picătură dimineaţa. Monitorizez. . pentru severitatea ei şi pentru factorii care cresc sau scad durerea pe o scală de la l la 10. am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului. descriu şi notez funcţiile vitale în FO. Când am instilat.Bolnava verbalizează când apare durerea. Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO.OD: Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile oculare. HCA . înainte ca durerea să fie severă: Algocalminlf. agitării. are un facies relaxat şi o postură decongestionată. Obiective : Bolnava să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. Evaluare : . Obiectiv : . plâns.Pacienta realizează că durerea a scăzut sau este absentă. 2 ml. Dx. gemete.. III : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase. mă spăl pe mâini cu apă si săpun înainte de aplicarea pansamentului şi instilaţiilor. AO. Apreciez pentru descrierea nonverbală a durerii: grimase. Administrez medicaţia prescrisă.Durerea a scăzut în intensitate . Ofer îngrijiri ale ochiului. . Educ pacienta să anunţe de câte ori durerea creşte în intensitate mai mare de 6 şi orice modificare a stării generale. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Apreciez pentru descrierea verbală şi localizarea durerii. ser fiziologic. la fiecare 6 ore acestea pot creşte odată cu durerea.Prevenirea infecţiilor.

/zi. 500 ml. 500ml. oferindu-i alimentele indicate de medic. Servesc bolnava cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai...2 l. apreciez tegumentele şi mucoasele. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. Obiectiv : Pacienta să înţeleagă informaţiile primite în următoarele 24 ore. textura părului şi a pielii. . Calculez regimul hidric. INTERVENŢII NURSING > > Avertizez pacienta să evite orice forţare a ochiului. Explic bolnavei că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi. Activităţile vor fi crescute treptat. Colaborez cu pacienta. Scop: Educ pacientul în legătura cu tratamentul. datorită lipsei surselor de informare. urmărind greutatea.Turgor normal. aport: perfuzie 5%. fără semne de deshidratare. G = 59 Kg.Culoarea urinei . . Evaluare : . măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric.Bolnava acceptă regimul hidric. a ingerat 2 1. Observ starea de hidratare a pacientei.. 5 . caracterul. transpiraţii 70 ml. cu vitamine. prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală. . Administrez parenteral glucoza 5 %.normocromă Dx. diureza 1750 ml.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Examinez deficitul de nutriţie al pacientei. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1 . pierderi lOOml. pentru a evita orice traumatism accidental. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada postoperatorie. Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. lapte. turgorul şi observ culoarea urinei.. de la o zi la alta.ingestiel500ml. IV : Insuficienta cunoaştere în perioada postoperatorie. Ajut bolnava să se alimenteze. sifon). familia şi specialiştii în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei alimentaţii normale. lichide (ceai neîndulcit. compot. culoarea.

Ajut bolnava să se alimenteze.normocromă Dx.5-2 L/zi. lapte.Bolnava acceptă regimul hidric. prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală. de la o zi la alta. Evaluare : . transpiraţii 70 ml. familia şi specialiştii în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei alimentaţii normale. Observ starea de hidratare a pacientei. caracterul.ingestiel500ml. IV : Insuficienta cunoaştere în perioada postoperatorie. Îi explic că un consuni adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Examinez deficitul de nutriţie al pacientei. pentru a evita orice traumatism accidental. oferindu-i alimentele indicate de medic. datorită lipsei surselor de informare. apreciez tegumentele şi mucoasele.. diureza 1750 ml. Explic bolnavei că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi.. . Activităţile vor fi crescute treptat. aport: perfuzie 5%. . dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada postoperatorie. culoarea. turgorul şi observ culoarea urinei. Scop: Educ pacientul în legătură cu tratamentul. Servesc bolnava cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. G = 59 Kg. 500 ml. INTERVENŢII NURSING > > Avertizez pacienta să evite orice forţare a ochiului. textura părului şi a pielii. compot.. 500rnl. Obiectiv : Pacienta să înţeleagă informaţiile primite în următoarele 24 ore. cu vitamine. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. .Culoarea urinei . a ingerat 2 1. lichide (ceai neîndulcit. urmărind greutatea. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. Administrez parenteral glucoza 5 %. fără semne de deshidratare. sifon). Colaborez cu pacienta. Calculez regimul hidric.Turgor normal. pierderi 100 ml. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1..

ZIUA A V-A A TREIA ZI POSTOPERATORIE Dx. Obiectiv : Pacienta să înţeleagă informaţiile primite postoperator. odihnit şi fără durere. să nu se aplece 3-4 săptămâni. broşuri. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada ambulatorie. cu aerul rece şi cu praful. deoarece creşte tensiunea intraoculară şi compromite intervenţia. căutând diferite metode de învăţare cum ar fi: postere. > Explic pacientei necesitatea unei administrări corecte a tratamentului. Lucrez cu pacienta şi cu familia la un plan realist de a învăţa ceea ce nu > Selectez metodele de învăţare cele mai bune. în special la contactul cu apă rece. iar pacienta învaţă mult mai repede. . Apreciez când este gata psihicul unei persoane să înveţe. dacă este stabil psihic. > Explic pacientei cum să-şi administreze singură medicamentele locale după externare şi o asigur de eficienţa lui. filme. II : Insuficienta cunoaştere în perioada postoperatorie datorită lipsei de informaţie. . Scop: Educarea pacientei în legătură cu tratamentul. încerc să fiu creativă. Dx. dacă urmează recomandările medicale dinainte. Evaluare : . Determin stilul de îngrijire a sănătăţii. INTERVENŢII NURSING Apreciez cum boala a afectat persoana şi stilul său de viaţă.> Sfătuiesc pacienta să nu facă mişcări bruşte. dacă are o dietă echilibrată. dacă este administrat corect şi la timp. datorită intervenţiei chirurgicale.Bolnava pune în aplicare cunoştinţele pe care şi le-a însuşit.Bolnava prezintă o condiţie psihică stabilă. Consider că este avantajos. I : Comunicare ineficientă la nivel senzorial. de exemplu dacă merge la doctor în mod regulat. > Explic pacientei că pansamentul ocular este necesar şi după externare.

suc neacidulat. > Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură. > Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi.Familia este gata să fie alături de ea. deoarece îi va creşte tensiunea intraoculară şi poate compromite intervenţia. .Pacienta exprimă satisfacţie că informaţiile pe care le-a primit îi sunt de ajutor. frigul şi să ducă o viaţă liniştită. ceai neîndulcit. lumina să vină din lateral. > Să evite mişcările bruşte. pentru că are nevoie de suport psihic. > Să se prezinte la control periodic. Să nu privească la TV până la indicaţiile medicului. punând întrebări prin care ea să-mi demonstreze că şi-a însuşit minimul de cunoştinţe. > Să evite emoţiile. să-şi cumpere ochelari rjrescrişi de medicul oftalmolog. Trecerea la dieta normală se face treptat. Pentru a preveni infecţiile. Testez pacienta rugând-o să-mi spună ce am învăţat-o.înţelege şi este gata să respecte informaţiile primite. Explic pacientei că în primele două zile să consume în special lichide. încurajez familia sa fie alături de ea.> > > > > > Educ bolnava în legătură cu restricţiile mişcărilor. atât în privinţa tratamentului. Evaluare : . > Să evite condimentele şi băuturile alcoolice. în perioada de ambulatoriu să nu efectueze mişcări bruşte şi să nu folosească poziţia ortostatică. > Să nu se aplece 4-5 săptămâni. > Când citeşte. să nu stea aştepte următoarea ocazie de control şi să se prezinte imediat la medicul specialist. când îşi administrează picăturile în ochi. PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE SANITARĂ După părăsirea spitalului. Observ pacienta. de asemenea. chiar şi atunci când nu are nici o acuză oculară. să ţină vârful picurătorului steril. o educ să se spele pe mâini înainte şi după administrare. cât şi a modului de viaţă: > Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile. lapte.. > Să nu privească la TV până la indicaţia medicului. pacienta trebuie să aplice sistematic prescripţiile medicului specialist. sau simte că scade acuitatea vizuală. . să verifice regulat pansamentul pentru a observa când apare lichid. .

o fată de 16 ani şi un băiat de 13 ani. într-o casă cu 5 camere. Bea cafea şi băuturi alcoolice ocazional. se uită la TV. Istoricul îngrijirilor Bolnavul afirmă că nu a avut probleme cu sănătatea. Are gradină cu pomi fructiferi. Modul de petrecere a timpului liber Munceşte în gradină. Odihnă: doarme suficient. Condiţii de viaţă şi de muncă: pensionar de boală. cu întreaga familie. este pasionat de fotbal şi emisiuni sportive.78 m. formată din soţie şi doi copii.CAZUL NR. . este în vârsta de 52 de ani. Rh pozitiv. Neagă alergie medicamentoasă şi alimentară. pe care îi place să o îngrijească. Reacţia faţă de starea de sănătate Bună în ciuda hipoacuziei şi a scăderii acuităţii vizuale. 69 Kg. A suferit de toate bolile copilăriei.. operată în urmă cu patru ani. 3 INTERVIU Date despre bolnav Bolnavul se numeşte Corneanu Sandu. merge la biserică. viţă de vie. Are grupa sanguină OI. Concepţia spirituală şi filozofică: este un om credincios. S-a născut pe data de 27. Istoric socio-cultural Ocupaţie: a fost şofer.1952. este de naţionalitate română şi de religie eatoţie$. înălţimea 1. Nu se consumă de faptul că este pensionar de la o vârstă tânără. sucuri. fără tranchilizante. Fumează 20 ţigări pe zi. Obişnuinţele zilnice ale pacientului Alimentaţie: preferă fructele. deoarece ştie să-şi umple timpul în mod plăcut şi util. Reacţia faţă de tratament si îngrijiri Are încredere în echipa operatorie şi speră să se vindece chirurgical.08. Locuinţa: locuieşte cu familia. A fost internat în spital pentru mastoidită. peştele. în prezent este pensionar şi nu are probleme de familie. gradul II.

matură. în ultimele 6 luni. nu mai vede deloc cu ochiul drept. capsulă lenticulară posterioară.artere periferice pulsatile .R.D.nepalpabil. cu excepţia cristalinului.adipos .splină nepalpabilă .spaţial . V.Diagnostic la internare A.N.ficat normal .5 g/7/7. cu reflexe alb-strălucitoare F.L. acuitatea vizuală a scăzut sub limita utilizării.R.TA 140/80 mniHg.murmur vezicular normal . care este opacifiat.abdomen moale. A. Pol anterior O. 78/min.O.gradul II. La scurt timp a observat că acuitatea vizuală scade treptat la ambii ochi.fără percepţie luminoasă prezentă A. Tegumente şi mucoase .nu se poate examina datorită cristalinului opacifiat . . Tot atunci a fost pensionat de la O. -1/50. S. Examen clinic general Stare generală bună.normal colorate. cu mişcări simetrice bilaterale .V.C.bine orientat temporo . O.sonoritate pulmonară normală . O. = 5.nimic supra adăugat. Anexe glob ocular normale.loji renale libere . . Mobilitate oculară normală. Căi lacrimale permeabile. Aparat digestiv: . Istoricul bolii în urmă cu patru ani a fost operat de mastoidită.micţiuni fiziologice . iar de aproximativ 2 luni.5g.şoc apexian în spaţiul V i.articular . Sistem osteo .O.tranzit intestinal normal Aparat uro-genital: .O.normal.D. motiv pentru care se internează. neomogen în toate straturile.c. Aparat respirator: .zgomote cardiace ritmice bine bătute . V.aria relativă a malităţii cardiace în limite normale . .O.D. Sistem musculo .D.S. : . Sistem ganglionar . -A. suplu. Aparat cardio-vascular : .O.normal reprezentat.torace normal conformat. .integru. în midriază 1/16 T. prezneta bilateral Examen local A.urină normocromă S. nedureros la palpare . stâng .O. cataractă presenilă. T. O.

Leucocite Neutrofile Euziiiofîle Limfocite Monocite Valori patologice 48% 1 li -2mm 2 h. cu excepţia cristalinului care este opacifiat. S.3 .O.Pol anterior O.S. se vede doar periferia. - EXAMEN DE LABORATOR KT.capsular posterior.H.în midriază. .1 1 mm 7000-900011 25 .60% 0. normal. V.3mm 6700 mm3 62% 3% 34% Valori normale 36-42% 4 .4-11.6mm 9.53% 6% 2.8% . nucleo . F.5% 20 .

Iki = 30me.S. Se va înghiţi cu apă sau un pahar cu lapte. înainte de măsurarea T. ltb=250mg. O. . seara 1 f/zi seara 2 pic. Picurătorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular. Asistenta trebuie să verifice calitatea medicamentului. S-a indicat pentru anestezia globului ocular. 1 fl. S-a indicat preoperator pentru pregătirea intervenţiei chirurgicale. Bolnavul va sta pe scaun sau întins pe pat cu capul uşor pe spate si i se va cere să privească spre frunte. 0.: 3 dj/zi câte Idj după fiecare masă 2 f/zi lf=2ml 1 f dimineaţa 1 f. Distruge acţiunea potenţialilor agenţi patogeni. Tubul nu trebuie să vină în contact cu ochiul. S-a indicat pentru facilitarea somnului. Cu mâna stângă se lasă în jos pleoapa inferioară iar cu mâna dreaptă se aplică unguent în sacul conjunctiva! apoi se cere bolnavului să închidă ochii ATROPINĂ 2% instilaţie fflDROCORTIZON ACETAT Unguent subconjunctiv A. să respecte calea de administrare. ALGOCALMN DIAZEPAM XILINĂ AMPICILINA IM M instilaţie instilaţie Analgezic local Sedativ Antibiotic Antimicrobian Antibiotic Antimicrobian S-a indicat pentru combaterea durerii.MEDI CAŢIA BOLNAVULUI Medicament EDEREN ROMERGAN VIPLEX Doza/orar 2 tb. Bolnavul va sta pe scaun cu capul uşor pe spate sau întins pe pat. Locul de elecţie este regiunea supero-externă a muşchilor fesieri.ltb seara: Itb dimin 21g/zi./zi 1 fl./zi. S-a indicat pentru afecţiuni inflamatorii şi alergice ale ochiului: înainte de aplicarea unguentului asistenta se va spăla pe mâini. Locul de elecţie este regiunea superoexternă a muşchilor fesieri. Se injectează Im în doza prescrisă./zi dimineaţa Cale oral oral oral Clasificare Sulfamidă inhibitoare a carbohidrazei scade presiunea intraoculară. S-a indicat postoperator pentru promovarea vindecării. Temperatura medicamentului din flacon trebuie adusă la temperatura corpului prin ţinere în mână câteva minute.I.= 250 m« 3 pic . diuretic Sedative antihistaminice Analgezic Antiinflamator Implicaţii mirsinu S-a indicat postoperator pentru scăderea presiunii mtraoculare. se dă bolnavului spre înghiţire. S-a indicat ca dilatator de pupilă pentru a executa mai uşor F. se va asista bolnavul.

încurajez exprimarea lor şi ascult cu atenţie.PLAN DE ÎNGRIJIRE ZIUA I . paloare. palpitaţii. > Explic că încrederea în sine reduce anxietatea legată de durere şi modificările potenţiale în starea de sănătate şi conceptul de sine al pacientului. manifestată prin nelinişte şi teamă. relaxat. Pregătirea adecvata preoperatorie: anailiza-recoltare. > Apreciez expresii non-verbale ale fricii ca: agitaţie. > Creez un mediu calm. I : Frica datorită intervenţiei chirurgicale şi fiica de eşecul posibil de recăpătare a vederii. > Asigur pacientul că i se vor administra antialgice după intervenţie şi i se va trata pentru a preveni complicaţiile şi convalescenţa prelungită. Scop : înlăturarea fricii evidenţiate prin incapacitatea de a se relaxa şi odihni pe perioada spitalizării. tensionarea corpului şi a muşchilor faciali. exprimarea verbală a fricii şi motivele. Exprimarea Iro contribuie la relaxarea pacientului şi ajută să identifice sursele de anxietate. II: Potenţial de atingere a integrităţii fizice datorită deficitului vizual. INTERVENŢII NURSING Apreciez nivelul anxietăţii. Dx. Asigurarea securităţii pacientului pe toata perioada spitalizării.PREOPERATOR Dx. > . iritabilitate. Evaluare : Pacientul manifestă încredere în cadrele medicale şi aşteaptă încrezător reuşita intervenţiei chirurgicale. Obiective : Calmarea durerii la nevoie. ca pacientul să-şi împărtăşească sentimentele şi temerile. Obiectiv : exprimă frica şi îngrijorările în ceea ce priveşte intervenţia chirurgicală.

. Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P. Explic pacientului efectele tratamentului. monocite = 3 %.43 g %. . glicemia = 0. manifestată prin sentiment de neputinţă. intensitatea.27g%. Ofer informaţiile necesare pacientului. Scop : Pacientul să accepte pierderea temporară a vederii.Durerea este ameliorată. T. Administrez două fiole Algocalmin pentru scăderea durerii şi confortul pacientului: o fiolă dimineaţa şi una seara. Ofer lămuriri cu privire la întrebările şi neliniştile pe care le manifestă cu privire la prognosticul bolii. Informez pacientul corect despre prognosticul bolii. tratament şi schimbările necesare în stilul de viaţă. leucocite = 940 mm3. Ts = 37°C. R şi le notez în F. VSH la lh=6mm. limfocite = 34 %...Pacientul afirmă încredere în cadrele medicale şi în tratamentul administrat. la intervenţia chirurgicală.Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/80 irimHg. Td = 36. INTERVENŢII NURSING > Discut cu pacientul şi-1 încurajez să-şi exprime neliniştea şi sentimentele. îi cer să descrie caracteristicile durerii. TA. Ht=38%.8°C. P=80 b/min.Analize rezultate: Hb =12. IM. enzofîle = 4 %. . Recoltez analize sub perfecta asepsie şi apoi le duc la laborator. Dx.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientului. în special necesitatea administrării la timp şi în doza prescrisă a medicamentelor.82 g °/oo. III: Pierderea stimei de sine datorită alterării vederii. . pentru a se obişnui cu termenii medicali despre boală şi tratament. Liniştesc bolnavul în privinţa evoluţiei afecţiunii. neutrofile = 59 %. la 2 h = 13 mm. Obiectiv: Asigurarea de suport psihic necesar pentru a depăşi sentimentul de incompetenţă. Evaluare: . uree = 0.O. R = 18 r/min.

> Sfătuiesc familia să discute cu pacientul pe perioada spitalizării şi să-1 viziteze cât mai des posibil. Obiectiv : Pacientul să fie capabil să înţeleagă informaţiile legate de afecţiune. .Bolnavul face activităţi recreative cu ajutorul asistentului şi familiei. Evaluare: . Scop : Educarea pacientului în legătură cu afecţiunea şi intervenţia chirurgicală. A Dx. obişnuit că până la vindecare este dependent de alţii. Obiectiv : Petrecerea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării. INTERVENŢII NURSING > Am recomandat pacientului să analizeze unele emisiuni radio la orele preferate. . V : Deficit de cunoaştere în legătură cu aşteptările postoperatorii datorită lipsei surselor de informare.Bolnavul înţelege restricţia temporară a cititului şi a vizionării TV. manifestată prin cerere de informaţie. Scop : Promovarea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării. Discut cu familia ca să-i ofere sprijin psihic şi moral de câte ori este necesar. Dx. IV : Dificultate de a desfăşura activităţi recreative datorită alterării senzoriale. Evaluare : Pacientul îşi acceptă rolul său dependent de alţii. manifestată prin incapacitatea de a îndeplini o activitate favorită. > I-am explicat că poate citi sau viziona programul TV la recomandarea medicului oftalmolog.> > ÎI liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i redea încrederea în sine.

> Familiarizez pacientul în legătură cu echipa de îngrijire. de folosire a unor obiecte personale. grupul sanitar şi modul în care sunt aşezate obiectele şi mobilierul în salon. dimineaţa.INTERVENŢII NURSING > Apreciez gradul de cunoaştere a pacientului cu privire la diagnostic. > Explic necesitatea intervenţiei chirurgicale. toaleta ochiului şi investigaţiile efectuate de medicul oftalmolog. -Pregătirea preoperatorie adecvata. tehnica medicală propusă. experienţe din trecut legate de intervenţia chirurgicală şi spitalizare. TA. > Administrez o tabletă de Dulcolax seara. . > Explic pacientului că durerea va înceta după administrarea analgezicului. seara şi l tb. Evaluare: Pacientul posedă cunoştinţe despre boală şi intervenţia chirurgicală. R.Asigurarea confortului pe perioada spitalizării. > Preoperator. ZIUA A II . l tb..Administrez două fiole Algocalmin: l fiolă dimineaţa şi i fiolă seara sau la nevoie pentru dispariţia durerii şi pentru confortul lui. exerciţii care îl vor ajuta postoperator. > Informez pacientul în legătură cu afecţiunea sa. > Administrez după prescripţie Ederen şi Romergan. cu topografia camerei şi a spatiilor din jur. ocluzionez ochii bolnavului şi fac exerciţii de mers. Scop : Promovarea securităţii si confortului pe perioada spitalizării.A PREOPERATOR Dx. I : Potenţial de atingere a integrităţii fizice. T. datorita deficitului vizual manifestata prin risc de complicaţie. înainte de intervenţia chirurgicală. Obiective: . > Educ pacientul să raporteze orice disconfort şi accentuarea durerii. '. > Explic în ce constă examinarea zilnică a ochiului. INTERVENŢII NURSING > Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P. care este principalul tratament al bolii.

. Scop : Promovarea unei activităţi recreative adecvate pe perioada spitalizării.îndepărtarea ochiului în timpul intervenţiei chirurgicale. > Accept sentimentele pacientului şi îl asigur că anxietatea şi teama sunt reacţii normale pentru intervenţia chirurgicală. Td = 36. P=78b/min.video.vizualizarea instrumentelor cum se apropie de ochi.9°C. relaxant. > Corectez concepţiile greşite şi dau informaţii corecte despre examene des întâlnite în timpul intervenţiei chirurgicale: . . /v > ÎI liniştesc în ceea ce priveşte "părerile" altora despre boala sa. programe audio . . > Prezint informaţiile folosind o varietate de metode: materiale tipărite. R = 18 r/min. Obiectiv : Bolnavul să primească informaţiile din mass-media care îl interesează.. Obiective : .7"C. postere. . Ts . evidenţiată prin capacitate de a se relaxa şi odihni. să nu resimtă acut perioada spitalizării. II : Anxietatea datorită ameninţării conceptului de sine rezultând fricii şi scăderea răspunsului la tratament.Pacientul să-şi exprime temerile şi necunoscutele. Concepţiile greşite pot contribui la anxietate şi frică. Dx.implicare sub câmpurile chirurgicale. care a suferit o intervenţie chirurgicală de acelaşi tip. INTERVENŢII NURSING > Asigur nivelul de cunoştinţe al pacientului cu privire la intervenţia chirurgicală.. . III: Dificultate de a-şi desfăşura activităţile recreative datorită alterării senzoriale.36.fără anestezie intervenţia va fi dureroasă. > Creez un mediu calm.Evaluare : Funcţii vitale în limite normale : TA = 140/70 mmHg. Dx. > Prezint pacientului un fost bolnav al secţiei noastre. Scop : Anxietatea în limite tratabile.Stabilirea confortului pshic preoperator.

instilând picături de Ampicilina dizolvate în 10 ml. IV : Insuficienta cunoaştere despre pregătirea preoperatorie datorită lipsei surselor de informare. > Am instruit pacientul să nu se atingă la ochi. postoperator. Obiectiv : Bolnavul să fie capabil să înţeleagă şi să reproducă în legătură cu intervenţia chirurgicală. minimalizând riscul de complicaţii postoperator. se simte relaxat şi este satisfăcut de informaţiile primite. . Dx. > Am explicat pacientului planul de îngrijire şi la ce să se aştepte postoperator. mai ales după intervenţia chirurgicală. cu golirea vezicii şi cu clisma evacuatoare. > Explic pacientului că. > Evaluare : Pacientul cunoaşte toate informaţiile despre pregătirea preoperatorie. va trebui să stea întins pe partea neoperată. > Educ pacientul în legătură cu efectele administrate în seara şi dimineaţa intervenţiei chirurgicale (Ederen şi Romergan). > Am redus bacteriile conjunctivale. Scop : Bolnavul să înţeleagă şi să cunoască despre modul de pregătire pentru intervenţia chirurgicală. ser fiziologic. INTERVENŢII NURSING Am informat pacientul că azi este ziua de pregătire pentru intervenţia chirurgicală. Evaluare : Pacientul afirmă că este gata psihic şi acceptă operaţia şi rezultatul cât mai repede.> Recomand familiei să fie alături de el. > Informez în legătura cu regimul alimentar.

Apreciez nivelul anxietăţii. R = 16 r/min. I: Anxietate datorită intervenţiei chirurgicale. tremurul vocii. INTERVENŢII NURSING /v > > > > > > > > În timpul pregătirilor de îngrijire. Evaluare : . II : Comunicare eficientă la nivel senzorial datorită intervenţiei chirurgicale.Anxietatea bolnavului este în limite normale.8°C. P = 80 b/mia. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea intervenţiei chirurgicale şi să manifeste încredere în asistentul medical în timpul actului operator. tahicardia. manifestată prin teamă şi fiică. depresie. Ajut pacientul să identifice problemele cu prioritate. T . Discut cu pacientul şi stabilesc o relaţie confidenţială. supărare. dar îi explic că intervenţia este făcută doar spre binele lui. obiectele din jur pentru perioada postoperatorie. Are un facies relaxat şi verbalizează că este încrezător în reuşita operaţiei. în timpul actului operator. .A INTRAOPERATOR Dx.36. raportate la condiţia pacientului. Dx. Administrez medicaţia prescrisă: Ederen şi Romergan. Dacă pacientul verbalizează refuzul intervenţiei. Ofer măsuri realiste. transpiraţia palmelor. îl ascult şi nu îl judec. Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate postoperator. negare. Administrez tranchilizante minore sub raţionament de nursing. smulg şi accept expresia de frică şi teamă a pacientului. Obiectiv : Bolnavul să fie familiarizat cu salonul. Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/75 mmHg. Anticipez simţăminte de refuz. nu va simţi durere datorită anesteziei.ZIUA A III . încurajez verbalizarea simţămintelor. Scop : Reducerea anxietăţii la un nivel tolerabil. starea de frică.. Asigur bolnavul că intervenţia chirurgicală nu înseamnă îndepărtarea ochiului şi că.

Promovarea confortului pe perioada spitalizării. .Camera este semiobscură. Îi explic că patul va avea apărători laterale.INTERVENŢII NURSING > > > > > > > Reamintesc pacientului că după intervenţia chirurgicală. imobilizat la pat 24 ore. + Xilină 4 % . după tolerantă. în special după actul operator. . III : Potenţial de accident datorită limitărilor vizuale. Crioextracţia cristalinului extracapsular 3. : Promovarea vindecării ochiului şi asigurarea unei mobilizări normale Obiective : .Bolnavul să respecte mobilizarea. l f. Instilaţie cu ser fiziologic. Anestezie : Xilină 2 %. PROTOCOL OPERATOR 1. Educ pacientul că nu trebuie să tuşească. postoperator.injecţie retrobulbară Xilină 2 % .instilaţie oculară 2. Stabilesc un set de exerciţii la pat în colaborare cu pacientul. 500 ml. Ampicilină şi Piocarpină. 3 picături. mobilităţii limitate şi pansamentului ocular. 4. să strănute după intervenţia chirurgicală. Familiarizez pacientul cu obiectele şi salonul. INTERVENŢII NURSING > > Bolnavul va sta.Ştie unde este soneria. . Asigur şi arăt soneria bolnavului. făcând exerciţii pentru a nu favoriza formarea escarelor pe partea dorsală şi pentru activitatea musculară a membrelor inferioare. Dx. obiectele din jur. Evaluare : . Încurajez familia să fie alături de el.Bolnavul îşi cunoaşte salonul. Perfuzie cu glucoză 5 %. . ambii ochi vor fi acoperiţi. Am grijă să fie camera semiobscură.

> Educ pacientul că nu trebuie să facă mişcări bruşte.. > Reamintesc familiei că. să nu se aplece.9°C. R. P imediat după ce a părăsit sala de operaţie şi le notez în F.1700 ml. . T = 36.Bolnavul se simte confortabil. prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală.5-2 l. să tuşească şi să vorbească tare.Pierderi insesizabile =150 ml. dar îşi acceptă cu greu postura. . INTERVENŢII NURSING > > Examinez deficitul de nutriţie al pacientului./zi.. > Ridic apărătorile laterale ale patului. P = 80 b/min.Bolnavul a băut 2 1.> Învăţ pacientul despre necesitatea menţinerii tonusului muscular puternic.Transpiraţie =150 ml. textura părului şi a pielii. turgorul şi observ culoarea urinei. ceai. Obiective : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului..Bilanţul hidric : . TA. . culoarea. . R = 16 r/min.O. > Deservesc bolnavul cu ploscă şi urinar la pat. > Sfătuiesc pacientul să nu se mişte. > Supraveghez funcţiile vitale: T. caracterul. Observ starea de hidratare a pacientului. pentru a preveni eventualele accidente. încurajez ingestia de lichide suficiente: 1. prin exerciţii şi să aibă răbdare în timpul mobilizării. apreciez tegumentele şi mucoasele. Dx. IV : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale. Evaluare : . bolnavul trebuie să consume 2 litri ceai neîndulcit..Funcţiile vitale sunt în limite normale: TA = 140/70 mmHg. -Diureza. în 24 ore. . urmărind greutatea. să doarmă pe partea neoperată.

Administrez medicaţia prescrisă. . Observ eventualii factori care ar putea cauza durerea: zgomote. VI: Durere oculară datorită procesului inflamator posoperator. Recunosc factorii care pot cauza creşterea durerii./zi. Ajut bolnavul să se alimenteze. temperatura şi lumina puternică. accept durerea descrisă de pacient şi-1 asigur că nu este singur. compot. dacă este cazul. Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. V : Probabilitate de atingere a integrităţii fizice. Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. Am ridicat puţin somiera patului.Culoarea urinei . gradul de agitaţie. lapte.câte o tb. lichide (ceai neîndulcit. Evaluare : . Viplex 3 tb. .Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator.> > > > Colaborez cu pacientul. sifon). Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. datorită mediului spitalicesc. Prevenirea complicaţiilor.normocromă Dx. Apreciez localizarea durerii. Dx. familia şi specialiştii în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale. măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric./zi . severitatea ei pe o scală de la l la 10. Scop : . nelinişte. frica. după fiecare masă.Bolnavul acceptă regimul hidric. Explic bolnavului că este indicat în primele două zile un regim hidric adecvat. monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. INTERVENŢII NURSING > > > > > > Observ comportamentul bolnavului. Caut cu pacientul să identific căi de control al durerii şi explorăm diverse metode folosind termeni pozitivi şi de putere a sugestiei. Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate. La nevoie somnifere -Diazepam. ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare. a ingerat 2 1. .Bolnavul nu este deshidratat. oferindu-i alimentele indicate de medic. ca anxietatea.

> Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. . > . tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. la eliminări.Bolnavul este liber de infecţii. explicând necesitatea de a fi curat. respectă repaosul. încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii.Nu prezintă dureri oculare. până când va putea să se deservească singur.. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. Evaluare : .încurajez pacientul cu privire la temerile şi neliniştile pe care le prezintă. Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. . îngrijirea şi curăţirea pielii. INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie. pentru a preveni apariţia escarelor. Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale. Obiective : .O. datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. care este tot o tehnică aseptică. astfel încât previne complicaţiile. Menţin curată şi uscată incizia. pentru eventualele acumulări de secreţii purulente.Pacientul va prezenta incizia fără simptome de infecţie pe parcursul spitalizării. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. observ marginea intervenţiei chirurgicale. > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului.Durerea a scăzut în intensitate. > Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini. . liber de complicaţii.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase. Dx.Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei. să nu prezinte cute. Asigur lenjerie curată de pat şi corp. > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F. VII: Deficit de autoîngrijire. . > Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic.

2 ml. mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului.7°C. La nevoie somnifere .Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie)./zi. Viplex 3 tb. . Dx. Mydrium OD l picătură dimineaţa Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. > Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului. gradul de agitaţie. I: Probabilitate de atingere a integrităţii fizice. puroi în plagă. > Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO. Z I U A A I V . Apreciez localizarea durerii.câte o tb./zi . -Este afebril. AO.Bolnavul nu prezintă semn de infecţie. HCA . Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore. severitatea ei pe o scală de la l la 10. Scop : .OD. dureri abdominale. INTERVENŢII NURSING Observ comportamentul bolnavului. > Am ridicat somiera patului. -Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. Evaluare : . II: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator.Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie. > .Diazepam.Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator. iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă. datorită mediului spitalicesc. am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător. eventual temperatură. T = 36. după fiecare masă. Prevenirea complicaţiilor.A PRIMA ZI POSTOPERATORIE Dx. ser fiziologic. > Administrez medicatia prescrisă monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb. .Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării plăgii. nelinişte. > Când am instilat.

> Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F. Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic. Obiective : . observ marginea intervenţiei chirurgicale. Menţin curată şi uscată incizia. . Asigur lenjerie curată de pat şi de corp > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului. astfel încât previn complicaţiile.Durerea a scăzut în intensitate. > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins.. la eliminări. INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie. . > . ci este ceva normal.Nu prezintă dureri oculare. să nu prezinte cute. Dx. pentru a preveni apariţia excarelor. tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. Evaluare : . > Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. Încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii. liber de complicaţii. care este tot o tehnică aseptică.> > > Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate. explicând necesitatea de a fi curat.Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei. III : Deficit de autoîngrijire datorită restricţiilor impuse de intervenţia chirurgicală. . pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. îngrijirea şi curăţirea plăgii. > Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini.Bolnavul este liber de infecţie.O. Am explicat pacientului că această durere nu este un semn al agravării situaţiei.Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase. respectă repaosul. până când va putea să se deservească singur.Pacientul va prezenta incizia fără simptom de infecţie pe parcursul spitalizării. .

Obiectiv : Pacientul să înţeleagă importanţa comunicării verbale pe perioada postoperatorie a spitalizării. care ar trebui să interfereze cu o relaţie de cooperare dintre noi. puroi în plagă. dureri abdominale. pentru a anunţa la camera de gardă de fiecare dată când are nevoie.Bolnavul nu prezintă semn de infecţie. în primele zile după intervenţie. -Este afebril. Identific reacţiile personale şi stilul de comunicare al pacientului. Dx. Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate pe perioada postoperatorie a spitalizării. Mă asigur că soneria este la îndemâna lui.decubit dorsal. Educ pacientul în legătură cu poziţia optimă în pat . să fie alături de bolnav. Evaluare : . .D.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte.Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării plăgii. în această perioadă de imobilizare la pat. Vorbesc cu el şi modelez discuţiile pe un ton cât mai cald şi mai apropiat. nu decubit lateral. Stabilesc căi de comunicare eficiente între mine şi pacient. îndemn familia ca.Plaga nu prezintă infecţii ( în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie).7°Q . IV : Comunicare ineficientă la nivel senzori-motor. datorită deficitului vizual O. .T = 36. comunicarea este mai redusă. . Nu voi judeca pacientul pentru nivelul său de comunicare. INTERVENŢII NURSING > > > > > > > > Apreciez nivelul de comunicare a pacientului. iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă. Explic pacientului că. să simtă că poate avea încredere în mine.Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie eventual temperatură.

Evaluare: - Bolnavul a înţeles informaţiile primite şi este gata să colaboreze; - Este susţinut de cadrele medicale şi de familie. Dx. V : Dificultate de a se alimenta şi hidrata, datorită intervenţiei chirurgicale. Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi menţinerea mobilităţii corpului. Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să coopereze la respectarea lui.
INTERVENŢII NURSING

Examinez deficitul de nutriţie al pacientului, urmărind greutatea, caracterul, culoarea, textura părului şi a pielii, prezenta sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală; apreciez tegumentele şi mucoasele, turgorul şi observ culoarea urinei; > Observ starea de hidratare a pacientului; încurajez ingestia de lichide suficiente: 1,5 - 2 l./zi; > Colaborez cu pacientul, familia şi specialişti în probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale; > Ajut bolnavul să se alimenteze, oferindu-i alimentele indicate de medic, măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. Explic bolnavului că este indicat, în primele două zile, un regim hidric adecvat; > Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai. Ii explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal, ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare.
>

Evaluare : - Bolnavul acceptă regimul hidric, a ingerat 2 î. de lichide (ceai, compot, lapte, sifon); - Bolnavul nu este deshidratat - turgor normal; -G = 70Kg.; - Culoarea urinei - normocromă. Dx. VI: Insuficienta cunoaştere pe perioada postoperatorie datorită lipsei sursei de informare. Scop : Alcătuim un plan individualizat pe strategii de învăţare.

Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă şi să reproducă, în legătură cu informaţiile primite, pentru următoarele 24 de ore.

INTERVENŢII NURSING
> > > >

> > >

>

Lucrez cu pacientul şi familia la un plan realist, de a învaţă ceea ce nu ştie. Fac un plan stabilit pe termen lung şi pe termen scurt; Mă asigur că ceea ce învaţă este esenţial din punct de vedere al persoanei pacientului; Selectez metodele de învăţare cele mai bune, cum ar fi: instructor personal la pat, discuţii sau demonstraţii; încerc să fiu creativ, căutând diverse metode de învăţare cum ar fi cărticele, postere, casete audio-video. Consider că sistemul este avantajos iar pacientul învaţă mult mai repede; Avertizez pacientul să evite orice forţare a ochiului, chiar şi la defecare. Activităţile vor fi crescute treptat de la o zi la alta; îi explic pacientului că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi, pentru a evita orice traumatism accidental; Sfătuiesc pacientul să nu facă mişcări bruşte, să nu se aplece 3-4 săptămâni deoarece creşte tensiunea intraoculară şi compromite intervenţia; Determin care este cea mai bună metodă de a învaţă acest pacient. Evaluare : - Bolnavul a înţeles toate explicaţiile care i-au fost date şi pune în aplicare cunoştinţele pe care şi le-a însuşit; - Este mulţumit pentru noile informaţii primite, de aceea cooperarea cu cadrele medii a fost la cel mai înalt nivel.

ZIUA A V-A A DOUA ZI POSTOPERATORIE
Dx. I: Durere oculară datorita procesului inflamator postoperator. Scop : - Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator; Prevenirea complicaţiilor. Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore.

INTERVENŢII NURSING
> >

>

>

> >
> > >

> >

Observ comportamentul bolnavului, gradul de agitaţie, nelinişte. Apreciez localizarea durerii, severitatea ei pe o scală de la l la 10; Administrez medicaţia prescrisă, monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb./zi, Viplex 3 tb./zi - câte o tb. după fiecare masă. La nevoie somnifere - Diazepam; Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături AO; Mydrioum OD picătură dimineaţa; Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. ser fiziologic, 2 ml. AO; HCA-OD; Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului; mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului; Când am instilat, am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător; Am ridicat puţin somiera patului; Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiuni radio preferate; Am explicat pacientului că aceasta durere nu este un semn al agravării situaţiei ci este ceva normal; Încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii; Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale; Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare. Evaluare : - Durerea a scăzut în intensitate; - Bolnavul este liber de infecţii, liber de complicaţii, respectă repaosul; - Nu prezintă dureri oculare; - Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate înaintea unei crize dureroase.

Dx. II: Deficit de autoîngrijire, datorită restricţiilor impuse de interdicţia chirurgicală. Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic, până când va putea să se deservească singur. Obiective : - Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei, la eliminări; - Pacientul va prezenta incizia fără simptome de infecţie pe parcursul spitalizării.

pentru ambulatoriu.7°C. datorită lipsei surselor de informare. > Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F. > Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului. apoi va adopta o dietă normală. .T = 36. -Este afebril. dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. să nu folosească poziţia ortostatică. Obiectiv : Pacientul să înţeleagă informaţiile primite pe perioada spitalizării. > Educ bolnavul în legătură cu restricţiile mişcărilor în perioada ambulatorie. III : Insuficienta cunoaştere pentru perioada de ambulatoriu. Menţin curată şi uscată incizia. observ marginea intervenţiei chirurgicale. pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. INTERVENŢII NURSING Explic pacientului necesitatea unei administrări corecte a tratamentului. dieta şi restricţiile mişcărilor pe perioada ambulatorie. > Explic pacientului cum să-şi administreze singur medicamentele locale prescrise după externare. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins. > . Asigur lenjerie curată de pat şi corp. să-şi cumpere ochelarii prescrişi de medicul oftalmolog. > Explic bolnavului că în primele zile să consume în special lichide.Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte. Scop: Educ pacientul în legătură cu tratamentul. > Să nu privească la TV până la primirea indicaţiilor medicului.. > Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor.INTERVENŢII NURSING Apreciez potenţialul de infecţie. Dx.Bolnavul nu prezintă semn de infecţie.Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la intervenţia chirurgicală poate prezenta senine de infecţie). pentru a preveni apariţia escarelor. > Evaluare : .O. . îl informez despre efectul benefic al tratamentului administrat corect şi la timp. > Bolnavul să-şi acopere ochiul ori de câte ori iese afară la aer rece. să nu efectueze mişcări bruşte. să nu prezinte cute.

. cât şi a modului de viaţă: > Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile. > Să evite mişcările bruşte. > Să se prezinte la control periodic. punând întrebări prin care el să demonstreze ceea ce a învăţat. > Să evite emoţiile. frigul şi să ducă o viată liniştită. . sau simte că scade acuitatea vizuală. > Să nu se aplece 4-5 săptămâni. .Bolnavul exprimă cu satisfacţie că informaţiile pe care lea însuşit îi sunt de ajutor. > Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură. deoarece îi va creşte tensiunea intraoculară şi poate compromite intervenţia. chiar şi atunci când nu are nici o acuză oculară. Evaluare : . > Când citeşte. să nu stea până la următoarea ocazie de control şi să se prezinte imediat la medicul specialist. > Să nu privească la TV până la indicaţia medicului. atât în privinţa tratamentului.Familia este alături de el. > Să evite condimentele şi băuturile alcoolice.> În timpul şi după învăţare pun pacientul să expună ceea ce a însuşit. PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE SANITARĂ După părăsirea spitalului. > Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi.Bolnavul înţelege şi este gata să respecte informaţiile primite. lumina să vină din lateral. pacientul trebuie să aplice sistematic prescripţiile medicului specialist.

Se anunţă bolnavul şi se va explica modul de măsurare. timp de un minut. se preferă perioada de somn. sticla cu alcool medicinal. MĂSURAREA PULSULUI Materiale necesare: foaia de temperatură. confortabil. apoi se apropie braţul bolnavei de torace. . termometrul se introduce în soluţie dezinfectantă. Cu vârful degetelor se execută o uşoară presiune asupra peretelui arterial şi se percep zvâcnirile pulsului. Se reperează şanţul radial. Se aşează mâna uşor. se ridică braţul bolnavului şi se şterge bine axila. MĂSURAREA RESPIRAŢIEI Materiale necesare: foaia de temperatură. săpun sau detergenţi. pahar cu soluţii de cloramină. Se numără frecvenţa mişcării respiratorii. Bolnavul se menţine în stare de repaus fizic şi psihic timp de 5-10 minute. Se pregătesc materialele necesare. prin palpare. Se pregătesc materialele necesare. se verifică integritatea termometrului şi funcţionalitatea lui. sticla cu ulei de vaselină. ceas şi stilou cu cerneală de culoare verde. se aşează în decubit dorsal. Se menţine termometrul. timp de 10 minute. pentru relaxarea muşchilor antebraţului. Se anunţă bolnavul. prosop individual. Se şterge termometrul cu o compresă uscată şi se citeşte gradaţia. Nu se va anunţa bolnavul. pe extremitatea distală a antebraţului.ANEXE MĂSURAREA TEMPERATURII Materiale necesare: termometrul maximal individual. cu capul pe pernă. cu culoare albastră. urmărind secundarul unui cronometru. cu faţa palmară pe toracele bolnavului şi se numără respiraţiile timp de un minut. se aşează cu rezervorul de mercur în centrul axilei. După citirea temperaturii. apoi se scoate din axila bolnavului şi se aşează pe tăviţa renală. Termometrul se tine ca un creion. Se fixează degetele palpatoare pe traiectul arterei şi cu ajutorul policelui se îmbrăţişează antebraţul la acest nivel. în continuarea policelui. tava. Se numără zvâcnirile percepute. casoleta mică. se şterge termometrul cu soluţie dezinfectantă. cu tampoane de vată şi comprese de tifon nesteriîe. Se notează valoarea temperaturii în foaia de temperatură. ceas cu secundar sau cronometru şi stilou cu cerneală de culoare roşie. cu braţul sprijinit. se aşează bolnavul în decubit dorsal.

tampon de vată cu alcool. manometrul se aşează pe noptiera bolnavului. şi se retrage acul în direcţia vasului. pregăteşte soluţia de perfuzat. Pacientul se informează. curăţă locul cu alcool. a soluţiei medicamentoase. perfuzor ambalat de unică întrebuinţare. până la dispariţia ultimei unde pulsatile. Asistenta îmbracă mânuşi pentru evitarea contaminării cu sânge. montează aparatul de perfuzat şi lasă lichidul să circule prin tuburi pentru îndepărtarea aerului.MĂSURAREA TENSIUNII ARTERIALE Materiale necesare: tava de instrumente medicale. efectuarea măsurătorii se face după cel puţin trei ore de la masă. se anunţă bolnavul şi i se aplică măsurile necesare pentru o măsurare corectă: 15 minute repaus înainte de măsurare. este instruit cum să se comporte în timpul şi după instalaţie. material de protecţie . soluţie medicamentoasă . valabilitatea sterilizării. Se aşează în decubit dorsal. . Se aplică strâns manşeta pe braţul bolnavului. cu capul în extensie. fixează rata de flux 60 picături/minut. pentru reechilibrare hidroelectrolitică. se execută o presiune asupra venei. se aşează pacientul comod. PERFUZIA INTRAVENOASĂ Reprezintă introducerea. Alege vena. hidroionică şi volemică a organismului. Cu mâna stângă. de la centru în afară. comprese sterile. pe cale parenterală. deschide prestubul. sub marginea inferioară a manşetei.prosop. scoate garoul şi aşează tuburile. Se controlează starea de funcţionalitate a instrumentelor. picătură cu picătură. aplică garoul.alcool iodat. sau poziţie şezând. Privind manometrul. iar olivele se aşează în urechi. se aplică membrana stetoscopului pe artera humerală. tampoane. se decomprimă progresiv aerul din manşetă. cu para de cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsatile. cu ajutorul ventilului. pix cu pastă de culoare albastră. Materiale necesare: pipetă. sprijinit în extensie. introduce acul în venă. lungimea şi diametrul acelor) şi soluţiile de perfuzat. La sfârşitul perfuziei. tensiometru cu mercur. Materiale necesare: dezinfectante .tăviţă renală. cu un tampon. stetoscop biauricular. foaie de temperatură. INSTILAŢIA Reprezintă tehnica de administrare a soluţiilor medicamentoase pe o mucoasă sau un organ cavitar. Se îndepărtează manşeta de pe braţul bolnavului şi se notează valoarea tensiunii arteriale în foaia de temperatură. până se aude zgomotul pulsului. seringi şi ace de unică folosinţă (se verifică integritatea ambalajului. Cu mâna dreaptă se pompează aer în manşeta pneumatică. într-o poziţie fără vizibilitate pentru bolnav.

Asistenta se spală pe mâini. aspiră soluţia medicamentoasă în pipetă. Instilează numărul de picături recomandate de medic. . cu policele mâinii stângi. pune în evidenţă cavitatea conjunctivală .prin tracţiunea în jos a pleoapei inferioare. se şterge cu o compresă sterilă excesul de soluţie.

Editura Lippincot. 1997 .1oan HAULICĂ 5.Fiziologie umană. Lyndajual CARPENTTO . 1996 2. Vasile CRISTINA .Compendiu de anatomie IFRIM M. Editura Dosoftei. Iaşi. NICULESCU GH. Daniela CHISELIŢĂ . Marieta DUMITRACHE . 1997 3. 7. 1991 . Universitatea Transilvania. Editura Medicală.OLTEANU M.Tratat de oftalmologie .Nursing care plâns and documentation. . 1998 4.BIBLIOGRAFIE 1.Oftalmologie.Agenda Medicală 8.Oftalmologie generală. Editura Naţional. 6.Curs de oftalmologie. Braşov. Valentin STROESCU .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful