Sunteți pe pagina 1din 17

1. Arii naturale protejate 1.1.

Clasificare, definiii, exemplificri La baza constituirii ariilor protejate a stat in primul randul faptul ca acestea satisfac nevoi ale oamenilor. Din necesitatea ariilor protejate au rezultat o varietate de tipuri de arii protejate, care se diferentiaza in principal functie de gradul de protectie (sau gradul permis al interventiei umane) si functie de scopul ariei protejate. S-au constituit astfel arii care protejeaza cele mai naturale zone de pe glob, in care interventia omului este aproape inexistenta, dar si zone in care interventia omului este prezenta, cum e cazul peisajelor modificate ce au o importanta peisagistica si culturala deosebita. Aria natural protejat (sit de conservare) este definit ca fiind o zon terestr, acvatic i/sau subteran, cu perimetru legal stabilit i avnd un regim special de ocrotire i conservare, n care exist specii de plante i animale slbatice, elemente i formaiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alt natur, cu valoare ecologic, tiinific sau cultural deosebit (OG nr. 236-2000)

Toate ariile protejate sunt dedicate protectiei si mentinerii diversitatii biologice si a resurselor naturale si culturale asociate, practic insa, scopurile clare pentru care sunt gospodarite ariile protejate difera foarte mult. S-au evidentiat 9 scopuri majore ale managementului ariilor protejate: - cercetare stiintifica; - protectia salbaticiei; - protectia diversitatii speciilor si a diversitatii genetice; - mentinerea serviciilor; - protectia unor trasaturi naturale si culturale specifice; - turism si recreere; - educatie;

- utilizare durabila a resurselor ecosistemelor naturale; - mentinerea caracteristicilor culturale si traditionale.

Pentru asigurarea msurilor speciale de ocrotire i conservare in situ a bunurilor patrimoniului natural, n funcie de regimul necesar de ocrotire, conservare i utilizare, Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii (IUCN - The World Conservation) a realizat un sistem de clasificare a ariilor naturale protejate. Principiul central al sistemului elaborat de ctre Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii, sistem elaborat pentru facilitarea comunicarii si informarii tuturor celor implicati n procesul declararii de noi arii protejate si in revizuirea celor existente, este acela ca ariile protejate trebuie sa fie definite de obiectivele lor de management, nu de titlul ariei si nu de eficienta managementului n ndeplinirea respectivelor obiective. n lucrarea Liniile directoare pentru categoriile de management ale ariilor protejate" realizata de catre IUCN este subliniata necesitatea ca ariile protejate sa fie declarate pentru a ndeplini obiectivele conforme cu scopurile si cerintele nationale, locale sau private (sau un amestec al acestora) si numai dupa aceea etichetate cu o categorie IUCN corespunzatoare obiectivelor de management. La nivel naional a fost elaborat i reglementat un sistem de clasificare, tinnduse cont de propunerile Uniunii Internaionale pentru Conservarea Naturii privind tipurile de arii naturale protejate existente pe plan mondial dar i de specificul relaiilor fizico-geografice i socio-economice existente pe plan naional. O atare abordare permite pe de o parte interconectarea reelei naionale de arii naturale protejate la reele internaionale similare (Natura 2000, Emerald), iar pe de alt parte asigur o administrare mai eficient a aspectelor specifice, neatinse n abordarea general a IUCN. Astfel, conform OG nr. 236/2000, n Romnia sunt recunoscute urmtoarele categorii de arii naturale protejate: 1. Categorii stabilite la nivel naional

- rezervaii tiinifice - parcuri naionale - monumente ale naturii - rezervaii naturale - parcuri naturale 2. Categorii stabilite prin reglementri internaionale: - situri naturale ale patrimoniului natural universal - zone umede de importan internaional - rezervaii ale biosferei - arii speciale de conservare - arii de protecie special avifaunistic. Conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a - zone protejate la nivelul Romniei sunt declarate 711 arii naturale protejate, nsumnd 5,2% din suprafaa rii. Din totalul lor, 18 arii reprezint rezervaii ale biosferei, parcuri naionale i parcuri naturale, nsumnd o suprafaa total de 1203344 ha, ceea ce reprezint 5,04% din suprafaa rii. Diferena este dat de celelalte categorii de arii, respectiv rezervaii tiinifice, monumente ale naturii i rezervaii naturale, care reprezint 7,84% din suprafaa total a ariilor naturale protejate.

1. Rezervaii ale biosferei Definiie: arii naturale protejate al cror scop este protecia i conservarea unor zone de habitat natural i a diversitii biologice specifice. Rezervaiile biosferei se ntind pe suprafee mari i cuprind un complex de ecosisteme terestre i/sau acvatice, lacuri i cursuri de ap, zone umede cu comuniti biocenotice floristice i faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradiional a teritoriului, ecosisteme modificate sub influena omului i care pot fi readuse la starea natural, comuniti umane a cror existen este bazat pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltrii durabile i armonioase. Mrimea rezervaiilor biosferei este 3

determinat de cerinele de protecie i conservare eficient a mediului natural i a diversitii biologice specifice (OG nr. 236/2000, Anexa nr. I). Managementul rezervaiilor biosferei se realizeaz conform unor regulamente i planuri de protecie i conservare proprii, n conformitate cu recomandrile Programului Om-Biosfer de sub egida UNESCO. Dac n perimetrul rezervaiilor biosferei sunt cuprinse i situri naturale ale patrimoniului universal, managementul rezervaiei se realizeaz cu respectarea prevederilor Conveniei privind protecia patrimoniului mondial cultural i natural, de sub egida UNESCO. Rezervatiile Biosferei sunt arii cu o zonare particulara, cu diferite intensitati ale managementului si anume: - zona strict protejata; - zona tampon - pentru a diminua efectele asupra zonei strict protejate; - zona de tranzitie - pentru dezvoltarea activitatilor economice intr-un mod durabil. O Rezervatie a Biosferei poate include mai multe zone strict protejate si asezari umane. In particular, fiecare rezervatie a Biosferei trebuie sa indeplineasca trei functii complementare: - de conservare a biodiversitatii - accentuand conservarea unui esantion reprezentativ al unor ecosisteme majore; - de dezvoltare - cu un accent asupra populatiei umane in cadrul biosferei, subliniind un rol integrator pentru comunitatile locale; - logistica - realizand combinarea intre cercetarea, educatia, instruirea si monitorizarea in domeniul conservarii.

Sistemul de categorisire IUCN reprezinta o modalitate de clasificare a ariilor protejate pe baza obiectivelor de management iar Rezervatiile Biosferei contin adesea o serie de zone de management cu obiective de management diferite, fiecare putand corespunde unei categorii de management IUCN. Astfel, Rezervatiile Biosferei sunt considerate arii care contin una sau mai multe categorii IUCN de arii protejate si nu o categorie separata. Organisme Responsabile: International - Programul UNESCO - MAB (Man and Biosphere) National - Comitetul National MAB La nivel mondial UNESCO a aprobat pana acum un numar de 311 rezervatii ale biosferei, dintre care 127 sunt in Europa (IUCN, Parks for Life, 1994). La nivelul Romniei exist trei arii protejate recunoscute ca Rezervaii ale Biosferei sub egida programului Man and Biosphere: - Delta Dunarii - declarata la 1 septembrie 1990 prin Decretul 983 - Parcul National Retezat - declarat la 10 ianuarie 1980 - Pietrosul Rodnei - declarat la 10 ianuarie 1980 Rezervaia Biosferei Delta Dunrii se distinge, att ca suprafa (580000 ha), ct i ca nivel al diversitii biologice, avnd triplu statut internaional: Rezervaie a Biosferei; Sit Ramsar (zon umed de importan internaional); Sit al Patrimoniului Mondial Natural i Cultural.

Din suprafata sa de 580000 ha, aproximativ 80% este ocupata de balti, lagune, mlastini, garle si canale, cca. 15% de uscat inundabil (timp de 3-4 luni pe an) si doar 5% de uscat neinundabil. In suprafata de uscat sunt inclusi si cca. 1 000 km2 de plaur, formatiune caracteristica, rezultata din impletiturile resturilor organice in care se acumuleaza aluviuni si care, la inceput plutitor, mareste treptat suprafata uscatului.

Climatul de delta este de tip temperat continental-moderat, cu temperaturi medii anuale de cca 11C si precipitatii cuprinse intre 400 si 450 l/m2. Domina solurile de tip aluvionar (soluri tinere, in plin proces de pedogeneza), iar in portiunea deltei fluvio-marine si marine se afirma solurile halomorfe. In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, n amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltndu-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine. Specificul este dat de prezenta speciilor : Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului. Intlnim patru tipuri de zavoaie : zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai nalte cresc zavoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai nalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adauga speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltndu-se mai ales pe cmpurile marine Letea, Caraorman si Saraturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya.

Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, n special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatica din ghioluri, balti si japse ocupa 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variata. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersa este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile cmpurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Padurile de cmpurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agatatoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezint numai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunarii. Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatica europeana, ntreaga fauna de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici si gasesc refugiul mamifere rare cum sunt: Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specific faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii). Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apa dulce (60%), restul migrnd primavara din Marea Neagra. Intre acestia din urma, sturionii si 7

scrumbiile au rol important, att stiintific, ct si economic. Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, nca de la nceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem ntlni n delta si care reprezinta 81% din avifauna Romniei. Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii trecnd prin delta si ramnnd diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara. Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibarersc 81 specii si trec prin delta 60 specii, n total 141 specii, ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana. Avifauna acvatica din Delta Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a caror viata este legata de prezenta apei. Acestea se grupeaza n 5 tipuri ecologice principale : specii strns legate de apa, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufarii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tarmuri (strci, lopatari, tiganusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogata continuate cu stufarii (ralide), specii de tarmuri marine (unele laride). Multe specii, mai ales dintre rate, gste, pescarusi, apar frecvent n diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaza secundar n avifauna acvatica, devenind din ce n ce mai numeroase pe masura transformarii ecosistemelor acvatice. Zavoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adauga, n timpul cuibaritului, rate, cormorani si strci. In padurile de pe cmpurile marine Letea si Caraorman cuibaresc 64 specii tipice avifaunei padurilor nemorale (silvii, mierle, ciocanitori, macaleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia bruna, acvila pitica, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltndu-se rapid. In pajistile de stepa nisipoasa sunt specifice potrnichea, prepelita, cicrliile, pasarea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lnga gospodarii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casa, rndunica, barza, lastunul. 8

Coloniile de cuibarit : O serie de specii acvatice se asociaza n timpul cuibaritului formnd colonii care sunt aglomerari de cuiburi pe spatii, n general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui numar mare de pasari n apararea cuiburilor cu oua sau pui. Coloniile de cuibarit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zavoaielor de salcie sau n stufarii, zgomotul infernal, atmosfera specifica altor ere geologice, zborul sagetator al miilor de pasari care si hranesc puii, transforma coloniile de pasari ntr-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricarui iubitoar al naturii. In Delta Dunarii sunt mai multe tipuri de colonii : de strci, lopatari, tiganusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescarusi, de avoazete si ciocntorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integrala Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixta. Aici se asociaza mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pana la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, ntr-un peisaj care de aminteste de Jurasic Park. Accesul n apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea.

Rezervaia Biosferei Delta Dunrii este unica arie protejat din Romnia care beneficiaz de o lege proprie, o structur administrativ proprie i un plan de management. Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii, nfiinat prin Legea 82/1993, modificat prin OUG 112/2000 i Legea 454/2001, este o instituie public cu personalitate juridic, cu sediul n municipiul Tulcea, n subordinea autoritii publice centrale pentru protecia mediului. Conducerea Administraiei Rezervaiei este realizat de Consiliul tiinific, care are n subordine Colegiul executiv. Componena nominal a Consiliului tiinific, 9

format din 15 membri, i Statutul de organizare i funcionare a Administraiei Rezervaiei este aporobat de Guvern, la propunerea autoritii publice centrale pentru protecia mediului. Membrii Colegiului executiv sunt numii prin ordin de ctre conductorul autoritii publice centrale pentru protecia mediului. Funcia de preedinte al Consiliului tiinific i al Colegiului executiv este ndeplinit de Guvernatorul Administraiei Rezervaiei numit, n condiiile legii, de Guvern, la propunerea conducerii autoritii publice centrale pentru protecia mediului, cu avizul prefectului judeului Tulcea. Funcia de guvernator este asimilat cu funcia de subsecretar de stat. n componena Administraiei Rezervaiei funcioneaz Corpul de inspecie i paz, care realizeaz supravegherea ntregului teritoriu al rezervaiei i sancioneaz nerespectarea msurilor de protecie stabilite n Statutul de organizare i funcionare a Administraiei Rezervaiei. ntre atributiile cele mai importante ale Administraiei Rezervaiei se numara : - Asigurarea masurilor necesare conservarii si protectiei biodiversitatii - Aplicarea masurilor de reconstructie ecologica - Evaluarea starii resurselor naturale si a nivelului de valorificare a acestora, n acord cu potentialul lor de regenerare si cu capacitatea de suport a ecosistemelor - Emiterea acordului si autorizatiei de mediu privind desfasurarea activitatilor economice - Sprijinirea activitatilor de cercetare si cooperare internationala - Organizarea activitatilor de informare si educatie ecologica. Persoanele fizice i juridice care desfoar activiti n perimetrul rezervaiei sunt obligate s foloseasc numai mijloace ecologice admise, att tradiionale, ct i noi, n condiiile de reglementare i de autorizare stabilite de Administraia Rezervaiei. Valorificarea resurselor naturale prin activiti economice tradiionale - punat,

10

cultivarea terenurilor ieite temporar de sub ape, albinrit, recoltarea florei i a faunei naturale terestre i acvatice, practicarea serviciilor de turism i agrement, a pescuitului i vntorii sportive, realizarea de servicii de transport pe canalele navigabile, cu excepia braelor Dunrii, desfurate pe terenurile aparinnd domeniului public de interes naional, se efectueaz pe baza permisului de practicare a activitilor respective, eliberat de Administraia Rezervaiei. Desfurarea de activiti economice, de turism i agrement de ctre persoane fizice i juridice se autorizeaz de Consiliul Judeean Tulcea pe baza acordului i autorizaiei de mediu emise de Administraia Rezervaiei. Taxele ncasate din autorizri se vor constitui ntr-un fond special la dispoziia Consiliului Judeean Tulcea, pentru finanarea activitilor cu caracter social ale autoritilor publice locale din teritoriul rezervaiei.

2. Parcuri naionale

Corespund categoriei II IUCN - "Parc naional: arie protejat administrat n special pentru protecia ecosistemelor i pentru recreere". Definiie: arii naturale protejate al cror scop este protecia i conservarea unor eantioane reprezentative pentru spaiul biogeografic naional, cuprinznd elemente naturale cu valoare deosebit sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alt natur, oferind posibilitatea vizitrii n scopuri tiinifice, educative, recreative i turistice (OG nr. 236/2000, Anexa nr. I). Administrarea unei atare arii naturale protejate are drept scop meninerea cadrului fizico-geografic n stare natural, protecia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice i a diversitii biologice n condiii de stabilitate ecologic, excluderea oricrei forme de exploatare a resurselor naturale i a folosinelor terenurilor incompatibil scopului atribuit. n acest sens, pe suprafaa parcului sunt admise doar activiti tradiionale practicate de comunitile din zona parcului naional, reglementate prin planul de management al parcului.

11

Parcuri Naionale

Suprafaa

(ha) Semenic - Cheile Caraului 36214

Judeul Cara Severin Bistria Nsud, Mure, Harghita,

Climani Ceahlu Cheile Bicazului - Hma Cheile Nerei - Beunia Cozia Domogled - Valea Cernei Munii Mcinului Piatra Craiului Retezat Rodna TOTAL

23709 Suceava 7742 Neam 6937 Harghita, Neam 36758 Cara Severin 16746 Vlcea 61211 Cara Severin, Mehedini, Gorj 11345 Tulcea 14795 Arge, Braov 38138 Hunedoara, Cara Severin, Gorj 47227 Bistria Nsud, Maramure 300822

3. Parcuri naturale Corespund categoriei V IUCN - "Peisaj protejat: arie protejat administrat n principal pentru conservarea peisajului i recreere". Definiie: arii naturale protejate al cror scop este protecia i conservarea unor ansambluri peisagistice n care interaciunea activitilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zon distinct, cu valoare semnificativ peisagistic i/sau cultural, deseori cu o mare diversitate biologic (OG nr. 236/2000, Anexa nr. I). n gestionarea aspectelor ecologice i socio-economice din interiorul parcurilor naturale un obiectiv prioritar este meninerea interaciunii armonioase a omului cu natura, prin protejarea diversitii habitatelor i peisajului, pstrarea folosinelor tradiionale ale terenurilor, ncurajarea i consolidarea activitilor, practicilor i culturii tradiionale ale populaiei locale. De asemenea, se ofer publicului posibiliti de recreere i turism i se ncurajeaz activitile

12

Parcuri Naturale Balta Mic a Brilei Grditea Muncelului Cioclovina Porile de Fier Munii Apuseni Bucegi Vntori - Neam TOTAL -

Suprafaa (ha) 20456 38184 128160 76064 32624 30818 326306

Judeul Brila Hunedoara Cara-Severin, Mehedini Alba, Bihor, Cluj Braov, Dmbovia, Prahova Neam

4. Rezervaii tiinifice Corespund categoriei I IUCN - "Rezervaie Natural Strict: arie protejat, administrat n principal n scopuri tiinifice". Definiie: arii naturale protejate al cror scop este protecia i conservarea unor habitate naturale terestre i/sau acvatice, cuprinznd elemente reprezentative de interes tiinific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de alt natur. Mrimea rezervaiilor tiinifice este determinat de arealul necesar pentru asigurarea integritii zonei protejate (OG nr. 236/2000, Anexa nr. I). In aceast categorie de arii protejate sunt incluse siturile ce necesit un regim strict de protecie, cu meninerea habitatelor stare pe ct posibil neperturbat. n perimetrul lor se pot desfura numai activiti tiinifice, cu acordul forului tiinific competent. 5. Rezervaii naturale Corespund categoriei IV IUCN, i anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejat administrat n special pentru conservare prin intervenii de gospodrire. Definiie: arii naturale protejate al cror scop este protecia i conservarea unor habitate i specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mrimea lor este

13

determinat de arealul necesar asigurrii integritii elementelor protejate. (OG nr. 236/2000, Anexa nr. I) n cadrul rezervaiilor naturale, n funcie de caracteristicile acestora, sunt admise activiti tiinifice, activiti turistice, educaionale organizate, de valorificare durabil a unor resurse naturale. Sunt interzise folosine ale terenurilor sau exploatarea resurselor care duneaz obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervaiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zon umed, marin, de resurse genetice i altele. 6. Monumente ale naturii Corespund categoriei III IUCN - "Monument natural: arie protejat administrat n special pentru conservarea elementelor naturale, specifice". Definiie: arii naturale protejate al cror scop este protecia i conservarea unor elemente naturale cu valoare i semnificaie ecologic, tiinific, peisagistic deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale slbatice rare, endemice sau ameninate cu dispariia, arbori seculari, asociaii floristice i faunistice, fenomene geologice - peteri, martori de eroziune, chei, cursuri de ap, cascade i alte manifestri i formaiuni geologice, depozite fosilifere, precum i alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor (OG nr. 236/2000, Anexa nr. I). n funcie de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populaiei poate fi limitat sau interzis. 7. Zone umede de importan internaional Definiie: arii naturale protejate al cror scop este de a se asigura protecia i conservarea siturilor naturale cu diversitatea biologic specific zonelor umede (OG nr. 236/2000, Anexa nr. I). Managementul acestor zone se realizeaz n scopul conservrii lor i al utilizrii durabile a resurselor biologice pe care le genereaz, n conformitate cu prevederile Conveniei privind conservarea zonelor umede de importan internaional n special ca habitat al psrilor acvatice. 8. Situri naturale ale patrimoniului natural universal 14

Definiie: arii naturale protejate al cror scop este ocrotirea i conservarea unor zone de habitat natural n cuprinsul crora exist elemente naturale a cror valoare este recunoscut ca fiind de importan universal. Mrimea arealului lor este determinat de cerinele pentru asigurarea integritii i conservrii elementelor supuse acestui regim de protecie (OG nr. 236/2000, Anexa nr. I). n cuprinsul acestor zone pot exista comuniti umane ale cror activiti sunt orientate pentru o dezvoltare compatibil cu cerinele de ocrotire i conservare a sitului natural. Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizeaz n conformitate cu regulamentele i planurile proprii de ocrotire i conservare, cu respectarea prevederilor Conveniei privind protecia patrimoniului mondial cultural i natural, de sub egida UNESCO. 9. Arii speciale de conservare Definiie: arii naturale protejate al cror scop este de a conserva, de a menine i, acolo unde este cazul, de a readuce ntr-o stare de conservare favorabil habitatele naturale i/sau populaiile speciilor pentru care situl este desemnat (OG nr. 236/2000, Anexa nr. I). Ariile speciale de conservare sunt desemnate de stat n conformitate cu prevederile Directivei 92/43/CCE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice i vor face parte din reeaua european NATURA 2000 dup recunoaterea statutului lor de ctre Comisia European. 10. Arii de protecie special avifaunistic Definiie: arii naturale protejate al cror scop este de a conserva, de a menine i, acolo unde este cazul, de a readuce ntr-o stare de conservare favorabil habitatele specifice, desemnate pentru protecia speciilor de psri migratoare slbatice (OG nr. 236/2000, Anexa nr. I). Ariile speciale de protecie sunt desemnate de stat n conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CCE din 2 aprilie 1979 privind conservarea psrilor slbatice i vor face parte din reeaua european NATURA 2000 dup recunoaterea statutului lor de ctre Comisia European.

15

a. Rezervaii ale Biosferei b. Parcuri Naionale c. Parcuri Naturale d. Rezervaii Naturale e. Rezervaii Naionale f. Monumente ale Naturii 1.2. Administrare, gestionare arii naturale protejate (responsabiliti, custodie, plan de management) Scopul : regimul corespunztor de ocrotire, conservare i utilizare pentru: a) cele mai reprezentative habitate naturale ale spaiului biogeografic naional, cu diversitatea biologic floristic i faunistic specific, incluznd zone marine, de litoral i de coast, zone de cmpie, de deal i de munte, zone umede, aride i zone de ecoton, cursuri de ap cu zone de lunc i lacuri naturale, asigurndu-se protecia i conservarea patrimoniului natural floristic i faunistic, de resurse genetice vegetale i animale i meninerea echilibrului ecologic; b) habitatele terestre, acvatice i/sau subterane n care triesc permanent sau temporar specii de plante i/sau animale slbatice periclitate, vulnerabile, endemice sau rare, specii de plante i animale slbatice aflate sub regim special de ocrotire, specii cu valoare tiinific i ecologic deosebit, precum i pentru acele habitate n care exist i alte bunuri ale patrimoniului natural ce necesit msuri de ocrotire i conservare in situ; c) zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, tiinific, educaional, sanogen i recreativ; d) suprafeele din arealele agricole care conserv i/sau pot reface diversitatea biologic specific, cu resurse genetice vegetale i animale de importan ecologic, pedogenetic, economic i tiinific, pentru ameliorarea speciilor cultivate i domestice, precum i pentru dezvoltarea biotehnologiilor; e) elementele i formaiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice, pedologice i altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural;

16

f) tipurile de habitate naturale, precum i pentru speciile de plante i animale de interes comunitar, prevzute n anexele nr. 2-5 la prezenta ordonan de urgen. a. Arii naturale protejate ce necesita structuri de administrare b. Arii naturale protejate ce nu necesita structuri de administrare (de interes naional, judeean) 1.3.Modificare/infiintare arii protejate Categoriile de arii naturale protejate, prevzute la alin. (1), se pot modifica i completa prin hotrre a Guvernului la propunerea autoritii publice centrale pentru protecia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Romne, lundu-se n considerare recomandrile organizaiilor internaionale autorizate, precum i criteriile pentru selectarea siturilor de importan comunitar, prevzute n anexa nr. 7 la prezenta ordonan de urgen. 2. Strategia National privind conservarea biodiversitii 2.1. Reea Naionala a ariilor naturale protejate 2.2.Reeaua Natura 2000 2.3. Reeaua EMERALD 3. Instrumente financiare europene (pt. proiecte arii protejate) 4. Ariile naturale protejate din jud. Cluj 4.1.Arii naturale protejate de interes naional 4.2.Arii naturale protejate de interes judeean 4.3.Parcul Natural Apuseni jud. Cluj 4.4.Proiect LIFE Reea Ecologic Funcional n Centrul Cmpiei Transilvaniei

17