FIZICAFilosofie a naturii

Sec XVII: Galilei, Descartes, Leibniz, Newton metoda stiintifica:

* apelarea la observatie + experimentare

* utilizarea analizei matematice permite scrierea unor legi fizice
Fenomen fizic: orice transformare insotita de o variatie de energie, care se
petrece in natura

Lege fizica: legatura dintre marimile ce descriu un fenomen fizic
Legi:

* universale (principii) (ex.: principiul conservarii si transformarii energiei,
principiul lui Arhimede) - legi fara abateri
* particulare (ex.: legile gazelor, teorema lui Bernoulli) cu limite de
aplicabilitate

Marime fizica: orice proprietate care poate fi masurata sau care
prezinta variatii cantitative (ex.: forta, masa, timpul, viteza,
temperatura)

Masurare: compararea unei marimi fizice cu o alta, de aceeasi
natura, luata drept unitate de masura
Fizica urmeaza o cale riguros deductiva
Miracolul grecesc sec. VI-V in. Hr
Protagoras (486-410): omul este regula si masura tuturor lucrurilor
Primele unitati de masura stabilite si denumite cu referire la corpul
omenesc: deget, palma, picior, cot, brat

Secunda: apropiata de perioada care corespunde unei batai a inimii
umane
Imaginea matematica a unei tinere
din Corint de Eupalinos, arhitect grec
Venus din Milo (sfarsitul sec. II in.
Hr., autor anonim)
Vitruviu (sec. I in. Hr.) reguli si conditii ale esteticii corporale
Canon al proportiilor
dupa regula lui Vitruviu
(Academia din Venetia)
Sistemul metric Simon Stevin (1548-1620)
Tabela a ratei dobanzilor (1582) Zecimea (1585)
20 mai 1875 Conventia Internationala a Metrului (Paris)
unitati de baza: metrul, kilogramul
aderarea Romaniei la conventie: 1883
1960 Sistemul International (S.I.) de unitati
aderarea Romaniei la S.I.: 31 august 1961

Marimi fizice
fundamentale
derivate
suplimentare
Unghi plan rad (radian)
Unghi solid sr (steradian)
a) Marimi fundamentale in S.I.:
lungimea, masa, timpul (mecanica)
temperatura (termodinamica)
intensitatea curentului electric (electricitate)
intensitatea luminoasa (optica)
molul (1971)
b) Marimi derivate
1) Marimi derivate care se exprima numai in functie de marimile
fundamentale

Ex.: arie m
2

volum m
3

viteza m/s
acceleratie m/s
2

densitate kg/m
3
..

2) Marimi derivate, avand unitati cu denumiri speciale (de
regula, nume de savanti)
Marime fizica Unitate de
masura
Simbol Origine
Frecventa Hertz Hz Heinrich Rudolf Hertz (1857-1894)
Forta Newton N Isaac Newton (1642-1727)
Presiune Pascal Pa Blaise Pascal (1623-1662)
Lucru mecanic,
energie, caldura
Joule J James Prescott Joule (1818-1889)
Putere Watt W James Watt (1736-1819)
Sarcina electrica Coulomb C Charles Augustin de Coulomb (1736-1806)
Tensiune,
potential electric
Volt V Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta
(1745-1827)
Capacitate
electrica
Farad F Michael Faraday (1791-1867)
Rezistenta
electrica
Ohm O Georg Simon Ohm (1789-1859)
Inductie
magnetica
Tesla T Nikola Tesla (1856-1943)
Flux luminos lumen lm lumen (lat.) = ceea ce lumineaza
Intensitate
luminoasa
lux lx lux, lucis (lat.) = lumina, claritate
3) Marimi derivate care se exprima folosindu-se denumiri
speciale (combinatii ale diferitelor unitati de masura)

ex: coeficientul de viscozitate dinamica - Pas
coeficientul de tensiune superficiala N/m
Marime fizica Unitate de masura
veche
Unitate de masura
noua
Conversie
Activitatea unui
radioizotop
Curie (Ci)
1 Ci = 3.7 x 10
10
dez/s
Becquerel (Bq) 1 Ci = 3.7 x 10
10
Bq
Doza absorbita Rad (rad)
1 rad = 0.01 J/kg
Gray (Gy)
1 Gy = 1 J/kg
1 Gy = 100 rad
Echivalentul dozei Rem (rem) Sievert (Sv) 1 Sv = 100 rem
Unitati speciale utilizate in radiobiologie
|
o
T M L A =
(

Ecuatia dimensionala:
L, M, T lungime, masa, timp

o, |, - dimensiunile marimii derivate A

* Leaga intre ele marimile fizice si unitatile de masura
corespunzatoare
* Permit gasirea dimensiunii unei marimi fizice si a unitatii de
masura
* Verificarea omogenitatii unei formule

Capitole ale mecanicii:
Cinematica
Dinamica
Statica
MECANICA
MISCAREA MECANICA miscare relativa
Sistem de referinta Pamantul

Punct material: punct ce inmagazineaza intreaga masa a corpului

CINEMATICA
studiul legilor miscarii punctului material, fara a explica cauzele care
produc schimbarea starii de miscare sau de repaus a acestuia

Traiectorie: locul geometric al tuturor pozitiilor succesive ocupate de
punctul material in miscarea sa

Clasificarea miscarilor:

a) Dupa traiectorie:

* Miscare rectilinie
* Miscare curbilinie

b) Dupa viteza:

* Miscare uniforma (v = const.)
* Miscare variata (v - variaza)


S = f(t) ecuatia miscarii
VITEZA
t
r
t t
r r
v
A
A
=

1 2
1 2
dt
r d
i
v

=
Vector de pozitie

* Viteza medie
* Viteza instantanee

|v| = LT
-1

<v>
SI
= m/s
Miscarea rectilinie uniforma

t v s =

legea miscarii rectilinii uniforme
* traiectorie dreapta; v - ct
Miscarea rectilinie variata

traiectorie dreapta; v = ct


acceleratie medie
t
v
t t
v v
m
a
A
A
=

1 2
1 2
2
2
lim
0
dt
s d
dt
s d
dt
d
dt
v d
t
v
t
i
a

= = =
A
A
A
=
|
|
|
.
|

\
|
acceleratie instantanee
|a| = LT
-2

<a>
SI
= m/s
2

Miscare: * uniform accelerata (a > 0)
* uniform incetinita (a < 0)

legea spatiului in miscarea uniform variata
s ~ t
2
Pentru miscarea rectilinie uniform variata:
t a v v + =

0


2
2
0
t a
t v S

+ =
legea vitezei in miscarea uniform variata
a = ct. miscare uniform variata
v = ds / dt ds = (v
0
+ a t) dt
MISCAREA CURBILINIE
traiectorie curba
viteza variaza ca directie si poate varia si ca modul



t
r
t
t t
r r
i
v
t
A
A
A
=

=
A

lim
0
lim
1 2
1 2
0
viteza instantanee tangenta la traictorie



Acceleratia instantanee - orientata spre interiorul
traictoriei curbilinii
Acceleratie normala (a
n
): * provine din variatia vitezei ca directie
* perpendiculara pe traiectorie






Acceleratie tangentiala (a
t
): * provine din variatia vitezei ca modul
* tangenta la traiectorie
Daca l Av l = ct. l Av
2
l = 0 l a
t
l = 0
t
n
i
a a a

+ =
n
a
R
v
t
S
t
R
v
t
S
R
v
t
t R
S v
t
t
v
t
n
a = =
A
A
A
=
A
A

A
=
A
A
A
=
A
A
A
=
2
1 1 1 1 1
lim
0
lim
0
lim
0
lim
0
v
1

ct
o A = A
1 1
v v
o A = A R S
R
S A
= Ao

R
S
v v
A
= A
1 1
R
v
n
a
2
1
=
acceleratia normala in miscarea curbilinie
MISCAREA CIRCULARA
traiectorie circulara

u A = A R S :At
t
R
t
S
t t
A
A
=
A
A
A A
u
lim lim
0 0
ct
t
R
t
S
t t
A
A
=
A
A
A A
u
lim lim
0 0

v e
R v =e
v viteza liniara
e - viteza unghiulara; < e > = rad/s
Miscare circulara uniforma (v ct): unghiul la centru (u) functie liniara de
timp; a ct (provine doar din variatia vitezei ca directie)

t =e u
v tangenta la traiectorie in orice punct
a orientata dupa raza traiectoriei
R
v
n
a
2
=
R v =e

R
R
n
a
2 2

=
e

R
n
a =
2
e
Perioada (T): timpul dupa care punctul material trece de doua ori succesiv
prin acelasi punt al traiectoriei
e
t 2
= T <T>
SI
= s
Frecventa (v): numarul de rotatii complete efectuate in unitatea de timp
t
e
v
2
1
= =
T
<v> = s
-1
, Hz
DINAMICA
studiaza cauzele care produc schimbarea starii de repaus sau de
miscare a corpurilor

Principiile dinamicii:
Principiul inertiei
Principiul fortei
Principiul actiunii si reactiunii
1. Principiul inertiei
Galileo Galilei, Newton
* Sistem inertial
0 =
dt
v d

0 = a

2. Principiul fortei
3. Principiul actiunii si reactiunii
Newton
a m F

=
21 12
F F

=
F k a

= K const de proportionalitate
[F] = [m][a] = MLT
-2

<F>
SI
= <m>
SI
<a>
SI
= 1 kg1m/s
2
= 1 N
N - Newton