P. 1
avangarda

avangarda

|Views: 477|Likes:
Published by Ana Anna

More info:

Published by: Ana Anna on Dec 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/21/2015

pdf

text

original

Avangarda

„A scrie despre avangarda literară nu este o întreprindere uşoară. (…) Heterogenă, pulverizată, adesea haotică, «avangarda» sfidează, prin însăşi natura sa, descrierea, clasificarea, definiţia precisă“ – astfel îşi începe Adrian Marino articolul despre avangardă din Dicţionar de idei literare. Privita cu suspiciune atunci cand nu e cu dispret, invidiata atunci cand nu e persiflata, literatura romaneasca de avangarda nu a putut fi, cu toate acestea, ignorata si redusa la tacere. Peste tot in Europa unde se manifesta, avangardele sunt istoria unui decalaj, aceea intre noua sensibilitate, recomandata insistent de catre protagonisti, si aceea a publicului lor, format in jurul valorilor traditionale. In mod paradoxal avangardele incearca sa se faca auzite dispretuind publicul, contrariindu-l, şocandu-l, ceea ce explica mentinerea avangardelor si a reprezentantilor acestora in marginea societatilor respective. Avangardele artistice din primele decenii ale secolului alXXlea au facut din Europa un continent unificat, in care nu existau un centru si o periferie, centrul fiind simultan in toate capitalele sale. Scriitorii si artistii avangardelor au creat un fond comun de idei, sintagme, expresii, detectabile in scrierile lor. Aparitia si raspandirea avangardelor in Europa nu se face prin imitatie, ci printr-un proces spontan. Pana la aparitia suprarealismului francez al lui Andre Breton, existau mai multe centre de iradiere a ideilor avangardiste: Paris cu Alfred Jarry, Apollinaire, impresionistii, Marinetti care lanseaza futurismul; Dresda cu grupul Die Brucke; Moscova cu rayonismul lui Mihail Larinov, din 1910; Bucuresti cu revista Simbolul din 1912, cu Tristan Tzara, Ion Vinea, Marcel Iancu si scrierile lui Urmuz; Londra cu vorticismul lui Ezra Pound, 1914; Sankt-Petersburg, pentru suprarealismul lui Kasimir Malevich, 1915; Zurich, Cabaretul Voltaire pentru Dada, 1916, cu Hugo Ball, Tristan Tzara si Marcel Iancu. Fenomenul avangardist cuprinde doua atitudini extreme: ruptură, negare radicală a traditiei cultural-literare si aspiratia catre o absoluta înnoire a limbajului, catre o constructie pe teren virgin. Aceasta miscare (si nu scoala literara sau artistica) a fost considerata o miscare de şoc, de ruptura si deschidere in acelasi timp. Conceptul de avangarda nu poate fi definit riguros. Intr-un sens fundamental, toate miscarile de avangarda, ne spune Eugen Ionesco, pot fi definite in termeni de ruptura si opozitie fata de formele artei premergatoare. Daca primele semne ale orientarilor de avangarda se pot descoperi inca din perioada dinaintea primului razboi mondial, despre o miscare propriu-zisa de avangarda litarara nu se poate vorbi in Romania decat in perioada interbelica, in anii ’20-’30, iar revistele literare din acea perioada depun marturie intr-un mod complex despre aceasta miscare, ca stare de spirit in plina desfasurare. Prima si una din cele mai importante reviste ale avangardei romanesti, avand cea mai lunga viata, Contimporanul, apare la 3 iunie 1922 sub directia lui Ion Vinea, iar grupul format ulterior in jurul lui Vinea si al lui Marcel Iancu avea sa-si aroge meritul pionieratului si al rezistentei in atitudinea de fronda. Apropiate ca orientare sunt si revistele Punct(1924-1925), Integral(1925-1927), care cer violent ruperea de traditii si acord la zi cu fenomenul artisic contemporan. Neacceptarea in practica artei a atitudinilor extremiste la aceste publicatii vor stârni atacul revistelor suprarealiste Unu (1928-1932), Urmuz (1928), Alge(1930-1931; 1933). Dadaismul, unul dintre curentele de avangarda, cultiva antiliteratura, antimuzica, antipictura, inventând cele mai năstruşnice tehnici de ”creaţie”, toate având la bază

absurdul. o reteta pentru melancolia negustorilor de conserve. expresioniste. un ton nu lipsit de asemanari cu al altor manifeste ale avangardei din Occident: . scriitorul revine la fiecare paragraf asupra acestei cerinte. care consta în încercarea de transcriere rapidă a cuvintelor. intins in saloanele de plasare. fiind o sinteza a acestora. care inventează forme noi. in expresii care sa şocheze. lui Ion Vinea nu are valoare literara. un clistir rasuflat. Lasand la o parte ostentatiile specific avangardiste.. Sergiu Dan si Romulus Dianu (ambii practicând un modernism ostentativ. De la poezie. Jos Arta caci s-a prostituat! poezia nu este decat un teasc de stors glanda lacrimala a fetelor de orice varsta! Teatrul.reteta”. concurând natura. frapant. subconştientul etc. atacata in toate sensurile ei. al delirului. propoziţiilor. pictura si pâna la arhitectura si chiar politica. acest text(scris de Ion Vinea. dintre care mai importante sunt. constructivismul şi suprarealismul. pe care o considera capitala: simplificarea procedeelor pana la economia formelor primitive. frazelor. noi curente de avangardă. scriind versuri ermetice. etc Aceste propozitii sunt violent negative. în acele spaţii umane care scăpau controlului conştiinţei. de regasire a expresiei pure. visul. Programul suprarealismului urmărea pătrunderea artei în planul inconştientului. un scutec al naturii. Desi in Romania avangarda artistica incepe prin a fi predominant constructivista. Saşa Pană. Gr. Cugler. Tehnica de realizare artistică era dicteul automat.Sa ne ucidem mortii!”. în literatura română. Reprezentantii de seama ai avangardei romanesti sunt Ion Vinea. dar mai cu seama dorinta de simplificare. ce a colaborat la toate revistele de avangarda si a editat revista 75HP). artele plastice trebuie sa se elibereze de naturalism si sa exprime forme pure. De altfel. printr-o negatie violenta. fara sintaxa si fara . al visului. lipsa de logică.. Tristan Tzara (devenit un nume de rasunet in lumea artistica a avangardei europene). Romanul e condamnat la moarte in favoarea reportajului citadin. exprima nevoia generala de schimbare a viziunii artistice.. un borcan de fetusi fardati. Spiritul acesta de negare a valorilor consacrate se echilibrează treptat printr-o tendinţă de căutare a unor formule artistice noi şi de explorare a unor spaţii tematice inedite: tehnica modernă. ea manifesta deschideri spre toate celelalte forme sau curente de avangarda din lume. anume cel al sincronizarii ei cu literatura occidentala. Literatura. Pictura. asa cum subliniaza si Matei Calinescu in . Mesajul general al Manifestului .. 1924).. stagnarea in conventie si . Ideea esenţială a constructiviştilor era necesitatea unei corespondenţe între artă şi spiritul contemporan alt tehnologiei moderne.Antologia literaturii romane de avangarda”. ca şi cum ar ieşi spontan din fluxul continuu al subconştientului Un document important al avangardei il reprezinta .incoerenţa. text care debuteaza abrupt.. Dramaturgia. iar manifestul se incheie cu un cuvant de ordine teribil . dar nesemnat) cuprinde specificul avangardei romanesti. Setul de respingeri priveste atitudinile conservatoare in arta si literatura. marcând nivelul rupturii avangardiste fata de traditie. acea vointa de sinteza moderna. cubiste.Manifestul activist catre tinerime” (Contimporanul. Manifestul. ci este important pentru ca marcheaza un moment însemnat al evolutiei literaturii noastre. dramaturgie... Iau naştere. teatrul trebuie sa devina unul de pură emotivitate. cu elemente futuriste. Ilarie Voronca (poet cu o exceptionala imaginatie metaforica. respingand total diverse forme ale artei.. totul este caracterizat lapidar. astfel.

poeta Filip Corsa(scrie in Contimporanul versuri ingenioase. dobândind poate o conştiintă mai clară ca oricând a . Ea a contribuit la largirea conştiintei literare. cronici plastice si cinematografice). Miron Radu Paraschivescu. creatia lor desfasurandu-se de fapt in afara limitelor stricte ale avangardei. iar cel de-al doilea doua eseuri datând din 1967. B. Gheorghe Dinu (Stefan Roll). pe numele lui adevarat Demetru Demetrescu. Ion Pop si Matei Calinescu scriind târziu. a pregatit terenul pentru întelegerea unor noi forme artistice. dar nu este totusi lipsita de merite. nu sunt nici dadaiste. care s-a sinucis în 1923. dar necesitatea umana a expresiei nu putea fi infranta.Virgil Teodorescu. In concluzie. o noua încredere in forta si destinul ei ca expresie. proza. G. În critica literara româneasca avangarda nu a fost bine primita. Constantin Nisipeanu. precum si Paul Păun. dar mai ales impotriva continuturilor acestora. nici suprarealiste. In fond. ea nu mai are in cele din urma ce sa distruga. nici constructiviste.Antologia literaturii romane de avangarda”. Pentru reprezentantii ei perioada avangardista coincide cu perioada lor de formare. prin aceata. in epoca moderna. unul dintre martirii avangardei. nu a izbutit prin propriile forte sa treaca de faza negatiei si sa instaureze intr-adevar acele noi mijloace expresive in numele carora lupta. cel dintâi în 1969 („Avangardismul poetic românesc“). Urmuz este considerat un premergator al avangardistilor si este recunoscut si publicat de catre acestia in revistele lor. când avangarda abia se încropea. căci ea voia sa distruga literatura prin literatura.logică. prozatori mai puţin cunoscuţi). fiind forma cea mai grava pe care a luat-o. Gellu Naum. Bibliografie: Adrian Marino. avangarda litarara de la noi. mai mult spirit de fronda decat talent). aproape în acelasi timp primele studii importante despre avangarda. Geo Bogza. Ciprian. devenind victima propriului ei suces. Avangarda in literatura romana . negatia ei nu mai are obiect real. impotriva structurilor stilistice traditionale. Roll. Ion Pop. si literatura a renăscut din propria ei cenuşa. Ionathan X. ca si in alte parti.. avangarda reuseste sa prabuseasca mitul de origine romantica al litaraturii. In literartura romana nu a jucat bun rol mare. si . avangarda a fost prizoniera contradictiilor ei interioare. In momentul in care traditionalismul excesiv a fost înfrant. reprezentate de sămănătorism. Care a fost de fapt contributia avangardei in literatura romana? Aparuta ca o reactie impotriva sistemelor de expresie depasite. care face parte din grupul de suprarealisti de la revista Unu. Dicţionar de idei literare Matei Calinescu. ci participa la esenta mai libera decât oricând a lirismului modern.literarităţii” ei. Ion Călugaru.. criza constiintei literare si criza functiei expresive a limbajului. ca in literaturile europene..Uranus (Mihai Avramescu). Fundoianu. Margareta Sterian. Sesto Pals( alţi poeţi. De aceea putem spune ca versurile cele mai bune ale unor poeti ca Şt. . Saşa Pana.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->