P. 1
Aplicatii Si Completari La Teorema Lui Pitagora - Www.ireferate.ro

Aplicatii Si Completari La Teorema Lui Pitagora - Www.ireferate.ro

|Views: 293|Likes:
Published by lateasimona1609

More info:

Published by: lateasimona1609 on Dec 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/08/2015

pdf

text

original

PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICA

Data: 18.februarie.2004 Clasa: a VII-a A Obiectul: Matematica opţională Profesor: Ştefan Maria Lăcrămioara Unitatea de învatare: Geometria triunghiului: Relaţii metrice Tema lectiei: „Aplicaţii şi completări la teorema lui Pitagora” Tipul lectiei: Lectie de fixare si consolidare a cunostintelor. Scopul lectiei: Dezvoltarea la elevi a priceperilor si deprinderilor de rezolvarea problemelor cu continut practic. Obiective operationale: La sfârsitul orei elevii sa stie: O1 - să efectueze calcule cu numere reale utilizând proprietăţile operaţiilor şi formule de calcul prescurtat O2 - să utilizeze proprietăţi calitative şi metrice ale figurilor geometrice în rezolvarea unor probleme O3 - să construiască probleme , pornind de la un model O4 - să identifice şi să diferenţieze etapele unui raţionament matematic, prezentat în diverse forme O5 - Să manifeste interes pentru folosirea tehnologiilorinformaţiei în studiul matematicii
Material didactic: planse, manual, culegere, calculator personal
Fiind o oră de matematică opţională la clasa a VII-a s-a recurs la folosirea unor programe de calculator pentru formarea deprindelor de calcul la aplicarea teoremei lui Pitagora îmbinat cu date istorice remarcabile despre viaţa şi activitatea lui Pitagora şi despre şcoala întemeiată de acesta. Material bibliografic folosit: 1. 2. 3. 4. Ioan Dăncilă: Matematica gimnaziului între profesor şi elev, Ed. Aramis, 2001 V. Bobancu: Caleidoscop matematic, Ed. Albatros,1979 Eugen Guran: Matematică recreativă, Ed. Junimea, 1985 Ioan Dăncilă : Matematică aplicată, Ed. Sigma 2000 5. Surse de internet: http://www-gap.dcs.st-and.ac.uk/~history/Timelines/index.html;
www.ereferate.ro

6. MATE 2000+3, culegere de probleme pentru clasa a VII-a

Recurgerea la o situaţie problemă 1 2   1.Contribuţii în geometrie . Triunghiurile considerate 3. Să se demonstreze că numerele de forma x =  m − 1 .Viaţa şi activitatea lui Pitagora . Schiţele sunt prezentate în Anexă 3.Curiozităţi II. Demonstraţii interesannte ”fără cuvinte” bazate pe figuri echivalente. folosind că unghiurile ascuţite într+un triunghi dreptunghic sunt complementare. Exercitii de antrenament mintal: Recapitularea cunoştinţelor referitoare la ”Relaţii metrice” 1. Teorema catetei 3. z = m  2 1 2   şi z =  m + 1 formează triplete pitagoreice. Teorema înălţimii 4. 2.Şcoala lui Pitagora . adică x2+y2 = z2.Contribuţii în aritmetică . Se verifică dacă au studiat ambele cazuri: M în interiorul triunghilui ABC şi M în exteriorul triunghiului.Aplicaţii în probleme . 2  Metode Conversatia Problematizare Conversatia Problematizare 2.Demonstraţii ale faimoasei teoreme . Folosind modelul e demonstraţie a teoremei lui Pitagora dat de Bhaskara să se construiască un pătrat echivalent cu un dreptunghi cu lăţimea 1 şi lungimea 5. .Desfasurarea lectiei Evenimentele instrutirii Stimularea reactualizarii cunostiintelor Activitati ale lectiei pentru îndeplinirea functiilor I. Triunghiul dreptunghic 2. Teorema lui Pitagora Verificarea temei pentru acasă: demonstrează relaţia lui Carnot 1. Relaţia rezultă imediat din aplicarea teoremei lui Pitagora şi insumţnd termenii obţinuţi Intensificarea retinerii si asigurarea transferului Elevii care au avut de pregătit documentare suplimentară prezintă date despre: .

geometrică şi armonică. Să se demonstreze că numerele de forma x=k(p2-q2). au studiat media aritmetică. a călătorit şi s-a instruit în Egipt şi Chaldeea.Activitatea independentă Evaluarea rezultatelor Tema pentru acasa Clasa este împărţită în 2 grupe de elevi. cunoşteau cele cinci poliedre regulate.aprox. au descoperit iraţionalitatea – utilizând teorema ce-i poartă numele. pitagorienii au conceput numerele figurative. s-a stabilit în Cretona unde a înfiinţat o şcoală filozofică ce reunea peste 300 de pitagorieni. y = 2kpq şi z = k(p2-q2) pot fi lungimile laturilor unui triunghi dreptunghic. a studiat cu Anaximandru. 569 (584) î. (se foloseste un program care pune elevul in situatia de a aplica teorema pentru cazuri simple: într-un triunghi dreptunghic se cunosc 2 laturi să se afle a treia latură) Calculatorul afişează numărul greşelilor din setul de 10 aplicaţii. sistemul zecimal . şi câte un responsabil care supraveghează modul cum operează la calculator.Hr. numerele amiabile. în Metapont Pitagora. numerele perfecte. matematician şi filozof grec. tabla înmulţirii. unde a instituit o disiplină severă de viaţă şi de muncă. Elevii care încă au dificultăţi în rezolvare problemelor vor fi ajutaţi de către responsabili. în Samos. emblema lor era pentagonul stelat. Ionia . ANEXE Anexa 1 Pythagora din Samos aproxim. au definit numere pare şi impare. Din studiul numerelor.Hr. 2. Demonstrază că intr-un paralelogram suma pătratelor lungimilor laturilor este egală cu suma pătratelor lungimilor diagonalelor 1. 475 (497) î. Fiecare elev va face câte o aplicaţie la calculator pentru verifcarea modului cum aplica teorema lui Pitagora şi evaluarea corectitudinii calculelor.

deci şi a geometriei. Cu toate că poate ar fi fost mai corect ca alături de teorema catetei. Se spune că pitagorienii au interzis divulgarea marii teoreme. De altfel. utilizând astfel reciproca teoremei lui Pitagora. o adevărată erezie pentru cei ce nu acceptau decât numere raţionale pentru descrierea fenomenelor naturii.În astronomie. de aceea este greu de delimitat concepţiile şi contribuţiile ştiinţifice şi filozofice de ale discipolilor săi. şi a înălţimii să se numească eventual teorema ipotenuzei. Pitagora nu a lăsat nimic scris. 4. legată sub formă de inel şi fixată cu 3 ţăruşi şi obţineau un triunghi dreptunghic cu laturile de (3. Vechii constructori egipteni foloseau pentru construcţia unghiului drept o funie cu 12 noduri echidistante. 5). ideea că Pământul se învârte în jurul unui ”foc central” apare pentru prima dată în cadrul şcolii pitagoriene. ”La început a fost numărul” . mai ales că prima descriere a operei şi a şcolii sale a fost întocmită cu 13 decenii mai târziu. Pitagora a rămas cunoscut în mod special datorită teoremei sale. d deoarece într-un pătrat ducea la relaţia l = 2 . deşi a fost descoperită cu mult înaintea lui Pitagora şi se presupune că doar a extinso la triunghiuri dreptunghice ale căror laturi sunt exprimate prin orice număr pozitiv (iniţial erau numai numere naturale). teorema aceasta face parte din categoria teoremelor la care s-au înregistrat în decursul timpului recordul demonstraţiilor (se presupune între 350 – 500 de demonstraţii).

au fost cercetate toate numerele până la milion. a studiat numerele pare şi numerele impare.A.U. chibzuinţa.. iar numerele compuse din trei factori spaţiale. gândirea. deoarece nu se împart la 2. + ( 3n − 2 ) = n( 3n − 1) 2 Numere prietene sau amiabile au foat numite acele numere la care suma divizorilor unui număr este egală cu suma divizorilor celuilalt număr. numerele compuse care se scriau ca produs de doi factori numere plane. Pitagorienii au gasit perechea 220 şi 284.1210) (2620.87633). În rezultat s-a obţinut 42 de perechi de numere prietene: (220.. Universul . însemnând îndeletniciri zilnice ale oamenilor de rând. numărul 7 este număr medical şi este decisiv pentru bolnavii contagioşi şi cei operaţi.. în schimb s+au ocupat foarte mult de proprietăţile numerelor. Considerau că numerele impare sunt nemuritoare. Magia numerelor I-a fascinat pe adeptii lui Pitagora. prietenia. + n = n( n + 1) 2 Numere pătratice 1 + 3 + 5 + .6368) Există şi perechi de numere prietene impare: cum ar fi (12285. Numere triunghiulare 1 + 2 + 3 + .284) (1184.. 5564) (6232. numerele prime şi numerele compuse. + (2n-1) = n2. 14 595). Cu ajutorul calculatorului electronic într-o universitate din S. (67095.. Ei au considerat că efectuarea calculelor este un lucru nedemn. că 8 (octava) semnifică dragostea.Anexa 2 Curiozitati – Pitagora A descoperit tabla înmulţirii. Numere pentagonale 1 + 4 + 7 + . numerele prime denumind numere liniare (o dimensiune)..2924) (5020.

iar 10 reprezintă perfecţiunea. Mercur. celor neinitiaţi s-a pierdut în urma unui naufragiu.se scrie aria trapezului în două moduri. Soarele. el reprezintă suma cuburilor primelor trei numere (13+23+33). Pământ. b c a c b III. Pythagoras avea să adauge celor nouă cercuri (planete cunoscute atunci) (cer. Bhaskara (sec. Abraham Garfield (fost preşedinte SUA) a . Iar legenda spune mai departe că un adept al lui Pitagora care a divulgat teorema. De aceea au considerat că jurământul cu numărul 36 este cel mai crunt. Deasemenea cunosteau ca Pământul are formă sferică. Luna.patrulaterul din interior este pătrat .este analogat cu numărul 10. suportând răzbunarea zeilor. Jupiter şi Saturn) cel al zecelea – al Anti-Pământului (o invenţie arbitrară). II. XII. pe de altă – este suma primelor patru numere pare şi impare: (2+4+6+8) + (1+3+5+7) = 36.aria păptratului mare: a2 = 4 ⋅ c ⋅b + (b − c) 2 2 b+c b⋅c a⋅a ⋅ (b + c) = 2 ⋅ + 2 2 2 . Martie. Pentru a demonstra că 10 este perfecţiunea şi că exprimă universul.) . O semnificaţie aparte a avut numărul 36.se arată că triunghiul obţinut este dreptunghic isoscel b c . Pe de o parte. Acest ”jurământ” au depus şi pentru a nu divulga secretul teoremei lui Pitagora. Venus. El i-a impresionat pe pythagorieni foarte mult datorită proprietăţilor sale. Anexa 3 Demonstratii ale teormei lui Pitagora: I.Din antichitate: patrulaterul din interior se arată că este pătrat Se scrie aria pătratului mare în doau feluri: b c c a b a c b (c+b)2 = a2 + 4 cb 2 .

. Am folosit 2 tăieturi.IV. Henry Perigal (a decupat cu foarfeca dintr-o hârtie) V. Soluţie: Pătratul şi dreptunghiul sunt figuri echivalente. care va fi latura pătratului. Prin patru taieturi să se decupeze figuri geometrice care să acopere un pătrat. deci pătratul va avea aria 5 cm2. putem construi acest număr folosind teorema lui Pitagora într-un triunghi dreptunghic cu catetele de 1 cm şi 2 cm. Căte 2 pătrate se grupează şi rămâne un pătrat care se decupează. Se aşază figurile obţinute ca mai sus şi se formează pătratul. Bèzout (1768) A ∆ DAC ≈ ∆ DBA≈ ∆ ABC A ( DBA ) A ( DAC ) A ( ABC ) A ( DBA ) + A ( DAC ) = = = AB 2 AC 2 BC 2 AB 2 + AC 2 B D C Anexa 4 Folosind demonstratia data de Bashkara se efectuează practic următoarea problemă: Se dă un dreptunghi cu lăţimea de 1 cm şi lungimea de 5 cm. Aplicaţia practică: Dreptunghiul se poate împărţi în 5 pătrate. de unde găsim latura pătratului 5 . Dreptunghiurile se taie pe diagonale şi obţinem 5 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->