Sunteți pe pagina 1din 45

Tumori benigne

Neoplazia
Neoplazia crestere noua Un neoplasm- o masa anormala de tesut In contrast cu celulele normale cel neoplazice:
Autonome- cresterea este indep de fact de crestere si de mecanism din tes normal Excesive Dezorganizate

Neoplazia
Tumora umflatura, tumefactie = neoplasm
Benigne Maligne Cancer = tumora maligna Oncologia stiinta care studiaza tumorile (oncos gr. = tumor lat = umflatura)

Tumori benigne Crestere lenta; Expansive Supraf ext neteda, incapsulate

Tumori maligne Crestere rapida Invazive Supraf ext neregulata Nu sunt incapsulate

Omogene pe sectiune
Culoare uniforma Nu metastazeaza Seamana cu tes de origine Nuclei normali ca forma si marime Rare mitoze Prognostic favorabil

Pe sectiune variabile
Culoare variabila Metastazeaza Anaplazice nu seamana cu tes de orig Nc- atipici, pleomorfi,hipercromatipici Numeroase mitoze, in gen atipice Pronostic rezervat

Neoplazia
Metastaze prin 3 cai:
Limfatic Hematogen Implantare in cav corpului
Carcinoamele metast prin limfatice, sarcoamele prin vasele de sange

Neoplazia
Stadiul determina extinderea si diseminarea tumorii. Se utilizeaza TNM; T marimea tumorii ( 1-4), N afectare ganglionara(0-3), M metastaze (0 negativ, 1 pozitiv) Gradul exam micro; pe o scara de la I la III, bine dif, moderat dif, slab dif

Neoplazia
Cea mai frecventa forma de cancer la sexul F si M- cancerul de piele
Barbati Prostata (31%) Femei San (31%) Plamani (14%) Plamani (13%)

Intestin gros (10%)

Intestin gros (11%)

Cea mai frecventa cauza de moarte

Barbati Plamani (31%)

Femei Plamani (25%)

Prostata (11%) Intestin gros (11%)

San (15%) Intestin gros (11%)

Variatii geografice ale diferitelor tipuri de carcinoame


Organ
Sistemul degestiv

Tip de cancer
Esofag Stomac Ficat Colon

Tari
Iran, China, Africa Japonia, Chile, Islanda Africa sub Saha, Asia de SE SUA, Europa V

Piele

Melanom Scuamos Ductal/lobular

Australia, SUA S

San

SUA, Europa V

Tumori benigne
Note: o tumora care apare ntr-o locaie nefavorabila anatomic care cauzeaz compresiune si distrugerea structurilor vitale. De exemplu, tumori hipofizare benigne care cauzeaza atrofie de compresie pe tesut glandular. O tumora cu producie de hormon excesiv, care poate provoca deranjamente fatale metabolice. De exemplu, un adenom de insule de pancreascauzelor hiperinsulinism.

Tumori maligne
Termeni care se folosesc cand vorbim de tumori maligne:
Cancer termen frecvent utilizat pentru tumori maligne Carcinom utilizat pentru tumori epiteliale maligne Sarcom- pt tumori nonepiteliale

Solid tumors are circumscribed tumors such as carcinomas and sarcomas. Non-solid tumors are systemic autonomous proliferations of noncohesive individual cells, such asoccur in leukemias

metastazarea
Definitie: diseminarea celulelor tumorale dintr-o parte a organismului in alta parte, unde se stabilesc si cresc - tumora secundara Nota: Metastazarea - ntr-un sens mai larg se refer la rspndirea unui proces de boal dintr-o parte in alta a organismului

Tumorile de prostata, rinichi, tiroida si san metastazeaza frecvent la nivelul oaselor Celule tumorale latente:celule tumorale izolate pot coloniza un organ sau tesut sim pot ramane latente pentru 10-20 ani. O crestere agresiva poate apare din motive necunoscute ducand la metastate tardive ( cancer de san)

Papilomul
Este o tumor benign a epiteliului pavimentos (keratinizat sau nu), a uroteliilor sau a epiteliilor metaplaziate pavimentos. Macroscopic, papilomul apare ca o cretere exofitic papilar, n fire de iarb, rugoas sau neted, cu un diametru de ~ 1-2 cm. Exista si papiloame cu model de crestere endofitic (papilom inversat) Papilomul poate fi:
sesil (baz de implantare larg, axul tumorii fiind paralel cu suprafaa unde s-a format) sau pediculat (baz de implantare ngust, axul tumorii fiind perpendicular pe suprafata unde s-a format) unic sau multiplu.

Microscopic, papilomul se caracterizeaza printr-o serie de proiectii papilare, digitiforme, ce contin un ax conjunctivo-vascular tapetat de un epiteliu pavimentos cu:
akantoza (ingrosarea stratului spinos) hiperkeratoza (ingrosarea stratului cornos) papilomatoza (ingrosarea si inmultirea papilelor dermice)

Papilom, HE, 4x

Papilom
Papilom cu celule scuamoase

Polipul
Polipul reprezinta o tumora benign a epiteliului cilindro-cubic de pe suprafaa mucoaselor din organele cavitare, proeminnd n lumenul cavitilor (intestinale, endometriale, bronsice). Macroscopic, tumora poate fi unic (~ 50% din cazuri) sau multipl, sesil sau pediculat, de obicei aezat pe creasta pliurilor mucoaselor (cel mai frecvent recto-sigmoidiene), cu diametru de ~ 1-2 cm. Suprafaa tumoral este n general neted, umed, lucioas.

Microscopic, tumora este constituit din multiple lumene glandulare cu celule nalte, cu nuclei la polul bazal sau pseudo-stratificai, hipercromi i cu citoplasm bazofila in care pot persista mici picturi de mucus. La nivelul intestinului gros se descriu polipi non-neoplastici:
hiperplastic juvenil hamartomatos (din polipoza Peutz Jeghers), limfoid regenerativ (pseudopolipul inflamator din colita ulcerativa)

Polipi neoplastici:
Polipul adenomatos Polipul vilos Polipul mixt

Polip

Polip

Polip adenomatos vs polip vilos, HE, 4x

Polipoza colonica

Fibroadenomul mamar
Este o tumor benign cu punct de plecare la nivelul epiteliului glandular mamar, caracterizandu-se printr-o proliferare adenomatoas, nconjurat de o strom conjunctiv ce comprim epiteliul. Este o tumor hormono-dependent, ce apare n perioada de fertilitate a femeii, frecvent nainte de 30 de ani. Se prezinta macroscopic, ca un nodul sferic (1 5 cm), gri-albicios, de consisten ferm, bine delimitat, mobil la planurile supra- sau subjacente, care se dezvolt frecvent n cadranul supero-extern al snului.

Fibroadenom mamar
Microscopic, se constat spaii glandulare delimitate de un epiteliu cubic, care are la periferie stratul de celule mioepiteliale. Spaiul glandular poate fi rotund, oval, regulat, fibrele conjunctive fiind dispuse concentric (fibroadenom pericanalicular). Uneori, lumenul canalicular este comprimat de proliferarea neuniform a fibrelor conjunctive, cu aspect de coarne de cerb (fibroadenom intracanalicular). IHC tumora este pozitiva la ER, PgR, CK pentru celulele epiteliale, actina, CD10 pentru celulele mioepiteliale

Fibroadenom mamar, HE, 4x

Fibroadenom mamar

Hemangiomul
Hemangiomul este o tumor benign vasculara ce presupune proliferarea de vase sangvine capilare (hemangiom capilar) sau vase adulte (hemangiom cavernos, frecvent n ficat). Macroscopic, apare subcutanat, pe mucoase, pe buze, n cavitatea oral sau n viscere (ficat, splin, rinichi). Variaz n talie de la civa milimetri la mai muli centimetri. La nivel cutanat are culoare roie-albstruie, putand fi plan sau tuberos. Epiteliul de acoperire este de obicei intact. Un aspect particular il reprezinta hemangiomul pielii la nou-nscut (hemangiom juvenil), care crete rapid n cteva luni, ncepe s regreseze la 1-3 ani i dispare la 5 ani n proporie de 80%. Microscopic, leziunea se caracterizeaza prin proliferarea unor vase cu pereti proprii, delimitati de endoteliu, ce formeaza mici caviti cu perete unistratificat, dispuse plexiform, separate unele de altele prin esut conjunctiv. Lumenul cavitilor poate conine snge. Se pot evidentia vase adulte cu nucleii endoteliului turtiti asezati pe o membran bazal, sau capilare embrionare (cu endoteliu cu nuclei proeminnd n lumen). IHC tumora este pozitiva la CD34, CD31, FVIII

Ficat

Hemangiom

Piele

HE, 10x CD34, 10x

Tumora mixt de parotid (adenomul pleomorf)


Reprezint 65-80% din tumorile glandelor salivare majore. Apare cel mai frecvent n decada a 5-a i a 6-a, cu o usoara predominan feminin. De obicei este unic, dar poate fi multipl, uni- sau bilateral. Excizia tumorii poate fi dificil prin nvecinarea cu nervul facial i datorit micilor proiecii ce se pot extinde la distan de masa principal. Recidivele sunt frecvente i apar uneori dup zeci de ani de la prima excizie. Aproximativ 2% din adenoamele pleomorfe, de obicei recidivante, se transform malign. Macroscopic, tumora este ferm, elastic, nodular, net delimitat de o capsul conjunctiv. Pe seciune este alb sau gri, cu zone de aspect hialin sau mixomatos, uneori ferma, albastru translucid zone condroide.

Microscopic, se evideniaz elemente epiteliale ce formeaz ducte, acini, tubi neregulai sau insule, plaje celulare; frecvent celulele mioepiteliale, mici, ntunecate, fusiforme, mrginesc epiteliul cuboidal, crend dou straturi distincte de celule. De asemenea, se pot evidentia arii de esut mixoid lax care poate include insule cu matrice condroid i, mai rar, matrice osoas.

Tumora mixta de parotida, HE, 4x

Teratomul ovarian
Teratomul este o tumor disembrioplazic (chistic n 95% din cazuri) cu originea n celulele germinale din dou sau trei foie embrionare. Tumora este bilateral n 10-15% din cazuri. Celulele difereniaz spre variate structuri somatice, producnd esuturi ce pot fi identificate ca piele, muchi, grsime, epiteliu intestinal, dini, etc. O form particular o reprezint chistul dermoid ovarian n care diferenierea se face pe toate cele 3 linii embrionare, crend o tumora chistic delimitat de esut epidermic i a crui coninut este sebum, fire de pr, dini. Chistul dermoid are un aspect chistic unilocular de dimensiuni variabile care la seciune evideniaz n centru o mas cu aspect de sebum, amestecat cu multiple fire de pr i uneori dini. Dup evacuarea coninutului chistic, peretele apare subire, opac, gri-alb cu zone calcificate, ce contin fire de pr. Microscopic, peretele chistului este compus din elemente difereniate de origine ectodermic (epiteliu malpighian cu fire de pr i rare glande sebacee), zone de origine endodermic (epiteliu cubic) i structuri mezodermale (muschi neted i insule cartilaginoase).

Teratom ovarian

Teratom ovarian

Leiomiofibromul uterin
Leiomiofibromul uterin este cea mai frecventa tumor benign (apare la una din 5 femei n perioada de fertilitate) hormono-dependenta. Poate fi asimptomatic, dar poate produce meno-metroragii sau dureri prin compresia vezicii urinare. Macroscopic, tumorile sunt bine delimitate, rotunde, ferme, unice sau multiple cu variate dimensiuni (5 mm 15 cm). n general se dezvolt n miometru, n mod excepional n colul uterin sau n ligamentele uterine. Tumorile pot fi localizate n miometru (intramurale), n apropierea seroasei (subseros) sau n apropierea endometrului (submucos). Pot proemina n cavitatea peritoneal sau n cavitatea endometrial. Pe suprafaa de seciune, apare un model n vrtejuri pe seama benzilor de muchi neted. Tumorile mari prezinta arii galben-brun-rocate, moi (degenerare chistic). La vrste avansate (cnd se produce o regresie n postmenopauz) masele tumorale atrofiate tind s devin colagenice, hialinizate, i uneori prezint o calcificare parial sau complet. Microscopic se constata o proliferare leiomiomatoasa cu celule musculare netede (cu nucleu in trabuc) dispuse in vartejuri sau fascicule, incluse intro stroma conjunctiva

Leiomiofibrom uterin

HE 10x;

VG

actina

Schwannoma= neurinom
Tumora benigna a nervilor periferici Se poate asocia cu neurofibronmatoza Frecventa la adulti tineri, ambele sexe Ma- masa rotund ovalara, incapsulata, dimensiuni diferite, pe sectiune albgalbuie, tumorile mai mari pot prezenta zone chistice

Mi- bifazica zone Antoni A si zone Antoni B in proportii variabile Antoni A arii compacte celulare; proliferare de celule fuziforme aranjate in manunchiuri scurte sau fascicule, cu nuclei alungiti in forma de creion. Arii cu nuclei paraleli,asezati unii peste altii - corpii Verocay Antoni B zone hipocelulare ce contin vase cu pereti hialinizati, pot prezenta degenerari mixoide, chistice,hemoragie stromala si calcificari