Atenia si Memoria

Atenia

Procesul de orientare si concentrare a activitii psihice asupra unor obiecte, fenomene, care necesita o reflectare clara si o selectare contienta. Funcia psihica ce exprima starea de orientare si concentrare a individului in direcia unor informaii, evenimente in scopul de a le nelege mai bine, asimila sau evita.

Atenia
Forme

Legate de obiect:

Atenie senzoriala - in care obiectul ateniei este reprezentat de un stimul exteroceptiv sau interoceptiv Atenie ideationala - obiectul l reprezint elementele memorate, idei, amintiri. Atenia involuntara, neintenionala, pasiva care este determinata de stimuli senzoriali cu debut brusc, care reprezint o noutate in materii de informaii, este un reflex de orientare de genul "ce se petrece" Atenia voluntara-intenionala este deliberata, presupune un efort al voinei Atenia postvoluntara se caracterizeaz printr-o stare de pregtire pentru recepionarea corecta a unor stimuli

Legate de origine:

Atenia

Forme : ambianta, competiia stimulilor, motivaia, curiozitatea si recompensa. Caracteristici:

Selectivitate Mobilitate Direcionarea ctre o sursa de stimulare Concentrarea - aprofundarea si capacitatea detarii de ambianta Distribuia - capacitatea de a cuprinde simultan mai muli stimuli Durabilitatea - intensitate si stabilitate

Atenia
Tulburri (Disprosexii)

Hiperprosexiile - exagerarea orientrii selective a activitii de cunoatere. Se caracterizeaz prin hiper vigilenta sau sesizarea exagerata a noului

Hiperprosexii globale - ntlnite in stri maniacale Hiperprosexii selective - ntlnite in depresii severe delir obsesii hipohondrie.

Hipoprosexiile - expresia diminurii orientrii selective a activitii de cunoatere si apar in surmenaj, anxietate, depresie, schizofrenie, stri confuzive si in toate situaiile caracterizate printr-un deficit al funciilor cognitive (oligofrenii si dementa) Aprosexiile - lipsa oricrei activitati prosexice si se refera la atenia voluntara. Apar in stri deficitare profunde, demente, oligofrenii

Atenia
Mecanisme neurofiziologice ale ateniei

Atenia involuntara sau voluntara nu se pot manifesta fara participarea sist. reticulat activator ascendent. Acesta este format dintr-un sistem de neuroni localizat in :

Tr. Cerebral: bulb, punte, mezencefal - SRAA Diencefalul - sistem reticulat difuz de proiecie

Formaiunea reticulata mezencefalica are rol in principal in meninerea ateniei in timp ce formaiunea diencefalica are rol in mobilitatea( comutarea) ateniei.

Atenia
Metode de investigare

Tahiscopul - cu ajutorul lui se poate aprecia concentrarea si intensitatea ateniei. Se prezint pacientului un numr de figuri intr-un timp limitat, apoi este ntrebat ce a vzut. In funcie de capacitatea de concentrare, de volumul si intensitatea ateniei el reproduce un anumit numr de figuri. Metoda Kraeplin - se cere bolnavului sa fac scderi succesive de la 100 din 3 in 3, din 7 in 7 sau din 13 in 13. Sau sa spun in ordine inversa zilele saptamanii, lunile anului Metoda Bourdon - proba barajului - se ofer bolnavului un text si i se cere sa taie anumite litere.

Memoria

Procesul psihic de orientare retrospectiva care se realizeaz prin fixare, conservare si evocare, memoria oglindete experiena anterioara si constituie rezervorul gndirii si imaginaiei, suportul forei cognitive a insului. In psihopatologie vorbim de Memoria imediata - reproducerea se face in cteva secunde de la momentul desfasurarii lor. Memoria recenta - reproducerea se face in mai mult de 10 secunde de la momentul memorrii Memoria evenimentelor indepartate - in care pot fi reproduse evenimente memorate si trite de la nceputul vieii.

Memoria

Elementul fundamental al memoriei mnema sau engrama. Memoria imprima prezentul in sistemul nervos central, transformnd-ul intr-un trecut gata de a fi reactualizat. Acest lucru presupune mai multe etape ale memoriei: fixarea, conservarea(stocarea) si evocarea, lor li se aduga uitarea care este un blocaj cu reversibilitate variabila a bagajului mnestic. Calitatea memorrii si uitarea sunt in strnsa legtura cu plcerea sau durerea care nsoesc anumite evenimente.

Memoria
Dismnezii - Tulburrile de memorie cantitative

Hipomnezia - scderea memorrii. Apare si la oamenii sntoi in stri de surmenaj, in sindroame nevrotice, tulb. depresive, stri deficitare, intoxicaii. Amnezia - pierderea totala a capacitaii de memorare. De regula amneziile urmeaz unei perioade de pierdere a contientei sau a unei modificri a strii de contienta. Anterograde sau de fixare- imposibilitatea de a fixa date noi si apar dup un TCC, in toxicomanii, alcoolism, dementa, sindrom Korsakov. Retrograde (de evocare) - extinderea progresiva a tulburrii de memorie spre trecut, dinaintea debutului bolii pana in copilrie

Memoria
Dismnezii - Tulburrile de memorie cantitative

Hipermnezia - se caracterizeaz prin exagerarea evocrilor, ele apar mai ales involuntar, sunt numeroase si indeparteaz subiectul de preocuprile prezente. Hipermnezia globala - din psihoza maniacala, secundara ingestiei de amfetamine si dup stri febrile. Hipermnezie sectoriala sau selectiv - apare in bolile psihice ce presupune o ngustare marcat a preocuprilor in anumite domenii de viata aa cum se ntmpla in tulburrile de personalitate paranoida, delirurile paranoide. Mentismul - este ncadrat de unii autori in tulburri de memorie iar de alii in tulburri de gndire. Subiectul descrie o derulare incoercibila de idei, amintiri, in fata crora devine un spectator. Apare in stri de oboseala marcata dup evenimentele negative cu continut afectiv intens, in confuzie, anxietate, epilepsie temporala

Memoria
Tulburrile de memorie calitative

Paramnezii - termenul a fost introdus de Kraeplin pentru a defini o serie de amintiri neconcordante cu realitate dpdv al cronologiei sau al legturii cu realitatea trita de pacient in trecut sau cu realitatea prezenta. Clasificarea tulburrilor de memorie: Tulburri ale sintezei mnezice imediate Tulburrile rememorrii trecutului (allomnezii)

Memoria
Tulburrile de memorie calitative
Tulburari ale sintezei mnezice imediate

Se mai numesc si iluzii de memorie - reprezint o evocare eronata in sensul ncadrrii in timp sau spaiu real a unor fenomene trite de bolnav in realitate

Criptomnezia - atribuirea de ctre pacient a unor creaii artistice, literare, muzicale pe care si le atribuie, dei nu ii aparin. De regula bolnavii ncep sa lupte pentru ai primii drepturile cuvenite, acionnd in justiie. Tulburarea apare in schizofrenie, delir cronic, dementa, stri maniacale. False recunoateri - se traduce prin recunoaterea unor persoane sau situaii pe care de fapt bolnavul nu le recunoate. Se poate ntlni in stri de surmenaj, schizofrenie, demente degenerative si uneori stri maniacale. Strile de Deja-Vu si Jamais vu - se definesc prin impresia ca pacientul a mai vzut sau nu a vzut pe cineva sau ceva, situaia fiind neconforma cu realitatea. Se intalneste in strile confuzive. Iluzia de nerecunoatere - este fenomenul opus. Bolnavul are senzaia ca recunoate persoane pe care nu le-a ntlnit niciodat, in schimb nu recunoate sau nu e sigur ca recunoate persoane care le-a cunoscut. Paramneziile de reduplicare dedublarea perpetua a situaiilor trite si a obiectelor ;pacientul are impresia ca a mai fost tratat intr-o clinica identiva, a fost tratat de un medic care se amana leit cu cel de acum;

Memoria
Tulburrile de memorie calitative
Tulburariie rememorarii trecutului

In cazul allomneziilor pacientul plaseaz in prezent evenimente reale din trecut.

Pseudo reminiscentele - reproducerea unor evenimente din trecut, pe care pacientul le plaseaz in prezent, amestecnd astfel evenimente din trecut cu cele din prezent. Tulburarea consta in faptul ca pacientul nu recunoate cnd si unde s-a produs exact aciunea respectiva. Ecmneziile - tulburri mai globale de memorie in sensul ca pacientul confunda in totalitate trecutul cu prezentul. Este o ntoarcere in trecut a ntregii personaliti a individului Comportamentul este cel al perioadei in care pacientul considera ca se afla. Se ntlneste in dementele degenerative. Anecforia - tulburare de memorie mai puin severa, reproduce o amintire pe care o credea uitata demult in condiiile n care i se amintesc unele elemente ale evenimentelor respective. Confabulatia - halucinaie de memorie si este ncadrat de mai muli psihiatrii in tulb. de imaginaie in exces.

Memoria

Metode de investigatie psihologica a memoriei

VIEREGGE - examinatorul ii cere persoanei pe care o investigheaz sa repete cifre enumerate de el dup ce ii distrage atenia 1 minut l pune sa repete cifrele. Un adult sntos poate sa reproduc 6-8 cifre dup un minut si 5-6 cifre dup 2 minute. BERNSTEIN - cuprinde 2 grupuri de figuri desenate in profil 9 figuri in primul grup, 25 de figuri in al 2 grup din care fac parte si primele 9. Subiectul este pus sa recunoasc primele 9 figuri in grupul celor 25 de figuri. WECHSLER- un text mai complex, cuprinde mai multe probe.

V mulumesc!