Sunteți pe pagina 1din 18

Charles Dickens Biografie Se nate la 7 februarie 1812, n Portsmouth, Hampshire, ca fiu al lui John i al Elizabethei Dickens.

n 1817, familia sa se mut n Chatham, Kent, n 1822 mutndu-se din nou, n cartierul Camden Town, Londra. Primii ani ai vieii au fost unii foarte fericii, petrecndu-i timpul liber n compania romanelor de aventuri ale lui Tobias Smollett i Henry Fielding. Familia sa fcea parte din nobilimea de mijloc i i-a asigurat educaia la o coal privat, dar totul avea s se schimbe dup ce tatl su a pierdut o sum mare de bani n distracii i strduindu-se s-i menin poziia social, familia fiind trimis la nchisoarea datornicilor. La vrsta de 12 ani, Dickens este destul de matur ca s munceasc zece ore pe zi n fabrica de crem de ghete a lui Warren (aflat n apropiere de staia de cale ferat Charing Cross), pentru ase ilingi pe sptmn. Cu aceti bani trebuie s-i achite cazarea i s ncerce s-i ajute familia. Dup o perioad de timp, situaia familiei se mbuntete n urma unei moteniri venite din partea familiei tatlui. Familia Dickens iese din nchisoarea sracilor, dar mama l las pe Charles s lucreze n continuare la fabrica de crem de ghete. Dickens n-o va ierta niciodat i acest resentiment, precum i situaia grea a clasei n mijlocul creia i-a trit o parte din copilrie vor deveni teme majore ale operei sale. Avea s-i spun mai trziu biografului su: Niciun sfat, nicio aprobare, nicio ncurajare, nicio consolare, niciun sprijin din partea nimnui de care s-mi amintesc, aa c, ajut-m, Doamne!. Din 1827 a nceput s lucreze ca funcionar ntr-un birou de avocatur, avnd ansa s ajung avocat. Nu i-a plcut ns aceast profesie i dup o scurt perioad de timp, n care a lucrat ca stenograf la tribunal, a devenit ziarist, relatnd dezbaterile parlamentare i cltorind prin Anglia cu potalionul, ca s scrie despre campaniile electorale. Reportajele sale vor fi publicate sub titlul Schie de Boz (n englez Sketches by Boz), Boz fiind pseudonimul su literar. Va continua s publice n ziare cea mai mare parte a vieii. n aceti ani public primul su roman, The Pickwick Papers. Pe 2 aprilie 1836 se cstorete cu Catherine Hogarth, mpreun cu care va avea zece copii. n acest an accept un post de editor la Bentley's Miscellany, unde va rmne pn n 1839. Alte dou ziare la care a publicat foarte mult au fost Household Words i All the Year Round. n 1842, cltorete mpreun cu soia n Statele Unite ale Americii, cltorie pe care o descrie n Notele americane care vor sta la baza romanului Martin Chuzzlewit. Scrierile sale sunt foarte bine primite de public i se vnd la preuri mari. n 1856, popularitatea i banii ctigai pe cri i permit s cumpere proprietatea Gads Hill, acea cas enorm din Higham, Kent, prin care se plimba n copilrie i n care visase s triasc. n 1868 divoreaza de soia sa, dar aceasta va locui la Gads Hill pn la moarte.Dickens continua sa lucreze si sa faca turnee de promovare a romanelor sale, iar in 1868 face a doua calatorie in SUA, unde remarca schimbarile survenite in urma Razboiului Revenit in Anglia, deasemenea ii continua turneele in Scoia si Irlanda. In timpul unui astfel de turneu sufera un prim infarct in anul 1869 dupa care urmeaza o perioada de odihna. Dei la nceput au fost fericii, Catherine era acum obosit i nu-i mai putea oferi lui Dickens energia de care avea nevoie. Primele semne de insatisfacie

apruser n 1855, cnd mersese s se ntlneasc cu prima lui iubire, Maria Beadnell, care era de asemenea cstorit. Pe 9 iunie 1865, n timp ce se ntoarcea din Frana, unde fusese s o vad pe Ellen Ternan (o actri pe care o cunoscuse n 1857), Dickens este implicat ntr-un accident de cale ferat n care ase vagoane ale trenului n care se afla alunec de podul peste care acesta trecea. Singurul vagon de clasa nti care rmne pe ine este cel n care se afl Dickens, mpreun cu Ellen i mama acesteia. Petrece un timp ntre via i moarte, pn cnd vin ajutoare i cnd pleac n sfrit, i amintete de manuscrisul neterminat al romanului Our Mutual Friend (Prietenul nostru comun) i se ntoarce la vagon. Reuete s evite un posibil scandal, cauzat de prezena Ellenei i a mamei acesteia, dar incidentul las urmri grave n starea lui de spirit. Ellen va continua s-i fie prieten i, probabil, amant, tot restul vieii. Petrece mult timp n ntlniri cu publicul cititor, unde citete din cele mai bune romane ale sale. Fascinaia sa pentru teatru ca mijloc de evadare din real este reflectat n romanul Nicholas Nickleby. Pe 2 decembrie 1867 are prima ntlnire cu cititorii n Statele Unite, la New York. Aceste ntlniri cer ns mult efort i vor contribui la deteriorarea strii lui de sntate. Se stinge din via la 9 iunie 1870, n urma unui atac de cord. Este nmormntat n Colul poeilor din Catedrala Westminster. Opera The Pickwick Papers (1836) Oliver Twist (18371839) Nicholas Nickleby (18381839) The Old Curiosity Shop (18401841) Barnaby Rudge (1841) A Christmas Carol (1843) Martin Chuzzlewit (18431844) The Chimes (1844) The Cricket on the Hearth (1845) The Battle of Life (1846) Dombey and Son (18461848) David Copperfield (18491850) Bleak House (18521853) Hard Times (1854) Little Dorrit (18551857) A Tale of Two Cities (1859) Great Expectations (Marile sperane) (18601861) Our Mutual Friend (18641865)

Marile sperane de Charles Dickens - rezumat ntr-o fierrie de la marginea unei localiti, situat lao distan de 5ore cu potalionul de Londra, i duce existena orfanul Pip ( pe numele debotez Philip ), alturi de sora i de cumnatul lui ( dna Joe i Joseph, zis Joe Garger ). n timp ce cumnatul lui se purta cu mult delicatee, miculPip va cunoate asprimea surorii, care nu uita s-i repete c-l ine ca-npalme . Dou vor fi evenimentele care i vor marca viaa: ntlnirea, ntr-osear, n cimitirul localitii, cu un evadat ( Abel Magwitch ) i apoivizitele sptmnale la domnioara Havisham, femeie care, n urma uneidecepii, se autoclaustrase ntr-un decor ciudat.O veste nea teptat i va aduce lui Pip imaginea unei perspectivenevisate. Avocatul Jaggers l ntiineaz c va intra n posesia uneiaveri frumuele i c este n dorina binefctorului ca biatul s fiescos din mediul acela i s primeasc la Londra educaia degentleman. I s-a comunicat, de asemenea, c numele acestuia varmne o tain pn cnd persoana n cauz va crede de cuviin s i sedezvluie.La Londra, Pip, numit de prietenul su Herbert Pocket, Hendel, va ncepe o via nou, convins c situaia actual se datoreaz domnioareiHavisham, aceast nchipuire fiind alimentat de dragostea pe care i-opurta Estellei, fiica adoptiv a acesteia. Starea de incertitudine dureazpn n momentul n care i dace apariia binefctorullui, acesta nefiindaltul dect evadatul din cimitir pe care Pip l ajutase. Treptat, se ridic vlu lmisterului care plana asupra personajelor. Aa vom afla c Estella nueste fiica domnioarei Havisham, ci fiica pucriaului Abel Magwitch,iar mama ei era actuala menajer a avocatului Jaggers, Molly, care, cumuli ani n urm, fptuise o crim din gelozie. Estella, copil, fuseseluat de domnioara Havisham pentru a fi format dup tiparul acela n care ura ei slbatic, dragostea ei strivit i mndria ei rnitgsiser cea mai aprig rzbunare. Condamnrile repetate ale lui Abel Magwitch se datorau ndeosebilui Compeyson, un om cu purtri de gentleman, dar viciat, f cndu-l mainti pe Abel asociatul lui, ca apoi s poat da vina pe el. Compeyson a fostacela care i-a pricinuit domnioarei Havisham nesfrita durere,prsind-o n ziua nunii, dup ce i nsuise o mare parte din averea ei, n colaborare cu Artur, fratele ei.Dup multe momente de continu fric trite de evadatul Abel Magwitch (schimbndu-i numele n cel de Provis sau dl Campbell ), acestava fi denunat tot de Compeyson. Fu condamnat la moartei apoi se stinse n nchisoarenainte de nf ptuirea sentinei. Acum Hendel i va aduce lacunotin lui Magwitch, aflat pe patul de moarte, c fiica lui, Estella,despre care nu tiuse nimic, triete i c el o iubete. Compeyson,personajul care a provocat atta durere altora, i va gsi sfritul n Tamisa, n timp ce-l urmrea pe Abel. Estella, dup un mariaj nereuitcu Bentley Drummle, se va nsoi cu Pip, acum om cu situaie caurmare a unor plasamente bneti ntr-o companie de navigaie.

Londra in viziunea lui Charles Dickens Bleak House Daca admitem ca literatura poate fi considerata o pictura realizata cu ajutorul cuvintelor, atunci putem afirma ca, de-a lungul istoriei sale, literatura a ''pictat'' moravuri , idealuri, personaje celebre, eroi, evenimente, locuri. Secolul XIX , secolul instaurarii democratiei, secol atat de plin de framantari si transformari, se regaseste in literatura universala sub forma unor picturi literare de mari dimensiuni, realizate din unghiuri si in culori de o mare diversitate, in functie de ''pictor'', care prezinta societatea umana sub toate aspectele sale, cu toate luminile si umbrele ei. De exemplu, Balzac a surprins in operele sale societatea ca pe o jungla a viciilor, intr-un tablou sumbru si crud , in care aceasta apare ca o uriasa cusca a leilor, din care doar cei mai puternici si mai cruzi pot iesi invingatori. Parisul este un loc al pierzaniei, un Babilon modern in care banul este forta care face sa se miste societatea si determina ierarhia sociala. Morala amara a ''Comediei Umane'' este aceea ca raul si imoralitatea prevaleaza in societate. Balzac isi introduce personajele prin descrieri lungi si minutioase ale mediului in care acestea traiesc, considerand ca mediul si personajul se influenteaza reciproc. Am putea compara viziunea romancierului cu o camera cinematografica ce pleaca de la planul cel mai general (panoramic) pentru a ajunge, incetul cu incetul, prin focalizari succesive la cele mai amanuntite detalii. Personajul si mediul sau sunt prezentate printr-o intreaga retea de relatii sau de semne pe care Balzac le descrie indelung. Mediul modeleaza personajul in aceeasi masura in care personajul reflecta mediul, decorul fiind un fel de prelungire exterioara a personajului. Spre deosebire de Balzac, care priveste societatea, orasul,din exterior, ca un spectator, Dickens o priveste, o simte, o traieste din interior, ca un actor implicat in mod direct in evolutia ei. Londra lui Dickens este pictata in Bleak House mai degraba cu ajutorul simturilor.Dickens si-a focalizat observatia pe orasul in care a petrecut cea mai mare parte a vietii sale. Obisnuit sa strabata strazile orasului, descrierile sale surprind Londra secolului XIX intr-o maniera ce permite cititorului sa simta imaginile, zgomotele, mirosurile vechiului oras.Aceasta capacitate de a scufunda cititorul in spatiu si timp ii permite lui Dickens sa realizeze o tesatura perfecta in care sa isi plaseze fictiunea. Londra victoriana era cel mai mare si cel mai spectaculos oras din lume. In timp ce Marea Britanie cunostea revolutia industriala, capitala sa resimtea avantajele si suferea consecintele. In 1800 populatia Londrei numara in jur de un milion de suflete. Acest numar crestea de peste patru ori in pana in 1880, ajungand la 4,5 milioane de locuitori. In timp ce noile zone la moda ale orasului, ca strazile Regent si Oxford, se dezvoltau in stil occidental, noul centru comercial mondial era sustinut de docurile construite in est. Poate ca cel mai mare impact asupra dezvoltarii Londrei l-a avut construirea caii ferate,

care a accelerat expansiunea orasului. Pretul acestei cresteri si a dominatiei comertului mondial era insa saracia neagra si mizeria de nedescris. In excelenta sa biografie ''Dickens'', P.Ackroyd noteaza ca : ''If a late twentieth-century person were suddenly to find himself in a tavern or house of the period, he would be literally sick -sick with the smells, sick with the food, sick with the atmosphere around him''. Este usor de inteles de ce o persoana a secolului XX care s-ar trezi intr-o taverna sau intr-o casa londoneza a secolului XIX ar fi bolnava de mirosurile, de mancarurile si de atmosfera din jurul sau. La inceputul secolului XIX, casele burgheziei superioare se aflau in vecinatatea imediata a cartierelor saraciei incredibile si mizeriei. Bogati si saraci se regaseau impreuna pe strazile inghesuite ale orasului. Maturatorii de strada incercau zadarnic sa mentina strazile curate, adunand nutreturile, rezultat al miilor de vehicule hipomobile. In multe parti ale orasului apele reziduale se scurgeau prin jgeaburi direct in Tamisa. Vanzatori ambulanti oferindu-si marfurile mareau cacofonia zgomotelor strazii. Hoti, prostituate, betivi si vagabonzi de toate felurile se adaugau multimii pestrite. Fondul problemei nu este totusi mai binele. Curatenia personala nu este o mare prioritate si nici curatenia hainelor. In camerele inguste si inghesuite mirosul corpurilor nespalate este sufocant. Este prea cald langa foc, si prea frig departe de el. Noaptea strazile principale sunt luminate cu lampi slabe cu gaz. Strazile laterale si secundare nu pot fi iluminate deloc, si sunt inchiriati insotitori pentru a conduce calatorul la destinatia sa. In interiorul caselor, lampi cu o lumanare sau cu ulei lupta cu intunericul si innegresc plafoanele. Dickens descrie o ploaie furtunoasa la Londra intr-o comparatie a efectelor pe care aceasta ar fi avut-o la tara fata de cele pe care le are intr-un oras ca Londra , iar tabloul sau este impregnat de acelasi mesaj al simturilor. La tara ploaia ar fi dezvoltat mii de parfumuri proaspete, si fiecare picatura ar fi fost asociata unor simboluri ca viata, curatenie, dezvoltare. Dar, in oras, ploaia amplifica doar mirosurile fetide imprastiate de vant, marind murdaria calduta adunata in jgeaburi. Apa Tamisei a devenit nepotabila din cauza reziduurilor deversate. Datorita mizeriei si saraciei, mai multe epidemii de holera bantuie, iar analizarea cauzelor acestor epidemii a dus la concluzia ca apa infestata este cauza principala (ca in regiunea Soho). In 1855 se pune in opera un plan, finalizat in 1875, de realizare a canalizarii orasului, si se impune filtrarea apelor Tamisei, pentru consumul populatiei. Trasurile sunt inlocuite treptat cu omnibusuri, ca mijloc de transport in oras. Miile de animale (oi, vaci,cai) care erau purtate prin oras murdarind strazile au disparut treptat fiind sacrificate in abatoare. Dickens prezinta in tabloul unei dimineti de piata un amalgam de oameni si animale intr-un ansamblu pestrit care striga, tipa, urla, grohaie, behaie,latra, perceput cu ajutorul simturilor. Dinamismul tabloului este realizat prin insiruirea verbelor la prezent continuu:'' pushing, driving, beating,whooping and yelling;'' ce sugereaza miscarea continua si agitatia pietei. Tabloul este completat de reprezentarea vizuala a oamenilor murdari, nebarbieriti, multime sordida ce populeaza scena, figuri murdare alergand incolo si-ncoace, ansamblul fiind puternic nuantat cu perceptii senzoriale (miros, auz, vaz).

Politia metropolitana, prima forta de politie a Londrei, a fost creata in 1829, vechiul sistem londonez, din timpul perioadei elisabethane fiind prin urmare suprimat. Solutia victoriana de a trata saracia era o noua lege, destul de lipsita de vigoare, decretata in 1834, care a cerut parohiilor sa se reuneasca si sa creeze case de lucru regionale, in care ajutorarea saracilor sa poata fi aplicata. Aceste case de lucru erau ceva mai putin decat o inchisoare pentru saraci. Libertatile civile au fost anulate, familiile au fost separate, demnitatea umana a fost distrusa. Adevaratii saraci s-au straduit adesea sa evite cu orice pret sa ajunga in astfel de institutii. Datorita traumei din copilarie provocate de detentia tatalui sau si de expeditia sa in uzina pentru incercarea de a-si sustine familia, Dickens era un adevarat campion al saracilor. El a precizat in mai multe randuri, in romanele sale, atrocitatile sistemului. Cu turul secolului si moartea reginei Victoria in 1901, perioada victoriana a ajuns la final. Multe dintre defectele secolului XIX au fost remediate cu ajutorul educatiei, tehnologiei si reformei sociale...si poate si prin constientizarea sociala realizata cu siguranta si cu ajutorul romanelor, de o imensa popularitate, scrise de Charles Dickens.

Copiii familiei Bronte au fost binecuvntai de soart cu talent deosebit: fetele, Charlotte, Emily i Anne au druit literaturii universale romane de o valoare nemuritoare, iar fratele lor, Brandwell, parc a fost sortit s picteze, pentru a-i imortaliza surorile. Pregtite s devin educatoare, Charlotte i Anne au lucrat un timp la familii bogate, iar Emily ntr-o instituie, dar au avut parte numai de experiene triste. n cele din urm s-au dedicat ndatoririlor casnice i scrisului, iar visul lor de a avea propria instituie s-a spulberat o dat cu evenimentele tragice care s-au succedat ntr-o perioad scurt de timp. Primul amurit fratele lor, urmat de Emily, apoi la cteva luni de Anne. Rmas singur, Charlotte se refugiaz n scris. Este singura dintre frai care ajunge s cunoasc i viaa de familie, dar acest dar al sorii este de scurt durat: moare i ea nainte de a-i fi srbtorit prima aniversare de la cstorie. n anul triumfului literar al lui Charlotte, Branwell a murit, iar la nmormntare Emily a rcit i ulterior s-a mbolnvit de tuberculoz. La sfritul anului a murit i Emily. n primvara anului 1849, Anne Bront s-a stins i ea din via, lsnd-o pe Charlotte singur. Aceasta a mai scris dou romane, Shirley i Villette, iar n 1855 s-a cstorit cu vicarul tatlui su. A mai trit nc un an i a murit de tuberculoz, n timp ce era nsrcinat.

Charlotte Bront Charlotte Bront (se pronun:brnti) (n. 21 aprilie 1816 d. 31 martie 1855) a fost o romancier i poet englez, sora mai mare a celorlalte dou scriitoare: Emily Bront i Anne Bront. Charlotte Bront, care obinuia s foloseasc pseudonimul de Currer Bell, este cunoscut pentru cartea ei Jane Eyre, unul dintre cele mai celebre romane din literatura englez. S-a nscut la Thornton i i-a petrecut copilria i tinereea la Haworth, bucurndu-se de educaia sporadic, lectura independent i libertatea de aciune ce li se oferea tuturor copiilor din familia ei. Un an petrecut la o coal ieftin pentru fiice de preot, la Cowan's Bridge, unde mncarea proast i disciplina exagerat de sever au ruinat sntatea surorilor ei mai mari Maria i Elizabeth, moarte la 10 i respectiv 11 ani, i-a oferit lui Bronte materialul pentru zugrvirea colii din Lowood n romanul Jane Eyre. n 1831 Bront a fost trimis la coala din Roe Head, Dewsbury. Corespondena cu prietenele cunoscute aici, care a durat pn la moartea sa, constituie sursa pentru cele mai multe informaii biografice despre ea. Dup trei ani petrecui acas ca instructoare a surorilor ei, a revenit la coala de la Roe Head ca guvernant pentru ali trei ani. n tot acest rstimp, Charlotte nu ncetase s scrie. Eforturile ei literare au fost ns descurajate de Robert Southey cruia i trimisese un manuscris. n vederea deschiderii unei coli pentru fete, Bront a plecat mpreun cu sora sa Emily la Bruxelles ca s nvee limbi moderne, petrecnd un an ca elev, iar un al doilea ca profesoar la pensionul Heger.

Dup euarea proiectului i dup decderea definitiv a fratelui lor Branwell, surorile Bront s-au concentrat din nou asupra activitii literare, editndu-i pe cont propriu poeziile i oferindu-i romanele la diferite edituri. n 1847 lui Charlotte i-a fost refuzat romanul The Professor, dar editorii s-au declarat dispui s-i accepte un alt roman, Jane Eyre (1847), care era dedicat lui Thackeray i care a cunoscut un mare succes. Jane Eyre n romanul Jane Eyre trsturile romantice se mpletesc cu cele realiste. Cele romantice ies n eviden mai ales n descrierea abianei n care se deruleaz povestea: un castel vechi, solitar, amplasat ntr-un peisaj frumos, dar care pare a fi purttorul sentimentelor care vor mcina personajele. Romantice sunt i unele personaje, mai ales cele care sunt legate de castel: Mr. Rochester, tipul seniorului mndru, cu fond sufletesc omenos dar ncrit de blestemul purtat, dur n aparen dar tnjind dup buntate i blndee, ca i soia lui agresiv, cu mintea destrmat, inut sub sechestru n apartamentul ei. Nota de realism este purtat de eroina principal, n a crei soart se mbin multe elemente din biografia autoarei. Fiica orfan a unui paroh srac, Jane Eyre este trimis de rudele sale bogate, la un orfelinat de fete unde petrece zece ani. Supus unei educaii austere, dorul de libertate o determin s devin educatoare la o familie bogat din Thorfield Hall. ntlnirea cu proprietarul, Mr.Rochester are loc n mprejurri surprinztoare care acapareaz din prima clip sufletul eroinei. n continuare viaa ei de la castel va fi marcat de iubirea care i impregn tot mai mult sufletul i de clar-vizuinea din gndirea ei asupra propriei persoane i a situaiei sale sociale. Caracter integru, nu poate s recurg la compromisuri imorale i alege o via nesigur i plin de greuti, cci un compromis de neacceptat ar fi i fericirea oferit de Rochester, dar i sigurana vieii rigide oferite de vrul ei. ncheierea fericit a romanului este departe de a fi romantic, mplinirea nu este dat de exuberan i ambian strlucitoare. Este ntlnirea cald a dou suflete care se regsesc dup un drum greu, plin de ncercri. Jane Eyre este una din primele eroine ale literaturii universale care poart n sine dorina de a se elibera din viaa de casnic impus femeilor, este printre primele care lupt pentru o via bazat pe valorile sale personale. Dorina de mplinire sufleteasc i ca om, o face pe eroin s devin mai uman i mai atractiv, iar romanul ei s fie mereu actual i preferat de cititori.

Emily Jane Bront Emily Jane Bront (n. 30 iulie 1818 - d. 19 decembrie 1848) a fost scriitoare englez, cunoscut mai ales pentru unicul ei roman La rscruce de vnturi.Emily Jane Bront a fost romancier i poet Englez,renumit pentru romanul su Wuthering Heights - clasica literaturii Engleze. Emily a fost a doua din cele trei surori Bront: Charlotte i Anne. Ea a publicat sub pseudonimul andogin - Ellis Bell. Emily s-a nscut n Thorton, lng Bradford n Yorkshire n familia lui Patrick Bront i Maria Branwell. Ea a fost sora mai tnr a lui Charlotte Bront i a cincea din cei ase copii. n 1824,

familia Bront a schimbat locul de trai n Haworth, unde tatl su a devenit vicar. n copilrie, dup moartea mamei sale, cele trei surori i fratele lor - Patrick Branwell Bront au creat pmnturi imaginare pe care au inclus n istoriile ce le-au scris. Puine lucrri ale lui Emily din acea perioad au supravieuit, cu excepia poeziilor recitate de personaje (The Bronts' Web of Childhood, Fannie Ratchford, 1941). n 1838, Emily a nceput s lucreze n calitate de guvernant la Academia Miss Patchett la coala Law Hill, lng Halifax, plecnd dup aproximativ ase luni din cauza mbolnvirii. Mai trziu, mpreun cu sora ei Charlotte, ea a frecventat o coal privat n Bruxelles ntemeiat de Constantin Heger i soia lui - Claire Zo Parent Heger.Ei ncearc s deschid o coal, dar nu au elevi suficieni. Aceast a fost descoperirea talentului poetic a lui Emily de ctre Charlotte, ceea ce a dus la publicarea unui set de colecii de poezii n 1846, poeziile lui Currer, Ellis, i Acton Bell. Pentru a evada de prejudiciul mpotriva scriitorilor de gen femenin, surorile Bront au adoptat pseudonimul androgin. n 1848 ea a publicat romanul su unic Wuthering Heights ca dou volume din setul compus din trei volume (ultimul fiind Agnes Grey scris de sora ei Anne). Structura sa inovativ a nedumerit criticii ntr-un oarecare fel.n 1850 Charlotte a editat i a publicat Wuthering Heights ca un roman aparte, semnndu-l cu numele su adevrat. Sntatea lui Emily, la fel ca i a surorilor sale, slbea din ce n ce mai mult din cauza climei aspre acasa i la coal. Ea rcise n timpul nmormntrii fratelui su ceea ce a dus la tuberculoz. Refuznd ajutorul medical, ea a decedat la 19 Decembrie 1848 la aproximativ orele 14. Ea a fost ngropat lng biserica Sfntului Mihail n Yorkshire de Vest. La rscruce de vnturi Interesul central al romanului l constitue conflictul general de dragostea nemplinita dintre Heathcliff si Chaterine , sursa a tragediei . La rscruce de vanturi este romanul a doua familii , Earnshaw si Linton , fiecare avand doi copii Chaterine si Hindley , respectiv Isabella si Edgar Linton . Cei din familia Earnshaw sun fermieri , triesc pe dealuri , resedinta lor , Wuthering Heighs , fiind expusa vanturilor puternice . Trind in mijlocul naturii slbatice , ei sunt in armonie cu ritmul vieii . Familia Linton traieste in vale , resedinta lor Thrushcross Grange e izolata , nconjurata cu gard , simboliznd nchiderea , limitarea ; triesc in confort si se bucura de plcerile vieii . Subiectul cartii este centrat pe destinul a doua triunghiuri amoroase : Catherine Earnshaw , Heathliff si Edgar Linton ; Cathy , fiul lui Heathliff si Hareton . Al doilea triunghi este o repetare a primului , dar protagonitii lui nu sunt att de pasionai si de violeni ca predecesorii lor . Prin domnul Lockwood si Nelly Dean , ``filtrele`` narative ale autoarei , povestea stranie de dragoste , ura si rzbunare a lui Heathcliff capata realitate. Domnul Lockwood , aflat in cutarea unui refugiu panic , vine sa nchirieze resedinta de la Thrushcross Grange . Dorind sa ia contact cu proprietarul casei , domnul Lockwood , gentleman convenional si politicos , se duce la Wuthering Heighs si intalneste acolo o familie stranie . Interiorul casei , de o meschinrie solida , adaposteste fiinte ale cror relaii sunt bizare si neclare . Salbaticiti si invrajbiti intre ei , locatarii aceste case sunt ostili fata de Lockwood , pe care l trateaz cu indiferenta , aproape brutal . O furtuna izbucnita aproape pe neateptate l silete pe domnul Lockwood sa primesca ospitalitatea

nedorita a familiei si , si dup o noapte de groaza si comar , se ntoarce in noua resedinta , Thrushcross . bolnav , stupefiat si ngrozit . In timpul bolii lui , Nelly Dean , ngrijitoarea sa , ii spune povestea celor de la Wuthering Heights . Intorcadu-se de la ora intr-o zi , domnul Earnshaw aduce un mic vagabond , un baietel cu pielea si ochii negri , vorbind o limba neinteleasa . pe care intentioneaza sa-l creasc laolalt cu copiii si , Hindley si Catherine. Fiindc nu are nume , copiii il botezeaza simbolic Heathcliff (colt de plai nalt). Dup moartea parintiilor , Hindley , care fusese trimis la studii , se ntoarce la Wuthering Heights casatorit , in postura unui stpn tiranic . Primele masuri le ia mpotriva lui Heathcliff , pe care l alunga printre servitorii de la buctrie , punndu-l la o munca de randas . Proportional cu tiranitatea lui Hindley cresc iubirea si solidaritatea dintre Catherine si Heathcliff . Cnd scap de sub supraveghere , ei rtcesc fericii pe plaiuri , ca doi rebeli revoltai mpotriva unei restricii fara sens . In pelegrinarile lor , copiii ajung la resedinta familiei Linton . Confortul , civilizaia si bunele maniere exercita un adevrat miraj asupra lui Catherine , care se ntoarce la Wuthering Heights complet transformata . Ea traiste pe doua planuri : planul identitatii spirituale cu Heathcliff , de care o leag trecutul si firea patimasa si planul vanitatii feminine si al perspectivelor de avere si de situaie , reprezentate de Edgar Linton . Esena dilemei i-o impartaseste intr-o seara lui Nelly Dean , insa in mrturisirea iubirii ei pentru Heathcliff isi face loc uor sen timentul de degradare . Auzind doar ultimele cuvinte care nseamn pentru el sfarsitul lumii , Heathcliff fuge la Wuthering Heights. Catherine l cauta inzadar pretutindeni si , ajunsa la paroxismul disperrii , e doborta de febra. Ieind din boala trupului si a mintii , Catherine apare apatica si indiferenta . Se casatoreste cu Edgar Linton , trdndu-si propria fire si idealurile . Vreme de jumtate de an ea duce o existenta pasiva si pare chiar mulumita . Insa intr-o seara Heathcliff se ntoarce , radical schimbat : frumos , impuntor , bogat in aparenta calm , in realitate , hotrt sa se rfuiasc cu lumea . Lucid si flexibil , el s-a ntors pentru rzbunare si distrugere . Cu rbdare diabolica si cu bucurie , el urmareste si aduce la ndeplinire un plan prestabilit , devenind stpnul averilor Earnshaw si Lipton . Cathy , fiica lui Catherine , si Hareton , fiul lui Hindley , se iubesc si se inteleg , unindu-se mpotriva lui Heathcliff . Iubirea lor ii amintete acestuia de propria lui dragoste si de propria lui lupta . Triumful lui monstruos ii pare acum van si fara sens , dndu-si seama ca a czut prada propriului sau joc . Rzbunarea nu-l mai intereseaz . El moare cu nervii zdruncinai . Cuplul Cathy Hareton , eliberat prin moartea lui Heathcliff , isi va fauri un cmin fericit , romanul ncheindu-se cu o nota de sperana .

George Eliot Mary Anne (Mary Ann, Marian) Evans, mai bine cunoscut sub pseudonimul George Eliot (n. 22 noiembrie 1819, Nuneaton/Warwickshire - d. 22 decembrie 1880, Londra), a fost o romancier din Anglia. Ea a fost una dintre scriitorii fruntai ai erei Victoriene, romanele ei fiind caracterizate de o analiz realist a societii englezeti provinciale din acea epoc. Ea i-a ales un pseudonim brbtesc, spunea ea, pentru a fi sigur c operele sale vor fi luate n serios. Ea i-a ales un pseudonim brbtesc, aidoma lui Georges Sand i altor scriitoare din epoca respectiv, deoarece femeile scriitoare nu aveau succes la public la fel ca brbaii. Pn n perioada modern, n care a trit i a scris Virginia Woolf, ele au resimit efectele acestor prejudeci. Un alt factor a fost dorina de a-i apra viaa privat departe de atenia public i de a preveni scandalurile care urmau s apar dac va iei la iveal relaia sa cu George Henry Lewes, care era cstorit pe atunci. Mary Anne Evans a fost al treilea copil al lui Robert Evans (1773-1849) i Christiana Evans (nscut Pearson), fiica unui fermer local, (1788-1836). n copilrie, Mary Evans, a fost deseori numit Marian, a avut un frate, Robert (1802-1864), i o sor, Fanny (1805-1882), de la prima cstorie a tatlui su cu Harriet Poznton (?1780-1809). Robert Evans a fost administratorul moiei Arbury Hall ai familiei Newdigate din Warwickshire, iar Marrz Anne a fost nscut n moia South Farm. La nceputul anilor 1820 familia a demenajat ntr-o cas numit Griff, ce se afla ntre Nuneaton i Coventry. Ali frai i surori ale sale au fost, Christiana, cunoscut Chrissey (18141859), Isaac (1816-1890), i fraii gemeni care au supravieuit puine zile n martie 1821. Tnra Evans era inteligent evident, i datorit postului important ocupat de tatl su la conducerea moiei, lui Evans i-a fost permis accesul la biblioteca din Arbury Hall, care i-a fost de folos la educaia ei i lrgirea orizontului de cunotine. Educaia sa clasic i-a lsat amprenta; Christopher Stray a remarcat c: "George Eliot's novels draw heavily on Greek literature (only one of her books can be printed correctly without the use of a Greek typeface), and her themes are often influenced by Greek tragedy". Vizitele sale frecvente i-au permis, de asemenea, s compare bogia n care tria proprietarul de pmnturi cu vieile oamenilor mult mai sraci, aceast diferen dintre vieile lor va aprea des n multe opere de-ale sale. O importan mare n operele sale timpurii a avut-o, de asemenea, religia. Ea a fost educat ntr-o familie anglican, dar n acea perioad Midlands era un teritoriu cunoscut printr-un numr crescnd de sectani. Ea a primit pensiune la colile din Attleborough, Nuneaton i Coventry. La cea de-a doua ea a fost nvat de evanghelica Maria Lewis creia i adreseaz scrisorile timpurii i la coala n Coventry este nvat de surorile baptiste. n 1836 moare mama sa, iar Evans se ntoarce acas pentru a lua n minile sale conducerea casei. Ea continu corespondena cu tutorele su Maria Lewis. Cnd Evans avea 21, fratele su Isaac se cstorete i se stabilete cu familia n casa lor, de aceea Evans, mpreun cu tatl su demenajeaz la Foleshill, nu departe de Coventry. Apropierea de societatea din Coventry aduce noi influene; n special e influenat de Charles i Cara Bray. Charles Bray a mbogit fabricnd panglici i ia nvestit capitalul n construcia unor coli sau n alte cauze filantropice. Evans, care

lupta pentru ceva timp cu dubiile la tema religiei, devine prieteni familiari cu progresivul i liber-gnditorul Braya, casa cruia era paradisul pentru cei care susineu i dezbteau preri radicale. Printre cei pe care tnra Evans i-a cunoscut la Brays erau Robert Owen, Herbert Spencer, Harriet Martineau i Ralph Waldo Emerson. Prin intermediul acestei societi, Evans a fost introdus altor teologi mai liberali i scriitorilor ca David Strauss i Ludwig Feuerbach, care insuflau dubii privind veridicitatea istoriilor Biblice. De fapt, prima sa mare oper literar a fost traducerea n englez a Viaii lui Iisus (1846) de Strauss, care a fost completat mai trziu de alt membru al cercului Rosehill. Cnd Evans ia pierdut credina religioas, tatl su a ameninat-o c o va alunga, dei aceasta nu sa ntmplat. n schimb, ea a mers la biseric de-a lungul anilor i ntreinea casa pentru el pn la moartea lui n 1849. Peste cinci zile dup nmormntarea tatlui su, ea ntreprinde o cltorie n Elveia mpreun cu Brays. Ea decide s stea singur la Geneva, locuind, mai nti lng lacul Plongeon (lng cldirile ONU din prezent), iar apoi pe Rue de Chanoines (acum Rue de la Pelisserie) mpreun cu Franois i Juliet dAlbert Durade la etajul trei. Ea citete mult i ntreprinde plimbri ndelungate care o inspir mult. Franois i-a pictat portretul. [4] Dup rentoarcere, n 1850, ea se schimb cu traiul la Londra intenionnd s devin scriitoare i s se numeasc Marian Evans. Ea st la casa lui John Chapman, un publicist radical, pe care l-a cunoscut la Rosehill i care i-a tiprit traducerea. Chapman cumprase recent jurnalul de stnga The Westminster Review, i n 1851 Evans este numit ajutor al editorului. Dei Chapman era editorul propriu-zis, cea mai mare parte a lucrului o fcea Evans, colabornd, pn la plecarea sa n 1856, la multe eseuri i corectri. Femeile scriitoare nu erau ceva neobinuit pe acele vrenmuri, dar rolul lui Evans n fruntea literaturii de atunci era. Aflarea unei femei tinere necstorite n societatea preponderent brbteasc din Londra era ceva neobinuit n acele timpuri, mai mult dect att - uneori i scandalos. Dei art hotrt, ea era deseori sensibil, depresiv i mcinat de dubii. Evans era considerat avnd o aparen bolnvicioas, i i-a format un numr de relaii emoionale stnjenitoare i nereciproce, inclusiv ataamentul fa de patronul su, Chapman, i Herbert Spencer. Totui o alt atracie improprie se va dovedi a fi mult mai folositoare i cu succes pentru Evans. [neutralitate disputat] Filozoful i criticul George Henry Lewes a ntlnit-o pe Evans n 1851, iar ctre 1854 ei au hotrt s locuiasc mpreun. Lewes era cstorit cu Agnes Jervis, dar ei au czut de acord s aib o cstorie deschis, i n afar de cei trei copii pe care i-au avut mpreun, Agnes a mai avut civa copii de la ali brbai. Din momentul c Lewes a fost numit n certificatul de natere tat a unuia din aceti copii, cu totul c tia c aceasta este fals, el a fost considerat ulterior complice la adulter, i nu a mai putut s divoreze cu Agnes. n iulie 1854 Lewes i Evans cltoresc mpreun la Weimar i la Berlin pentru cercetri. nainte de a merge n Germania, Evans continu interesul su pentru lucrri teologice, traducnd Esena Cretinismului de Feuerbach, iar n timp ce se afl peste hotare scrie esuri i lucreaz asupra traducerii Eticii lui Baruch Spinoza, pe care o finiseaz n 1856, dar care nu este publicat n timpul vieii sale. Cltoria n Germania a fost, de asemenea, i luna de miere a lui Evans i Lewes, care se considerau cstorii, iar Evans numindu-se Marian Evans Lewes, i adresndu-se lui

Lewes ca soului su. n societatea Victorian nu era obinuit ca brbaii i femeile s aib relaii; dar Charles Bray, John Chapman, Charles Dickens, Friedrich Engels i Wilkie Collins toi au avut relaii cu alte femei dect cele cu care erau cstorite, dei mult mai discret dect au fcut-o Lewes i Evans. Admiterea n public a relaiei lor de ctre Lewes era punctul cel mai scandalos. La ntoarcerea lor n Anglia ei au trit aparte de societatea Londrei, n msur egal evitnd i fiind evitai. Continund s scrie articole pentru Westminster Review, Evans a hotrt s devin romancier, i i fixeaz o declaraie-program n unul din ultimele sale eseuri pentru Review: Silly Novels by Lady Novelists. Eseul critica subiectele triviale i ridicole ale ficiunii acelor timpuri scris de femei. n alte eseuri, ea ludase realismul romanelor scrise n Europa la acea vreme; accentul asupra unei povestiri realistice devenind clar n toat ficiunea ulterioar a ei. De asemenea, ea i-a creat un nou pseudonim George Eliot. Acest nume brbtesc a fost ales pentru a se distana de la alte scriitoare de romane proaste, dar i pentru a evita discuiile viclene despre statutul su conjugal. n 1858 este publicat, n Blackwoods Magazine, Amos Barton, primul din Scene din viaa unui cleric (Scenes of Clerical Life), i alturi de alte Scene, este primit bine. Primul su roman publicat n ntregime este Adam Bede, publicat n 1859; avnd un succes imediat, el nstinge i un interes pentru personalitatea autorului. Scene din viaa unui cleric erau considerate a fi scrise de ctre un pastor protestant, sau poate de ctre femeia acestuia. Cu apariia popularului Adam Bede speculaia a crescut i mai mult; mai mult dect att, era chiar i un pretendent pentru a se declara autor Joseph Liggins. Spre sfrite, adevrata George Eliot a fcut un pas ndrzne: Marian Evans Lewes a admis c ea este autoarea. Revelaiile despre viaa privat a lui Eliot au surpins i au ocat muli dintre cititorii care o adorau, dar aceasta nu a afectat popularitatea sa ca romancier. Relaia lui Eliot cu Lewes i-a asigurat curajul i stabilitatea de care ea avea nevoie pentru a scrie ficiune; totui a fost nevoie de puin timp pn ei au fost acceptai n societate. Acceptarea lor a fost confirmat n final n 1877, cnd ei au fost introdui Prinesei Louise, fiicei reginei Victoria, care era o cititoare setoas a romanelor lui Eliot. Dup succesul lui Adam Bede, ea continu s scrie romane populare pentru viitorii cincisprezece ani. Dup un an de la publicarea lui Adam Bede, ea scrie Mill on the Floss (Moara de pe Floss), dedicnd manuscriptul: "To my beloved husband, George Henry Lewes, I give this MS. of my third book, written in the sixth year of our life together, at Holly Lodge, South Field, Wandsworth, and finished 21st March 1860." Ultimul su roman a fost Daniel Deronda, publicat n 1876, dup ce ea i Lewes se mut la Witley, Surrey, dar sntatea lui Lewes se nrutete i el moare peste doi ani, la 30 noiembrie 1878. Urmtorii doi ani, Eliot i petrece editnd, pentru publicaie, ultima lucrare a lui Lewes Life and Mind i gsete consolare cu John Walter Cross, un bancher american a crui mam a murit recent. La 16 mai 1880 George Eliot d natere brfelor i controversiei mritndu-se cu un brbat mai tnr dect ea cu douzeci de ani i schimbndu-i din nou numele, de aceast dat n Mary Anne Cross. Cstoria legal l-a mulumit, cel puin, pe fratele ei Isaac, care i trimite felicitri, aceasta dup ce a rupt relaiile cu sora sa atunci cnd ea ncepuse s triasc cu Lewes. Jown Cross era, mai degrab, un tip schimbtor i instabil. El a czut sau a srit de pe balconul hotelului n care ei locuiau n Grand

Canal n Veneia, unde perechea i petrecea luna de miere. Cross a supravieuit, iar ei s-au ntors n Anglia. Cuplul s-a mutat ntr-o cas nou n Chelsea, dar Eliot se mbolnvete avnd o infecie a gtului. Aceasta, n cuplu cu deficiena rinichilor care a afectat-o pentru ultimii doi ani, o ducpe Eliot la moarte la 22 decembrie 1880, la vrsta de 61 de ani. Posibilitatea nmormntrii la Westminster Abbey a fost respins din motivul c Eliot a negat credina cretin, dar i a vieii monogame cu Lewes. Eliot este nmormntat la Highgate Cemetery (East), Highgate, London n teritoriul rezervat pentru sectanii religiioi, alturi de George Henry Lewes. n 1980, la mplinirea a o sut de ani de la moartea sa, o piatr memorial a fost pus pentru ea n Poets Corner. Cteva cldiri n locul su de natere, la Nuneaton i poart numele sau numele operelor sale (George Eliot Hospital, George Eliot Community School and Middlemarch Junior School). Eliot a scris romanul Middlemarch, unde prezint istoria unui numr de strini din Anglia n ajunul Reformei din 1832. Personajele principale, Dorothea Brooke i Tertius Lydgate sunt constrni de ateptrile lor nerealizabile, dar i de societate conservativ. Romanul este remarcabil printr-o adnc analiz psihologic i portrete sofisticate. De-a lungul carierei sale Eliot scrie perspicace despre viaa politic. De la Adam Bede i pn la Moara de pe Floss i Silas Marner, Eliot prezint viaa outsiderilor politici i persecuiile din oraele mici. Nici un autor dup Jane Austen nu a fost att de contient social i att de ager la demascarea ipocriziei boierilor. Felix Holt, the Radical i The Legend of Jubal au fost pur politice; criza politic este la originea lui Middlemarch. Cititorii din epoca Victorian ludau crile sale pentru depictarea societii rurale, pe care ea o cunoscuse n copilrie, i remarcnd, dup cum i spunea i lui Wordsworth, c mai mult atenie se acord detaliilor mondene a vieii de la ar. Eliot, totui, nu se identifica pe sine nsui cu ranii. Elementele religioase din opera sa, de asemenea, datoreaz mult educaiei sale; tririle lui Maggie Tulliver din Moara de pe Floss prezint multe asemnri cu dezvoltarea tinerei Mary Anne Evans. Cnd Silas Marner este convins c nstrinarea sa de la biseric, nseamn i nstrinarea de la societate, viaa autoarei este iari oglindit n refuzul ei de a merge la biseric. Ea ajunge la cele mai mari asemnri autobiografice n Looking Backwards, parte din ultima sa oper tiprit Impressions of Theophrastus Such. Aproape de anii cnd scrie Daniel Deronda, vnzrile lui Eliot scdeau, iar ea disprea din atenia publicului. Nu i-a ajutat nici biografia, scris de ctre soul ei dup moartea ei, care a descris o femeie extraordinar, aproape sfnt. n secolul 20 ea a fost susinut de o nou generaie de critici, mai remarcabil fiind Virginia Woolf, care a numit Middlemarch unul dintre puinele romane englezeti scris pentru oameni maturi Variatele filme i adaptri televizate ale crilor sale au reintrodus-o pe Eliot publicului larg.

Principalele opere: Adam Bede, 1859, conine remarcabile tablouri din viaa satului englez de la sfritul secolului al XVIII-lea.

The Mill on the Floss, ("Moara de pe Floss"), 1860, oper cu rezonane tragice, n care se descrie conflictul unei tinere fete, ndeprtat pe nedrept din societate. Silas Marner, 1861, i aici personajul sufer nedreptatea societii, fiind acuzat de un furt pe care nu l comisese. Romola, 1863, reproduce tablouri din viaa societii italiene din secolul al XV-lea, i anume evenimentele istorice legate de activitatea predicatorului Savonarola la Florena. Felix Holt, the Radical, ("Felix Holt, radicalul"), 1866, primul dintr-o serie de romane sociale, prezentnd transformrile produse n societate prin revoluia industrial. Middlemarch, 187172, cel mai realist dintre romanele sociale ale lui George Eliot, tratnd n mod curajos problema familiei i a cstoriei n societatea victorian. Dezvoltarea pe mai multe planuri a subiectului se mbin cu descrierea plin de via a personajelor. Daniel Deronda, 1876, abordeaz problema conflictelor ntr-o societate n care domnesc prejudecile rasiale i naionale.

Thomas Hardy Thomas Hardy, (n. 2 iunie 1840 d. 11 ianuarie 1928) a fost un scriitor i poet naturalist britanic, cunoscut pentru romanele sale Tess i Departe de lumea dezlnuit. Evenimentele din majoritatea operelor sale se desfoar n comitatul semiimaginar Wessex i sunt marcate de descrieri poetice i fatalism. Prin opera sa, caracterizat prin studiul amnunit al caracterelor i ambianelor, simpatie uman pentru eroi, prin viziunea fatalist i pesimist, se opune convenionalitii epocii victoriene. Thomas Hardy s-a nscut la Higher Bockhampton, un stuc din parohia localitii Stinsford, la est de Dorchester n comitatul Dorset. Tatl su a fost un zidar i constructor local. Mama lui Hardy a fost o femeie educat i ambiioas, contribuind la educaia fiului ei pn la mplinirea vrstei de 16 ani, cnd a devenit ucenicul lui John Hicks, un arhitect local. Hardy a studiat arhitectura la Dorchester pn n 1862, cnd s-a mutat la Londra. Cinci ani mai trziu s-a ntors la Dorset pentru a lucra ca asistentul lui Hicks. A fost premiat de Institutul Regal al Arhitecilor Britanici i de Asociaia Arhitectural.n 1870, Hardy a cunoscut-o pe Emma Lavinia Gifford, care i-a devenit soie n 1874. Dei pn la urm s-au desprit, decesul ei n 1912 a avut un efect traumatic asupra lui. A cltorit la Cornwall pentru a revedea locuri legate de ea i de tinereea lor, i a scris o serie de poezii ntre 1912-13, prin care i-a exprimat durerea. Dei n 1914 s-a cstorit cu secretara sa Florence Dugdale, care era cu 40 de ani mai tnr i pe care a cunoscut-o n 1905, Hardy a rmas preocupat de decesul subit al Emmei, ncercnd s-i nving remucarea compunnd poezii.[S Scriitorul Robert Graves, n autobiografia sa "Goodbye to All That", i amintete de ntlnirea cu Hardy la Dorset la nceputul anilor 1920. Hardy a fost o gazd primitoare pentru Graves i proaspta lui soie, i l-a ncurajat pe tnrul autor n domeniul scrisului.

Viaa religioas a lui Hardy pare s fi fost un amestec de agnosticism i spiritism. Totui el a scris deseori despre forele spirituale care controleaz universul mai mult prin indiferen sau capriciu dect prin reguli stricte. De asemenea, Hardy a dovedit n lucrrile sale o anume fascinaie referitor la fantome i spirite. n ciuda acestor sentimente, Hardy a avut totui o legtur emoional puternic fa de ritualurile Bisericii Cretine, mai ales cele din comunitile rurale, care au avut o influen formativ n timpul copilriei sale. Unii critici literari au atribuit perspectiva cenuie din mai multe romane ale sale ca fiind reflectiv a prerii sale c nu exist Dumnezeu. Hardy a fcut o infecie la plmni n decembrie 1927 i a murit n ianuarie 1928, dup ce a dictat ultimul su poem soiei, pe patul morii. nmormntarea sa, pe 16 ianuarie la catedrala Westminster Abbey, a fost un eveniment controversat: familia i prietenii au dorit ca locul de veci s fie la satul natal Stinsford, dar executorul su, Sir Sydney Carlyle Cockerell, a insistat s fie la "Poets' Corner" (Colul Poeilor, o seciune de la Westminster Abbey unde se afl urnele a numeroi poei i scriitori britanici). S-a ajuns la un compromis prin care inima sa a fost ngropat la Stinsford cu Emma, iar cenua a fost depus la Colul Poeilor din Catedrala Westminster. Opera lui Hardy a fost admirat de muli autori, printre care D.H. Lawrence i Virginia Woolf. n 1910 i s-a acordat Ordinul Britanic de Merit. La scurt timp dup deces, corespondena i notele sale au fost arse de executorul su. Doisprezece dosare au rmas, unul din ele coninnd note i extrase de articole de ziar din anii 1820, folosite de Hardy n ultimele sale lucrri Romanele lui Hardy se desfoar n comitatul fictiv Wessex (n parte real, n parte imaginar), care a pstrat numele regatului Anglo-Saxon care a existat n zon. Peisajul a fost modelat dup comitatele reale Berkshire, Devon, Dorset, Hampshire, Somerset i Wiltshire, cu locuri fictive bazate pe aezri reale. Hardy a descris epoca dinaintea cilor ferate i a revoluiei industriale care au schimbat Anglia rural. Operele sale au un ton pesimist i conin o ironie amar, iar stilul su de scris este necizelat, dar las o impresie profund. Hardy avea ochi pentru detalii amnunite, ca de exemplu ntinderea petei de snge pe tavan de la sfritul romanului Tess of the d'Urbervilles sau nota de sinucidere din Jude the Obscure (trad. romn Jude Netiutul); el a pstrat articole i reportaje decupate din ziare, pe care le-a folosit ca detalii n romanele sale. Primul roman al lui Hardy, The Poor Man and the Lady, terminat prin 1867, nu a fost preluat de nici o editur, iar Hardy a distrus manuscrisul; s-au pstrat doar fragmente. A fost ncurajat de mentorul i prietenul su, scriitorul George Meredith, s ncerce din nou. Desperate Remedies (1871) i Under the Greenwood Tree (1872) au fost publicate anonim. n 1873 A Pair of Blue Eyes, bazat pe curtea fcut de Hardy primei sale soii, a fost publicat sub numele propriu. Hardy a declarat c a folosit comitatul Wessex pentru prima dat n Far from the Madding Crowd (trad. romn Departe de lumea dezlnuit) n (1874), urmtorul roman al su (i primul semnificativ). Romanul s-a bucurat de succes suficient pentru ca Hardy s poat renuna la activitatea arhitectural i s se dedice carierei literare. Pe durata urmtorilor 25 de ani, Hardy a semnat nc zece romane. El nsui s-a referit la cele mai bune titluri ale sale ca "romane de caracter i mprejurri". Hardy a fost un pesimist care a subliniat forele impersonale i n general negative ale soartei asupra oamenilor simpli ai clasei muncitoare despre care a scris.

Hardy i soia s-au mutat de la Londra la Yeovil i dup aceea la Sturminster Newton, unde a scris The Return of the Native (1878). n 1885 s-au mutat pentru ultima oar, la Max Gate, o cas de lng Dorchester proiectat de Hardy i construit de fratele su. Acolo a scris romanele The Mayor of Casterbridge (1886) (trad. Primarul din Casterbridge), The Woodlanders (1887) (Pdurenii) i Tess of the d'Urbervilles (1891), din care ultimul a fost criticat pentru prezentarea prea nelegtoare a unei "femei uoare" i iniial i s-a refuzat publicarea. Subtitlul acestuia, A Pure Woman / Faithfully Narrated (O femeie pur / povestit cu fidelitate), a fost intenionat s ridice sprncenele clasei mijlocii din era Victorian. Jude the Obscure (Jude netiutul), publicat n 1895, a fost ntmpinat cu proteste i mai intense din partea publicului din era Victorian pentru modul deschis trateaz actele sexuale, i a fost adesea referit cu titlul "Jude the Obscene" (Jude obscenul). Romanul a fost foarte criticat pentru aparentul atac asupra instituiei cstoriei, i a contribuit la rcirea i mai grav a relaiilor deja dificile dintre Hardy i soia sa, deoarece Emma Hardy a ngrijorat-o ideea c Jude the Obscure ar putea fi interpretat ca fiind un roman autobiografic. Unii vnztori de carte au vndut romanul n pungi de hrtie maro, iar episcopul de Wakefield este reputat c a ars un volum.[3] n ciuda acestor critici, Hardy devenise deja o celebritate n literatura englez la nceputul anilor 1900, fiind autorul mai multor romane foarte bine vndute. Totui el a fost dezgustat de modul n care publicul a primit dou din cele mai importante lucrri ale sale, i a renunat s scrie noi romane. Civa critici literari sunt de prere c Hardy nu prea mai avea ce s scrie, epuiznd creativ tonul din ce n ce mai fatalist al romanelor sale, ntre care Jude fiind punctul culminant. Hardy i-a mprit romanele i coleciile de nuvele n trei categorii: Romane despre caracter i natur The Poor Man and the Lady (1867, nepublicat i pierdut) Under the Greenwood Tree (1872) Far from the Madding Crowd (Departe de lumea dezlnuit, 1874) The Return of the Native (ntoarcerea btinaului, 1878) The Mayor of Casterbridge (Primarul din Casterbridge, 1886) The Woodlanders (1887) Wessex Tales (1888, colecie de povestiri) Tess of the d'Urbervilles (1891) Life's Little Ironies ( Micile ironii ale vietii, 1894, colecie de povestiri) Jude the Obscure (Jude netiutul, 1895) Romane de dragoste i fantezii A Pair of Blue Eyes ( Doi ochi albastri, 1873) The Trumpet-Major (1880) Two on a Tower ( Idila pe un turn, 1882) A Group of Noble Dames (1891, colecie de povestiri) The Well-Beloved (1897) (publicat sub form de serial n 1892).

Romane de candoare Desperate Remedies (1871) The Hand of Ethelberta (1876) A Laodicean (1881) Hardy a mai scris povestiri scurte i un roman n colaborare, intitulat The Spectre of the Real (Fantoma realului)(1894). Alt colecie de povestiri, n afara celor menionate mai sus, este A Changed Man and Other Tales (Un om schimbat i alte poveti), 1913. Operele sale au fost publicate n antologiile de 24 de volume a ediiei Wessex (19121913) i 37 de volume n ediia Mellstock (1919-1920). Biografia sa, n mare parte scris de el nsui, apare sub numele celei de-a doua soii, n dou volume aprute ntre anii 1928-1930, cu titlul The Early Life of Thomas Hardy, 1840-1891 (Tinereea lui Thomas Hardy) i The Later Years of Thomas Hardy, 1892-1928; actualmente aprut ntr-un singur volum sub titlul The Life and Work of Thomas Hardy (Viaa i opera lui Thomas Hardy) n 1984.